SECTIUNEA a Il-a TESTE GRILA FONETICA. ORTOGRAFIE 1, Limba romana are: a) 34 de sunete reproduse printr-un alfabet aleatuit din 31 de litere (22 consoane, 7 voeale, 4 semivocale si un [i] scurt asemAnator cu o semivocala). b) 34 de sunete reproduse printr-un alfabet alc&tuit din 34 de litere (22 consoane, 7 voeale, 4 semivocale gi 0 vocal nesilabica) 2. Literele - vocale a, &, 4, f noteaza: a. sunete-vocale; b. sunete-semivocale; c. sunete-vocale sau semivocale. 3. Au valori duble literele vocale sau semivocale: aaa 4, is b. ei, 0, Uy Ys 4, Litera [w] poate nota: a. consoana [v}: wagnerian; b. consoana [v]: (watt), (rar) vocala [u) si semivocala [ti]: wigwam, water-balast (vat, uiguom, uatarbalast) 5. Litera [x] se pronunta: a. numai [ks] (Alexe); b. numai [gz] (exercitiu); c. [ks] (xilofon) si [gz] (exista) 6. [e si g] sunt redate printr-o liter’ urmate de o vocala [e,i] si reprezinta doua sunete ce, ci, ge, gi in toatd seria de cuvinte: a. cerb, arici, fugeam, gioarsa; b. Ceahlau, rugaciune, mergea, giuvaier; c. ceata, ciob, geamat, giurgiuvean; d. face, cianotic, geolog, iaurgiu 7. Litera [i] transcrie o vocal, o semivocala si un i] soptit, nesilabic, scurt final in toate cuvintele din grupa: a. ghinion, greier, oameni; b. glacial, grai, (a) fugi; c. giligios, gingas, circ; d. ciudat, gingie, taxi - 12h8. Litera Je} red& vocala fe], semivocalele fe] si [i], sunetele fie] in intreaga serie de cuvinte: a. leal, aceea, urecheam, epoca; b. licen, leagin, evolueazt, erai; c. editor, luceafir, dumneaei, expeditor; 4. erbacee, licean, ea, Elena. 9. [u] semivocalic este redat prin literele (uJ, [0], [w] in toate cuvintele din grupa: a, noapte, voioasa, wolfram; b. noastrd, ploaie, westem ¢. noua, dubjoasi, show; d. aspectuoasa, vioard, wati. 10. Sunetul fi] poate fi transcris: ‘a, numai prin litera i (cratima); b. numai prin litera y (hobby); c. prin litera i (inifiala) si prin y (boy). 11, Succesiunea de sunete [ii] reprezinta un diftong alestuit dintr-o vocala si o semivocali in toate cuvintele: a. vii, copii, marfii; b. fugii, gutuii, cheii c. auzii, find, lamaii, 12. Contin diftongi urcatori (ascendenti - semivocala + vocal) numai cuvintele din seria: a. joi, eu, durea, iubi; b. iulie, esti, western, iod; ¢, jerseu, lei, moi, ochiului; d. comenzii, iepure, pui, whisky. 13. Nu exista diftongi coboritori (descendenti-vocala + semivocala) decat in cuvintele din seria: a. represalii, proprii, pietros, iute; b. voi, vrea, pifigoi, pastaie; c. releu, piure, doi, iedut: d, mognegii, Eu (in filoz.), finii, vrei. 14, Alege varianta in care apar vocale in hiat: a. mei, cernoziom, vinietd, eu; b. colegial, euforie, beatifica, aurar; ¢. augumentativ, beat, hangiii, ghiocel; 4. cereala, leandru, leal, haiduc. -122- 15. Cuprind triftongi toate cuvintele din seria: a. Roméniei, aiurea, vegheai, intemeiere; b. treceau, femeie, gutuic, radiouri; i (dat), dumneaei, chiulangioaica, inseueaza; 4. ci, citeai, miorlaiau, noua, vizitiii. 16. Noteazi doua sunete-consoane (diferite sau identice) care se pronunta ambele, consoanele duble din cuvintele: a. innegura, accident, posttraumatice; b. Lipatti, pizza, prestissimo. 17.Consoana dubla noteaza un singur sunet cu aceeasi valoare ca gi consoana simpli sau cu o valoare diferita in cuvintele din seria: a, vaccin, transsaharian, jazz; b. planning, loggia, Negruzzi. 18, Gasim litere fara valoare foneticd in seria de cuvinte: a. geana, Aaron, gheafa, charismatic; b. positonic, geopolitic, sAnnicolean, alce. 19. Accentul ¢ utilizat pentru a marca distinctia dintre cuvinte omografe in varianta: a. séra/suréri, zerduri/zéro; b, alinga, alung4, mérgem, vedém; ¢. pilota/piléta, profésor/profesér; 4. riga, rugd, médul, modal. 20. Alege varianta in care substantivele proprii sunt accentuate corect in conformitate cu originea si structura lor: a. Piudriu, Boiériu, Manoliu, Mesia, Cézar, b. Piuariu, Boieriu, Manoliu, Mésia, Cezar. 21, Accentul distinge forme gramaticale in varianta: a, bitemvbatém, facefi/facéti; b. pegas/pégas, pénei/pondi; ¢. médem/modém, biildog/buldég; d. cdnta/eantd, inctiie/incu 22. Dintre cele doua variante de accentuare ale cuvintelor enumerate alege-o pe cea corecti: a. colibri, fasting, guldg, guri, prérie: b. colibri, fésung, gélag, giru, preric. 23. Nu se despart Ia sfargit de rand, se scriu integral pe acelasi rind: a. abrevierile scrise legat (ONG) sau desparfite prin puncte, prin cratima (s..: d-lui), derivatele de la abrevieri ([.T.B.-ist); numele proprii de persoane, notatiile cu abrevieri -123-(10 gr.), abrevierile devenite cuvinte (VIP s.n.); b. toate cuvintele compuse prin contopire ori prin alaiturare; c. toate compusele, cu excepfia pronumelor si a numelor de familie, a cuvintelor monositabice. 24. Indic’ varianta in care toate cuvintele sunt despartite corect in silabe: a. sfi-i-ciu-ne, pust-ni-ci-e, propm-ter, tro-i-cB b. si-ha-stru, pia-no, trip-tic, sa-u-nd; c. tinc-tu-ra, rec-ti-li-niu, toas-turi, pi-a-nis-tic; d. sfi-i-cios, spe-ci-os, ca-fe-gi-u, peh-li-van. 25, Seria in care existé un cuvant despar{it incorect este: a. lin-gvist, cap-ta-re, cob-zar, trans-cal-cu-la-re; b. port-chei, hand-bal, com-ple-ta, cos-mo-drom; c. e-xe-cu-fi-e, ex-tra, fias-co, fi-as-tru; d. gri-dig-te, hi-at, in-dra-znea-t4, is-to-ri-si. 26. in urmatoarele cuvinte: ghiogare si demachia sunt: a. 8 litere si 6 sunetes b. 8 litere gi 7 sunete; c. 8 litere si 8 sunete, 27. Apar in cuvintele: colegiu si miceasi: a. 7 litere gi 6 sunete; b. 7 litere gi 7 sunete. 28, Formele codri - codrii au: a. un numar diferit de sunete: ctvtete+v; ctvtctetvts; © b, acelagi numar de sunete: c+v+e+ety. 29. Exist dublete lexicale specializate din punctul de vedere al sensului in seria de cuvinte: a, detentie, detentiune, depresie, depresiune; 'b. emotie, emofiune, natie, natiune; ©, conversie, conversiune, permisie, permisiune. 30. Identifica formele incorecte ale cuvintelor sau imbinarilor de cuvinte: a. matusa trufas4-matusi trufase, monotonei plaje, nuntase nevoiase - nevoiasei nuntase; b. jale, sale, tanjala-tanjeli, sina, jidan; c. desfisam, aranjam, captuseam, descoseam; d. si descojasca, aseaza, deseala, declansaza. -124- 31. Nu sunt scrise corect cu e sau cu ie urmatoarele cuvinte: a. eliminare, erbicid, ierbar, ierarhie; b. ieseam, evaluez, intemeiez, contribuie; c. aierobic’, esire, macheze, ieste; d. esti, erai, el, eu. 32. Dintre formele navigheaza, chiag, giact, maghiarime, Gheorghe, ciasul, gheafai, mia milei sunt corecte: a. numai cin b. doar sase c. toate 4. numai trei. 33. Exist gregeli in scrierea consoanelor la-seria de cuvinte: a. vaesui, cocs, laxe, lacs(peste), escroc; b, Istanbul, campanie, imbina, Cambodgia; c, dezbina, destabiliza, cizmar, pleonasm; d. ecsecutiv, canpion, dizident, zmantana. 125+VOCABULARUL L. Identifica seria de cuvinte ce apartin numai vocabularului fundamental: a. cafea, fruct, mami, legal; b. zahar, fugitiv, munte, melodie; c. delincvent, imprimanta, negativ, dincolos d. casa, (a) cheltui, cald, prin, sus, doi. 2. Precizeaz varianta in care toate cuvintele fac parte din masa vocabularului: a. spanac, (a) noroci, (a) auzi, de pe, olimpiada; b. negocia, setos, catinie, secet’, biet; c. palid, pretios, megies, cinovnic, fotbal, pedala d. provocare, shocking, avans, (a) aduce, caine. 3. Seria cu tofi termenii arhaici sau invechiti este: a. riga, izvod, agie, aman, descapaténa, istov; b. pozna, perfid, privighctoare, voievod, jalbi; c. delicat, lege, filomela, stolnic, perja; d. sfera, gigant, visterie, armas, bistari. 4, Perechile de cuvinte: I. iorgovan-liliac 2. pastirea-muscti-colibri 3. vitriol-acid sulfuric reprezinta: a. sinonime (1,2), sinonime lexico-frazeologice (3); b. regionalism-neologism (1), substantiv compus - regionalism (2), termen popular- neologism; c. regionalism-fondul principal de cuvinte (1), cuvént compus - neologism (2), sinonime lexico-frazeologice (3). 5. Seriile de cuvinte: 1. teritoriu-olat, 2. asociat-ortac, 3. lenes/trandav-duglis, 4. peluzi- gazon sunt: a. cuvént din vechiut fond - arhaism (1), 2,3,4 sinonime; b. neologism - cuvant invechit (1), neologism - regionalism (2), cuvant din fondul principal - regionalism (3), neologisme (4); c, neologisme (1), cuvinte din masa vocabularului (2,3,4). 6. Spune cate dintre sinonimele a vedea, a observa, a remarea, a sesiza, a constata sunt neologisme: a. toate; b. patru; ©. trei; d. doua. -126- 7. Cuvintele program-programi, penal-penar, pari (flaciri,vipaie) - para (fruct), (a) petrece, mic-insuficient, redus, slab, putin sunt: a. paronime, omografe, omonime, sinonime; b. polisemantice, paronime, polisemantic, sinonime; ©. paronime, paronime, omonime, polisemantic, sinonime. 8, Precizeaza perechea de cuvinte in care exist antonime parfiale: a. sora-frate; b. casi-casuta; c, neevitabil, inevitabil; 4d. fortuit-previzibil: 9. Cuvintele: difuz, confuz, echivoc, haotic, indefinit sunt sinonime: a. parfiale; b. totale; ©. aproximative. 10. Constituie sinonime afixale numai seriile de cuvinte: a, inegalabil-neegalabil, dezacord-neinjelegere; b. neadevarat-eronat, desolidar c, discordie-dezbinare, dezalcatui-scinda. 11. Indica varianta care cuprinde numai antonime: a. imaginar-real, falimentar-solvabil, solvent-solvabil; b. falit-insolvabil, infatuat-modest, (a) modifica-(a) reforma; c. exigenti-indulgenfa, privat-public, (a) alcatui-(a) dezalcatui; 4. faliment-bancruti, destept-adormit, (a)risipi-(a)aduna. 