Roméniei. Dispozitia legal se aplicd in aceeasi masura persoanei fizice adminis sau membru al consiliului de supraveghere, cat si persoanei fizice reprezel permanent al unei persoane juridice administrator ori membru al consilull supraveghere. De observat cd, spre deosebire de reglementarea anterioara, care limita cin de functii in consilile de administratie, reglementarea actual limiteazA cumull mandate de administrator ale unei persoane fizice. 3 Prin urmare, in prezent, o persoand fizicd poate exercita, concomitent, cel il mandate de administrator, in consiliile de administrafie ale unor societdti pe a in alte societti comerciale, respectiv cel mult 5 mandate de administrator si mer consiliului de supraveghere. 4 Limitarea cumulului de mandate priveste nu numai pe administratorul pets fizica, ci si pe reprezentantul permanent al administratorului persoand juridica. Potrivit legii, limitarea cumulului de mandate nu opereaza in cazul in care ce in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere este proprietar a celd © patrime din totalul actiunilor societatii sau este membru in consiliul de admins ori in consiliul de supraveghere al unei societal pe actiuni care define patrimea afd In cazul incdlcari dispozitiei legale privind limitarea cumulului de mz persoana in cauza este obligata s& demisioneze din functiile de membru al de administratie sau al consiliului de supraveghere care depasesc numarul mandate, in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de incompatibi expirarea acestei perioade, persoana respectiv’ pierde mandatul obtiniif depasirea numarului legal de mandate, in ordinea cronologica a numirilor sii obligata la restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite c&tre societatea incl exercitat acest mandat. Deliberdrile si decizille la care persoana in cauz& a luat parte in exer mandatului respectiv raman valabile, in privinta societatii cu réspundere limitata, legea prevede c& administratoritg primi, fra autorizarea adunérii asociatilor, mandatul de administrator in alte s concurente sau avand acelasi obiect de activitate, sub sanctiunea revoci raspunderii pentru daune [art. 197 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. 327. Desemnarea administratorilor. Potrivit Legii nr. 31/1990, administrators desemnati la constituirea societatii sau, ulterior, de catre adunarea general. La constituirea societéitii, administratorii sunt stabilfi in actul constitutiv, Cu privire la societalea in nume colectiv, societatea tn comandita sink societatea cu raéspundere limitata, actul constitutiv trebuie si prevada asoci administreaz& gi reprezinté societatea sau administratorii neasociati, datele i identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impre separat (art. 7 din lege), ‘ Referitor la societatea pe acfiuni sau in comandité pe actiuni, actul cons trebuie s& cuprindé datele de identificare’ a primilor membrii ai consiiuill administratie, puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si dex urmeaza sa le exercite Impreuna ori separat (art. 8). 4 + Cu privire la datele de identificare, a se vedea art. 8" din Legea nr. 31/1990. 3 ? In cazul cdnd societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni se constituie prin sibsy Public’, administratorii societati’ sunt numi{i de adunarea constitutiva a subscritorlor (at Legea nr. 31/1990).f@ desemnarea ulterioara a administratorilor, de catre adunarea easta se realizeaza in conditi diferite. i/societati in nume colectiv si societ&tii in comandita simpla, administratori \otul asociafflor care reprezint majoritatea absolut a capitalului social 90). Jatea pe actiuni sau in comandita pe acfiuni, administratorii sunt alegi de enerald ordinara a actionarilor cu cvorumul si majoritatea prevazute de lege | actualei reglementari, candidajii pentru posturile de administrator sunt ji de c&tre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre Je nominalizate trebuie sa informeze adunarea generala cu privire la itilor prevazute de art. 15315 si 15376 din lege (art. 16317 din Legea ocietatea cu raspundere limitata, administratorii sunt alegi de adunarea cu votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a parfilor sociale je artat c& administratorul persoana juridicd este numit prin actul constitutiv adunarea asocialilor. sul existentel societal, in caz de vacant a unuia sau mai multor posturi de or se poate proceda, dac actul constitutiv nu prevede altfel, la numirea inisrator provizoriu, pan la convocarea adunéiii generale. Numirea se tre consiliul de administratie (art. 1372 din Legea nr. 31/1990). azul In care vacanta determina sc&derea numarului administratorilor sub legal, administratorii ramasi trebuie s& convoace de indat’ adunarea general “a actionarilor, pentru a completa numérul de membrii ai_consiliului de je, Dac administratorii nu convoacé adunarea general, orice parte poate cere instantei deserinarea persoanei insdrcinate cu convocarea generale”. iu valabilitatea numirii unui administrator, legea cere, in prezent, ca persoana 4 o accepte in mod expres [art. 153" alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. Masura ité sA protejeze persoana in cauz&, dar si interesele societétil ¢ in functia de administrator trebuie sA fie asigurata pentru ere profesional. vit O.U.G, nr. 20/2001, administrarea companillor/societaitilor nationale si a societat| la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este majoritar se realizeaz& de c&tre un consiliu de administratie numit potrivit ior Legii nr. 31/1990 privind societafile comerciale®. S77h cazul societaitior ale c&ror actiuni sunt tranzactionate pe pielele reglementate, administrator i pe baza votului cumulativ (art. 235 din Legea nr. 297/204). A se vedea C. Gheorghe, ‘ekectv al piefei roméne de capital. Votul cumulativ, in Curierul judiciar nr. 8/2009, p. 437 si lin. D. Calin, Alegerea consiliului de administrafie sau a membrilor consiliului de supraveghere prin volului cumulativ’, in Curierul judiciar ne. 11/2013, p. 619 gi urm, Pentru alte situafii, a se vedea art. 137? alin. (4)-(6) din Legea nr. 31/1990. =20.U.G. nr, 20/2001 pentru stabilirea unor masuri referitoare la administrarea companiiilor/ ior nationale gi a celorialte societafi comerciale la care statul sau 0 autoritate a administratiel locale este actionar maioritar (M. Of. nr. 80 din 15 februarie 2001).328. Durata functiei de administrator. Realegerea administratorilor. nr. 31/1980 reglementeazé durata functiei si conditile realegerii administratorilor' a) Durata functiei de administrator. Referitor la durata functiei de admini legea cuprinde anumite dispoziti. Pentru societatea in nume colectiv, societatea in comanditi simpla si socieds cu réspundere limitata, legea prevede ca asociatii care reprezint& majoritatea abst @ capitalului social pot alege unul sau mai mulfi administratori dintre ei, fixa puterile si ,durata insércinari’ [art. 77 si art. 197 alin. (3)]. Pentru cazul societafii pe actiuni sau in comandit pe actiuni, legea preveded durata mandatului administratorilor este stabilité prin actul constitutiv, ea nepu depasi 4 ani. in privinta primilor membrii ai consiliului de administrate, durata ma datului nu poate depasi 2 ani (art. 153°2), Dispozitile legale citate conduc la soluti diferite. in societatile de persoane, asociatii sunt liberi sa stabileascé durata manda! administratorilor, atat in cazul numirii prin actul constitutiv, cat gi al alegerii ulterioar cre adunarea asociatilor. Solutia este aceeasi si in cazul societtii cu raspuné limitata. {In societitile de capitaluri, primii administratori. numifi prin actul constituiv dept aceasta functie pe durata stabilita de asociafj, fara SA poata depasi 2 a In cazul in care prin actul constitutiv nu s-a stabilit durata mandatului, le prezuma ci durata este de 4 ani. Aceasté durata trebuie avuté in vedere si in alegerii ulterioare a administratorilor, de céitre adunarea general a actionarilo b) Realegerea administratoriior. La expirarea duratei mandatului, administal pot fi realesi, dac prin contractul de societate sau statut nu s-a prevazut 2 (art. 153" din lege). Legea consacré aceast solutie pentru socielaitile de capil dar ea poate fi extinséi si la celelalte forme juridice ale societatii comerciale. ; 329, Publicarea numirii administratorilor. in scopul cunoasterii de c&tre tel persoanelor care administreazai si reprezint societatea, legea instituie anumite fa lit&ti de publicitate. 