Lucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosinteticd a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. LUCRAREA 3 Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu Microalgele sunt primele aduse in discutie atunci cand vine vorba de energie regenerabila. Diversitatea lor justificé gama variaté de biocarburanti care pot proveni din microalge (i.e. biodiesel, bio- hidrogen, bioetanol, biogaz etc.). Microalgele pot fi folosite, de asemenea, intr-o serie de aplicatii biotehnologice pentru producerea de compusi cu valoare adéugata precum acizii grasi polinesaturati cu catena lunga (e.g. w3, w6), lipide neutre, proteine, carbohidrati pigmenti, vitamine etc. Microalgele sunt microorganisme care folosesc procesul de fotosintez& pentru conversia dioxidului de carbon (COz) in substante organice, utiizand lumina ca sursa de energie, Procesul de fotosintez este desfagurat in centri de reactie fotosintetici care contin clorofil’, 0 biomolecula capabila s& recolteze lumina. Microalgele pot absorbi fotoni doar in domeniul vizibil (aprox. 400 — 700 nm) care este deseori numit radiatie activa fotosintetic (en. PAR — photosynthetically active radiation). PAR se masoar& in pmol fotoni/m4s, cu alte cuvinte reprezinta cantitatea de fotoni cézuti intr-o secunda pe o suprafata de 1 metru patrat. Microalgele se cultivé in fotobioreactoare, care sunt, de fapt, bioreactoare ce contin o sursé de lumina pentru intretinerea procesului de fotosintezé. in functie de natura sursei de lumina, fotobioreactoarele pot fi clasificate in - fotobioreactoare solare — sunt folosite pentru productia, in masa, de microalge. Ele beneficiaza de energie solaré, dar au dezavantajul c& pot produce doar in timpul zilei si sunt expuse condiftilor atmosferice, - fotobioreactoare luminate artificial — sunt de obicei utilizate pentru productia la scar mica. Au avantajul ca lumina poate fi controlata indiferent de ciclurile ziinoapte in functie de geometria lor, fotobioreactoarele pot fi PasLucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. - helesteie deschise, = fotobioreactoare de tip placa, - fotobioreactoare tubulare, - fotobioreactoare de tip coloana Figura 3.1, Standul experimental al unui fotobioreactor de tip placa Figura 3.2. Corpul unui fotobioreactor de tip placa (a) impreuna cu panoul de lumina (b) -44-Lucrarea 3 ~ Modelarea procesului de crestere fotosintetic’ a microalgelor. Studiul unui proces discontinuus In figurile 3.1 si 3.2 este prezentat un fotobioreactor rectangular, de tip placa, dedicat cresterii microalgelor, care apartine Universitatii "Dun&rea de Jos” din Galati Lumina care p&trunde intr-o cultur& de microalge este atenuata, indiferent de geometria fotobioreactorului, creand un cémp radiant eterogen. Gradientul de lumina este responsabil pentru scéiderea vitezei de crestere de-a lungul latimii z a culturii si, de aceea, disponibilitatea luminil in orice z trebuie determinat& pentru a calcula corect rspunsurile fotosintetice locale. Atenuarea luminii este indus& de pigmentii celulelor fotosintetice care absorb lumina, dar depind si de alti factori precum: geometria fotobioreactorului, concentratia de biomasa etc, Un caz tipic de atenuare a luminil este ilustrat in figura 3.3 pentru un fotobioreactor rectangular, iluminat pe o singura latur& unde atenuarea luminii are loc pe o singur& directie, z. I. G AKAAAAAAA Ge. 0 (Gc) z=L oz Figura 3.3. Atenuarea luminii intr-un fotobioreactor Iuminat pe o singura laturai (lirim, 2012) Notattile din figura 3.3 au urmatoarea semnificatie: G — iradianta, G. — punetul de compensare, L — kitimea fotobioreactorului, iar