12. Seria care confine numai cuvinte polisemantice este: a. (a) afecta, filtru, delfin, doc, parc; b. inima, dinte, (a) deriva, panza, mare (adj); c. (a) releva, instramentar, imund, mobilier, familial; d. statuar, banca, a accepta, cult, scara. 13. Exist numai cuvinte cu perechi omonimice totale in varianta: a. cupa, disc, marc, parfial, doc; b. cer, rosie, sare, imobil, mobil; c. calcul, curent, cAmin, cot, colt; d. companie, companie, tipic, tipic, veséla, vésela. 14, Sinonimele cuvintelor tuia, indigo, burghez, acid azotic, glaucom, minisculi sunt in varianta: a. arborele vielii, hartie-carbon, burtd-verde, apa tare, apa-neagra, litera mica; b. arbore-de-paine, hartie albastra, sdrac, apa-grea, cataract, majuscula; +127-15. Spune care dintre locutiunile: a. cu singe rece; b. cu sfinge iute; la singe d, a-gi face singe rau este sinonima cu fara stapanire 16. Precizeazi care dintre urmatoarele cuvinte: 1. scorfiyoara, 2. seorus, 3. politienese, 4. patriciu, 5. domnigor, 6. anticomercial, 7. biciclet sunt derivate: a. 4; b. 1,2,3,5.6: ©. 13.6: d.7 17. Sunt compuse prin contopire cuvintele: 1. ortografie, 2. consilier, 3. consemna, 4, aragaz, 5. argentifer, 6. anotimp, 7. tercot, 8. codalb a. 2,3;b. 14,5; c. 1,4,5,6,7,8; d. 13.4.8 18. Cuvintele: orezar, printesi, cenusar, masoi, cArpinis sunt derivate cu sufixele: a. de agent, motional, instrument, augumentativ, colecti b. abstract, motional, de agent, augumentativ, substantival; c. instrument, substantival, diminutival, adverbial. 19. Indic& varianta numai cu termeni derivafi in limba romana cu prefixe: a. inchide, afon, coeducajie, dezlega; b, ingrisare, acronic, coexista, preromantic; c. infelege, amoral, coautor, previzibil; 4, intuma, acomercial, coliniar, presezon, 20. Seria ce cuprinde numai derivate parasintetice este: a. decolora, cuviincios, deznadejde, imparti; b. dezlantui, recunoscator, infrunzi, stralucitor; c. decoperta, sectionabil, indemn, reciti; d. redisparea, prezidential, transmuta, dezola. 21. Exist cuvinte formate prin schimbarea valorii gramaticale (conversiune) in toate imbindrile: a. cimpie verde, masti razand, (fi era) a sedpare; b. text de citit, doi (scriu), e bine, pe sine, se; c. verdele campici, masti rizAnde, citirea textului, cititul textului, binele lui, in sinea mea. 22. Cuvintele: 1. acasd, 2. devreme, 3. mutulicd, 4. depanuga, 5. marturie sunt formate pri a. derivare cu prefixe, sufixe, cu prefixe si sufixe; b. compunere prin contopire, prin conversiune; ¢. compunere prin contopire (1 si 2), derivare cu sufixul -ulic& (3), derivare cu prefxul de-/des. + pani + sufixul - usd, derivare cu sufixul - e(5). -128- 23, Indic& formularea in care sensul expresiei nu este adecvat contextului: a. Slobod la gurd cum era, preferam s8-I evit. b. Te-ai angajat in aceasta actiune cu ochii inchisi, iar acum ai de suferit. c. Realizarea profesionala reprezint& sarea pamantului pentru mine. d. Slaba de fire, nimeni nu-i putea influenfa deciziile. 24. Indica varianta in care paronimele sunt incorect inserate in contexte: a. Am gisit numerele de telefon intr-un anuar vechi. Venitul anual este mic. b. Diplomatul a prezentat scrisorile de acreditare. Conducerea portului a fost de acord cu solicitarea de creditare a taxelor vamale. cc. Perceperea taxei de locatie pentru depasirea termenului este normala. Copiii primese lunar alocati 4d, Parinfii au venit fortuit la gcoal4, fiindcd au fost instiinfati de profesori, Intalnirea fortaté cu prietenii l-a bucurat mult. 25, Sensul sintagmei ,,gimnasticA aerobica“ este: a. gimnasticd de intretinere executata in aer liber; b. gimnasticd de intrejinere executat pe fond muzical. 26. Care dintre seriile sinonimice este corecta: a. a accentua, a evidentia, a intari, a invedera, a marca; b. a marca, a delimita, a margini, a semna, a sublinia; c. a ilustra, a insemna, a reprezenta, a semnifica, a releva; d. a arata, a indica, a inregistra, a franca, a puncta. 27. inetesurile expresiilor inima atbastra (1) si slab de inima (2) sunt: a. din tot sufletul (1); firav, bolnavicios (2); b, suflet trist; furie, ciuda, manie (1); milos, c, a raméne mahnit (1); fara griji, linistit (2); d. suflet rau (1); gingas, delicat (2). fluentabil (2); 28, Formeaza expresii impreund cu verbul a se juea urmatoarele cuvinte: a. cu mingea gi cu coarda;b. cu copiii si bunicii; ¢. cu focul, cu sinatatea; d. cu pisica si cafelul. 29, Varianta care contine numai expresii gi locutiuni ce formeaza perechi de sinonime frazeologice este: a, féiri cap si fara picioare - ffird sens; a-si lua plata ~ a primi satariul; b. a-i veni o plicinta - a-i veni o surprizd neplacuta; pod de gheafa - pod plutitor; c. ase simti ca pestele in apa - a-i merge bine; poam rea - persoand cu deprinderi urate; d. a ride in barb - a rade pe ascuns; fara replied - rispuns prompt -129-30. Indica seria ce contine doar cuvinte cu perechi omoni a. scoar{a, a ridica, box, subtire, plan; b. rezerva, local, inflora, crud, rigid; ¢. tarie, refea, inflori, dulce, popular; d. roman, bob, avar, golf, palat. in relati imic, cat § mie: 31. Marcheaz grupa cu termeni care pot fi atat in relatie de omonimie, cat gi de polise a. com, pas, mare, masa, post; b. cot, ciubuc, liliac, banca, resort; io c. a lua, a ridica, a pomeni, a poseda, a potri d. limba, gura, lupta, picior, pozitiv. 32. Sunt polisemantice cuvintele din grupa: a. palma, palat, partial, segment; b. parte, retrage, pata, paine, rest; c. polifa, roaba, rom, scai; d. banca, Icu, ban, sare. 33. Sensul expresiei a fi (a sta) in cumpani este: a. a aduce un argument decisiv; b. a avea importanjé mare; c. a sovai in luarea unei hotarari; d. a pune in incurcatura pe cineva. 34, Care sunt sensurile invechite ale cuvintelor: limba, a certa, prost, migel: a. limbajs a se ciondani; naiy; fricos; b. lama cutitul se supira; obisnuit; ticdlos; : a dis : de nimic; . organ musculos; a discuta; daunator; : and. a eae popor, neam; a pedepsi; neinvatat, neevoluat; nevoias, slab, de rand 35. Nu poate forma familie lexicala nici un cuvant din seri: a, teatru, discretie, a fi, meteo; b. recipient, scorpion, fiol, rococo; c. tei, lacom, microbacterie, prin; d. tranzit, diminutiy, a luda, de. 36. S-au format prin derivare regresiva cuvintele din grupa: a. scorus, (a) migra, pisicut, transloca; b. transla, botez, scorus’, taicut; i ¢. thicut’, pisicuta, migratie, translocatie. ~130- 37. Alege varianta in care substantivul pod este folosit cu sensul lui principal: a. Oastea a trecut Dunarea pe un pod de vase. b. A fost mansardat podul casei. c. Apele au luat podul de peste rau, d. fi studiaza podul palmei. 38. Gaseste seria alcatuita numai din cuvinte compuse: a. rozmarin, semivocala, trustmen, niciun; b. binevoi, treime, tricicleta, poliloghie; ¢. marinimos, submarin, intreit, blugi; 4. buldog, celalalt, insumi, caufiune. 39, Cate dintre combinatiile lexicale: eroziune fapt penal, produs petrolier, corecte: a.nici una; b. toate; c. numai sapte; d. doar cinci glaciard, persoand justitiard, picat originar, suras glacial, a trai pe spezele altora, in speta sunt 40. Care dintre urmatoarele construcfii constituie erori de exprimare: @. propria mea autobiografie; data calendaristica; forma morfologica; a evidentia flagrant; b. a scris autobiografia; data evenimentului; analiza morfologica; flagrant delict; a evidentia originalitatea cuiva. : 41. Nu apar confuzii paronimice in formularile: a. Concesia serviciilor elevilor. b. De multe ori preferam insulte persoanelor nedorite. Proferdim s8 nu vind profesorii Publice s-a ficut pe zece ani. Profesorii fac multe concesiuni la ore. ©. Plantele oficinale; mugefelul si patlagina, au multe proprietai terapeutice. Cercurile oficiale au cazut de acord asupra evolutiei evenimentelor. 42. Apartin familiilor lexicale ale cuvintelor: amorti, a, morfi, marturisi; b. dezmorti, marturie; martor urmatoarele cuvinte: 43. Antonimul adjectivului pitorese si infelesul adverbului alias sunt: a. plastic, catre; b. fantastic, adica; ©. evocativ, fata de; d. monoton, zis . pe nume gi. 44, Varianta in care exista antonime create cu ajutorul elementelor savante de compunere este: a. eufonie, caligrafie; b. neofilie, neofobie; ©. macrocosmos, megalomanie; 4. multiform, poliloghie. + 131-45. Structura lexicald cu elemente de compunere omonime: a. arheologie, paleoclimat; b. bilateral, unilateral; c. eterogen, omograf; d. democratie, autocratic. 46. Structura lexical a cuvantului confritie este: a. prefixul con+radacina - frat - + sufixul - ie; b. prefixul con - + radicalul - frat - + sufixul - ie. 47. Sinonimele expresiilor sau ale locutiunilor: soarece de birou; de taind, in stil mare, fn eredintii sunt toate enumerate corect in seri a. bibliotecar, particular, stil nou, statomnicie; b. functionar, tainic, limbaj, (om) de incredere; . birocrat, intim, cu amploare, intr-adevar. 48. Identifica constructiile care cuprind locutiuni: a, om fn putere, glume cu piper, lucruri de mare pret; b. mare putere, piper rosu, pret de livrare; c. puterea vinului, a sfardma piperul, pret al pietei; d. putere de cumpérare, a pune piper, pret mic. 49. Sunt derivate cu sufixele -er si -ar urmitoarele cuvinte: a. greier, temporar; b. banicer, lautar; c. pulover, itinerar; d. petrolifer, literar. 