Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Gps Metoda Si Sistem Pentru Sincronizarea de Tact A Unei Statii Intr Un Sistem Cdma 27595158

    Uploaded by

    Zoran Constantinescu
    9 views30 pages

    Original Title

    200000710 Gps Metoda Si Sistem Pentru Sincronizarea de Tact a Unei Statii Intr Un Sistem Cdma 27595158

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views30 pages

    Gps Metoda Si Sistem Pentru Sincronizarea de Tact A Unei Statii Intr Un Sistem Cdma 27595158

    Uploaded by

    Zoran Constantinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 30
    ROMANIA (19) OFICIUL DE STAT FR oy 121246 B1 PENTRU INVENTH SI MARCI Bucuregs (st Int.Cl, HO4B 1/707 (2006.01); HO4B 7/26 (2006.01) 2) BREVET DE INVENTIE (1) Ne-cecere: a 2000 00710 (22) Data de deposit: 15.01.1900 (45) Data pubicari menfuni acorii brevets: 20.01.2007 BOP nr, 1/2007 (30) Prorat: (72) toventator 16.01.1998 US 09/008.203, “WHEATLEY CHARLES E. I, 2208 ‘CAMINITO DEL BARCO, DEL MAR, (86) Cerereiterationala PCT: CALIFORNIA, US: "Nc US 98100809 15.01.1990 * TIEDEMANN EDWARD G. JR. 4350 [BROMFIELD AVENUE, SAN DIEGO, (67) Publicar international: (CALIFORNIA, US ‘Ne. WO 99/37097 22.07.1999 (74) Mandtar (73) Thar, ROMINVENT S.A, “ QUALCOMM INCORPORATED, 5775 ‘STR ERMIL PANGRATTL NR. 95, $ MOREHOUSE DRIVE, SAN DIEGO, ECTOR 1, BUCURESTI CALIFORNIA, US (66) Document dn tag tei: ‘Wo 9430024 ( METODA SI SISTEM PENTRU SINCRONIZAREA DE TACT A UNEI STATI, INTR-UN SISTEM CDMA (87) Rezumat: Invent se refer lao metoda si un sistem penitu sincronizarea de acta unel stl nt-un sistem CDMA. (Oa doua stale de baza (64) obtine sincronizarea cu 0 prima stale de baza (62) prin mesaje (504) transmise do la aceasta din urma si recepfonate de o stajle ‘mobiié (60), Tn regiunea de transfer de legatur, rogresiv, dntre prima statle de baza (62) si a dou slafie de baza (64), sau in cadrul plajei care permite slatiel mobile (60) 3 comunice cu a dova stajle de baza (64). Cand stafia moblé (60) nu este in comun- ‘ale nici cu prima, nici cu a dova stale de baza, alunci inlérzierea pe drumul dus-intors (RTD1) dine stajia ‘mobi si prima staje de bazd (62) este masuraté de re prima stajle de baza (62). Prima stajje de baz |Comunica codul PN utiizat de stajia mobi (60) pe ura inversa, catre a doua stajie de baza (64). A ova safe de baza (64) captoazd sernell (08) doa slatia mobila (60) sidetermina c&nd ajunge sermnalulde ia statia mobia (60). A doua state de baza (64) face apoi 0 estimare a duratel Intarzieri dino transmisia semneluui dela staia mobla (60) cétre a dova state {de baza (64) s determina eroarea care este prezonta in referinla de timp a sistemului celei de a dou sta de baza, Revendicar: 51 Figur: 9 Examinator. ing. SAVIN RADU. AAC A ANT A RO 121246 B1 "1 13 15 7 19 a 23 25 ar 29 34 33 36 a 39 a 43 RO 121246 B1 Prezenta inventie se referd la o metoda gi la un sistem pentru sincronizarea de tact a unei statii, intr-un sistem de comunicatii CDMA. In special, prezenta inventie se refera la ‘© metoda pentru sincronizarea unei statii de baza prin intermediul unor semnale transmise de la 0 stalie mobila, care este concomitent in comunicatie cu o prima statie de bazé, sincronizata Modulatia de tipul acces multiplu prin divizarea codului (CDMA - code division multiple access) este o tehnicd utilizata in comunicafi, ce permite ca un numar mare de utili- zatori s4 fie prezenti simultan in sistem. Degi sunt cunoscute i alte tehnici, cum ari accesul muttiplu prin divizarea timpului (TDMA - time division multiple access), accesul multiplu prin divizarea frecventei (FDMA - frequency division multiple access) $i scheme de modulatie MA cum ar fi banda lateral unica cu amplitudine comprimata (ACSSB-amplitude companded single sistemband), CDMA are avantaje semnificative fata de aceste tehnici de modulatie. Utiizarea tehnicilor CDMA in sisteme de comunicatie cu acces multiplu este prezentata in brevetul US 4901307, cu titlul "Sistem de comunicatie cu acces multiplu de spectru etalat folosind repetoare terestre sau satelit" si brevetul US 5103459, cu titlul "Sistem si metoda pentru generarea formelor de unda de