4 Potrivit Legii nr. 26/1990, cererea de inmatriculare a unei societafi privind Vitatea comerciala trebuie s& arate administratorii societatli si puterile acestora (ar, Referitor la puterile administratorilor, in cerere trebuie sA se mentioneze care dint au impulernicirea sa reprezinte societatea. Depunerea semnaturilor la oficiul registrului comertului trebuie sa se facil termen de 15 zile, care curge, dupa caz, de la data inmatricularii societatii sau de data alegerii administratorilor de cdtre adunarea asociatilor. "Ase vedea si M.G. Sabau, Consideratil privind durata si incetarea mandatului administra Societatii comerciale, in RDC nr. 9/2011, p. 127 si urm. 4jeprivind activitatea comercial este depunerea specimenului de semnatura, ea se realizeaza in una dintre prevazute de lege; administratorul desemnat ca reprezentant al societatii in registrul comertului, in prezenta conducdtorului oficiului ori a inlocuitorului va certifica semnditura; in absenta reprezentantului in cauzé, semnatura te fi inlocuita prin prezentarea acestela, legalizaté de notarul public [art. din Legea nr. 26/1990]. indeplinirea formalitatilor de publicitate privind persoanele care, in calitate de societati, sunt autorizate s8 o reprezinte, societatea nu poate opune tertilor ularitate la numirea acestora. Se excepteaz cazul in care societatea face Yer{iiin cauz’ aveau cunostin{a de aceasta neregularitate. fati, societatea nu poate invoca fata de terfi numirea in funcia de flor sau incetarea acestei functii, dacé ea nu a fost publicaté, in conformitate rt. 54 din Legea nr. 31/1990)". t legit, consiliul de administratie are obligatja si solicite oficiului registrului i Inregistrarea oricdrei schimbari in persoana administratorilor si publicarea fe in Monilorul Oficial (art. 153 din Legea nr. 31/1990). wunerarea administratorilor. Activitatea administratorului este, Tn prin- te remmunerata. ita societétii in nume colectiv, societaiti in comandita simpla gi societatii cu limitat, legea prevede cA asociafii care reprezinta majoritatea absoluta a i social pot alege unul sau mai multi administrator’ fixandute si eventuala lor atie [art. 77 si 197 alin. (3) din Legea nr. 31/1990}. El piivre la societatea pe ac{iuni si societaiea in comandit’i pe acfiuni, remu- Iministratorilor este stabiliti prin actul constitutiv sau prin hotérérea adund a actionarilor (art. 153°® din Legea nr. 31/1990). ibrii consiiului de administratie ins&rcinati cu functii specifice in cadrul au dreptul la o remuneratie suplimentard, care este stabilité de consiliul de ie, in limitele generale prevazute in actul constitutiv ori fixate prin hotararea generale a actionarilor. ru a proteja interesele societatii si ale asociatilor, legea interzice creditarea de jetate a administratorilor acestela, prin intermediul unor operatiuni cum sunt: de imprumuturi; acordarea de avantaje financiare cu ocazia sau ulterior le catre societate cu acestea de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de nici sau executare de lucrari; garantarea direct’ ori indirect&, in tot sau in parte, a imprumuturi acordate administratorilor, concomitenta ori ulterioard acordari utulul; garantarea directa sau indirect, in tot sau in parte, a executarii de catre aiiistatori a oricéror alte obligatii personale ale acestora fala de terle persoane; dea cu tity oneros ori plata, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept in imprumut acordat de o tert persoana administratorilor ori o alta prestatie egonalé a acestora (art. 144¢ din Legea nr. 31/1990). ‘nterdicfia nu se aplicd operatiunilor prevazute de art. 1444 alin. (3) din Legea *110CJ, S. com,, dec. nr. 1026/2008, in PR nr. 8/2009, p. 148. Limitarea posibilitati administratorului societafii de a se imprumuta de la societate nu incalcd pile constitutionale (CC, dec. nr. 474/2008, in M. Of. nr. 601 din 12 iulie 2006).331. Natura juridica a raporturilor dintre administrator si societate. Probk naturi juridice a raporturilor dintre administrator si societate este controversata!. In conceptia clasicéi a dreptului comercial, raporturile dintre administrator si soded au fost considerate ca raporturi izvorate dintr-un contract de mandat de drept cont Codul comercial roman, care exprima aceasta conceptie prevedea cA ,societatea aj nima se administreaz’ de unul sau mai mulfi mandatari temporari” si c& administd »féspund de executarea mandatului lor” (art. 122 si art. 123, in prezent abrogate). Pomindu-se de la complexitatea functiei administratorului, ca si de la finals Societatilor privind activitatea comercial, in doctrina moderna au fost formulate sia puncte de vedere. ‘ Astfel, avand in vedere ca functia administratorului este marcata de exigeil ordinii publice, s-a sustinut c& ideea de mandat este absorbita de ideea mai lat reprezentarii. In consecint&, raportul dintre administrator si societate nu ar mai il mandat pur si simplu, ci un mandat cu continut legal, asemanator celui al tutorelui, 4 Inspirafi de curentul organicist, unii autori au considerat cd administratorul organ prin care societatea tsi realizeaza activitatea’. S-a observat c8, in sens § administratorul nu poate fi organ al societatii, deoarece el nu contribuie la forrege adm vointei sociale, ci la executarea acestei vointe. In plus, aceasta teorie nu lémulalaees care este natura juridic& a raporturilor dintre administrator si societate. Allfi autori, pornind de la faptul c& administratorul desfasoara o activitate nenta si retribuité pentru societate, au considerat cd raportul juridic dintre adminis si societate ar fi un contract de munca. Aceasta conceptie nu a fost primita, deoas Ponderea funcfiei administratorului este dati de actele juridice, iar nu de af materiale, cum se intampla in cazul contractului de munca. in prezent, art. 137/ (3) din lege prevede ca pe durata indeplinirii mandatului, administratorul nu ai ‘incheia cu societatea un contract de munca*. q ih sfarsit, dupa alti autori, administratorul este detinatorul unei functii sau oft drept privat, ale c&rui indatoriri sunt stabilite de lege si actele constitutive ale sod in care rolul primordial revine legii. S-a ardtat c& aceasta conceptie are meritul dl pus in evidenté rolul legii tn determinarea indatoririlor administratorului. Numa aceasta conceptie estompeaza rolul vointei asociatilor. In ce ne priveste, consideram cA in calificarea raporturilor juridice dintre nistrator si societate trebuie s& plecdm de la dispozitiile Legii nr. 31/1990. Artcal din lege dispune: ,Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglemental dispozitile referitoare la mandat si cele special prevazute in aceasta lege"®. "A se vedea: LL. Georgescu, op. cit, vol. I, p. 484-493;SLD. Carpenaru, op. cit nr. 2/1993, p. 30 gi urm.; S. David, F. Baias, op. cit, In Dreptul nr. 8/1992, p. 13 gi urm.; E. M Unele aspecte privind statutul juridic af administratorilor societéifilor comerciale (ll), in RDC ne p. 76-82; Claudia Rosu, Nature juridicé a raporturifor dintre administrator si societatea come RDC nr. 4/2001, p. 80 si urm. ? In acest sens D.D. Gerota, Curs de societaiti comerciale, p. 85-86. mn * A se vedea Ph. Merle, op. cit, p. 116. A se vedea si F. Belas, S. David, op. ct, pls gi. N. Catan’, Rolul justitiei in functionarea socielatilor comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucures) oe p. 931-333. 