50, Constituie antonime perechile urmitoare: 1. boal de zahar - diabet 2. lampii-fulger = blitz 3. primavara viefii - bitranetea 4. gridind public& - pare 5. fort public - politie 6. riidicina viefii - ginseng a toate; b. numai 3; c. 1,3,4 gi 6. -132- Substantivul |. Seria in care numai primul substantiv are forma incorecté este: a. strugure, arbore, viezure, purice; b. greier, graur, mugur, furtur; c. ienibahar, ierarhie, erbicid, ierbarie; d. macrame, ghips, ipsos, metrou. 2. Variante formale fara diferentieri semantice, admise de normele limbii literare se gasesc in seria: a, monograma/monogram, goric/sorici, soarece/soarec, bistrou/bistro: ». plafonier/plafoniera, grup/grupa, rol/rola, fascicul/fascicula; c. colind/colind’, tiicupitaicut, uleew/ulcicd, taiefei/taitet; d. randou/rondo, rondel/rondela, {igaret/tigareta, sanda/sandal. 3. Variante formale, cu diferenfieri semantice, admise de normele in vigoare, aledtuind serii paronimice sunt in totalitate in seria de cuvinte: a. pantomim/pantomima; rondou/rondo, avers/aversi; b. bulgare/bulgar, utriculd/utricul, maximum/maxim; c. cupi/cupar, colin/colina, vaccin/vaccina; d. galet/galeta, astm/astma, vagon/vagonet. 4, Apartin vechiului fond al limbii substantivele urmatoare: a. tensiune, argument, mister, plafon; b. vatra, chezas, zestre, mos; c. eroare, fibra, adresé, important; d. hatman, haraci, vornic, voievod; 5, Fac parte din masa vocabularului termenii din seria: a, agent, pdmaie, autostrada, sic; b. masd, mama, om, mar; c. zgarcenie, galagie, viata, leac. 6. Substantive compuse prin contopirea elementelor componente sunt in totalitate: a. bunitate, cdine-lup, bacteriolog, rizboi-fulger; b. democratie, tercot, aurolac, filantrop; c. perde-vara, aragaz, bund purtare, libret; d. ONU, argintarie, iarba-fiarelor, liber schimb. 7. Derivate nume de agent sunt in varianta: a. reclamagiu, sahist, miner, cdrutas, vanzatoare; b. zmeurig, serparie, trifoigte, tinerime, nucet; -133-a. atribut substantival prepozitional; ‘ b. predicativ suplimentar si atribut substantival prepozitional; c. predicativ suplimentar. 60. La ce caz gi cu ce functie sintactic’ sunt folosite substantivele: Dirigintele i-a anunfat pe elevi obiectele pentru examen. Mergea a fiii ei cu scopul obtinerii unor bani. Jin vederea primirii vizei a susfinut yi acest test. : - a. complement direct, complement circumstantial de ‘Scop + atribut substantival genitival, locuiune prepozitionalé + complement circumstantial de scop; b, complement direct, locutiuni preopzitionale + complement circumstantial de scop. -142- Adjectivul 1. Indica seria de adjective care apartin numai vechiului fond al limbii: a. exagerat, mare, autentic, uniform, temator, insipid; b. ilustru, voluminos, real, egal, curajos, fad; c. grandios, minuscul, fantastic, inegal, floricol, flagrant; d. ditamai, coscogea, sadea, otova, spiimos, linced. 2. fn care varianté intalnim numai adjective cu dou forme flexionare: a. incert, fix, aspru, albastru, unic; b. azuriu, mic, hotiritoare, rosu, firesc; c. dulce, dibaci, tenace, striveche, moale; d, bej. uni, forte, vivace, pane. 3. Adjective invariabile sunt in seria: a. havan, get-beget, atroce, pursdnge, princeps; b. rapace, violaceu, grotesc, instantaneu, fix; c, rosiatic, varatic, gilbinicios, lax, dulce. 4. Alege dinte cele dou’ variante formale pe cea corecti: a. discriminator, reprobatoriu, ambulator; b. discriminatoriu, reprobator, ambulatoriu. 5. Normele limbii literare admit ambele variante ale adjectivelor din seria: a. expirator/expiratoriu, incriminatoriw/incriminator; »b. eliminatoriw/eliminator, respirator m./respiratorie f. 6. Sunt adjective cu ambele forme corecte, dar cu infelesuri diferite, in varianta: a. operativ-operatoriu, respirabil-respirator (aparatul): b. planetar-planetariu, eliminatoriu-eliminator. 7. Sunt parti de vorbire diferite, cu diferentieri lexicale, in raport cu cele doua tipuri de forma, ambele corecte, cele din situafia: a. pepit, & - pepitA (bucata de aur s,), operator-operatoriu, ie, orator, i - orator - oratoriu, oscilator-oscilatoriu, ie; b. petitional - petifionar, informal - informativ, inhibitiv-inhibitor. 8. Identificd seria in care toate adjectivele feminine, singular au forme corecte: a. fonf’, snoaba, economa, cotidiana; b. moratorie, pepita, picareasca, omoloagi/omologa; c. foanfi, informa, snoabi, omofoand; d. intrinsecd, motcoma, analogi/analoaga. -143-23. Cuvantul dragi este in enuntul: ,, Si de aceea Harap-Alb o prapdidea din ochi de draga ce-i era.” a. adjectiv calificativ, variabil cu trei forme flexionare, pozitiv, acuzativ, complement circumstantial de cauza; b. substantiv acuzativ, complement circumstantial de cauza. 24. In formularea: Es propozitie: a. complement circumstantial de mod; b. nume predicativ; c. atribut adjectival izolat cu nuanfa circumstantiala. Isteata, ea a infeles imediat intengiile ténarului."* adjectival este in 25, Adjectivul este ca parte de propozitie in enunturil harnici." a. atribut adjectival; b. atribut adjectival + complement circumstantial de mod; c. atribut adjectival + element predicativ suplimentar. Are copii harnici."" ,, Are copiti 26. Cuvantul evidentiat ,, Tandrul Goe poarté un frumos costium de marinar.” €s\ a. adjectiv calificatiy, articulat cu articol hotarat, nominatiy, pozitiy, atribut adjectival; b. substantiv comun format prin conversiune, articulat cu articol hotarat, nominativ, subiect. 27. Adjective ou rol de complement indirect gi de cel comparativ gasim in varianta: ‘a. De bun, e bun, dar nu stie s4 se comporte. b. De bun s-a facut chiar mai bun si invafa usor. c. Din vesela devenea, pe neasteptate, tristé.Era mai mult vesela decat trista. 28, Exist in enuntul ,, Hainele ei sunt de prost gust." a. o locufiune adjectival, cazul acuzativ, nume predicativ; b. o locutiune adjectivala, nume predicativ; c. un adjectiv/atribut adjectival + substantiv/nume predicativ. 29. Cu ce functie sintacticd sunt folosite adjectivele in contextele: De mic este plecat din fara. Nu médndned nimic de bolnav ce este. Este un om corect, adicd sincer gi onest. a. complement circumstantial de timp, nume predicativ, atribut adjectival b. complement circumstantial de timp, complement circumstantial de cauza, atribut adjectival + apozifie. 30, Identifies enunful in care apar greseli de acord ale adjectivului cu substantivul determinat: a. Ai ménca para ori piersica cea rosie? b. Ai manca para ori piersica cele rosii? ~ 146 - c. Planificarea excursiei stabilita de toti elevii ne-a bucurat. d. Putinor oameni li se d& ce merit, celor mai multi li se ia orice gansé. e. Comportarea unei fete cuminfi este apreciata. . 31. Exista adjective in enunqul: a. Il cunosc pe tanarul cu care te-ai intalnit. b. S-a imbricat frumos. c. Copilut il are frumos 32. Adjectivul poate fi regentul unui complement: 1. direct, 2. indirect, 3. de agent, 4 circumstantial de mod, 5. de ti ; mae od, 5. de timp, 6. de loc, 7. de cauzi, 8. de scop, 9. consecutiv, 10. =147-SEE re omen eT wien certa. adverb + pronume nehotirat + pronume negativ + adverb + numerale cardinale + adjective negative. b. adverb + numeral cardinal + pronume negativ + adjective negative + adjective nehotarate. ¢. conjunctie + pronume nehotarat, pronume negativ, adverb + numerale cardinale, adjective negative. 168 - Numeralul 1. In enunturile ,, cdlatorul stréin gi-a luat ziua bund de la cei doi..." ,— Ai avut dou paini, doi lei fi se cuvin™ exist urmatoarele numerale: a. cardinal, simplu, masculin complement indirect + cardinal simplu, feminin, acuzativ, atribut adjectival + cardinal simphu, masculin, nominativ/atribut adjectival; b. cardinal simplu, masculin, acuzativ, complement circumstantial de loc + cardinal simplu, feminin, acuzativ/complement direct + cardinal simplu, masculin, nominatiy, subiect. 2. Indicd valoarea morfologica a cuvantului unul in contextele: ,,xnul avea in traista sa rei pdini, iar celéilalt doud paini." ,, Unde-i unl nu-i putere/Unde-s doi puterea creste." a. numeral cardinal in ambele contexte; b. pronume nehotarat in ambele pozitii; ¢. pronume nehotirat + numeral cardinal. 3. Céite numerale cu valoare adjectival exist in textul: ,, Acum o bucaté de pane ramasa de la dumneata $i patru bucati de la istalat fac la un loc cinci bucafi? a. dows; b.trei;—c. unul. 4, Lace caz $i cu ce funetie sintactica sunt folosite numeralele din propoziti ., Temperatura a scéézut pani la 20 de grade." » Cartea vatoreaza 20 de lei.“ » Camera are 20 de metri. a. acuzativ, complement circumstantial de loc, complement circumstantial de mod; b. acuzativ; complement circumstantial de mod, complement direct, compliment indirect. c. acuzativ; circumstantiale cantitative. 5. Numeralele din enunturile: ,. Aici am pus pachete a 20 de cari. Sunt prietenul amandurora. Amul 2006 a fost important pentru el,” au functiile sintactice: a. atribut substantival prepozifional + atribut substantival genitival + apozitie; b. atribut substantival genitival + atribut adjectival + atribut adjectival. 6. Exprimarea cazului genitiv al numeralelor fara flexiune se face: a. numai cu ajutorul articolului adjectival (celor trei); b. numai cu prepozitia a (casa a doi dintre ei); c. cu ajutorul articolului adjectival (celor trei), sau cu cel al prepozitiei a+ acuzativul, constructie echivalenta cu un genitiv (casa a doi). 7. Exist in contextele: Distribuirea de materiale de constructie numai uneia dintre cele dowd familii a provocat nemuljumiri, Castigul comerciantilor este de ce ori mai mare = 169-20. Exista abateri de la regulile de acord in varianta: a. 0 suté $i unu de efecte, doudzeci $i una de luni, (nivel) intre doisprezece si doudzeci de centimetri; b. o sutd si una de efecte, doudzeci gi unu de luni, (nivel) intre doudsprezece gi doudzeci de centimetri. 