semnal intr-un sistem de telefon celular CDMA", ambele flind cesionate cesionarului prezentei inventi si confinute in aceast prezentare. Metoda pentru asigurarea comunicatiilor mobile CDMA a fost standardizata tn Statele Unite de Asociajia Industriei Telecomunicafilor in TIA/EIA/IS-95-A cu titlul "Standard de Compatibilitate Statie Mobila - Stajje de baza pentru Sistem celular cu spectru etalat de banda larga in mod dual", mentionat in continuare ca 1S-96. ‘in brevetele mentionate mai sus, este prezentata o tehnicd de acces multiplu, in care un numar mare de utiizatori de stati mobile, fiecare avand un emititor-receptor (transceptor), comunicd prin repetori satelit sau statii de baza terestre (cunoscute gi sub numele de staf celulare de baza sau locatii celulare), utlizénd semnale de comunicatie cu spectru etalat, de tipul acces multiplu prin divizarea codului (CDMA). Prin utilizarea comuni- calilor CDMA, spectrul de frecventa poate fi reutilizat de mai multe ori, prin aceasta per- miand o marire a capacitati de utilizare a sisternului. Utilizarea tehnicilor CDMA are ca efect. o eficienta spectrala mult mai mare decét aceea care poate fi obfinuta utilizand alte tehnici de tipul acces multiplu. ‘ metoda pentru demodulatie simultana a datelor care au parcurs cai de propagare diferite de la o statie de baza si pentru demoduatie simultana a datelor furnizate redundant de cel putin o state de baza este prezentatd in brevetul US 5109390, cu ttlul "Receptor de diversitate intr-un sistem de comunicatii CDMA’, find cesionat cesionarului prezentei inven- fiei si continut in aceasta prezentare. In brevetul US 5109390, semnalele demodulate separat sunt combinate pentru a furniza o estimare a datelor transmise, care are o probabil tate mai mare decat datele demodulate pe oricare dintre c&i sau de la oricare stale de baza. Transferurile de legatura (comutarile) pot fi, in general, imparfte in dou categori, transferuri de legatura bruste (nete) si transferuri de legaturd progresive. La un transfer de legatura net, cand o statie mobila paraseste o stafie de bazé origine si intra pe o stalie de baz destinalie, stalia mobild intrerupe legatura de comunicatie cu statia de baz origine si apoi stabilegte 0 noua legaiturd de comunicatie cu statia de baza destinafie, La un transfer de legatura progresiv, o statie mobila stabileste o legatura de comunicatie cu statia de baz’ destinatie inainte de a intrerupe legatura de comunicatie cu statia de baza origine. Astel, la un transfer de legaturd progresiv, pentru 0 perioada de timp, stafia mobilé se va afla in legatura de comunicatie gi cu statia de baza origine si cu statia de bazé destinatie. RO 121246 B1 La transferuri de legatura progresive, este mult mai putin probabil sa se piardé lega- tura de comunicatie. In plus, cnd 0 statie mobila se deplaseaza aproape de limita de acope- rire a une’ statii de baz&, s-ar putea sa faca cereri repetate de transfer de legaturd ca urmare a micilor schimbari de conditii de propagare. Aceastd problema (cunoscutti ca "ping-pong") este de asemenea substantial redusa prin transferul de legaitura progresiv. Procesul de efectuare al transferurilor de legatura este descris in detaliu n brevetul US 5101501, cu titiul "Metoda si sistem pentru asigurarea unui transfer progresiv la comunicatiintr-un sistem de telefon celular CDMA", find cesionat cesionarului prezentei inventiei si continut ca referinta in aceasta prezentare. tehnica imbunaitafita de transfer progresiv de legéitura este prezentata in brevetul US 5267261, cu titlul "Transfer progresiv asistat de stafie mobil Intr-un sistem de comuni- catii celular CDMA ",fiind cesionat cesionarului prezentei inventiei si confinut ca referinta in aceasta prezentare. In sistemul din brevetul US 5267261, procesul de transfer de legatura este imbunatatit prin masurarea intensitatii semnalelor "pilot" transmise de fiecare statie de bazé la statia mobil, Aceste masurari de intensitate ajuta procesul de transfer de legaitura, prin faciltarea identificanii statilor de baza candidate viabile pentru transferul de legaturd. Stafile de baza candidate pot fiimpaiite in patru