4 * Dispozitile art. 137" alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privesc pe administratorii s aofiuni. Ele nu sunt bile administratorilor din alte forme ale societatii comerciale alin. (4) din Legea nr. 31/1990} ® Solutia este consacraté si de art, 209 alin. (3) C. civ. care prevede: ,Raporturile dintre Ed juridica si cei care alcétuiesc organele sale de aministrare sunt supuse, prin analogie, ved mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.” R nr.privind activitatea comerciala spozitile legale citate rezulta c& raporturile dintre administrator gi societate luri de mandat. Aceste raporturi sunt contractuale, deoarece, aga cum am iministratorul este desemnat prin contractul de societate sau hotararea sociafilor. Acceptand numirea, administratorul intra in raporturi juridice de societatea'. parerea noastra, raportul juridic dintre administrator si societate este un le mandat, iar nu un raport de reprezentare. Intr-adevar, potrivit legii, \incredintat administratorului poate fi cu sau fara reprezentare”. mite cazuri, mandatul se poate grefa pe calitatea de asociat a forului, Avem in vedere pe administratorii societdlilor cand acestia au fost din randul asociatilor. cazuri, mandatul are la baz& un contract de munca inchelat intre admi- i societate. Ele privesc pe administratorii altor forme de societate, decat pe actiuni. Yiveste continutul mandatului, el este, in primul rand, contractual. Obligatiile forului rezulté din imputernicirile date de cdtre asociali si care se 8 in actele constitutive ale societafii ori in hotararile adoptate de catre asociafilor. Asa se si explica dispozitille art. 72 din lege, potrivit carora ile si rSspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitile referitoare dat..” In raporturile de mandat, obligatiile mandatarului sunt determinate de cea daté de mandant, care circumscrie actiunea mandatarului. Vointa tului se manifest nu numai prin numirea mandatarului si fixarea sferei actiunii jsiin revocarea mandatarului. Find, un mandatar, administratorul este revocabil * alin. (4) din Legea nr. 31/1990]. inutul_mandatului dat administratorului nu poate fi exclusiv contractual de ordine public al reglementéirii juridice a societatilor privind activitatea & impune ca unele obligatii sd fie reglementate de lege. Acest lucru rezult& att. 72 din lege, care dispune ca obligatiile si raspunderea administratorilor mentate de dispozitile referitoare la mandat si de dispozitille speciale ‘in legea societatilor comerciale. reglementarea mandatului administratorului este contractuala si legala. dublé natura — contractual si legala — a obligatilor si raspunderii defineste ‘de administrator al societatii si, in acelasi timp, 0 deosebeste de alte functii ‘azul administratorului societal pe actiuni, acceptarea trebuie sé fie expresa (art. 153"? din 1/1990). conditiile existentei Codului comercial, s-a considerat ca mandatul administratorului este a) ar nu civil, A se vedea St.D. Carpenaru, Tratat de drept comercial romén, 2009, p. 261. A ‘0. C&patind, op. cit, in Dreptul nr. 9-12/1990, p. 14-15; P. Peru, Sintezé din practica {ui judefean Suceava, in Dreptul nr. 10/1992, p. 65. iru ale argumente in sprijinul acestei opinii, a se vedea I.T. Stefénesou, S. Beligradeanu, Taportului juridic dintre societaile comerciale i administrator sau director acestora, in , 872008, p. 52-54. acest sens, a se vedea, Gh. Piperea, Obligafile si réspunderea administratorifor societatilor Ed. All, Bucuresti, 1998, p. 67; CSJ, s. com., dec. nr. 7713/2001, In RDC nr. 2/2002, se vedea gi F. Grbac, Actiunea in raspundere impotriva administratoriior societaflor comer- PR nr. 5/2003, p. 158.Caracterul contractual al raporturilor juridice dintre administrator si societate ail revigorat in urma modificdirilor aduse Legii nr. 31/1990 prin Legea nr. 41/2006. Pal art. 153” din Legea nr. 31/1990, ,pentru ca numirea unui administrator sa fie va din punct de vedere juridic, persoana numita trebuie s& 0 accepte in mod expres.” 4 332. Obligatiile administratorulul. Legea nr. 31/1990 stabileste obligatil revin administratorului societ&til. Unele obligati privesc, ins2si constituirea socletdi altele functionarea societati. Principalele obligatii ale administratorului sunt urmatoarele: a) obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societati (art. 36), b) obligatia de a depune semnaturile la registrul comertului, in cazul cand 24 desemnat reprezentant al societatii (art. 45); ) obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societati at alin. (2)}; : d) obligatia de a administra societatea, adicd de a face toate operalille of pentru indeplinirea obiectului societtii (art. 70); e) obligatia de a urmari efectuarea de c&tre asociali a varsamintelor deit (art. 70); f) obligalia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere (art. 73); g) obligatia de a intocmi situatia financiaré anual, precum si de a ail respectarea legii la reparlizarea profitului si plata dividendelor (art. 73); h) obligatia de a lua parte la toate adunarile societati, la consilille de admin siorganele de conducere similare acestora [art. 70 alin. (2)|; 4 i) obligatia de a aduce la indeplinire hot&rarile adunarii generale a asocdl (art. 73). j) obligatia de a indeplini indatoririle prevazute de actul constitutiv, preci indatoririle stabilite de lege (art. 73). 333. Puterile administratoru . In general, administratorul poate face oft Potrivit Legii nr. 31/1990, administratorul societatii poate face toate cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societati, aff restrictille aratate in actul constitutiv (art. 70). in conditiile prevazute de /4 administratorul este indreptatit sA reprezinte societatea in raporturile juridicé} societatii (art. 7 si art. 8). Din dispozitile legii rezulta cA puterile administratorului sunt foarte largi; ej indeplini toate operafiunile de gestiune si reprezentare pe care le reclama redi scopului societatii. Puterile administratorului nu sunt ins& nelimitate; ele sunt tarmurite de pr actelor constitutive ale societatii, de hotararile adunarii asociafilor gi de disp legit’. ‘in limitele mentionate, administratorul este in drept sa incheie act conservare, actele de administrare si actele de dispozitie pe care le impune oa societa in privinta actelor de dispozitie de o anumita gravitate, Legea nr. 931119900 dispozitii speciale. 1 A se vedea, Gh. Piperea, Obligatille si raspunderea administratorilor societailor ca p. 99 si um. A se vedea si C. Gheorghe, Limitele legale ale mandatului reprezentantior s ‘comerciale, in Dreptul nr. 4/1009, p. 47 si urm.ivind activitatea comerciala @ dobandire de cétre societate a unor bunuri de la un fondator sau { supuse conditilor prevazute de art. 44" din lege. Sunt avute in vedere e de dobandire de c&tre societate, incheiate intr-un interval de cel mult 2 stituirea sau de la data autoriz&rii inceperii activitzti societtil, In schimbul saul allel contravalori reprezentand cel putin 0 zecime din valoarea cial subscris. Asemenea acte juridice trebuie supuse aprobéirii prealabile a erale extraordinare a actionarilor, mentionate in registrul comertului $i Monitorul Oficial al RomAniei, si intr-un ziar cu larga raspandire. Bunurile jectul actelor juridice vor fi supuse expertizei, in conditle art. 38 si 39 din 1/1990. larea acestor cerinte legale atrage nulitatea actelor juridice. le mentionate operaliunile de dobandire efectuate in adminis- iunilor de luridice incheiate intre administrator si societate trebule s4 respecte tile art. 150 din lege. istratorul va putea, in nume propriu, s& instrdineze, respectiv sa doban- uri catre sau de la societate, avand o valoare de peste 10% din valoarea numai dup& obtinerea aprobarii adunarii generale are in condifile art. 115 din lege. si condifi pot fi incheiate si contractele de inchiriere si leasing. anctiunea nulitéfii, aceste acte juridice se incheie cu respectarea dispoziilor e si numai daca actul constitutiv nu prevede altfel. zilile speciale privind actele juridice incheiate intre administrator si societate lcabile si actelor juridice in care una dintre parti este soful administratorului or fin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia. je aratat 08, potrivit legii, actele de administrare a societalii gi cele de supra bunurilor acestela sunt interzise asociatilor care nu au calitatea de tor (art. 1918 C. civ.). precizari se impun in legatura cu puterea administratorulul de a reprezenta ea. ‘ii general, societatea este reprezentat prin administratorii cu drept de repre- (art, 1919 C. civ. ‘vit legii, puterile administratorului sunt stabilite prin actul constitutiv sau faiarea adunarii generale de numire. jie aratat ins c& puterea de a reprezenta societatea este distinct de puterea istrare a societafii. Puterea de reprezentare exist numai daca ea a fost fit administratorului2. Exceptional, in cazul societafilor in nume colectiv, in dita simpld i cu rspundere limitat4, dreptul de a reprezenta societatea apartine jul administrator, afar de stipulatie contrara in actul constitutiv [art. 75 si art. 197 3). faloarea activelor nete ale societ&tii se va calcula prin raportare la situafia financiara aprobata Janul financiar precedent celt care are loc operatiunea ori, dupa caz, la valoarea capitalului [subscris dacé o asemenea sittialie financiara nu a fost Inca prezentat& si aprobaté [art. 150 ) din Legea nr. 31/1980}. Ase vedea gi .L. Georgescu, op. cit, vo. Il, p. 109.CAPITOLULI Deci, prin voinfa asociatilor, mandatul administratorului poate fi limitat la gestiuré intema sau poate s& cuprinda si puterea de reprezentare, caz in care administrat este Imputemicit sé angajeze societatea in raporturile cu tertii’. Aceasté distinolie la baz principiul general potrivit caruia reprezentarea nu este de esenta mandatul numai de natura sa?. : Conferirea puterilor administratorului este o prerogativé a asociatilor, cares realizeaz& prin intermediul actului constitutiv sau a hotararii adunarii asociatilor conditiile legii. jin toate cazurile, puterea de reprezentare a administratorului trebuie expt expres?, Cu privire la societaitile in nume colectiv, in comanditd simpla si cu raspuné limitaté, Legea nr. 31/1990 prevede ca dreptul de a reprezenta societatea a fiecdrui administrator, afara de stipulafie contrara in actul constitutiv fart. 75, art. art. 197 alin. (3)]. Deci, in cazul acestor societati, dac& prin actul constitutiv conferit puterea de reprezentare unuia dintre administratori, toti administratoril & prezumati a beneficia de puterea de reprezentare. 