21. Alege enuntul in care acordul in gen este incorect: a. Cele doud mii de lei au fost primiti de la bunici b. Cei doud mii de lei au fost primiti de la bunici. c. Cele doud mii de lei au fost primite de la bunici. -In- Verbul 1. Identificd seria de cuvinte care reprezinta seria verbelor impersonale: a. a scrie, a cere, a realiza, a apdrea: b. a ninge, a se insera, a se cuveni, a trebui; c. a se desftigura, a se ingdlbeni, a se odihni. 2. Sunt intranzitive verbele din seria: a. afi, ase ruga, a pleca, a fugi: b. ase imbraca, a se saluta, a se spala, a-si aminti: ¢. a reda, a caracteriza, a schimba, a reprezenta. 3, Indica seria cu verbe dublu tranzitive: a. a (se) intreba, a asculta, a ruga, a examina; b. a serie, a da, a construi, a remarca; c. a alerga, a constitui, a disparea, a-gi inchipui. 4. Dintre verbele folosite cu pronume reflexive sunt totdeauna pronominale sau reflexive cele din seria: a. ase spala, a-si aminti, a se ingdlbeni, a se bate; b. asi lua, a se saluta, a se sti, a se descuraja: ©. ase intémpla, a se dumiri, a se teme, a-si inchipui. 5. Seria ce cuprinde verbe care intotdeauna sunt nepronominale sau nereflexive este: a. a fi, a deveni, a ninge; b. apetrece, a auzi, a trece; 6. Verbe active pronominale sunt cele din seria: a. a-si inchipui, a se cdi, a se intémpla, a se cuveni; b. a se saluta, a-si aminti, a-si scrie, a se dezbraca; ©. a se referi, a se coace, a se imagina, a-si da. 7. Indic& enunful in care exist’ un verb la diateza pasiva: a. Fireste ca sensul acestor neologisme mu ar fi cunoscut de unii candidafi. b. Daca te-ay fi acceptat asifel, nu mi-ai fi iertat ingaduinta, c. De-ar fi plecat! d. El s-ar fi autocitat, daca l-ar fi ascultat cineva. 8. Verbe reflexiv - pasive se afla in varianta. a. S-a edit ca s-a dus la acea intrunire. b. fn aceasta metropolé se caldtoreste cu metroul, -173-46. Alege pentru verbele la supin solutia corecta: MG ajuté la facut temele, Exagera uneori, de neexplicat. Adesea veneau pentru faicut cumparaturi, Au adus masina de la reparat. a. complement direct, complement de mod, complement de scop, atribut verbal; b. complement indirect, complement consecutiv, complement de scop, atribut verbal; c. complement indirect, complement consecutiv, complement de scop, complement de loc. 47, La ce mod gi cu ce intrebuintari sintactice apar formele verbale evidentiate: Contestati de multi, n-au vrut sd demisioneze. Acesti oameni bine instruifi au reusit in viata. Era mare agitatie. Oameni asteptand scrbétorile. « Multimi frdmanténde an aruncat bdtele, le-au aliniat jos." Era cuprinsé de 0 bucurie de neexplicat. a. participiu/complement concesiv, participiu/atribut adjectival, gerunziw/atribut verbal, gerunziu/atribut verbal, supin/atribut adjectival; b. participiu/atribut adjectival izolat, participiu/atribut adjectival, gerunziu/atribut verbal, gerunziv/atribut adjectival, supin/atribut verbal. 48. Cuvintele evidentiate in formularile: Cobordnd in strada igi di seama cat de singur era. Nici déndu-ti seama cét de singur esti, n-ai sd te simi depdrtat de tine insuti. Starea lui n-a ajuns de invidiat. verbele la modurile personale sunt in propozitie: a. complement circumstantial de timp, element predicativ suplimentar, nume predicativ; b. complement circumstantial de cauza, complement circumstantial de mod, subiect. 49, Cuvantul niruit este in enuntul ,, $i suflerul meu este cu adevarat néruit."* a. verb la participiu cu valoare adjectivala, singular, nominativ, complement circumstantial de mod; b. verb la participiu cu valoare adjectival, nominativ, singular, neutru, nume predicativ; _& Verb la participiu, cu valoare adverbial, complement circumstantial de mod. 50. Structurile , fi plcicea a fi lasat in pace de ai fost luaté in seama compozitia cea noud." sunt: a. locutine verbald, predicativa personal, conjugarea 1, diateza pasiva, infinitiv, prezent, subiect + locutiune verbala, predicativa, personals, diateza pasiva, infinitiv perfect, nume predicativ; b. locufiune verbal’, predicativa, diateza activa, infinitiv perfect, complement direct + locutiune verbala predicativa, diateza pasiva, infinitiv, prezent, atribut verbal. wei, Parerea lui de rau era dea nui fi 51. Verbul poate fi regentul: a. complementelor circumstanjiale si al celor necircumstan{iale; b. numai al complementelor circumstantiale. - 180- 52. Precizeazi valorile gramaticale ale cuvintelor marcate: ,, Dospec $i in sufletu! meu atata josnicie, incét sé astept eu nerabdare publicarea unei traduceri...» ».Fumatul in scoal este interzis!" Vine cu informatii fumate. Nu mai pune la socoteala pe cele fumate. a. substantiv provenit dintr-un infinitiv lung/complement direct; substantiv provenit dintr-un supin/subiect; adjectiv provenit dintr-un participiv/atribut adjectival; substantiv rezultat dintr-un participiu/ complement direct; b. substantiv rezultat dintr-un infinitiv hing/subiect; substantiv provenit dintr-un participiu/subiect; adjectiv participial/atribut adjectival; substantiv format dintr-un supin/ complement direct. 53. Structura morfematica a verbului a reintra la mai mult ca perfect, persoana I, singular este: a. ridacina + sufix gramatical + desinen{a; b. radacina + sufixe lexicale + desinenta; ¢. radical + sufix gramatical + sufix gramatical + desinenta. 54, Un verb poate avea singur sau cu un nume predicativ sau mai multe rol sinta predicat daca este: a. tranzitiv sau intranzitiv; b. predicativ sau copulativ la un mod personal si predicativ; c. predicativ sau auxiliar la toate modurile; d. predicativ sau copulativ atat la modurile personale, cat gi la cele nepersonale. 55, Pot fi nepredicative verbele: a. copulative; b. formele impersonale ale unor verbe personale; c. copulative si cele auxiliare; d. toate verbele impersonale nereflexive sau reflexive, 56. Un verb predicativ nu poate sa fie predicat in propozitie cand se afla: a. la un mod personal si predicativ; b, la. un mod nepersonal gi nepredicativ; c. atét la modurile personale gi predicative, cat si la modurile nepersonale gi nepredicative. -181-33. Identificd enuntul in care apar adverbe, locutiuni sau grupuri de cuvinte cu structur’ asemanatoare scrise incorect: a, Odaté credeam cét numai o data in viaga te intéilnesti cu sansa. Odatd terminaté lucrarea, m-am linigtit. Mai termind odatd! b. De allfel gradina este sdracd, e necesar sd te interesezi de alt fel de arbusti ©. Vii la scoalé, altfel ma supar rau. d. Desigur cé as dori o altfel de scoala. e. Am actionat alt fel. 34, Recunoaste enuntul in care nu apar greseli in folosirea adverbului: a. Am cerut numai o carte. b. Mai a lipsit si el. c. Am cumpétrat decdt 0 carte. d. Cam se indeparteazd de noi. 35. Identifica enunjul in care adverbul apare cu forme flexionare din cauza confuziei sale cu adjectivul, din hipercorectitudine: a. Oameni seriogi sunt cat mai putini. b. Mi se par usor ciudate aceste jucarit. c. Suniem cu tofii ridicoli de prudenti si de timizi. 4d. Unele gesturi sunt de copii prost-crescufi. 36. Adverbul gi locutiunile adverbiale non-predicative pot fi in propozitie regentele: a, atributului gi complementelor; b. complementului de agent, conditional si concesiv; c. complementului indirect $i celui circumstangial de mod, consecutiv; 4. tuturor complementelor circumstantiale. 37. Adverbele $i locufiunile adverbiale predicative sunt in fraza regentele urmatoarelor subordonate: a, subiectivi, completiva directi; b. subiectiva; . circumstantiale; \ d. de agent. \ 38. Adverbele sau locufiunile adverbiale nepredicative pot fi in fraza regentele: a. completivei indirecte, circumstanfialei de mod; b. subiectivei; c. predicativei. 39. Alege solutia corecta pentru adverbele sau locutiunile adverbiale din contextele: Oricum i-ai explica, tot nu ar injelege. Oricum, voi tot mi invafati. - 188 - Hainele erau ude leoarcé L Era stapdnit de dorinta de a se extinde edt mai mult. a. complemente circumstantiale de mod; b. circumstantial de mod, circumstantial concesiv, circumstantial cantitativ, circumstantial cantitativ; 40. Adverbul si locufiunea adverbiala indeplinese in contextele: Cinstit, mu te iubese. Merge mereu acolo. E din ce in ce mai simpatic urmitoarele functii: : a. circumstantial de mod, circumstantial de timp, circumstantial cantitativ; b. nume predicatiy, circumstantial de mod -189-14. Cuvintele evidentiate in enunturile: Sase supra doi. X versus v. Trenul va merge la Bacau via Marasesti. aparfin urmatoarei parti de vorbire: a. adverb; b. adverb, substantiv, substantiv; ¢. prepozitie (pe), prepozitie (inspre, care), prepozitie (pe drumul, in directia, trecdnd, prin...) 15. Recunoaste enuntul in care apar constructiile incorecte: a. Cogul era plin de fructe. b. Ela relevat relatiile dintre profesori si elevi. c. Sua restabilit legdtura intre orasele din sud. d. Se intereseazdi de dosarele pierdute. 16. Nu sunt corecte constructiile din enuntul: a. Ei par impotriva mea gi a ta. ». In afara mamei gi a fetei sale mui mai vine nimeni. c. Ca gi prieten m-a ajutat. d. Raporturile dintre complement si cuvantul regent se realizeazd prin jonctiune sau juctapunere. e. A venit la scoalé ca parinte. 