multimi. Prima multime, menfionata ca Multime Activa, cuprinde stafile de baza aflate in comunicare cu stafia mobila ‘Adoua multime, mentionaté ca Multime Candidat, cuprinde statile de baz ale cror semnale au fost determinate ca avand suficientd putere pentru a fi utilzate de catre statia mobila, dar nu sunt utilizate la momentul actual. Stafille de baza sunt adaugate la Multimea Candidata atunci cénd energia lor pilot masurata depageste un anumit prag TAD. A treia multime este multimea stafilor de baza alate tn vecinatatea statiel mobile (si care nu sunt incluse in Mullimea Activa sau in Multimea Candida), iar a patra mul mulfimea tuturor celortalte stafii de baza. ‘n standardul |S-95, 0 statie de baz candidat este caracterizata prin decalajul (offset) fazei secventei de zgomot (PN) a canalului sau pilot. Cénd statia mobila cauta sa determine puterea semnalului pilot al unei stafii de baz candidate, efectueaza o operatie de corelare, in impul céreia semnalul fitratreceptionat este corelat cu 0 multime de ipoteze de decalaj PN. Metoda si aparatul pentru efectuarea operatiei de corelare este desorisa in detaliu in cererea de brevet US 08/687,694, actualmente brevetul US 644591, Inregistraté pe 26 iulie 1996, cu tittul "Metoda gi aparat pentru efectuarea achizitiei de cautare intr-un sistem de comunicatii CDMA", find cesionat cesionarului i invent Intarzierea de propagare intre statia de bazé si stalia mobila nu este cunoscuta. Aceasta intarziere necunoscuta produce un salt necunoscut in codurile PN. Procesul de cutare incearca s4 determine saltul necunoscut din codurile PN. Pentru a face acest lucru, statia mobil schimba din timp iesirea generatoarelor de coduri PN ale c&utatorului sau. Plaja saltului de cautare este numitd fereastra de cdutare. Fereastra de cdutare este centrata in jurul unei ipoteze de salt PN. O stafie de baza transmite statiei mobile un mesaj, indicand decalajele PN ale semnalelor pilot ale stafiei de baz din apropierea sa fizicd. Stafia mobila va centra fereastra de cdutare in jurul decalajului PN ipotez’. Dimensiunea adecvata a ferestrei de cautare depinde de cativa factor, printre care: prioritatea semnalului pilot, viteza procesoarelor de cutare si intarzierea anticipata pe sosirle multicale. Standardele CDMA (standardul |S-95) definesc trei parametri ai ferestrei de cutare. Cautarea semnalelor pilot in Multimea Activa gi in Multimea Candidata sunt dirijate de Fereastra de Cautare "A". Semnalele din Multimea Invecinata sunt cdutate peste fereastra "N" si peste semnalele pilot din Multimea Resturilor "R". Dimensiunile ferestrei ‘cAutétorului sunt prezentate mai jos in tabelul 1, unde "pasul" este 1 Tame "1 13 15 7 19 24 23 25 a 29 a4 35 37 39 a 43 45 47 49 " B 15 7 19 24 23, 25 ar 29 31 35, 37 39 4 43 RO 121246 B1 Tabelul 1 ‘SRCH_WIN_A Dimensiune ‘SRCH_WIN_A Dimensiune SRCH_WIN_N fereastré ‘SRCH_WIN_N fereastra SRCH_WIN_R (pas PN) SRCH_WIN_R (pas PN) 0 4 8 60 1 6 9 80 2 8 10 100 4 3 10 1 130 4 14 12 160 5 20 13 226 6 28 14 320 7 40 15 452 Dimensionarea ferestrei este un compromis intre viteza de cautare si probabilitatea ratarii uneia dintre caile puternice ce se afia in afara ferestrei de cutare, Statia de baza transmite statiei mobile un mesaj in care specifica ipoteza PN pe care ar trebui sa o caute relativ la propriul decalaj PN. Spre exemplu, stafia de bazd origine poate da statiei mobile instructiuni de cdutare a unui seminal pilot de 128 pasi PN inainte de decalajul PN propriu. Ca raspuns, stafia mobild seteaz demodulatorul céutatorului propriu, ta 128 pagi inainte in ciclul de pagi de iesire gi cauta semnalul pilot, folosind o fereastra de cutare centrata in jurul decalajului specifica. Odata ce statia mobila este instruité s& caute © ipotez PN pentru a determina resursele disponibile pentru a efectua un transfer de legatura, este critic ca decalajul PN al semnalului pilot al staliei de baza destinatie sa fie foarte apropiat in timp de decalajul adresat. Viteza de céutare aproape de marginile statiei de baza este de importanta critic, deoarece intarzieri in efectuarea cautérilor necesare pot avea ca efect pierderea legaturi telefonice, in