4 Trebuie observat insa ca, potrivit legii, pentru a asigura cunoasterea de cétre a persoanei care angajeaza societatea, se cere indeplinirea formalitatilor de publigg prevazute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului. Aceasta inseamnai prezumtia privind existenfa puterii de reprezentare prevazut de lege isi efectele fata de terfi numai daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate. jin privinta societ&tii pe actiuni, legea prevede c& dreptul de a repre societatea in raporturile cu tertii si in justitie apartine consiliului de administra lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie rey societatea prin presedintele sau (art. 143? din Legea nr. 31/1990)*. 4 Din cele aratate rezulté c& administratorul caruia i s-a conferit puterea de zentare in conditile legii, are calitatea de reprezentant legal al societfii comerc! In general, pentru orice forma a societai, actele juridice tncheiate de 4 nistratorul care are calitatea de reprezentant al st Actele de dispozitie asupra bunurilor societ conferite reprezentantilor legali ai societdtii, dupa caz, prin lege, actul constitu hotararile organelor statutare ale societatii, adoptate in conformitate cu pre Legii nr. 31/1990 si ale actului constitutiv al societatii. Pentru incheierea acestord juridice nu este necesara o procura speciala si in forma autentica, data in acest. chiar daca actele juridice in cauza trebuie incheiate in forma autentica (art. 70 Legea nr. 31/1990)*. * Dreptul de a reprezenta societatea pio s rept dea 0 eprezenta tn juste (Ca i nr, 938 din 17 februarie 1939, in RDC, 1939, p. 2 A se vedea Fr. Deak, Contractut de nana in Fr. Deak, St. D. Cirpenaru, Drept ci sitatea Bucuresti, 1983, p. 197. 3 Articolul 90 C. com. (In prezent abrogat) prevedea oa in contractul de societate trebuie precizeze asociaii care au semnaturd sociala. Legea nr. 31/1990 foloseste incidental a hofiune. A se vedea art. 217 lit. d), i + Ase vedea infra nr. 561. ®CSJ, s. com., dec. nr. 264/197, in Dreptul nr. 10/1997, p. 120. A se vedea gi ICCJ, s. com., dec. nr. 267/2003, in RDC nr. 10/2004, p. 214.yind activitatea comercialé protejarea tertilor, Legea nr. 31/1990, in forma actuala, a instituit noi reguli. sxlins rspunderea societatii indiferent de forma juridic’ pentru actele late de reprezentantii sai. Articolul 55 din lege prevede c&, In raporturile ¢ietatea este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte jectul de activitate. Acest efect nu se produce fn cazul in care societatea ‘ ferfii cunosteau sau, in imprejurdirile date, trebuiau s& cunoasca biectului de activitate ori cAnd actele astfel incheiate depasesc limitele evazute de lege pentru organele respective. Potrivit legii, publicarea actului poate constitui, singura, dovada cunoasterii. i, potrivit art. 55 alin. (2) din lege, clauzele actului constitutiv ori hotararile falutare ale societti care limiteaz& puterile conferite de lege acestor iinopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate’. a principiilor generale ale mandatului, legea prevede c& administratorul ul de a reprezenta societatea nu 1l poate transmite altel persoane, decat ordat in mod expres (art. 71 din Legea nr. 31/1990). in i. icetarea functiei de administrator. Functia de administrator al societatii rin: expirarea duratei mandatului; revocarea administratorului, renuntarea rului, moartea, incapacitatea administratorului. administratorului. Potrivit Legii nr. 31/1990, revocarea administra- un atribut exclusiv al adundrii generale a asociatilor?. fa revocdirii administratorilor, legea cuprinde dispoziti diferite | societati in nume colectiv, societai in comandita simpla si societaitii cu limitata, asociatii care reprezinté majoritatea absoluta a capitalului social supra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de ‘care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv fart. 77, art. 90 si (3) | societatii pe actiuni si societAtii in comandité pe actiuni, administratorii bil fart. 137" alin. (4)]. Ca si alegerea administratorilor, revocarea lor este e(enta adundrii generale ordinare a actionarilor (art. 111)°. | casatiei nr. 4/2008, p. 40; ICCJ, ‘660. nr. 603/2006, in PR nr. 4/2008, p. 62. pe cale judecatoreasca este inadmisibila, deoarece, ar opera o modificare a actulul ‘ceea ca legea admite numai in cazuri exceptionale. A se vedea CSJ, S. com., dec. ‘in RRDA nr. 9/2003, p. 112. rea generald a asocialillor este singura in maura sa dispund suspendarea din funcfie a torulul. Concluzia se bazeaz’ pe faptul c& adunarea generalé este competenta sa pe administrator. jocarea calititii de administrator nu poate fi consideraté 0 masura vremelnica si, deci; ¢ fi realizatd prin ordonanta presedintiala, in condifile art. 861 C. pr. civ. (CSJ, s. com., dec. 1996, in Dreptul nr. 8/1996, p. 133). S-a admis, insd, suspendarea pe aceasta cale a félorului din functie pentru administrare defectuoasa (CA Brasov, dec. civ. nr. 141/A/1995, in Gin 7-8/1997, p. 162).Din dispozitile legii rezult& c& revocarea administratorilor are loc in co deosebite. In cazul societatilor de persoane si societatii cu rspundere limitat’, Carea administratorilor se face cu votul asociatilor care reprezint& majoritatea absol a capitalului social numai cénd administratorii au fost alesi de adunarea asoc Aceasta inseamna cé dac& administrator’ au fost desemnafi prin actul cons revocarea lor se face cu votul unanimitéii asociatilor'. in schimb, in cazul socield de capitaluri, revocarea administratorilor se face de adunarea general ordinadd actionarilor, in conditile de cvorum si majoritate prevazute pentru luarea hotéraricl tre acest organ, indiferent daca administratorii au fost desemnati prin actul consit sau de adunarea generala a actionarilor. 4 in toate cazurile, administratorul poate fi revocat, potrivit regulilor de la conta de mandat [art. 1914 alin. (2) C. civ.) Intrucat calitatea de administrator are caracter intuilu personae, revocarea nistratorului este 0 revocare ad nutum, adic revocarea poate interveni of pr administratorii pot fi revocati oricand de c&tre adunarea generaldi ordinard a act [art. 137* alin. (4)] gi c& administratorii nu pot ataca hotdrarea adunaiii generale i toare la revocarea lor din functie [art. 132 alin. (4)]°. Trebuie ardtat c& administratorul revocat se poate plange instantei judecdiog Dar, avand in vedere caracterul ad nutum al revocarii, instanta nu poate # reintegreze in functie, chiar dacé ar constata ci revocarea este fara o justi ca Actiunea administratorului nu poate fi decat o actiune in daune. Intr-adevair, dat constata c& revocarea este fara o just cauza, ea da nastere unei raspunderi (ar. C. civ.), Precizim ca justa cauzéi se are in vedere la fundamentarea raspuid societati, iar nu a revocdrii administratorului. Solutia a fost consacrata expres, in art. 1371 din lege si, ulterior, prin at alin. (2) C. civ.® Trebuie aratat c&, potrivit legii, administratorul persoana juridica poate ret reprezentantul sau, persoané fizic&, dar cu obligatia de a numi, in acelasi nlocuitor [art. 139 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. b) Renunfarea administratorului. Prin renuntarea sau demisia administra functia de administrator inceteaza. : Principiul simetriei impune ca, daca revocarea este ad nutum si renuntarea caracter discretionar. Dar, in cazul in care datorita renuntarii s-a cauzat un pre societatea are dreptul la despagubiri (art. 2034 C. civ.). 