17. Stabileste valorile morfologice ale structurii ca gi in contextele: Ca $i tatal tau, el este un om deosebit. candafirul ca $i garoafa infloresc primévara. rin fie ca si et a. locufiune conjunctionala; b. locufiune prepozitionala, locutiune conjunctionala, locutiune adverbiala; c. locutiune prepozitionala si locutiune conjunctionala. 18. Prepozitia versus se foloseste: a. pentru a exprima opozitia dintre dowd elemente care se explicd unul prin altul (egal vs inegal); catre, inspre (x vs y) sau dintre b. pentru a exprima ideile contrare. 19. Ca si decit au in contextele: 1. A plecat de la mine ca de la tine. 2. Cartea imi trebuie mai mult mie decét lui Dan. 3. L-a luat ca martor comportament: -192- a. numai prepozitional; b. de adverb relational (1,2) de prepozitie (3); ¢, numai adverbial. 20. imbinarile: cu privire la, in decursul, in raport cu, fat de, cat pentru sunt: a. locutiuni prepozitionale; b. asocieri libere de cuvinte. = 193-ae ssTot zarzavat vindea/Ori poate peste, ori si de-aia, gi de-aia.” a. auxiliar morfologic + conjunctii coordonatoare disjunctive; b. auxiliar predicativ + conjunctie coordonatoare adversativ’ + conjunctie coordonatoare disjunctiva; c. auxiliar morfologic + conjunctie coordonatoare adversativa + conjunctii coordonatoare disjunctive/altemnative. 13. Precizeaza rolul conjunetiei ei in contextele: Mi-a sugerat sai nu-i spun cdnd am fost la fara, din obligatie, ci din bunditate. a. coordoneazi adversativ o subordonat’ completiva directa subinteleasa (ci si spun) + coordoneazi adversativ doud complemente circumstantiale de cauza: b. coordoneaza adversativ dou’ subordonate completive directe care au regent propozitia si nu-i spun" + coordoneaza adversativ dows complemente circumstantiale de mod. cénd plec din nou. L-a ajutat mu 14, Alege incadrarea morfologica a cuvantului fie tn formulirile: Natura se opune, tovardsi, la innoiri/Fie cand e vorba de agriculturd, fie cand e vorba/De industrializare.“" Fie pdinea cét de rea/Tot mai bund-i in ara mea." a. conjunctie coordonatoare disjunctiva; b. conjunctie coordonatoare disjunctiva pereche + verb copulativ, intranzitiv, modul conjunetiv, timpul prezent. 15. Indica frazele in care apar conjunctii subordonatoare: 1. ,,Antrasera in fermentatie cum intraserd toate dupé razboi/ $i cum o sd intre si cairtile astea comuniste/ Cand le-o fi lor." 2. ,, Cand va inceta lumina s-gi reverse razele _funeste amintirii unei limbi nocturne care a precedat tot ce-a fost?" 3. ,, Cand te percepi ‘existand, de ce te simfi mirat? 4. ,,Cum doar respectul fafa de aparente ne desparte de lesuri, a contempla adéncul lucrurilor inseamna a pieri." a, in toate frazele; b. numai frazele 3 gi cc. numai fraza 3. 16. in fraza Fie cd invaya, fie cd nu, el primeste tomul.” raportul de subordonare gi cel de coordonare sunt exprimate: a. prin locutiune conjunctionala fie ca - cel de subordonare si prin juxtapunere - cel de coordonare; ’ b. cel de subordonare prin conjunctia subordonatd cf, iar cel de coordonare prin perechea disjunctivi fie...fie. 17. Conjunofia coordonatoare adversativa ci coordoneaza in fraza: ,,A fost chemat aici nu dupa cum se infelesese cu el, ci ca s-i comunice hotérarea lui."* a. dou propozitii principale; b, doua propozitii secundare de acelasi fel; ¢, doua propozifii secundare diferite. ~196- 18. Constituie locutiuni conjunctionale seria de imbinari: a, in ideea cé, in cazul cé, in scopul 84, b. in ciuda faptului cd, sub pretextul cd, cu géndul sé; ©. inainte sd, de cdte ori, in afara ca: 4. dat fiind ca, prin faptul c@, cu doringa sd. 19. Recunoaste textul in care nu apar greseli in folosirea conjunctiei a. E important ca sé ai studii. b. Problema e ca tu sii accepti propunerea lui. c. Mé bucur caci ai venit la noi. 4. Mea intrebat ca unde lucrez acum. 20. Structurile evidentiate in contextele: As pleca la munte, numai cd n-am concediu. A zis numai cd aici este foarte cald. apar{in parfilor de vorbire: a, locutiune conjuncionala coordonatoare avand sensul lui dar; adverb de mod restrictiv + conjunctia cd; b. locutiune adverbial + locutiune conjunctionala. 21. Alege incadrarea morfologicd pentru imbinarea numai ce din enunturile: a. ,, - Cand ai venit?" »~ Numai ce-am intrat in clasd." » Numai ce-a cobordt de pe munte, si indata s-a intunecat.“ », Citeste numai ce trebuie.“ a. locutiune adverbiala; b. locufiune conjunctionala; c. locutiune adverbiala; locutiune conjunctionala; adverb de mod + pronume relativ. 22. Cuvintele evidentiate ,, De ce invaja, de ce stia mai bine. Daca ag reusi sci dorm! De- abia daca mai vorbeste. Dupé ce a spus ceva, a iesit din clasa, sunt in ordine: a. locufiune conjunctionala, locuriune adverbial, conjunctie cu valoare modal intr-o propozitie principala optativa, conjunctie cu valoare modal, locutiune conjunctionala; b. pronume relativ, pronume relativ, conjuncfie intr-o propozitie secundard, pronume relati. 23. Precizeazi valorile morfologice ale cuvintelor marcate: Nici tu, nici eu nu lucram. Cand plinge, cand rade, a. adverbe corelative; b. conjunefii cu sens cumulativ + conjunctii. 197-14. Cuvintele haidem si hai in contextele: » Haidem, tétucd, sd md vadé imparatul!“ iu »,Hai cu tata, béiete, s-aducem nord méne-ta" sunt: a. interjectii predicative, predicate verbale; b. interjectie echivalent& cu un verb la conjunctiv, predicat verbal + interjectie predicativa, predicat verbal, 15. Precizeaz valoarea morfologica a cuvintelor evidentiate: »-Pai, nefericitul asta al Iui../Se tot cézneste sd execute un dovieac.”* Vite, nici acum n-as semna..."",, As! mu se poate; ti s-a parut!“ .Uitd-te la mine!“ a. interjectie, interjectie, verb auxiliar, interjectie, verb predicativ; b. adverb de timp, verb predicativ, verb auxiliar, verb predicativ. 16. Nu este alcatuita din interjecfii sau locutiuni interjectionale seria de cuvinte cu intrebuintare exclamativa sau cu valoare de adresare: a. amin, halt, ptiu, aport, haram; b. pe naiba, Doamne fereste, auzi colo; ©. Afara!, Drepyil, Valeal, Linigte!, Aiurea!!, Foc!. 17. Descopera varianta in care exista interjecfii in structura unor locutiuni verbale sau a unora adverbial a. striga vai, haidei mdi!, iatd-md; b. uite cum, ferit-a Sfantul, hat departe; ©. a da cu sdc, a face fusti, cu chiu cu vai. 18. Indic& enunful in care apar gregeli de punctuatie: a. ,,Ja scuteste-md cu mofturile dumitale!* b. ,, Ei ldsagi-ma togi in pace! Ei bravos vrei sd miros a gaz?” ©. Pai bine, md Enache, nu fi-e frig noaptea? d. Halal sa-ti fie!" -200- Subiectul »E, da cine-i mai fine minte pe i de demult? Ramdéne o dorinjaé de necrezut a fi acolo. Ti-ai batut joe de mine..." existd in urmitoarele tipuri de subiecte: a, exprimat prin pronume interogativ si prin verbul predicativ personal intranzitiv la infinitiv + subiect inclus; b. exprimat prin pronume interogativ si prin verbul la supin + subject nedeterminat; ¢. exprimat prin pronumele relativ gi prin substantiv la nominativ + subiect nedeterimnat. 2. Cuvintele evidentiate: Primavari. Totul este verde. E mare agitatie peste tot. sunt ca parti de propozitie: a, subiect, nume predicativ; ', substantiv fara rol sintactic + nume predicativ; ¢. subiect intr-o propozitie nominala + subiect simplu. 3, Indica felul subiectelor din textul: De frumusejea priméverii se bucuré tofi copiii si paringii care, adesea, devin copii, intra in jocul lor. a, subiect multiplu + subiect simplu; b. subiect multiplu + subiect subinteles; c. trei subiecte simple; d. subiect multiplu + subiect simplu + subiect subinteles. 4. Subiectul ultimei propozitii din fraza: Noi strigdm, boierii urlé, noi aparam, céluga a. exprimat prin pronumele nehotarat toti; b. inclus, adicd exprimat prin forma verbului suntem; c, nedeterminat. i osindesc - tofi suntem jos." este: 5. Propozifia ,, Toate bune si frumoase” are un subiect: a. exprimat prin pronume nehotarat si un predicat nominal cu nume predicativ multiplu; b. exprimat prin adjectiv substantivizat, unul subinteles + doud predicate nominale; . exprimat printr-o propozitie nominal. -201-16. in constructiile: ‘Ne oprim si cdntdm colinde pe la casele cérora ne primes. Nu e atent la ce se desfiisoard in jurul lui. Spune-i aceasta cui vrea sa auda. apar subiecte exprimate prin pronume relative in cazurile: a, nominativ; b. genitiv, acuzativ gi dativ; c. dativ, acuzativ gi genitiv, 17. Subiectele din propozitiile urmatoare: Toi patru stiu precis ce vor. Ne ajung doudzeci si unu de manuale. sunt: a. tofi patru = numeral colectiv si douazeci i unu= numeral cardin: b. patru = numeral cardinal si manuale = substantiv; c. tofi = pronume nehotirat si doudzeci gi unu = numeral cardinal. 18. Structurile subliniate: Participantii la miting, profesori, elevi si studenti, mi cer reforma sistemului. reprezinta din punet de vedere sintactic: a. un subiect multiplu; b. un subiect dezvoltat; ¢. un subiect simplu (participantii) si o apozitie exprimata prin substantive in cazul nominativ. 19, Subiectele propozitiilor urmatoare sunt: Au venit ai lui si l-au dus acasé" »Ne fineam tofi de mand, ne invarteam in cerc/$i cantam asta.“ Se gasesc printre noi de acelea care se cred geniale. : a. ai lui, tofi, de acelea; b. ai lui, nedeterminat; ¢. ai - articol posesiv in nominativ inlocuieste in context substantivul coplit, iar lui - atribut pronominal genitival; subiect inclus, subiect subinjeles (femei, unele), iar de acelea (atribut pronominal). 20. Indic& subiectele gi felul lor in fiecare dintre propozitiile .,-Ce zici, doctore? E vreo speranta!