z este ltimea culturi. Iradianta, G, reprezint& cantitatea de lumina disponibila in interiorul culturii de microalge. Punctul de compensare, -45-Lucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. G., este iradianta din interiorul fotobioreactorului pentru care fotosinteza compenseaza respiratia (viteza de crestere este egala cu viteza de deciin/intretinere) Pentru a descrie atenuarea luminii in interiorul unei culturi de microalge s-au folosit diverse modele, incepand de la cele mai simple, precum legea Lambert-Beer, pana la modele complexe, precum modelul bi-flux. Modelele matematice care descriu atenuarea luminii in fotobioreactor poarté numele de modele radiative. Legea Lambert-Beer poate descrie matematic atenuarea luminii ca © functie exponential de adancime/latime: G2) = qo e-** (4) unde G(z) este iradianta sau intensitatea luminii la latimea z, qo este intensitatea luminii incidente (la z = 0), iar k este un coeficient de atenuare care descrie cat de rapid se atenueaza lumina intr-un corp de ap. Dezavantajul acestui model radiativ este faptul c& nu tine cont de niciun component din cultura de microalge (i.e. concentratia de biomasa, concentratie de pigment etc.). Modelele radiative mai complexe tin cont de fenomene precum absorbtia Iuminii de c&tre pigmenti si imprastierea Iuminii de c&tre celule. Exist numeroase modelele radiative in literatura de specialitate, unul dintre cele mai utilizate fiind dezvoltat de Cornet si Dussap, 2009: G(2) = qge BEX (3.2) cu a= (G,)/(Eq + 20E,). Eq $i E, sunt coeficientii de absorbtie masicd si de imprastiere a luminii, b este fractia de dispersie a luminii prin reflexie (adimensional), iar X este concentratia de biomasé. Acest model radiativ ne permite s& calculim fractiunea de volum luminata si fractiunea de volum intunecata. Limita dintre cele doud zone este chiar punctul de compensare zc, (Gc este iradianta in feeLucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. punctul z,). Astfel, intr-un fotobioreactor rectangular luminat pe o singura parte, fractia de volum luminat, I, poate fi exprimata ca fiind raportul dintre punctul de compensare, zo, si latimea total a fotobioreactorului (Ifrim et al., 2012): Substituind ecuatia 3.5 in ecuatia 3.3, vom avea expresia fractiunii de velum luminat: In ® - ipa EqXL (3.6) r Cunoseénd Pr, putem anticipa profilul luminii in interiorul unei culturi de microalge pentru orice concentratie de biomasa, xX, si orice cantitate de lumina incidents. in continuare, sunt prezentate instructiunile Matlab pentru simularea fractiunii de volum Iuminat cu o lumina incident& de 600 yumol/m?/s la trei concentratii diferite de biomasa. oa7eLucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. clear; close all % __Parametrii modelului radiativ Ea = 172; & coef. de absorbtie masica [m2/kg] Es = 870; & coef. de imprastiere a luminii [m2/kg] b = 0.0008; @ fractie de dispersie a luminii [-] Ge = 10; punct de compensare [pmol photon/m2/s] qO = 600; @ lumina incidenta [pmol photon/m2/s] X1 = 0.05; & concentratia de biomasa 1 [g/L] X2= 0.5; % concentratia de biomasa 2 [g/L] X3 = 2; % concentratia de biomasa 3 [g/L] alphas (Ea/(Ea+2*b*Es))*(1/2); L=Linspace (0, 4,100)7 for i=1:length (1) GL(i) = log (Ge/q0) / (~(14alpha) /2/alpha*Ba*x1*L (i) ) G2(i) = log(Ge/q0) / (- (1talpha) /2/alpha*Ba*x2*L (i) ) G3(i) = log(Ge/q0) / (-(1+alpha) /2/alpha*Ba*X3*L (i) ) if G1(i) > 1 @1(i) = 1 end if G2(i) > 1 G2(iy = 1 end if G3(i) > G3(i) = 1F end end plot (L,G1,L,G2,L,63); grid? grid minor xlabel('Latimea fotobioreactorului [cm]') ylabel ("Gata [-]") legend("pentru X = 0.05 g.{L}*{-1}",... ‘pentru X = 0.5 g.