Cu privire la societatea cu raspundere limitata, art. 199 alin. (5) din Leg 31/1990 prevede ca, in lips de cenzori sau, dupa caz, de auditori financiari, fi dintre asociati, care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de contra care asociatii il au in societatile in nume colectiv', j Controlul asociafilor asupra gestiunii societatii se realizeaza prin exerci drepturilor pe care legea le confera asociatilor. Sectiunea a IV-a Modificarea societatilor privind activitatea comerciala Subsectiunea | Notiunea modificarii societafit 355. Caracterizare general. in anumite cazuri, conditille economice pot mina necesitatea modificarii societatii privind activitatea comerciala constituita pot legli, pentru a fi adaptaté noilor cerinfe. Intr-adevr, asociati pot fi interesati in mia ori reducerea capitalului social, schimbarea obiectului de activitate sau a forme’ jul a societafii, prelungirea duratei societatii etc. intrucat elementele care reclama schimbarea au fost stabilite prin actul consi al societafi, modificarea societatii impune modificarea acestui act constitu aceea, Legea nr. 31/1990 reglementeazi modificarea actului constitutiv, iv modificarea societati (Titlul IV). Trebuie observat ins c& modificarea actului constitutiv reprezinté numai nif prin care se modificd societatea. Este vorba, deci, de o societate legal consiil adic’ 0 societate care s-a constituit si a functionat potrivit legii si care se pentru a o face mai eficient in interesul asociatilor. Sub aspectul definirii re juridical societatii, numai modificarea societtii are relevant; 0 societate se consi functioneaza, se modific’, se dizolva si se lichideaza. 4 Avand in vedere aceste considerente, in opinia noastra, Titlul IV al Legii nr. 31 ar trebui sd fie Modificarea societatior. in privinta sferei notiunii de modificare a societaiti si, implicit, a nofunl modificare a actului constitutiv, trebuie sé avem in vedere in primul rand, ca expres reglementate in Titlul !V al Legii nr. 31/1990: prelungirea duratei soc reducerea sau marirea capitalului social. La aceste cazuri trebuie adaugale si cele prevézute de art. 113 din nr. 31/1990: schimbarea obiectului societaiti, schimbarea formei societatii, m sediului, fuziunea si divizarea etc. jn doctrina au fost incluse in sfera notiunii de modificare a actului consti cazuri cum sunt: transmiterea partilor de interes sau a partilor sociale catre un t exceptia cazului cand transmisiunea a fost autorizat prin actul constitutiv2, exc ori retragerea unui asocial, infiintarea de sucursale ale societ&ti, continuarea cu mostenitorii unui asociat si continuarea societtii cu réspundere limitat cu unsh asociat ca urmare a retragerii, excluderii sau decesului celui de-al doilea asociat. * Ase vedea ICCJ s. a Il-a civ. dec. nr. 4199/2013, in RRDA nr. 12/2014, p. 117, ou de D. Cali 2.0. Capalina, Sosietéifle comerciale, p, 348-349. 31, Turcu, Dreptul afacerilor, p. 199-220.ind de la cazurile infétigate, a c&ror enumerare nu poate fi decat exempli- e poate trage concluzia ca nofiunea de modificare a actului constitutiv orice schimbare privind elementele prevazute in actul constitutiv la consti- ietati (art. 7 si 8 din Legea nr. 31/1990). iera, trebuie subliniat c& modificarea actului constitutiv al unei societati ale are drept urmare modificarea societatii, fata de situatia inifialé, de la data i In consecinta, modificarea actului constitutiv nu are ca efect crearea unel juridice noi, Societatea, ca persoand juridica, subzisté cu schimbarile aduse modifica actului constitutiv. In acest sens, art. 205 din Legea nr. 31/1990 ca schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale consituli al societéfi nu atrag crearea unei persoane juridice noi‘. Subsectiunea a Il-a Condifiile generale ale modificarii actului constitutiv al societafii 456, Precizari prealabile. Cu privire la modificarea contractului de societate, art. ‘iv. prevede cA, in lipsé de stipulatie contraré sau dacd prin lege