“ a, subiecte exprimate prin substantivele doctore si speran{a; b. subiect inclus si subiect exprimat prin substantivul speranta; c. subiectul doctore si subiect subinfeles. 21. Subiectele din fraza: Se improvizeaza o targa gi rantiul fu carat la vapor“ sunt: a. exprimate printr-un substantiv in nominativ (0 targa) si unul exprimat printr-un substantiv provenit dintr-un participiu, masculin, singular, nominativ; -204- b. nexprimat in prima propozitie (0 targa’ = complement direct) si altul exprimat printr-un substantiv provenit din supin, neutru, nominativ. 22. Alege pentru cuvintele subliniate raspunsul corect: »,Ce-i pentru acesti ostasi/O tard larga de trei pasi?” » Tot mai mandru este-al nostru, / $i mai sfant cd-i romanesc." a, nume predicativ/substantiv, nominativ + nume predicativ, pronume posesiv, genitiv; b. subiect/substantiv, nominativ + subiect, pronume posesiv, nominativ: c. nume predicativ / substantiv, nominativ + subiect / pronume posesiv, nominativ. 23, Substantivul fnflorirea din contextul: ,, inflorirea flinjei noastre e greu sd se vadi“ este ca parte de propozitie: a, subiect al predicatului nominal e greu; b.complement direct al verbului predicativ si se vada. c. subiect al propozitici ,inflorirea fiinfei noastre s& se vada." 24, In enuntul ,, Se cunoaste el strigoiul care a mancat sméntdna, de pe limba..." exist&: a. un subiect multiplu (el strigoiul); b. subiectul strigoiul, anticipat/reluat prin pronumele personal - el-; c, subiectul el si apozitia strigotul. 25. Gasim in formularea ,, Tudor asista si el la astfel de scene.“ a, subiectul Tudor i apozitia el; b. subiectul el si apozitia Tudor; c. subiectul Tudor dublat de pronumele personal el precedat de si adverbial. 26. in enuntul: ,, Oamenii trebuie a-si gési mereu rostul existenfei“ avem subiectele: a. infinitivul a-(si) gsi al verbului impersonal trebuie si oamenii al verbului a-si gisi; b. oamenii al verbului trebul 27. Exista in fraza: ,,A te pedepsi pentru greseli inerente nu trebuie s& devind un obstacol in acfiunile tale.“ a. subiect exprimat prin verbul la modul infinitiv a (te) pedepsi; b. un subiect neexprimat (tu) al verbului la modul infinitiv, si subiectul a (te) pedepst exprimat prin verb la infinitiv, al predicatului nominal si devind un obstacol. ~205-a. Profesorul de limba romané si eleva aceasta sunt bucurosi de rezultatele lor. b. Jonescu este absent. Ionescu este absentd. ¢. Teiul si salcia sunt infloriti. d, Smochinele si strugurli sunt asezagi in fructierd. 26. Predicatul propozitiei principale din fraza: Pare un obiectiv de neatins ce-si doreste ea. este aleBtuit dintr-un verb: a. copulativ intranzitiv + nume predicativ - substantiv, in nominativ; b. predicativ impersonal intranzitiv; : ¢. copulativ impersonal intranzitiv + nume predicativ - verb la supin; . verb personal intranzitiv. 27, Prima propozitie ,, Eviténdu-md inseamnd cd este supdrat pe mine.” este alcatuitd din artile de propozitie: a | " a. subiect / verb la gerunziu - predicat nominal incomplet cu nume predicativ realizat sub forma propozitiei predicative; i : b. complement circumstantial conditional/ verb, gerunziu + predicat verbal / verb predic 28. Indicd structura corect a propozit Vinovatul tot fratele rdiman » Ea tot croitoreasd a rémas, * a, subiect + verb copulativ + nume predicativ/predicat nominal; b. nume predicativ + subiect + verb copulativ; subiect + nume predicativ + verb copulativ/predicat nominal. 29. A doua propozitie din fraza ,, Adu-fi aminte unde era baiatul politist."" are urmétoarca alcituire: oeee a. complement + verb copulativ + subiect + nume predicativ; b. verb copulativ + nume predicativ + subiect; 30. Verbul a se face/a-si face admite un nume predicativ in situagia: a. Ce se face el dupa absolvirea gcolii? b. El s-a faicut pe sine doctor. c. Tu fi-ai féicut copii poligisti 4. El se face cd nu pricepe. -210- Atributul 1. Cuvintele evidentiate in enuntul ,, Tudor asista si el la astfel de scene, insotindu-l pe Burculet, " reprezinté: a. un complement indirect / adjectiv demonstrativ; b. atribut adjectival / locutiune adjectivala, acuzativ; c. atribut adverbial / locutiune adverbial 4. atribut adjectival / locutiune adjectivals. 2. Identificd tipurile de atribute precizand felul unita{ii morfologice prin care sunt realizate: »,Ce terapeuticd sé folosim impotriva unei boli ale carei urmdri mused din viaja noastra?” Nu-ti poti inchipui ale cérui spirit sunt minunile? a, atribut adjectival/adjectiv interogativ in acuzativ, atribut pronominal, pronume relativ, genitiv; atribut adjectival/ adjectiv posesiv, acuzativ; atribut adjectival / adjectiv telativ, genitiv; . atribut adjectival / adjectiv calificativ, nominativ; atribut pronominal / pronume interogativ, genitiv; atribut adjectival/ adjectiv posesiv, genitiv; atribut: Ppronominal/pronume relativ, genitiv. 3. Stabileste felul atributelor existente in: »Ecou-i rdspunde cu vocea vuin » Vise gonind dupa vise trec prin mine si in inimi pustiite seamand gandur a. atribut pronominal / pronume personal genitiv; atribut verbal/ verb, gerunziu; atribut verbal / verb, gerunziu neacordat; atribut adjectival / adjectiv propriu - zis, acuzativ; ». atribut pronominal / pronume personal in dativ; atribut adjectival / adjectiv provenit prin coriversiune, acuzativ; atribut verbal/ verb, gerunziu, nominativ; atribut verbal/verb la participiu, acuzativ; . atribut adjectival / adjectiv provenit din gerunziu acordat, acuzati /verb, gerunziu neacordat; atribut adjectival / adjectiv participial, acuzati ; atribut verbal 4. Atributele din versurile: ,,O sd-fi fie o oglinda / Sa te vezi pe tine insaji / Viscitoare, surdzdndé." sunt: a. insai (adjectival - adjectiv de intirire), visitoare (adjectival - adjectiv calificativ); surdzind& (adjectival - adjectiv provenit). b, insti (adjectival - adjectiv de intarire); ©. visitoare (adjectival - adjectiv calificativ) si surdzénda (adjectival - verb la gerunziu acordat), +2b. adjectival/numeral cardinal si apozitii exprimate prin substantive in nominativ si acuzativ; c. apozi si vocativ. i exprimate prin numeral cardinal, nominativ si prin substantive in nominativ 27. Constructia subliniats ,, Avea o faté foc de frumoasé yi de aceea se pregitea sd 0 intorducd in lumea modei.“ este: a. complement de mod + atribut adjectival; b. complement de mod + complement de relatie; c. atribut adjectival/ adjectiv la gradul superlativ absolut. 28. Formele pronominale din contextele: — Sardicujul de mine! zise cel mic..." ,,Eu, umul, ma duc sé deschid.” sunt: a. complement indirect/ pronume personal forma accentuata, acuzativ; subiect/ pronume nehotirat, nominativ; b. atribut pronominal/ pronume personal, acuzativ; apozitie pronominala/ pronume nehotarat, nominativ; c. atribut pronominal/ pronume personal, acuzativ: apozitie substantival’/ numeral cardinal, acuzativ. 29, Substantivul propriu este in contextul: Sta, mai porcane, cdi te cdptuseste ea, Marioara, acu a. subiect reluat prin pronume personal; . fara functie sintactica, fiindc& ¢ un vocativ; c. apozitie de identificare. fe 30. Identificarea corecta a structurilor evidentiate: ,, Am o afacere de registrat.“*,, Analizdnd- 0 la nesfarsit, el ajunge la imposibilitatea de a compune...",,Am de cumpérrat un cal." a. complement direct/ verb supin + complement indirect/ verb, infinitiv + complement direct/ verb supin; b. atribut verbal/ verb, supin + atribut verbal/verb, infinitiv + complement direct/ verb supin. 31. Bxista gregeli de acord in construc a. Mergem prin codrul si poienile tacute. b. Baietl si fata, bucurosi de venirea mea, au alergat spre mine. c. Se avdnta in codral ale céirui desisurt il sperian. 4. Datorita atractiei resimtita fata de privelistile copilariet de demult, pliné de haz, a inceput sa scrie. -216- Complementul 1. Indica varianta corect& pentru incadrarea complementelor subliniate: Feri din cale! strigd Fat Frumos edtre balaur." Mute se petrec in lume $i dintre toate multe bune, multe rele.” ..Feriti frunzele mele de rdnirea unui cutit."* a. circumstantial de loc, indirect, circumstantial de mod, circumstantial de cauza; « b. circumstantial de loc, indirect, indirect, indirect; c. indirect, circumstantial de loc, indirect, circumstantial de cauza. 2. Ce fel de complemente sunt substantivele in contextele: Se migcé a strain." Cine 0 poartd scapé de soartd. ,,Fat-Frumos porni céitre mosia scorpiei."" a, circumstantial de mod, indirect, circumstantial de loc; b, indirect, circumstantial de cauz&, indirect; c. element predicativ suplimentar, circumstantial de cauz, de agent. 3. in enunturile: ,, Merse Fat-Frumos, merse si iar merse cale lungéi si mai lungé."*,, Umblaé imparatia toad." ,,Parea cd acolo Lar fi pironit lumea locului." exist& tipurile de complemente: a, direct, indirect; b. direct, direct, indirect; c. circumstantiale de loc. 4, Incadrarea morfosintacticA a cuvintelor marcate in: ,,E/ fine copilul lipit de-al sau piept.”",, Vegheaza asupra-i cut ochiul destept." ,, Copitul de spaima-i murise la sdn™ este in varianta: a, substantiv, acuzativ/complement circumstan{ial de loc, pronume personal, substantiv, dativ/complement circumstantial de loc, substantiv, acuzativ/complement circumstantial de cauza; b. substantiv, acuzativ/complement indirect; pronume personal, dativ/complement indirect, complement circumstantial de cauza/substantiv, acuzativ. 5. Gasim in textele: »-Copile, e ceaja purtatd de vant." A trait viata alba, a vazut zile bune.