(L}*{-1}" ‘pentru X = 2 g.{L}*{-1}") yLim([0 1.1]) -48-Lucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. Se va varia qo si X, urmarindu-se atenuarea luminii in interiorul fotobioreactorului. Rezultatele obtinute pentru cele 3 concentratii de biomasa sunt prezentate in figura 3.4 pentru X= 005 91.7 pont X=05 317 0 05 1 18 2 2 3 35 4 Latimea fotobioreactorului fer} Figura 3.4, Fractiunea de volum luminata a unui fotobioreactor rectangular luminat pe o singura latura Se poate observa ca lumina este cu atat mai atenuata cu cat concentratia de biomasa este mai mare. Procesul fotosintetic de crestere a microalgelor este limitat de lumina si, de aceea, lumina poate fi consideraté o surs& de hran& (substrat). Decarece lumina este atenuat, cultura de microalge este eterogend din punct de vedere al disponibilitati luminii,fiind tratata ca un sistem cu parametri uniform distribuiti pe adancimea z. Astfel, modelul radiativ cuplat (descrie atenuarea luminii) cu un model cinetic (descrie cresterea microalgelor) va fumiza rspunsurile fotosintetice locale, y¢(G(z)). Un raspuns fotosintetic local reprezinté viteza specific’ de crestere a microalgelor intr-un singur punt z din interiorul culturii (Ifrim et al., 2014), Chiar daca este eterogena in ceea ce priveste distributia Iuminii, cultura de microalge este omogena cdnd faceLucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. vine vorba de concentratia de biomasa, deoarece fotobioreactorul este prevazut de obicei cu dispozitive de mixare. Astfel, se poate calcula un rspuns fotosintetic mediu pentru intreg volumul fotobioreactorului Cresterea microalgelor rezulté din diferenta dintre viteza volumetric’ de crestere, r;,, $i viteza volumetric& de declin, r;,: Te = Ney — Tey = Ug — Hs) X (3.7) unde 1, este viteza volumetrica globala de crestere. Viteza specifica de crestere, 11g, este 0 functie de lumina disponibila in interiorul culturi, deci o functie de iradiant&, G(z), care poate fi exprimata printr-un model de tip limitare (Iucrarea 1) G +6 (38) unde K; este constanta de semi-saturatie, iar ptnax este viteza maxima de crestere. Raspunsul fotosintetic mediu, {1u¢), calculat pentru intreg volumul fotobioreactorului, se obtine integrand rspunsurile fotosintetice locale de-a lungul latimii culturii, z L (ua) 7, ve@@ee (3.9) unde { ) denoté medierea spatial. 1, este viteza specifica de declin asociata cu procesul de respiratie Pentru a evalua cresterea microalgelor intr-un bioreactor trebuie sé facem bilantul de mas, Vom lua cazul unui fotobioreactor operat in regim discontinuu, pentru care evolutia in timp a biomasei va fi (lucrarea 2) ax ane) (3.10) 508Lucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. jin continuare, este prezentat programul Matlab pentru simularea procesului discontinuu de crestere a microalgelor. Se va crea un fisier functie cu denumirea ‘alge.m”, care va contine ecuatia diferentialé pentru biomass. function dx = alge(~,x) global Ea Es b global mumax Ks mus global L qo Modelul radiativ alphas (Ea/(Ea+2*b*Es))*(1/2) 7 inspace (0,L,100)+ for isi:length(z) % iradianta [pmol photon/m2/s] O*exp (= (1+alpha) /2/alpha*Ba*x(1)*2(i))7 __Viteza de crestere ma=mumax*Gz.*(((Ks+Gz).