4 ‘ CSJ, s, com., dec, nr. 410911998, tn Dreptul nr. 10/1999, p. 183. ? A se vedea Y. Guyon, op. cit, vol. |, p. 335. Solutia a fost consacrata gi de ju romana. A se vedea Cas. Ill, dec, nr. 474/1939, in RDC, 1939, p. 719; CSJ, s. com, 2864/2002, in RRDA nr. 2/2003, p. 119. In acest sens, a se vedea si Fl. Tuca, administratorului societafi comerciale, in RDC nr. 6/1999, p. 90. 4 ° Ase vedea ICCJ s. com., dec. nr. 1181/2007, in Buletinu! Jurisprudentei, 2007, p. 472. Dispozifile art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 se aplicd si administratorului socks raspundere limitata (ICCu, s. com., dec. nr. 952/2008, in Dreptul nr. 3/2009, p. 248) d 4 Imposibilitatea temporara de exercitare a atributilor nu constituie o cauza de incetaeat datului si, deci, revocarea pe acest motiv din functie da dreptul administratorului la daune-i ° A se vedea Carmen Todic’, Controverse privind revocarea administratorulul societéil Ciale $i limitele controlului judecdtoresc asupra acestei méisuri, in Dreptul nr. 1/2012, p. 194 5iprivind activitatea comerciala i administratorului, trebuie indeplinite forma- u in functie. in caz contrar, societatea nu poate ide terti incetarea functiei [art. 54 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. jele reguli speciale privind pluralitatea administratorilor cizari prealabile. Legea nr. 31/1990 cuprinde anumite reguli speciale cand societatea are mai multi administratori. Aceste reguli vizeaza ‘ tii in comandita simpla si societatii cu limitaté, legea nu organizeazé pe administratori in anumite organe je administrare, ci reglementeaza modul in care administratorii realizeaza societ istrare. In societatea in nume colectiv, societatea in comandité simpla si raspundere limitata, asocialii pot desemna mai multi administratori. care se pune tntr-un asemenea caz este aceea de a sti cum vor lucra acesti tori in indeplinirea mandatului lor. Art. 7 lit. e) din Legea nr. 31/990 prevede | constitutiv trebuie s se arate asociatii care administreaz& si reprezinta ‘puterile ce li s-au conferit gi dacé ei urmeaza sa le exercite impreund sau prin actul constitutiv s-a stabilit ca administratorii sa lucreze impreund, legea ca decizia trebuie Iuaté in unanimitate. In cazul unei divergenje intre ori, vor decide asociatii care reprezint& majoritatea capitalului social (art. cazul unor acte urgente, a c&ror neindeplinire ar cauza o paguba mare legea permite ca decizia sé fie luat’ de un singur administrator. Acest drept exercita numai in absenta celorlalti administratori, care se gasesc in , chiar temporara, de a lua parte la administratie [art. 76 alin. (2)]. prin actul constitutiv s-a stabilit ca administratorii sa lucreze separat, fiecare or poate lua decizii in limitele puterilor conferite. cazul in care in actul constitutiv nu s-a stabilit modul de exercitare a ji de c&tre administratori, legea cuprinde anumite dispozitii referitoare la re depasesc limitele operatillor obisnuite. Articolul 78 din lege prevede c& administrator ia initiativa unei operatii ce depaseste limitele operatillor comertului pe care il exercité societatea, trebuie sa instiinteze in prealabil pe iministratori de aceasta operatie. In cazul in care unul dintre administratori seTrebuie observat ci legea nu reglementeaz soarta actelor facute de uni administrator, cand acestea privesc operatii obignuite comertului pe care il a societatea. in absenta unei reglementari speciale, considerém ca vor fi api regulile generale ale mandatului'. 337. Organele colegiale de administrare a societafii. in cazul socle actiuni sau in comandit’ pe actiuni, pluralitatea administratorilor este organiza lege Intr-o structura colegialdi de administrare: consiliul de administrajie”. Potrivit legii, socielatea pe acfiuni si societatea tn comandité pe acful administrata de unul sau mai multi administratori. Cand sunt mai mulfi administ constituie un consiliu de administratie (art. 137 din Legea nr. 31/1990). Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mal directori, numind pe unul dintre ei director general (art. 143 din Legea nr. 31/1990)] §4. Raspunderea administratorilor 338. Precizari prealabile. Potrivit legii, administratorul raspunde personal societate pentru prejudicille aduse prin incalcarea legii, a mandatului primi culpa in administrarea societafii (art. 1915 C. civ.) ‘Administratorul societ&tii raspunde faté de societate pentru prejudicile prin actele sale patrimoniului societati (art. 73 alin, (1) din Legea nr. 31/1990) ‘Administratorul nu réspunde fata de teri, Intr-adevar, daca prin actele nistratorului sunt pagubiti terfii, acestia au actiune Impotriva societatii, deoarece juridice Tncheiate de administrator, in calitate de reprezentant legal al $0 angajeaza societatea®. Trebuie aratat c3, potrivit art. 73 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, aofure raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societati, care o vor exercita numai in caz de deschidere a proceduril reglementate de Legea m privind procedura reorganizaiiijudiciare si a fal i Legea nr. 64/1995 a fost abrogata si procedura insolvenfei, iar aceasta a fost inlocuité cu Legea nr. 85/2014. Potrivit reglementarii actuale, actiunea in réspundere impotriva administra societ&tii supusd procedurii insolventei se exercit de administratorul judi lichidatorul judiciar si, exceptional, de presedintele comitetului creditorilor si crelg care detine mai mult de jumatate din valoarea creantelor inscrise la masa cred 339. Natura juridicd a raspunderii administratorului. Asa cum am @ potrivit art. 72 din Legea nr. 31/1990, obligatile si raspunderea administrator, Teglementate de dispozifile referitoare a mandat si de cele special provéal aceasta lege. Deci, raspunderea administratorilor este diferita. 1 Ase vedea 0. CApatina, Societeifile comerciale, p. 331-332, 2 A se vedea infra nr. 563 gi urm. 3 A se vedea infra nr. 569. 4A se vedea SLD. Cérpenaru, Administrarea societétilor comerciale in regleme’ nr, 31/1990, in RDG nr, 2/1993, p. 40'si urm.; Gh. Piperea, Obligatile si rspunderea admin societétiior comerciale, Ed. All Beck, Bucur 1998; D.M. Daghie, Raspunderea adninisl societal pe actiuni, in RDC nr. 11/2011, p. 33 gi urm. gi RDC nr. 12/2012, p. 18 i urm. S1CCd, s. com., dec. nr. 4927/2005, in RRDA nr. 2/2006, p. 136. Pentru faptele ilcite care nu au legatura cu functia, administratorul raspunde direct si fata de persoana pagubita, in temeiul art. 998 C. proc. civ. (CA Bucuresti, s. a V-a com rir 407/2002, in PR nr. 5/2002, p. 120). ® A se vedea art. 169 alin. (1) si (14) din Legea nr. 85/2014,tle privind activitatea comeroiala dministratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatillor izvorate fractul de mandat. Aceasta raspundere este o rspundere civila contractual. Administrator rispund si pentru nerespectarea obligatilor prevazute in sarcina lor nr, 31/1990. Intrucat nerespectarea unei obligatil legale poate fi o fapta ilicita “deli civil) ori © infractiune, réspunderea administratorilor va fi, dupa caz, © ere civilé delictuala sau o raspundere penal! ie aratat ca in cazul unui administrator persoand juridica, reprezentantul ent, persoana fizic’, are aceeasi raspundere civil si penal, ca si un admi- persoand fizicd, ce actioneaz& in nume propriu. Raspunderea _acestui meventant nu exonereaz de raspundere administratorul persoana juridica si nici ii micsoreaza réspunderea solidard [art. 153" alin, (2) din Legea nr. 31/1990). {440 Raspunderea civil a administratorilor. AceastA raspundere este supusd iot generale ale raspunderii civile si dispozitilor speciale cuprinse in Legea 990. sle ce urmeaz vom examina numai dispozitile speciale din Legea nr. 31/1990. “zurle de réspundere. Administratorii spund fata de societate pentru neres- 2 oblgatilor care le-au revenit in baza mandatului tncredintat. Este vorba de ie cuprinse tn actul constitutiv ori stabilite de adunarea ascciatilor, precum si revézute in lege (art. 144' din Legea nr. 31/1990). Aceste obligatii privese, fie iuirea societaii, fie funcfionarea acesteia. | pluralitati de administrator, fra a distinge dupa forma juridica a societai, ede raspunderea solidari a administratorilor falé de societate? pentru area unor obligatii care privesc: realitatea varsmintelor efectuate de asociat reali a dividendelor plate; existenta registrelor cerute de lege si corecta lor la indeplinire a hotdrarilor adunérilor generale; stricta indeplinire a indatoririlor “egea si actul constitutiv le impun® (art. 73 din Legea nr. 31/1990). iaferd de raspunderea obignuita pentru faptele proprii, administratorii raspund, in cazuti, $i pentru faptele prejudiciabile ale altor persoane. Potrivit