“ tipurile de complemente: a. indirect + direct + direct; b. de agent + direct + direct; c, de cauzai + de mod + direct. -217-complemente: a, de cauza, de mod, direct, de mod, de mod; b. indirect, consecutiv, direct, de mod, concesiv; c. indirect, consecutiv, direct, concesiv, de mod. 26. Ce fel de complement circumstantial este cel exprimat prin interjectie: ,, Hat tiptil- tiptil! pentru a nu o trezi pe bunica," a. de loc; b. de mod; c. de scop. 27. Indic& tipul complementelor din enunturile: itstriga din mersul trenului. Siropul era extras din mugefel yi patlagind. Nu-l puteai face sd se rézgdndeasca din deciziile luate. Plangea din obignuinté. a. de timp, indirect, indirect, de cauza; b. de loc, instrumental, de cauza, de mod. 28. Complementele din enunturile: Wt inapoiezi caruia il numesc eu. Mé bucur de ce stii tu. sunt. a. directe + pronumele relativ in dativ si in acuzativ; b. indirecte + pronumele relativ in dativ si in acuzativ. 29. Indic& pozitia in care complementele au regente verbe la moduri nepredicative si nepersonale: a. ,,Simfind in el bucuria, incepe a-i vorbi tare, b. Pardindu-i-se a sti, n-a mai repetat, ©. Traind singurd se instrdinase de lume. 30. Care dintre partile de vorbire pot fi regentele unui complement: a. un verb la un mod predicativ sau nepredicativ, un adjectiv, un adverb, o interjectie predicativa; b. un substantiv, un pronume, un numeral; ¢. numai verbele la modurile personale si predicative precum si locufiunile verbale. -222- Fraza 1. Stabileste tipul raporturitor sintactice intre propozi trupul meu pe care mi t-am fost cioplit din pietre, ori din al treilea cdntat mereu cel de cocos pe care-I plinse Petre." a. numai de coordonare; b, numai de subordonare prin juxtapunere; c. de subordonare prin jonciune; d. de coordonare disjunctiva si de subordonare prin jonctiune. 2. fn textul: ,,-Ce-fi poarta civarele picioarele, vantul parul, orbii ochii, de te-ai abdtut pe la casa mea?" exist: a, trei propozitii principale coordonate juxtapuse gi una subordonata prin jonctiune. b. 0 propozitie principala si una subordonata prin jonctiune; ¢, doud propozitii principale coordonate juxtapuse si dous subordonate prin jonctiune, 3. Existd in textul: ,,Neagrd-fi fie lumina, si calea incurcatdé" gasim: a. dous propozifii principale coordonate copulative; b. o singuré propozitie principala; c. doua propozitii principale coordonate adversative. 4, Fraza: Cum sd nu ne clétindm $i sd mu ne legéinam, Cand vin mesteri de la fara Cu securi si cu topoard. Ca pe noi si ne doboaré.“ are urmatoarea alc&tuire: a. propozitie princiapla + propozitie principala + circumstantial’ de timp + circumstantial de scop; b. propozitie principala + propozitic principala + circumstantial’ de cauzi + circumstantial de scop; c. circumstantial’ de mod + principal + circumstantiala de cauzi + completiva indirect’. 5. Exist in fraza: ,, fi era totuna in clipa aceea cine se afla ldngé el si ce spunea despre el; era doar bucuros cdi se apropiasera de el cameni si nu dorea decdt ca acesti oameni sd-1 ajute,.“ a, trei subiective, 0 cauzala gi dou’ principale; b. doud subiective, o completiva indirect si o completiva direct; c. dou’ predicative, o cauzala gi o completiva direct. -223-44, Propozitia a Il-a din frazele: fi era teamé de un singur lucru la aceasta intdlnire: sé nu s domnule, cu individul..." ,, Dacii este sa schimbe pe cineva, pe cutare, il menajeaza. a. apozitiva, subiectiva; b. atributiva circumstantiald, predicativa; c. principala, completiva directa; 4. completiva indirect’, circumstantiala de scop. imprieteneascé, fi era necaz cé n-o mai vede.“ «Se bucurd cdnd vreun ténfar/ De mofu-i aurit se prinde."” a. subiectiva + completiva indirecta; b, completiva indirect’ + circumstantiala indirecta;, c. completiva indirect + circumstantiala de timp. 46. Ultima propozitie ,, in ce crezi ca era sd ma duc de-a dura,“ ,, Era nevoie sé merg la scoald. Era nevoie de acesta unde nu géndeai. a, predicativa, subiectiva, circumstantial’ de loc: b. subiectiva, completiva indirect, circumstantiala de loc. 47. Prima propoziie din frazele: ,, Dintre céte au venit la mine nici una n-a avut noroc de un om ca asta.“ ,,Dintre cdte au venit, ea este cea mai bind. a, completive indirecte; b. circumstanfiala de mod; c. completiva indirect& + circumstantiala comparativa. 48. Exist in textele: ,,/n cazul cand vei renuna la tot, 0 sa fie pregatit. In caz cd vei renunta, ma duc eu. Am gandul sé-i prezint lucrarea," propozitiile secundare: a. atributiva, conditional’, atributiva; b. conditionala si completiva direct’, conditional; ¢. temporal, completiva indirect, conditionala, 49. Propozifiile introduse prin conjuncfia ein fraza: ,, $i cat de mult imi pare rau/ Camu imai sufér ined!" Imi vine a crede cé toate-s nimicé.”” sunt: a, completiva indirect + completiva directa; b. subiectiv c. cauzalé + completiva directa. 50. Propozitiile din fraza: Ce folos cata fericire am avut un an, dacd intr-o zi mi-am plans-o toatd! sunt: a. principal + conditionala; ». principala + subiectiva + cauzala; c. principal + subiectiva + conditional’. -230- 51. Subordonata din ,, Traieste mai bine acum decdt cdnd era la parintii séi."" este: a. circumstanfiala de timp; b. circumstantial comparativa. 52. Subordonata din fraza: ,, Viafa o avea cum §-a visat-o" este: a, 0 consecutiva; b. modala propriu-zist; c. predicativé suplimentara. 53. Conjunctia dacd este conectorul urmitoarelor subordonate in frazele: », Dacét mu te-a ajutat, a facut-o ca sé te straduiegti tu insufi. E preocupat daca va castiga mai multi bani. Daca inveti serios, atunci esti sigur cd vei fi admis." a. completiva directa, completiva indirect, conditional; b. conditionala, cauzala, temporala. 54, Identificd tipul subordonatelor din frazele similare: I! stiam un avocat bun cum muti vine a crede. Il stiam un avocat cum muti vine a crede. a, comparativa - atributiv: b. circumstantiale de mod; c, atributive. 55. Gasim in textele: Ce-ai gasit acolo de nu mi-ai spus nimic. Ce-ai gasit acolo, ca mr mi-ai spus nimic. a, subordonate numai cauzale; b. numai consecutive; ©. 0 consecutiva gi 0 cauzala. 56, Subordonatele din constructiile: Fii mai prudent, nesocotitule ce esti. A ras fard fie de ras. A rés fara st tréiasca vreun sentiment de jena. a, atributiva, consecutiva, concesiva; b. atributiva, concesiva, modala. -231-c. a ispdgi o vind, a sucomba; 4. a lémuri, a se justifica. 47. Dintre urmatoarele substantive: 1. viidied, 2. mAmici, 3. gisci, 4. bidici, 5. tati, au forme triple de genitiv-dativ articulate cu artico! hotarat: a, toate; . numai primul (viadicii/ vitdicRi/ viddichii) si al doilea (mamicai/ mamicii/ mamichii); ¢. primul, al doilea si al patrulea; d. toate in afara celui de-al doilea. 48. Dintre sinonimele cuvantului competentii: calitate, autoritate, cddere, indreptare, drept sunt neologisme: a. toate; b. primul, al doilea gi ultimul; ¢. niciunul dintre sinonime; 4. primul gi al doilea. 49. Care dintre explicatiile date aparjin cuvantului contumacie: a. prezenta la judecatd a inculpatului; b. a lua in custodie; c. absent& de la judecaté a unui inculpat. 50, Adjective care au forme numai pentru un singur gen sunt in seria de cuvinte: a. epicen, bengal, bisect, poliandra; b. locvace, bantu, uni, pane: ©. rdu-plainic, codalb, dulce-acrigor, crem; 4. creal, disco, gata, O.K./OK. 51. Substantive compuse cu elemente tematice se gisesc in seria urmatoare: a. cuvdnt-cheie, dreptunghi, zgérie-nori, botgros, plafar; b. autoconducere, aeromecanicé, aurolac, anotimp, politolog: c. HIV, SIDA, ORL/O.R.L., ONU. -240- TESTUL nr. 2 A. Care dintre interpretirile frazelor urmatoare este corecta? \...Ca sé ia flintd , 0 idee, trebuie sd capete corp, adica sa treacd in opusul e a. circumstantial de scop + principal + 0 completiva directa + completiva direct, b. cauzala + principal + subiectiva + apozitiva, c. circumstantiala de scop + principal& + subiectiva + apozitiva; d. alta interpretare. 2. Fiind cumoscut cit e 0 deosebire esentiald sd fii promovat, dar sd pofi spune cd ai ajuns ce esti acum prin competenta ta, foloseste-te tongi de ce fi se intdmpla frumos. a. principala + atributiva + atributiva + completiva direct + predicativa + principala eauzala. b. subiectivé + subiectivi + subiectivi + completiva direct + predicativa + principal + completiva indirect c. completiva direct + completiva indirect’ + completiva indirect’ + completivé directa + predicativa + principal + completiva indirect; 4. alti interpretare. veamnd ca existé o literaturd mare: 3. Unde existé tipografii gi carpi tiparite nu i a. subiectiva + principala + predicativa; b. circumstantial de loc + principala + predicativa; c. subiectiva + principal + completiva directa; d. circumstanfiala de loc + principala + subiectiva. 4, ,, Daca ar fi existat telefon, suspiciunea era lichidatd, cdici périntele lui Mos Nichifor s-ar fi interesat in prealabil dacé amfitrionul este sau nu acasd, $i nar fi venit direct in casa din strada Mercur..." a, conditional + principal + cauzali + completiva direct’ + cauzala; b. temporala + principala + cauzali + completiva indirecta + completiva indirecta + principata; c. conditional + principal + cauzali + completiva indirect + completiva indirect + incidenta. d. alta interpretare. 