*(-1)})# % Raspunsuri fotosintetice locale muG = mean(mu); % Raspunsul fotosintetic mediu rap = muG*x(1)7 % Viteza volumetrica de crestere rxs = mus*x(1); % viteza volumetrica de declin xx = rxp - rus; % viteza globala de crestere Variabile de stare dx(1) = rx Concentratia de biomasa [g/L] dx(2) = muG - x(2);% Viteza specifica de crestere [1/h] dxedx'; end Se poate observa c& s-a mai ad&ugat inc& o ecuatie diferentiala pentru viteza specifica de crestere. Ecuatia vitezei de crestere este, de fapt, 0 ecuatie algebric’, dar s-a transformat intr-o ecuatie diferentiala cu dinamica rapidé de forma: -51-Lucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. Me max + G) dt Ge dug | Go dig Mma RG MO ae 0 (3.11) Programul principal care apeleaza fisierul ‘alge.m’ contine parametrii modelului radiativ si a modelului cinetic, parametrii necesari integr&rii si instructiunile pentru reprezentarea grafic a celor douk variabile de stare. Pentru a putea reprezenta corect, din punct de vedere grafic, evolutia vitezei specifice de crestere trebuie folosit un integrator capabil s& integreze sisteme DAE (Differential Algebraic Equations), ca de exemplu ode15s. Ecuatiile cu dinamic& lent& (ecuatile diferentiale) vor fi marcate cu 1 pe diagonala matricei M, iar ecuatille cu dinamic& rapidai (ecuatille algebrice) cu 0. clear; close all; global Ea Es b global mumax Ks mus global L gO 1727 8707 b = 0.0008; mumax = 0.16; Ks = 120 L = 0.04; gO = 300; to = 0, tfin = 300; x0 = [0.2 0]7 M= [10 001; % fractie de dispersie a lum: Parametrii modelului radiativ Goef. de absorbtie masica [m2/kg] coef. de imprastiere a luminii [m2/kg] i it=i __Parametrii modelului cinetic viteza specif. max. de crestere [1/h] ct. de semisaturatie [ymol/m2/s] % viteza specifica de declin [1/h] latimea fotobioreactorului [m] lumina incidenta [pmol photon/m2/s] timpul initial [h] timpul final [h] conditiile initiale -52-Lucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. odeoptions = odeset ('Mass',M, 'RelTo. 87 [t,x] = ode15s(@alge, [tO t£in],x0,odeoptions); *,le-3, "AbsTol', 1e- figure (1); subplot (211) plot (t,(t,1))7 grid; grid minor xlabel ("Timp [ore] ') ylabel({*Concentratia de’, "biomasa Lye subplot (212) plot (t,x(:,2)) grid? grid minor xlabel('Timp [ore] ") ylabel({'Viteza specifica’, 'de crestere ({h}*{-1})"}); Rezultatele obtinute sunt prezentate in figurile 3.5 si 3.6. Se va varia lumina incident, qo, urmarindu-se evolutia biomasei in timp. as ee call 2 bert iis BE 88 a / ° a ee ee ee ee) Timp fore} Figura 3.6. Evolutia in timp a biomasei intr-un proces discontinuu de crestere fotosintetica a microalgelor -53-Lucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosintetica a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. 0.09 Viteza specifica de crestere (h o 0 1001502005000 Timp [ore] Figura 3.7. Evolutia in timp a vitezei specifice de crestere intr-o cultura discontinua de microalge Bibliografie Comet JF, Dussap CG, Gros JB, Binois C, Lasseur C. A simplified monodimensional approach for modeling coupling between radiant light transfer and growth kinetics in photobioreactors. Chemical Engineering Science. 1995; 50(9):1489-1500. lfrim GA. Comanda proceselor de interes pentru mediu (tratarea biologica a apelor uzate si cresterea microalgelor in fotobioreactor) Teza de doctorat. Universitatea ,Dunarea de Jos’ din Galati, 2012 lfrim GA, Titica M, Cogne G, Boillereaux L, Legrand J, Caraman S. Dynamic pH Model for Autotrophic Growth of Microalgae in Photobioreactor: A Tool for Monitoring and Control Purposes AlChe Journal. 2014; 60(2):585-599. oieLucrarea 3 — Modelarea procesului de crestere fotosinteticd a microalgelor. Studiul unui proces discontinuu. Cerinte 4. S& se introduc in Matlab toate programele prezentate in aceasta lucrare. 2. S& se extinda fisierul functie “alge.” cu ecuatia 36. S& se reprezinte grafic fractiunea de volum luminata pentru o iradianta in punctul de compensare, G, = 10 umolim%s. I’ se satureazd de obicei la 1 (tot volumul fotobioreactorului este luminat). 554