nu se itfel, modificarea contractului de societate se face cu respectarea dispozitillor fe pentru incheierea sa valabild. “Intelege ca intrucét actul constitutiv al societdtii privind activitatea comercial cil de societate, contractul de societate si statutul societtii sau inscrisul unic, reprezint& vointa asociafilor, modificarea lui se face, de regulé, tot prin vointa , dar manifestata in cadrul adunaili generale. ul de modificare a actului constitutiv trebuie s& imbrace forma cerula de lege, sypus controlului de legalitate si sa i se asigure publicitatea legala. titile generale ale modificari actului constitutiv al societati privind activitatea & sunt reglementate de art. 204 din Legea nr. 31/1990”. ‘Actul de modificare a actului constitutiv. Potrivit art. 204 alin. (1) din nr, 31/1990, actul constitutiv al societtii poate fi modificat prin hotararea enerale ori a consiliului de administratie, respectiv a directoratului, adoptata art. 114 alin. (1) sau prin hot&rarea instantei judecdtoresti, in condifile alin. (3) si art. 226 alin. (2) din lege®. Schimbarea actionariatului societafi, in urma privatizarii societafii comerciale, nu are conse- ‘upra personalitati juridice a societalii (CSU, s. com., dec. nr. 3275/2001, in RDC nr. 2/2002, se vedea Amelia-Raluca Busca, Analiza conditifor generale pentru modificarea societéfii in farea Legii nr. 31/1990, in Curierul judiciar nr. 9/2014, p. 494 si urm. Actiunea in rezolufiune ¢auzelor actului constitutiv este inadmisibila, deoarece s-ar modifica actul constitutiv tn alte conditit ‘cele prevazute de art. 204 din Legea nr. 31/1990 (CSJ, s. com., dec. nr. 646/1999, in RDC nr. p. 143). ‘Ait 204 din Legea nr. 31/1990, in forma data de Legea nr. 161/2003, consacra ca act mo- oral actului constitutiv, pe Kanga hotdrarea adunarli generale si hotérdrea instantei judecatoresti, aditonal. ‘Suprimarea actului aditjonal ca act modificator poate avea ca molivare nevoia de simplificare a lor de modificare a actului constitutiv, Intr-adevair, daca vointa asociatilor privind modificarea iui consitutiv se exprima prin hotdrarea adunarii generale a asocialilor, un act aditional, Tncheiat ociai cu respectarea hotararii adundirii generale, apare inuti,242 CAPITOLULE modificare este o cale normala, care tine de esenta contractuala ciale; asociatii au incheiat actul constitutiv si tot ei sunt indrep Modificarea se hot&raste de asociati in cadrul adunarii generale. Hotararea privind modificarea actului constitutiv se ia in conditiile prevazute de leq jin cazul societafii pe actiuni si in comandita pe actiuni, hotérarea se ia in cot de cvorum si majoritale prevazute de lege pentru adunarea general extraordi (art. 115 din Legea nr. 31/1990). In mod exceptional, hotdrarea de modifi obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capit social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare si dizolvare a societ in condifille de cvorum prevazute de lege pentru adunarea general extraordinar’ 6h majoritate de cel pufin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prez sau reprezentati fart. 115 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. in cazul societatii cu raspundere |imitata, hotararea privind modificares constitutiv se ia prin votul tuturor asociatilor, in afaré de cazul cand legea sau constitutiv prevede altfel [art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. in cazul societatii in nume colectiv si societ&tii in comandité simpla, constitutiv al societatii poate fi modificat prin consimtamantul tuturor asociatilor. b) Modificarea actului constitutiv prin decizia consiliutui de administratie, re actului constitutiv poate fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratl Masura are un caracter exceptional si priveste numai mutarea sediului schimbarea obiectului de activitate al societdfii, cu excepfia domeniului si a a principale si majorarea capitalului social. dispozitiilor art. 131 alin. (4) si (6), ale art. 