sistemele CDMA din Statele Unite, sincronizarea stafillor de baza este obfinuta prin asigurarea fiecdrei staf de baz cu cdte un receptor GPS (Sistem de Pozitionare pe Glob). Cu toate acestea, exist cazuri in care o statie de baz nu poate receptiona semnalul GPS. Spre exemplu, in interiorul tunelurilor si al stafilor de metrou, semnalul GPS este atenuat pnd la o limita ce face imposibila utilizarea sa pentru sincronizarea statilor de baza sau al microstatilor de baza Problema tehnica pe care o rezolva inventia este de a gasi o solutie pentru efectu- area sincronizarii de timp, Intr-un sistem de comunicatii CDMA, in care o parte din refea este capabila s& recepfioneze un semnal de timp centralizat si s8 obfin sincronizare de la acesta, iar 0 parte din statile de baz nu este capabila sd receptioneze semnalul de timp centralizat. Metoda conform inventieiinlaturé dezavantajele de mai sus, prin aceea c& aceasta ‘cuprinde: - masurarea unui interval de intarziere pe drumul dus-intors al transmisillor de la prima statie de baza la o statie mobild, in comunicatie cu prima statia de baza, $i inapoi, de la statia mobila la prima statie de baza; = comunicarea informatilor de la prima stafia de baz laa doua statje de baza, pentru a asista a doua stafie de baz la receptionarea comunicafilor de la statia mobila; 4 RO 121246 B1 - receptionarea la a doua statie de bazé a comunicatilor transmise de stafia mobil sl observarea timpului de receptie; - determinarea unei estimari a intarzieri care apare intre transmisia de cate statia mobil si receptionarea de caitre prima statie de baza; si = calcularea valorii corectiei de sincronizare, cu referire la estimarea mentionata a intarzieri, cu timpul de receptie mentionat si cu intervalul de Intarziere mentionat, pe drumul dus-intors masurat. Sistemul conform inventiei inlaturé dezavantajele de mai sus, prin aceea c& acesta cuprinde o prima statje de baz’, configurata astfel Incat s8 masoare intervalul de intarziere pe drumul dus-intors la transmisia de la prima statie de baz mentionata la o statie mobila ‘in comunicatie cu prima stafie de baz mentionata, si inapoi, de la stafia mobil la prima statie de baz mentionata; sio a doua statie de baz configuratd astfel incat s4 receptioneze semnalul transmis de stafia mobild si s& noteze timpul de receptie, s& determine o estimare a intarzieri care apare intre transmisia de cate stafia mobila si receptionarea de catre prima stajie de baza gi sd calculeze o valoare a corectiei de sincronizare, cu referire la estimarea intarzieri, timpul de receptie gi cu intervalul de intarziere pe drumul dus-Intors masurat. Metoda gi sistemul conform inventiei prezint& urmatorul avantaj: permit unei stafiide baza, care nu are acces la GPS, s& poata comunica sincronizat cu o stale mobild Se da, mai jos, un exemplu de realizare a inventiei, in legaitura cu fig. 1...9, care reprezinta: = fig. 1, 0 schema bloc ce ilustreaza configuratia retelei unui sistem de comunicati {ra fir, ce cuprinde o prima statie de baza gio a doua stalie de baz; «fig. 2, 0 diagrama ce ilustreaza diferite transmisii dintre stafia mobild, prima stalie de baza si a doua statie de bazé si intervalele de timp corespunzaitoare; = fig. 3, 0 organigrama ce ilustreaza metoda pentru sincronizarea une’ statii de baz care este incapabila s8 receptioneze un semnal de timp centralizat; fig. 4, 0 schema bloc a statiei mobile din prezenta inventie; fig. 5, 0 schema bloc a cdutétorului din stafia mobild din prezenta inventie; ig. 8, 0 schema bloc al modulatorului canalului de trafic al statiei mobile din prezen- {a inventio; = fig. 7, 0 schema bloc a stafiei de baz din prezenta inventie; ~ fig. 8, 0 schema bloc a sistemului de transmisie al statiei de baz din prezenta inventie; = fig. 9, 0 schema bloc a sistemului de receptionare al statiei de baz din prezenta inventie. Pentru a descrie mai bine exemplul de realizare preferat, incepem cu o privire generala a calculului erori de sincronizare. Referitorla fig. 1, stafia mobild 60 este in comunicatie cu prima stafie de baza 62, in timp ce se aflé aproximativ in aria de acoperire delimitata de granita de acoperire 