art. 144? i) din Legea nr. 31/1990, administratorii réspund fata de societate pentru le cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand fu sar fi produs dac& ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle 1 Deci, administratorii au si o raspundere indirecta; ei raspund fata de fe pentru prejudicile cauzate de directori sau personalul salariat, in cazurile in ‘vedea St.D. Carpenaru, op. cit. 40-44, A se vedea gi Gh. Piperea, ‘{ raspunderea dministratorilor societdflor comerciale, p. 184-185; C. Garbaci, op. cit. in 003, p. 160. sul ci rdspunderea administratorului nu poate fi decat o raspundere delictual, a se vedea F. Balas, op. cit, p. 21. In acelasi sens si |. Turcu, Teoria si practica dreptului comercial i,p. 339. A se vedea si CSJ, s, com., dec. nr. 2941/2002, In RDC nr. 7-8/2002, p. 345. jgul 4 r2spunderea administratorului este totdeauna contractual’, a se vedea M. $cheaua, tilor comercfale nr. 31/1990, p. 110. ina 6-a susfinut c& raspunderea administratorilor este 0 rspundere de drept comercial, “spundere societarg”. A se vedea M. Danil, Céfeva probleme ale funcfionaii si ‘societafilor comerciale, in RDC nr. 3/1993, p. 89-91. ‘un caz de raspundere solidara a administratorilor fafa de teri, a se vedea art. 138 ) dn Legea nr. 85/2006. IGGu's, com., dec. nr. 3643/2008, in Dreptul nr. 10/2009, p. 230. Acazurie de réspundere solidara a administratorilor sunt numai cele prevaizute expres gi imitativ gea nr. 31/1990 (CSU, s. com., dec. nr. 2763/2000, in Juridica nr. 3/2001, p. 138). Hf sensul c& enumerarea cazurilor prevazute de art. 73 alin, (1) din Legea nr. 31/1990 are fe /,a se vedea |, Adam, C.N. Savu, Legea societatiior comerciale, p. 237.administrator a ouligafel de supraveghere. d Dispozitile citate se referd la societatea pe actiuni sau in comandita pe ag solutia poate fi aplicata, partial, si in cazul altor forme juridice de societate com Avem in vedere réspunderea pentru faptele salariatilor. conjunetai si subsidiara. Raspunderea este conjuncta (di generale, solidaritatea nu se prezuma, ci trebuie s& rezulte din lege ori din partir. Or, legea nu prevede solidaritatea, asa cum o face in cazurile sta art. 73 din Legea nr. 31/1990. In consecintd, rspunderea apartine administa c&iuia Ti revenea obligatia de supraveghere a persoanei care a cauzat prejudicil Raspunderea administratorilor are un caracter subsidiar. Ea are un rol de i auditorului financiar. jin ‘conceptia legii, dacé la intrarea sa in functie, administratorul cons predecesorul (ori predecesorii) sau imediat a sdvarsit anumite fapte pagubitoarep societate, el are obligatia s4 aduca la cunostinta cele constatate persoanelor if cinate cu controlul gestiunii societatii. In cazul cand nu isi indeplineste acea gatie, el va raspunde solidar cu administratorul care |-a precedat pentru pre cauzat de acesta socielalii. Solutia este prevazuta de lege pentru societatea pe actiuni sau in comand actiuni. Consideram insa cd ea poate fi aplicata si in cazul celorlalte forme juridt societatii comerciale. pentru forma Zenda in cauzi. Se impun ins& unele precizari_pri raspunderii si exonerarea de raspundere a administratorilor. Indiferent de forma ei, raspunderea are ca temei culpa administratorulul |. Potrivit art. 1480 C. civ., administratorul in tndeplinirea obligatillor impuse de mandatul sau este aceea un bun proprietar 0 depune in administrarea bunurilor sale... In cazul unei inerente unei activititi profesionale, diligenta se apreciaz’ tinand seama de activitatii exercitate'. 4 Prin urmare, administratorul trebuie s& asigure o bund gestiune, care si realizarea obiectului de activitate al societaji. +A se vedea, in acest sens, si art. 2018 C. civ,ivind activitatea comercial [bunuli proprietar se aplic’ tn functie de caracterul oneros sau gratuit el 2018 C. civ.). Cum mandatul administratorului este un act retribuit, faspunderea administratorului va fi mai sever apreciata. Deci, rais- ministratorului va fi apreciat in abstracto; administratorul va réspunde, feforma si gradul culpei sale. ia exonerarea de réspundere a administratorului sunt aplicabile regulile i dreptului comun (art. 1351 C. civ.). Legea nr. 31/1990 cuprinde ins spoziti specifice pluraltaii administratorilor. 144? alin, (5) din lege, in societafle care au mai multi administrator, entru actele sAvarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la ‘care au facut s4 se consemneze, tn regisirul decizilor consiliului de impotrivirea lor si au incunostinlat despre aceasta, Zn scris, pe cenzori i si auditorul financiar. acd la luarea unei decizii, in cadrul consiliului de administratie, un admi- za Impotriva deciziei care prejudiciaz societatea, el nu va raspunde i. Se cere, ins, ca administratorul in cauza sa fi facut sa potrivire la luarea deciziei in registrul de decizii al , totodat’, sa fi incunostintat despre aceasta fh scris pe ‘etéti sau, dupa caz, pe auditorii interni si aucitorul financiar. Solutia fe raspundere @ administratorului se explica, evident, prin neparticiparea ftorulu a area deciziei pagubitoare gi, deci, absenta culpel acestula hdpiul este deopotriva aplicabil si in cazul in care administratorul a absentat de ‘fe consiliului de administratie care a luat decizia pagubitoare. Dar, simpla 1 este echivalent’ cu lipsa culpei administratorulul. Chiar daca a lipsit la a luat decizia, administratorul putea si era obligat sa ia la cunostinfa 1! consiliului de administrafie de acea decizie. in masura in care, cunoscand 74 nu este de acord cu aceasta, el trebuie sé-si manifeste opozitia, prin aceleasi | adicd s& se consemneze in registrul de decizii impotrivirea si sa instinfeze Teasta in seris pe cenzorii societafi, respectiv pe auditorii interni si auditorul = Numai cu respectarea acestor condifi, administratorul este exonerat de tii prin decizia luata in absenta sa. tii prin actele jn Legea nr. 31/1990". remarcat c4 legea reglementeazd actiunea in raspundere cu referire la ea pe actiuni. Dar, problema unei ac{luni tn rspundere tmpotriva administra- filui se poate pune si in celelalte forme de societate comercialé. De aceea, con: dean ca dispozitile respective au aplicatie general, indiferent de forma soviet TA ce vedea SLD. Crpenaru, op. cit, in RDC nr. 2/1993, p. 44-46; F. Garbaci, Aotiunea in dere indreptat’iImpotriva administratorilor societéfi comerciale, in PR nr. 5/2003, p. 156 si i i In rspundere @ edministratorului societdti Codului civil, in PR nr. 8/2012, 149 si urm, ar. 166 din Legea nr. 31/1990 se refer nu numai la rspunderea administratorilor, oi si la inderea fondatorilor, a ditectorlor, a membrilor directoratului si consiiului de supraveghere, sia cenzotilor sau a auditorilor financiar,Trebuie aratat c&, potrivit legii, aprobarea situatiei financiare anuale de adunarea general nu impiedicai exercitarea actiunii in réispundere, in conforma art, 155 din lege (art. 186 din Legea nr. 31/1990). i jn conceptia Legii nr. 31/1990 actiunea in raspundere impotriva administra este 0 actiune sociala; ea aparjine societati, iar nu asociati Explicafia consté in aceea c&, prin actele administratorilor este pret patrimoniul societ&t Art. 155 din lege prevede ca actiunea in réspundere contra administratorilor daune cauzate societaifii de céitre acestia prin incalcarea indatorirlor faldi de soci apartine adunairii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112 din Prin urmare, un administrator poate fi chemat in judecat pentru recy Prejudiciului cauzat societatii in temeiul unei hotérari a adunari generale, in cov de cvorum si majoritate cerute pentru adunarea general ordinara, chiar daca in constitutiv s-a prevazut 0 majoritate mai mare pentru luarea hotararilor in aun general ordinara’, tn aceleasi conditi, adunarea general va desemna si persoana insarcindd exercite actiunea in justitie. Adunarea general poate lua hotirarea privind angajarea raspunderii adn tratorului si in sedinta in care decide cu privire la situatia financiara anual, chiard problema raspunderii administratorului nu figureazai pe ordinea de zi. De la data hotararii adunairii generale privind chemarea in judecata a adm torului, mandatul administratorului in cauzé inceteaza de drept si adunarea va proceda la inlocuirea lui. in mod exceptional, actiunea in réspundere impotriva administratorilor introdusa si de actionarii societati. Potrivit legii, dacd adunarea general a actionarilor nu ia hotardrea privind2 jarea raspunderii administratorului care a prejudiciat societatea si nici nu di Propuneril unuia sau mai multor actionari de a initia actiunea in raispundere, a reprezentand, individual sau impreund, cel putin 5% din capitalul social au drep introducé 0 actiune in despagubiri impotriva administratorului in cauza (art, 155 lege}. 