5. Nu stim cénd si in ce situatie anume a refuzat Maiorescu sa-1 primeascd pe Creangé. a. principalé + completiva direct + completiva directs + completiva direct’; b. principald + completiva direct + completiva directa; c. principal temporal + modal + completivi directa, -241-45. Avem numai forme corecte de plural in seria de substantive: : eclere, furtune, ghigeuri, grije, idioame, impacte, linesi, deserte: . ecleruri, furtunuri, ghisee, griji, idiomuri, impacturi, lincsi, degerturi 46. Sinonimele substantivului celeritate sunt: a. prestigiu, faima, glorie, reputatie; b. orbire; €. caufiune, garantie, gaj, asigurare: 4d. rapiditate iufeala, repeziciune, viteza. 47. Termenul juridie daune interese semnifica: a. despagubire bineasc& pentru repararea unui prejudiciu; b. orientare activa si durabili de a cunoaste si a intelege pe cineva sau ceva: ¢. rvn’ depusa intr-o actiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. : 48. Care dintre perechile de cuvinte reprezinta cuvinte-sinonime. 1. cocaind-praf alb; 2. aisber r ie aie Y 2. rg-ghetar plutitor; 3. hematie-globuld rogi index. degetul aratéitor, 5. fontanela-moalele capului, slate a. numai pentru perechi; b, trei perechi. ¢. toate; : ‘ . nici o pereche din cele cinci. 49. Antonim al cuvantului cadue este in pozitia: desuet; b. perimar; ©, inedit; d. modern 50. Care dintre combinatiile lexicale este incorect a. a face lobby pe Kinga membrii parlamentului; ¢. pranz frugal; b. flagrant delict; d. fragrant parfumaté Sl. mi Corecte formele £3 gen itiv-dativ ale adjectivelor antepuse substantivului din seria: . pustiei case, fierbintei cafele, mititelei fete, moii pdini i : : a e, moi cit ve vee fe ii pdini, dulcii vorbe, deyartei . pustiii case, fierbintii cafele, mititelit fete, moalei pé viefi, grotestei aparitii. : dulcei vorbe, desgertei 52. Sintagma devolutiune succesorala are sensul: a, documente de credit si de plata emise in valuta: b. transmitere a unei averi la mostenitori : ©. evaluarea bunurilor mostenite: 4. prevedere testamentari, diata, - 248 - TESTUL nr. 3 A. Marcheaza interpretarea corecti a frazelor de mai j 1. Cine-mi spune cdi puica vine/ Are-un galban de la mine, Cand as sti cd ai veni/ Cérarusa fi-as plivi/ Si de iarbé si de nalba/ Ca sa fii badifii draga. a. subiectiva + completiva directa + principala + temporala + completiva directa + principala + completiva indirecta; b. principal + completiva direct + principala + cauzala + principala + finala; c. subiectiva + completiva directa + principala + conditionald + completiva direct + principal + circumstantiala de scop; d. alta interpretare. 2. Este Incru de mirare/ Eu atat sé te iubesc/ $i inima spre-ndurare/ Sa nu pot sé fi-o pornesc. Legea firii porunceste/ Cai ne iubesc, sd-i iubim/ Eu cat te iubesc pe tine/ E de prisos s-ti mai spui, / Cand cu ochii vezi prea bine/ Cai din pricing-ti rapui? a. principal + subiectiva + subiectivi + completiva directa + principala + completiva. directs + completiva direct’ + completiva directa + principal + subiectiva + cauzali + completiva directa; b. principala + completiva directé + completiva directé + completiva directa + principala + completiva directé + completiva directa + completiva directa + principala + subiectiva + temporalé + completiva directa; c. principala + predicativé + predicativa + completiva direct + principala + completiva indirect + subiectiva + principala + completiva directa + conditionala + completiva direct’. 3. Ramane de spus paringilor cd urmeaza sd plecdm din aceasta localitate si cé vom ajunge peste doud ore la hotelul unde vom innopta. a. principal + subiectiva + subiectiva + subiectiva + atributiva; b. principal + completiva directa + subiectiva + completiva direct + atributiva; c. principal + completiva direct + subiectiva + completiva direct + circumstantiala de loc; d. alta interpretare. 4, Este el real sau il imaginam pe masuré ce scriam despre el? Pe masurd ce eram mulfumit sd-i descifrez infelesul, cu atdt devenea din ce in ce mai inexplicabil. a. principal + principala + temporala; modala + completiva indirect + principala; b. principal + principalé + modala; temporala + cauzala + principala; c. principala + principal + modal; modala + cauzala + principal; d, alt’ interpretare. -249-b. doi diftongi (1), hiat (2), hiat + diftong (3), semn grafic + vocala (4), diftong (5), diftongi (6), hiat (7) 40. Avem numai forme corecte de plural in seria de substantive: a. hipermarketuri, incunabule, mame-mari, Cd-playere, expozeuri, hipocondre, extracte, tastaturi; b. hipermarkete, incunabuli, mame-mari, CD-playere, expozee, hipocondri, extracturi, tastature. 41. Care perechi de verbe au forme duble la infinitiv, fara diferentieri lexicale: a. a infurca - a infurci; a inflora - a inflori b. a incdina - a incdini; a incdpusa - a incapusi: ¢. a indesa ~ a indesi: a impatura - a impéituri: d. a rezolva - a rezolvi; a recita - a reciti. 42. Care dintre serii confine numai formele verbale literare a. intemeiazd, intortochiazé, (eu, tu) intdrziez, recreem, demacheaza, sé demacheze, descojam, inféisuream, inflora, copserdm; b. fntemeiazé, intortocheazé, intérzii, recredim, descojeam, infisuram, demachiazd, 8d demachieze, infloreazd, coapserdm. 43. Sensul cuvantului acquis este: a. drepturile si obligapiile tuturor statelor: b. drepturile si obligayiile Statelor Unite ale Americi c. drepturile si obligajiile statelor Uniunti Europene; d. gradul de inteligenta a unui individ. 44. Care dintre imbinarile lexicale sunt corecte: 1. ascendenta muntelui, 2. ascensiunea cu dirijabitul, 3. ascensiunea unor tineri, 4. ascendenta asupra familiei, 5. andr prezumtios $i léudaros, 6. intamplare prezumyioasa, 7. vinovafie prezumata. a, toate; b. toate cu exceptia primei gi a gasei; c. numai prima gi a gasea; d. a doua, a sasea si a saptea 45. Sintagma daune moratorii si substantivul interlocutiune semnificd: a. despigubiri care se acorda creditorului in caz de intarziere de plata a unei obligatii si care se calculeaz& din momentul trimiterii somatiei; hotardre judecdtoreasca inaintea unei sentinfe finale a unui proces; b, amanare pe o anumit’ perioada a platii datoriei unui debitor acordata de o instant judecatoreasca; hotirare judecatoreascA dupa stabilirea sentinfei finale a unui proces. 46. Cuvantul obscurantism este in raport de antonimie cu: a. nestiingg; b. erudifie;—_c, mediocritate; 4. cunoastere. -256- 47. Se dau perechile de cuvinte: 1. alogen/ halogen, 2. suveranitate/ suzeranitate, 3. speculant/ speculativ, 4. special/ specios, 5. sesizabil/ sesizant, 6. rezonabil/ rezonant, 7. prezumtiv/ prezumtios, 8. portofel/ portofoliv. Se afla in raport de paronimie cuvintele din perechile: a.prima, a treia si a gaptea; b. numai din a cincea; ©. toate perechile; d. toate cu exceptia celei de-a sasea gi de-a opta. 48. Apartin aceleiagi familii lexicale cuvintele din seria: a. politie, polifienesc, politism, politist, politmaistru; b. politie, politienesc, politis. c. politie, politienese, polijism. 49. Expresia a face politie inseamna: a.a fi politist; b. a studia la 0 scoala de politie; c. a menfine ordinea intr-un mod sever gi autoritar; paz, supraveghere, control (al ordinii sil disciplinei). 50. Sensul adjectivului problematic este: a. dificultate care trebuie rezolvata pentru a obfine un anumit rezultat, greutate, impas; b. indoielnic, nesigur, ipotetic, care constituie o problema, 0 enigma; c, a face din orice lucru o problema. +257 -d. roc vulcanica poroas’ si usoara. 50, Substantivul eatilinar’ folosit la plural are intelesul: a. titlul celor patru discursuri ale lui Cicero impotriva lui Catilina; b. figurat: apostrof vehement la adresa cuiva. 51, Formele prospectie si prospectiune corespund ca infeles imbinarilor: a. cercetare economic’; b. cercetare geologic’; ¢. cercetare economica si cercetare geologica. = 266 - TESTUL nr. 5 De ce 0 aude plangand, de aceea se suparé mai tare." este: a. circumstantial de cauzi; b. comparativ progresiva; c.circumstanfialé de mod progresiva; d. completiva indirecta, 2, Exista in enunful: ,, Ajunge politist bun acela care studiazd incontinuu," a, un nume predicativ exprimat prin demonstrativul acela; b. un nume predicativ exprimat prin substantivul polifist; c. un subiect exprimat prin substantivul politist; d. un complement direct exprimat prin demonstrativul acela, 3. Alege varianta care nu cuprinde structuri pleonastice: a, migratie dintr-un loc in altul; persoand umand, memoriu scris; b. practic gi pragmatic; sauna de aburi; sortimente variate; ¢, Voracitate nesatioasa; cArticic& mica; reper orientativ d. discreditarea unei persoane; persoand obsecvioas’; gesturi factice. 4, Cuvantul tofi din enunturile: Acestia tofi imi sunt prieteni. Copiit tofi se bucurd de prima zdpadad. este: a. pronume nehot&rat, masculin, plural, nominativ/apozitie; b. pronume nehotarat, masculin, plural, nominativ/ atribut pronominal; c. adjectiv nehotarat, masculin, plural, nominativ/atribut adjectival. 5. Sinonimul adjectivului obsecvios este: a. demn; b. infatuat; c. servil; d. obscur. 6. Cuvintele evidentiate ,,Altd datd a reactionat si mai dur", sunt corect interpretate in varianta: a. adjectiv nehotarat, acuzativ, atribut adjectivat + substantiv, acuzativ, complement circumstantial de timp; b. locutiune adverbiala de timp, complement circumstantial de timp; c. adjectiv nehotirat, acuzativ, atribut adjectival + substantiv, acuzativ, complement circumstantial conditional. 7. in fraza: ,, Orice spune ail de sus/ Eu ascult si fac supus/ Si pe mama, si pe tata..." exist: a. 0 concesiva; b. o subiectiva; c. completiva directa; d. consecutiva -267-