61 a primei staffi de baza 62, Prima statie de baz 62 este sincronizata cu restul refe! central de sincronizare, cum ar fi un sistem de pozifionare pe Glob (GPS). In contrast cu acesta, a doua statie de baz’ 64 nu este sincronizaté la sistemul de sincronizare central prin mijloace independente, cum ar fi GPS, disponibil pentru prima statie de baz 62. Controlerul 66 al statiei de baza directioneaza apelul de la reteaua de telefonie publica cu comutare (PSTN-public swiched telephone network) catre stafile de baz 62 sau 64 prin miloacele une’ linii T4 (standard) sau prin alte mijloace. in plus, sincronizarea frecventei este furnizata Unei a doua statii de bazé 64 prin lini 71. " 13 15 2 23 25 ar 29 3a 33 36 a7 39 a 43 45 a7 1 2B 15 7 19 a 25 ar 29 3 33 35 37 39 4 43 45 47 49 RO 121246 B1 Pentru scurte perioade de timp, sincronizarea frecventei poate fifurnizaté cu un nivel acceptabil de acuratefe, prin linii T1, prin metode binecunoscute in stadiul tehnicii. Cu toate acestea, problemele sunt obignuite in schemele care se bazeazé pe olinie T4 pentru furniza- rea informatillor de frecvent8. Aceste probleme au ca efect erori de sincronizare, care pot fi corectate prin folosirea prezentei inventi.. Datorita relatiei dintre faza gi frecventa, corectia intermitenté efectuata de prezenta inventie va permite utlizarea unor surse de frecventa mai putin precisa cénd este necesar. Referitor la fig. 2, este prezentaté o ilustrare a transmisiei si a intervalelor de timp corespunzatoare, folosite pentru a sincroniza tactul unei a doua statji de baza 64 cu tactul sincronizat al prime’ statii de baz 62. Calea de semnal 500 ilustreaza transmiterea semna- lului de legatura directa de la prima stafie de baz 62 la statia mobila 60. Intervalul de timp in care aceasta are loc este notatd cut,. La stafia mobilé 60, inceputul transmisillor de cadru pe legaitura inversd este aliniat in timp cu inceputul sosirilor de cadru pe legatura directa. Aceasta aliniere in timp este standardizata in standardul |S-95 si implementatd in hardware ‘in conformitate cu acesta. De aceea trebuie infeles cd metodele si aparatura pentru efectua- rea acestei alinieri sunt binecunoscute in stadiul tehnicii din domeniul comunicatilor COMA. Transmisia 502 ilustreaza transmisia inversa de cadru de la statia mobila 60 la prima statie de baz 62. Timpul pentru ca un semnal 500 s& se propage de la prima stalie de baz’ 62 la statia mobild 60 este t,. Acest timp este egal cu timpul necesar semnalului 502 s& se propage de la statia mobild 60 la statia de bazé 62 (de asemenea t,). Deoarece statia de baz 62 cunoaste timpul in care transmite semnalul 500 si cunoaste timpul in care primeste semnalul 502, statia de baz 62 poate calcula timpul de intarziere dus-intors RTD,, care este prima valoare necesara in calcularea erorii de timp (Ty! - T.). Calea de semnal 504 reprezinta transmisia de semnal de legtura inversa dela stalia mobila 60, propagandu-se de-a lungul unei cai de propagare diferita la a doua statie de baza 64, Timpul necesar seminalului 504 pentru a se propaga de la statia mobil 60 la a doua statie de baza 64 este notat t,. Momentul de timp la care serinalul de legatura invers& 504 ajunge la a doua statie de baza 64 este notat cu T,. Timpul necesar unui semnal de legatura directa 506 s& se propage de la a doua statie de baz 64 la statia mobila 60 este de aseme- nea egal cu t,. In plus, a doua stafie de baz 64 poate masura diferenta de timp dintre momentul cdnd aceasta recepfioneaza semnalul de legatura inversa de la statia mobil 60 simomentul cdnd aceasta transmite propriul seminal de legaturd directa la statia mobila 60. Aceasta diferent de timp este notata RTD,, Cunoasterea acestor timpi permite calcularea erori de timp (Ty'- T,). Metoda de calcul al erorii de timp (T,'- T,) este descris mai jos. Pentru inceput, se poate observa din fig. 2 c&: a) Ta= ut t2$) @ wW+ATeTd +2 Prin prelucrarea algebrica a ecuatilor 1 $i 2, se observa urmatoarele: Tet AT=To +22 @) 2"2=T2-Te + AT @) RO 121246 B1 Pentru a simplifica notatille, se defineste o noua variabila RTD,, astfel: RTD2= Te— To ©) ‘Se poate vedea ca: «= RMD , AP © 2 2 Teketute ” De aceea: Te-To= 1 +2 $1 @) RTD2= 2*r2- AT Prin inlocuite, se poate observa ca eroarea de timp (T,'-T,) este egala cu: To-To = t1- 12+ AT 9) T,-T, [SPE hsar (10) 22 vp _ RID, _RID, | AT Ty-1, =A co) (12) data ce statia de baza 64 stie valoarea erorii sale de sincronizare (Ty-T,), isi ajus- teaza tactul astfel inc&t sé-I sincronizeze cu tactul primei statii de bazé 62. Aceste masuréiri pot fi afectate de erori, astfel incat intr-un exemplu de realizare preferat, multe din masurari sunt efectuate redundant, pentru a asigura acuratetea corectiei de sincronizare. 