7 Pentru exercitarea dreptului la actiune, legea cere ca aotionarii s& fi awl calitatea de actionar la data la care a fost dezbatuta in cadrul adunarit g problema introducerii actiunii in rspundere impotriva administratorului. Actiunea in rspundere a actionarilor este o actiune intentaté in nume propt in contul societéfii. Aceasta inseamna cé suma de bani la care va fi of administratorul cu titlu de despagubiri va intra tn patrimoniul societati. ‘in acest sens, a se vedea gi M. Scheaua, Legea societtitilor comerciale nr. 31/1990, p.2tt Pentru o analizi a unor opinii privind interpretarea art. 150 (in prezent 155) din hr. 31/1990, a se vedea I. Maidanuc, Consideratii privind aprobarea acfiunil in réispundere, fk art. 150 din Legea nr. 31/1990, in Curierul judiciar nr. 6/2002, p. 32 si urm. 2 Ih cazul in care actiunea priveste pe directorii societéii, acestia sunt suspendati de de funcfie pana la raménerea definitiva a hotérari ; ® Dispozitile art. 155' din lege nu pot constitui temei legal pentru o actiune a unui majoritar de a cere suspendarea precedentului consiliului de administratie. Un atare drepl ‘numai adunéri generale, A se vedea si CA Timisoara, s. com., dec. nr, 320/208, in Curie nr. 14/2008, cu Nota aprobativa de Smaranda Angheni. iid activitatea comercialés jerea definitiva a hotararii instantei de admitere a actiunii actionarilor, ali a actionarilor va putea decide incetarea mandatului administra- i{nlocuirea acestuia. junea este facut in nume propriu, actionarli in cauza suporta chel- ata. In cazul admiterii actiunii, ei au dreptul la rambursarea de catre imelor de bani avansate cu titlu de cheltuieli de judecata. inderea penala a administratorilor. Potrivit Legii nr. 31/1990, unele de administratorii societtii sunt incriminate si pedepsite ca infractiuni. leaii (art. 271-275) sunt prevazute infractiunile, precum gi sanctiunile on ‘GA art. 165 din Legea nr. 31/1990 se refera in mod general la ,actiunea in lusi actiunea penal nu poate apartine adunarii generale, ci ea se Sire procuror. Concluzia se bazeaza pe faptul 4, reglementand infracti- fe administrator, Legea nr. 31/1990 nu prevede c4 punerea in miscare ie se face numai la plangerea prealabila a partli vatamate. Pe de alta edul penal nu prevede pentru infractiunea de gestiune frauduloasa conditia labile. ea ca parte civilé in procesul penal contra administratorilor se realizeazé 5 prevazute de lege pentru exercitarea actiunii in raspundere civila (art. 155 , 31/1990). Solutia se explicd prin aceea c& in acest caz se exercité o fi in cadrul procesului penal. Subsectiunea a |lV-a trolul gestiunil societafilor privind activitatea comerciala Notiuni generale -Precizari prealabile. Buna functionare a unei societati privind activitatea impune necesitatea asigur&rii unui control asupra actelor si operatiunilor fe organele de administrare si conducere ale societati Gontrolul asupra gestiunii societatii se realizeaza in mod diferit. ietajle pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata, datorita , controlul gestiunii se realizeaz& de organe specializate, care 1 pve la aceasta rispundere, a se vedea, M.A. Hotca, M. Dobrinoiu, Elemente de drept ‘efecerior, Ed, CH. Beck, Bucuresti, 2009; D. Clocotici, In legatura cu réspunderea penalé, I§ ori prin aplicarea unor amenzi civile, in cazul incélcarii dispozitilor legale care v7 activitjile comerciale, in RDC nr. 4/1991, p. 27 si urm,; V, Pagca, Considerafii cu infacfiunile prevazule de Legea nr. 31/1990, in Dreptul nr. 111992, p. 49 si urm.; C. Birsan, ino, A. Ticlea, M. Toma, C. Tufan, op. ci, vol. Il, p. 343; A. Ungureanu, Infractiun’ referitoare . junctionarea, fuziunea, dizolvarea si lichidarea societafilor comerciale, tn RDC nr. nr, 5/1995, nr, 6/1995, nr. 2/1996, nr. 3/1996; V. Pasca, Infracfiunea de bancruté, in Dreptul (995, p. 34 si um. A. Ungureanu, Noua reglementare a infractiunilor insorise in Legea nr. (000 prvind societatile comerciale, modifcat& si completata prin O.U.G. nr. 32/1990, aprobaté prin rr. 95/1991, in RDC nr. 3/1998, p. 62 gi urm. ‘A se vedea, OM. Carsiue, Cenzorit societétiior comerciale gi auditul financiar, in RDC 1/2006, p. 87 si urr.343. Principiile exercitarii controlului gestiunii societat de control al gestiunii, art. 160 din Legea nr. 31/1990 face anumite distinct 4 Situafile financiare anuale ale societatilor supuse obligatiei legale de auditare a auditate de catre auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, in cond legii fart. 160 alin. (1) din lege)]'. Activitatea de audit este reglementatai prin O.UG! 96/2008 privind auditul statutar al situatilor financiare anuale si al situatillor finand anuale consolidate”. Societaitle supuse obligatiei legale de auditare financiara sunt stabilite prin La contabilitatii nr, 82/1991 (art. 34) gi Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/4 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (art 5 Societatile pe actiuni care opteaz4 pentru sistemul dualist de administrare supuse obligatoriu auditului financiar. Societatile ale c&ror situati financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, audd financiar, adunarea general a asociatilor va hotarT contractarea auditului financiat numirea cenzorilor, dupa caz [art. 160 alin. (3) din lege}. ] Societétile ale cror situali financiare anuale sunt supuse auditului financiar, 9 legii sau hotérarii adunarii asociaflor, vor organiza auditul intern potrivit nom elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania [art. 160 alin. (2) din legel. § Societéfile pe acfiuni ale c&ror situatii financiare anuale sunt supuse a financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot s@. nu nu cenzori. Hotararea se ia de adunarea generala a aclionarilor [art. 160 alin. (12) dine §2. Cenzorii societatii 344. Preciziri prealabile. Controlul gestiunii societati prin intermediul cena este reglementat de lege pentru societatea pe actiuni, in comandita pe acti raspundere limitat’. Societatea pe actiuni si in comandité pe actiuni, care nu sunt supuse obig legale de auditare vor avea trei cenzori si un supleant, daca prin actul constitut/l prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sé f (art. 159 din Legea nr. 31/1990). Socletatile cu raspundere limitat& ale oror situafii financiare anuale ni supuse obligatiei legale de auditare poate avea unul sau mai mulfi cenzot. & numérul asociatilor societal trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie (at een din Legea nr. 31/1990). : Legea nr, 31/1990 reglementeaz& statutul cenzorilor societatii pe actu 459-166), dar dispozitile legii prevazute pentru cenzori societatii pe acfiuni se ald cenzorilor din societatea cu raspundere limitata [art. 199 alin. (4)). 345. Natura juridicé a raporturilor dintre cenzori $i societate. juridice dintre cenzori gi societate sunt raporturi de mandat. In acest sens. at. 1 Sintagmele audit financiar” si ,auditor financiar” din cuprinsul Legit contabilitatit nr. 628 inlocuiese cu sintagmele ,audit statutar’ gi auditor statutar” (art. Il din O.U.G. nr. 37/20 modificarea si completarea Legii contabilitaii nr. 82/1991 si pentru modificarea altor acte publicata in M. Of, nr. 285 din 22 aprilie 2011). 2 M. Of. ar. 481 din 30 iunie 2008. Ordonanja a fost aprobaté cu modificarl pr nr, 278/2008 (M. Of. nr. 768 din 14 noiembrie 2008). Ulterior, ordonanta a fost modi completata prin 0.U.G. nr. 23/2012 (M. Of. nr. 624 din 30 august 2012). 3M. Of. nr, 108 bis din 30 noiembrie 2005. Ord. MFP nr. 1752/2005 a fost abrogat si nt Ord. MFP nr. 3055/2009 (M. Of. nr. 766 din 10 noiembrie 2009). :id activitatea comerciala 1/4990 prevede ca intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt de regulile mandatul emnarea cenzorilor. Cenzorii societaitii sunt desemnati in conditile leg’ atea pe actiuni sau in comandité pe actiuni, cenzorii sunt stabiliti prin ilutive, care trebuie si prevada datele de identificare ale cenzorilor (art. 8 nr. 31/1990)2. Ulterior, cenzorii sunt alesi de catre adunarea generalé |. 