1" 13 15 7 19 24 23 25 a 29 a 33 35 7 39 a 43 45 a7 " 3 5 7 19 24 23 25 a 3” 33, 35 a 39 a 43 a7 49 RO 121246 B1 Metoda gi sistemul pentru masurarea fiecareia dintre valorile de timp necesare in ecuatia 12 sunt descrise in continuare. Prima valoare masurata este timpul de intarziere dus-intors, RTD, Fig. 3 este o organigrama ce ilustreaz metoda conform inventiei pentru sincroni- zarea stafiei de baza 64 la tactul prime’ statii de baz 62. La pasul 300, metoda de sincroni- zare Incepe cu staia mobild 60, aflata in comunicatie cu prima stalie de bazé 62 si in aria de acoperire pentru a efectua comunicatii cu a doua statie de baza 64. La pasul 302, timpul de intarziere pe drumul dus-intors RTD, pentru un semnal care se deplaseazd de la prima stafie de baz 62 la statia mobild 60 si inapoi de la statia mobila 60 la prima state de baz’ 62 este masurat, Aceast masurare este facut prin alinierea marginilor cadrelor receptio- nate de stafia mobilé 60 cu marginile cadrelor transmise de stalia de bazé 62. Metoda si aparatura pentru efectuarea acestei alinieri sunt binecunoscute in stadiul tehnicii din domeniu. Astfel, intarzierea pe drumul dus-intors RTD, este masurata ca si diferenta dintre momentul de start al cadrelor transmise de prima statie de baza 62 si momentul de start al cadrelor receptionate de prima statie de baza 62 de la statia mobil 60. Referitor la fig. 4, cadrele de date ale legaturii directe de la prima stalie de bazé 62 sunt receptionate prin antena 2 si furnizate printr-un duplexor 3, receptorului (RCVR) 4. Receptorul 4 transforma, filtreazé gi amplifica semnalul receptionat siilfurnizeazé cdutatoru- {ui 50 si demodulatoarelor de trafic (TRAFFIC DEMODS) 54. Cautatorul 50 cauta canalele pilot in concordanta cu list a vecinilor, furnizata de prima statie de baza 62. Lista vecinilor este furnizata sub forma de date semnalizatoare pe canalul de trafic de la prima stafie de baz 62. Un semnal indicdnd startul cadrelor receptionate de la prima statie de baza 62 este furnizat procesorului de control 55. Procesorul de control 55 genereaza si funizeaza un semnal de aliniere de timp, modulatorului de trafic 58, care aliniazé momentul de start al cadrelor transmise de la stajia mobil 60 cu momentul de start al cadrelor recepfionate la statia mobild 60. Cadre de date de la statia mobila 60 a utilizatorului sunt furnizate modulatorului de trafic 58, care, ca réspuns la semnalul de sincronizare de la procesorul de control 55, aliniazé cadrele transmise prin transmifatorul (TMTR) 6 cu cadrele receptionate de statia mobild 60 de la prima stafie de baza 62. Cadrele de pe legatura inversa sunt transformate, filtrate si amplificate de transmitatorul 56 si apoi furnizate prin duplexorul 3, pentru transmisie prin antena 2. Transmisia de date intre stafia mobila 60 i a doua statie de baza 64 este det: continuare. Fig. 6 ilustreazé modulatorul canalului de trafic 58 al statiei mobile 60. Cadrele de date sunt furnizate formatorului de cadre 200. In exemplul de realizare, formatorul de cadre 200 genereazai si adauga un set de bifi de control de redundanta ciclica (CRC) si genereaz’ un set de biti de capat. in exemplul de realizare, formatorul de cadre 200 se ghideaza dupa protocolul de format cadre, standardizat in IS-95 si descris in detaliu in brevetul US 5600754, cu titlul "Metoda si sistem pentru aranjarea datelor unui vocoder pentru mascarea erorilor induse de canalul de transmisie”, fiind cesionat cesionarul continut in aceasta prezentare. Cadrele de date formatate sunt furnizate codorului 202, care codeaza datele pentru detectarea gi corectarea erorilor. In exemplul de realizare, codorul 202 este un codor convo- lufional. Simbolurile de date codate sunt furnizate blocului de intercalare 204, care reordo- neazA simbolurile in concordanta cu formatul de intercalare predeterminat. Simbolurile reor- donate sunt furnizate comparatorului Walsh 206. in exemplul de realizare, comparatorul Walsh 206 receptioneaza opt simboluri codate gi compara acea multime de simboluri cu 0 secventé Walsh de 64 de pasi. Simbolurile Walsh sunt furnizate la mijlocul de etalare 208, ta RO 121246 B1 care imprastie simbolurile Walsh th concordanta cu un cod lung de etalare. Generatorul de coduri PN lungi 210 genereaza o secventa de zgomot (PN) care etaleaza datele si diferen- {iaz4 datele transmise pe legatura inversa, de datele de Ia alte statii mobile aflate in vecinatate. Th exemplul de realizare, datele sunt transmise in concordant cu un format de modulare prin codificare cu salt de faz cuaternar (quaternary phase shift keying-QPSK), in timp ce canalele | $i Q sunt etalate in concordant cu o secventa PN scurta. Datele etalate ‘sunt furnizate prin mijloacele de etalare 214 gi 216, care efectueaz o a doua operatie de etalare pe date, in concordanta cu o secventa PN furnizaté de generatoarele PN PN, 212 si respectiv PNo 218. La pasul 304, a doua stafie de baza 64 achizitioneaza semnalul de legatura inversd transmis de statia mobila 60. Controlerul 66 al statiei de baza trimite un semnal celei de-a doua statii de baza 64, in care indic& decalajul de cod PN, pe care statia mobila 60 il folo- seste pentru a etala semnalul séu de legatura invers. Ca raspuns la acest semnal de la Controlerul 66 al statiei de baz, a doua stafie de baz 64 efectueaza o cautare a staliei ‘mobile 60 centraté in jurul decalajului PN indicat de sernalul de la controlerul 66 al statiei de baza In exemplul de realizare, banca celei de a doua statii de baz 64 incarca generatoa- rele de coduri PN lungi 106 si generatoarele de coduri PN scurte 108 si 110 (ilustrate in fig. 9), in concordanfé cu un semnal de la controlerul 66 al statiei de baza, ale cdutatorului su. Procesul de cdutare al celei de a doua statii de baz 64 este descris in detaliu, in continuare, in aceasta prezentare. Fig. 7 iustreaza aparatul celei de a doua statii de baz’ 64. La a doua statie de baza 64, este recepfionat un semnal de la controlerul 66 al statiei de baz, care indica PN al statiei mobile 60. Acest mesaj este furnizat de un procesor de control 100. Ca raspuns la acesta, procesorul de control 100 calculeazé raza ferestrei de cautare centrata in decalajul PN specificat. Procesorul de control 100 furnizeaza parametrii de cutare cautatorului 101 ica rspuns la acesti parametri, a doua statie de baz 64 efectueaza o cdutare a semna- lului transmis de stafia mobili 60. Semnalul recepfionat de antena 102 a celei de-a doua stalii de bazé 64 este furizat receptorului 104, care transforma, filtreaza si amplifica semnalul recepfionat si il furnizeaza caut8torului 101. In plus, semnalul receptionat este furnizat demodulatoarelor de trafic 105, care demoduleaza datele de trafic pe legatura inversa si furnizeazé datele controlerului 66 al statiel de baz. Controlerul 66 al statiei de baza fl furnizeazd la randul sdu unui PSTN. Fig. 9 ilustreaz’ cautatorul 101 si mai detaliat. Demodularea semnalului de pe legatura inversa este descris in detaliu in cererea de brevet 08/372,632, actualmente brevetul US 5654979, inregistrata oficial in 13 ianuarie 1995, cu ttl "Arhitectura de demo- dulator de statie celularé pentru sistem de comunicatii cu acces multiplu cu spectru etalat” siin cererea de brevet 08/316,177, inregistrata oficial in 30 septembrie 1994, cu tittul "Procesor de cdutare multicale pentru sistem de comunicafii cu acces multiplu cu spectru etalat", ambele find cesionate cesionarului prezentei inventii si confinute in aceasta prezentare. O estimare a decalajului PN al stafiei mobile 60 este furnizata procesorului de control 100 de catre controlerul 66 al statei de baz’. Ca raspuns la estimarea decalajulul PN, furnizaté de controlerul 66 al statjei de baz, procesorul de control genereazao ipoteza initial de secventa PN lunga si o ipoteza initiald de secventa PN scurté, pentru ca a doua statie de baz 64 sa efectueze cdutarea. in exemplul de realizare, banca procesorului de control 100 incarca registrele de comutare ale generatoarelor PN 106, 108 si 110. 