159 din Legea nr. 31/1990). tatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori trebuie sa ‘od obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei/Finantelor. societatea cu raspundere limitat cenzorii sunt numiti prin actul constitutiv ori se inarea asociafilor (art. 199 din Legea nr. 31/1990). le cazurile, durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putnd fi realesi. ere ca cenzorii sd isi exercite personal mandatul. i pot fl asociati, cu exceptia cenzorului expert contabil®, care poate fi un tert rofesia individual ori in forme asociative reglementate de lege. ivire Ia numirea cenzorilor gi la schimbarea persoanei acestora trebuie fnregistrarile in registrul comertului (art. 160! din Legea nr. 31/1990). tvitatea cenzorilor este remunerata. Cenzorii sunt remunerafi cu o indemnizatie minat prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit. Nucvor putea fi cenzori, iar dacd au fost numifi decad din mandatul lor, persoanele ie art. 161 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. jocarea cenzorilor se va putea face de adunarea generala (art. 111 si art. 194 nr. 31/1990). | impiedicarea fizicd sau legal, incetarea sau renunfarea la mandat a of are drept consecinté inlocuirea cenzorului in cauzd de catre supleant. is numérul cenzorilor nu se poate completa in acest mod ori nu mai ramane in iciun cenzor, administratorii vor convoca de urgent adunarea general, in nui nou cenzor (art. 162 din Legea nr. 31/1990). i i igi pot indeplini mandatul lor erzotlorprivind activitatea societai. Cerzori au dreptul sa participe la adundrile administratorilor, fara s& alba drept de ssemenea, cenzorii au dreptul s4 obtind in fiecare lund de la administratori o despre mersul operatiunilor comerciale. scopul protejérii intereselor societiti, legea interzice cenzorilor si comunice ior in particular sau tertilor datele referitoare la operatiile societafii de care au mostin{a cu ocazia exercitarii mandatului lor (art. 164 din Legea nr. 31/1990). figatile cenzorilor. Mandatul de cenzor implica anumite obligatil. i sensul cd cenzori sunt reprezentan{i ai colectvitii aotionarilor grupati in adunarea generals, jyedea SLD. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. ct, p. 660. 2 ln cazul constituiri societafii prin subscriptie publica, cenzorii se numesc de adunarea (art. 28 din Legea nr. 31/1990). “Calitatea de expert contabil se dobandeste fn conditille O.G. nr. 65/1994 privind organizarea fi de expertiza contabila si a contabillor autorizali (M. Of. nr. 243 din 30 august 1994). jaa fost modificata si completata de mai multe ori si republicata in M. Of. nr. 13 din 8 ianuarioAstfel, cenzorii sunt obligati s4 supravegheze gestiunea societatii, sd verifice di situatile financiare sunt legal intocmite si in concordant cu registrele. Ei trebu verifice dacd registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului societa{i fAicut potrivit regulilor stabilite pentru intocmirea situafillor financiare. 4 Referitor la constatarile fcute in urma verificarilor, precum si asupra eventual propuneri privind situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenias raport amanuntit adunarii generale. Prezentarea raportului cenzorilor constituie 0 difie fra de care adunarea general nu va putea aproba situatile financiare anuale In sfarsit, cenzorii sunt obligati si aducd la cunostinta administratorilor sau, df caz, a adunarii generale, neregularitatile din activitatea societati si incdlcarea statutare si a dispozitilor legale. ; Orice’ actionar are dreptul s& reclame cenzorilor faptele despre care creiel trebuie cenzurate, iar cenzorii trebuie s& procedeze potrivit art. 164" din lege. 348, Modul de lucru al cenzorilor. Cu privire la modul de lucru al cenzctl legea face o distinctie. Cenzorii vor intocmi mpreund raportul privind situatiile financiare anuale de: adunarii generale. Tot impreuna vor delibera si asupra propunerilor asupra repatt profitului. In cazul existentei unor neinfelegeri intre cenzori, fiecare dintre ei intooned un raport pe care il va prezenta adunaiii generale. j Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat. Potrivit legii, cenzorii vor trece intr-un registru special deliberdrile lor, prec constatérile facute in timpul exercitarii mandatului lor (art. 165 din Legea nr. 31/199 349. Raspunderea cenzorilor. Obligatiile si raspunderea cenzorilor sunt nate de regulile mandatului si de dispozifile Legii nr. 31/1990. Ca si réspunderea administratorilor, réspunderea cenzorilor poate fi cid penal". Cenzorii réspund solidar pentru nerespectarea obligatillor prevazute de af din Legea nr. 31/1990. : Actiunea in réspunderea civil& contra cenzorilor se exercita th condifile art. 1 155! din Legea nr. 31/1990. 4 Cat priveste rspunderea penala a cenzorilor, aceasta este reglementata de siart. 277 din Legea nr. 31/1990. §3. Auditorii financiari 350. Auditul financiar si auditul intern. Activitatea de audit financiar si std auditorului financiar sunt reglementate de O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea’ audit financiar2. ‘ Auditul financiar reprezintA activitatea de verificare a situatiilor financiae societaillor comerciale de ctre auditori financiari, in conformitate cu standardeél audit internationale (art. 2 din ordonanta)®. 1 A se vedea V. Patulea, Confinutul nofiunii de ,réspundere juridicé” @ cenzoritor, in Dre 4/1996, p. 63. 2M, Of. nr. 256 din 04 iunie 1999, Ordonanta a fost modificata si completatai si apoi rep in M. OF, nr, §98 din 22 julie 2003. Prin O.U.G. nr. 37/2011 sintagmele, audit financiat” si financiar” cuprinse in Legea contabiliati nr. 82/1991 au fost inlocuite prin sintagmele aut sta auditor statutar’, dar fara a se referi sila O.U.G. nr. 75/1999. 4 3 A se vedea O.U.G. nr. 90/2008 privind auditul statutar al situatilor financiare anual situafilor financiare anuale consolidate (M. Of. nr. 481 din 30 iunie 2008). Ordonanta a fost moda prin O.U.G. nr. 23/2012 (M. Of. nr. 624 din 30 august 2012).ind activitatea comercial financiar este persoana fizic’ sau juridicd care dobandeste aceasta ribuire de c&tre Camera Auditorilor Financiari din Romania, in condifile Auciorul financiar este un profesionist, care isi exercita activitatea in mod f elinu poate avea raporturi de munea sau civile cu societatea auditata si , alte interese materiale directe sau indirecte in raport cu societatea, cu i riului cuvenit pentru munca prestatd in calitate de auditor. Aldi intern const in activitatea de verificare a conformitaii activitatilor din idiat’ cu politicile, programele si managementul acestuia (art. 22 din narea auditorului financiar. Auditorul financiar este desemnat in i| auditor financiar este desemnat prin actul constitutiv sau, in cazul constitu tiuni prin subscriptie publica, de catre adunarea constitutiva (art. 7, art. 8 gea nr. 31/1990). 0 slituirea societati, adunarea general ordinara numeste si revocd pe Idol fnanciar si fixeaz4 durata minima a contractului de audit financiar [art. 111 t bt) din Legea nr. 31/1990]. ea unui auditor financiar impune gsi numirea unor auditori interni, potrivit borate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. fre la persoana auditorului financiar si a auditorilor intemi, ca gi orice e a acestora, trebule indeplinite formalitatile de inregistrare in registrul ier. 160" din Legea nr. 31/1990). igatiile auditorului financiar. Auditorul financiar si auditor Er nite dreptuti si obligati tu afi discutata si aprobatd de adunarea general, situatia financiara trebuie ide raportul auditorului financiar. Auditori interni sunt obligali s supravegheze gestiunea societaijii, sa verifice dac& inanciare anuale sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele (art. 163 nr, 31/1990). ior interni trebuie s& aducd la cunostinta membrilor consiliului de adminis- ,, dupa caz adundrii generale, neregulile pe care le constat in administrarea iit legii, orice actionar are dreptul s reclame auditorilor interni faptele despre vede Ca trebuie verificate, cu obligatia auditorilor interni de a le verifica si comu- nstatarile lor, in conditiile stabilite de art. 164" alin. (3) din Legea nr. 31/1990. 353. Raspunderea | auditorului financiar. Auditorul financiar raspunde pentru Raspunderea auditorului financiar se angajeaza in i conditi ca si raspunderea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai lui si cenzorilor societati (art. 155 din Legea nr. 31/1990). Caracterizare generala. in cazurile in care legea nu reglementeaza control ‘alzat asupra gestiunii societtii ori acesta nu este obligatoriu, controlul gestiu ti se realizeaz de cdtre asociali. Asemenea cazuri le reprezinta societatea in e colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu réspundere limitata.