9 "1 3 5 7 19 2a 23 25 2 29 un 33 35 a 39 4 43 45 47 " B 15 7 19 a 23 25 ar 34 33 36 37 39 “ 43 45 a7 49 RO 121246 B1 ‘Semnalul este receptionat de antena 102, dupa care este transformat,fltat si amy ficat sitrimis corelatorului 116, Corelatorul 116 coreleaza senalul recepfionat ipotezei com- binate de secvente PN lunga gi scurta. In exemplul de realizare, ipoteza de secventa PN este ‘generata prin multiplicarea ipotezelor PN scurte, generate de generatoarele PN 108 si 110 cu secventa PN lung generat de generatoarele PN 106. Una din ipotezele combinate de secvente PN este utiizatd pentru a reduce canalul I si cealalta este utiizata pentru a reduce canalul Q al semnalului QPSK recepfionat. Cele doua semnale PN reduse sunt furnizate unor procesoare de transformare Hadamard rapid (FHT), 118 si 120. Forma gi operarea procesoarelor de transformare Hadamard rapid sunt prezentate in detaliu in cererea de brevet 08/173,460, actualmente brevetul US 5561648, inregistrata in 22 decembrie 1993, cu tilul "Metoda si aparat pentru efectuarea transformarii hadamard rapide", find cesionat cesionarului prezentei inventii si confinut in aceasta prezentare. Procesoarele FHT 118 si 120 coreleaza semnalele reduse cu toate simbolurile Walsh posibile, pentru a furniza o matrice a amplitudinilor rezultate din niste mijloace de calculare a energiei (|? + Q*) 122. Mijloacele de calculare a energiei 122 calculeaza energia elementelor matricei de ampitudine si furnizeazai valorile energiei unui detector de maxim 124, care selecteaz& corelarea de energie maxima. Energille maxime de corelare sunt furnizate acumulatorului 126, care acumuleaz energiile pentru o multitudine de simboluri Walsh gi pe baza acestor energii acumulate, se ia 0 decizie in privinfa comuni- Ari cu stafja mobil 60 la decalajul PN respectiv. Incontinuare, a doua stafie de baz 64 calculeazé o ajustare inifiald a sincronizéri. data ce este initiata comunicarea cu statia mobila 60, a doua state de bazé 64 isi ajusteaza tactul, astfel incat statia mobild 60 va fi capabila s& capteze transmisile sale pe legatura directa. Cea de a doua statie de baz 64 calculeaza o ajustare de tact initial prin determinarea diferenfei dintre decalajul PN la care este captat semnalul de pe legatura inversa de la stafia mobild 60 si decalajul PN utlizat de prima statie de bazé 62, pentru receptionarea semnalului de pe legatura inversa de la statja mobild 60. Utiizand diferenta de decalaj PN, a doua statie de baz 64 ajusteaza tactul semnalului sau pilot in asa fel, ‘neat atunci cdnd statia mobila 60 cauta semnalul su pilot, acesta va fi in fereastra de cutare a statiei mobile 60. ‘in continuare, statia mobilé 60 inifiazé comunicarea cu a doua statie de baza 64. Pentru cdutarea semmnalului stafiei mobile 60, cea de-a doua statie de baza 64 trebuie s& aiba 0 indicatie despre timp. in realizarea preferata, eroarea de timp a celei de-a doua statii de baz 64 este pastrata la sau mai putin de 1 ms, prin mijloacele unui circuit de sincronizare alternativ. Exist circuite care permit celei de a doua stafiide baz 64, care este incapabild s4 receptioneze un semnal GPS, s4 masoare timpul la nivel de precizie laser. posibila metoda de obtinere a unui grad de sincronizare initialé este de a seta manual timpul celei de a doua stafiide baz 64 a anumite intervale. O a doua metodé este setarea timpului prin utiizarea unui receptor WWWV, a carui implementare este binecunoscuta stadiul tehnicii. Spre deosebire de semnalul GPS, semnalul de timp centralizat WWV este transmis la frecvente foarte joase si este capabil s4 penetreze in tuneluri gi metrouri. Cu toate acestea, receptoarele WWV nu sunt capabile sa asigure gradul de sincronizare necesar pentru stabilirea comunicatilor CDMA. ‘in exemplul de realizare, a doua statie de baz 64 isi ajusteazé timpul in concor-

    You might also like