132, cu exceptia alin. (6) si (7), precu art. 133, care se aplic’ in mod corespunzéitor?. : in cazul majorarii capitalului social, deciziile consiliului de administratie, res ale directoratului sunt supuse dispozitiilor art. 220' din lege, care se aplicd int corespunzator’. Atributille primite de c&tre consiliul de administratie, nu pot fi delegate di societdtii fart. 142 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. ¢) Modificarea actului constitutiv prin hotarére judecéitoreasca. Aceasta reprezint o exceptie, impusa de ratiuni practice. In cazul excluderii gi al retragell Jn opinia noastr’, mentinerea actului adifional ca act modificator al actului constitutiv gsi justificarea in cazul modificarii actului constitutiv al societatii in nume colectiv si in cons simpla. Intrucat pentru aceste societati legea nu institutionalizeaza adunarea general! asociallorprivind modificarea actu ‘constitutiv se concretizeaza intr-un act aditional. ‘in cazul societafii cu raspundere limitaté cu asociat unic, modificarea actului cons societaiti se realizeaza prin hotardrea asociatului unic (art. 196" din Legea nr. 31/1990). ? Societatea va fi reprezentaté in instant de cditre persoana desemnata de presedintele is dintre actionaril ei, pana ce adunarea va alege o alt persoand fart. 114 alin. (3) din lege). 3 Ase vedea infia nr. 367.jind activitatea comerciala societate in temelul unei hotdrairi judecdtoresti, instanta trebuie s& dispund la structura participarii la capitalul social a celorialti asocialj. Intr-adevar, ca (luderii sau retragerii unui asociat din societate, structura participairii la ial, stabilita in actul constitutiv, suferd o schimbare, care se impune a fi in modificarea actului constitutiv. Pentru operativitate, dar si pentru evitarea + unor vitoare neintelegeri intre asociati, legea prevede posibilitatea mo- ji constitutiv, prin hot&rarea instanfei judecdtoresti prin care s-a dispus respectiv retragerea asociatului din societate, ins exclusiv cu privire la rticipai la capitalul social a celortalti asociati. forma actului de modificare a actului constitutiv. Potrivit legii, actul de 64 actului constitutiv trebuie s& imbrace forma scrisa. ‘actul constitutiv, actul modificator al actului constitutiv poate fi un inscris sub privata. Inscrisul dobandeste data cert prin depunerea la oficiul registrului rt. 5 alin. (7) din lege]. revede ins c in anumite cazuri este obligatorie forma autentica a actului ‘Aceasta conditie priveste hot&rdrea adunarii generale si decizia consiliulul strate, respectiv a directoratului, nu $i hotérérea instantei judecatoresti, care ler de inscris autentic. de modificare a actului constitutiv trebuie s4 imbrace forma autentic& cand ject: a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui ‘odificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in simpl& c) majorarea capitalului social prin subscriptie public [art. 204 in Legea nr. 31/1990]. nsecintele nerespectéril formei scrise a actului modificator sunt aceleasi ca si in erespectarii formei scrise cerute de lege pentru actul constitutiv. Tiebuie aratat c, in cazul schimbérii denumirii ori in cel al continuairii societafii cu re limitat& cu asociat unic, indeplinirea cerintelor legii privind forma actului {or al actului constitutiv este conditionaté de respectarea dispozitillor art. 17 in lege. Inregistrarea si publicarea actului modificator. Pentru modificarea actului /legea impune inregistrarea in registrul comer{ului si publicarea actului modi- vit legii, dup’ flecare modificare a actului constitutiv, administrator, respectiv ul vor depune la registrul comertului actul modificator si textul complet al iuiconstitutiv, actualizat cu toate modificarile. orice inregistrare in registrul comertului, modificarea actului constitutiv este controlului de legalitate, care, in reglementarea actuala, se realizeaza de catre | oficiului registrului comertului sau persoana desemnata, potrivit O.U.G. 00 acd sunt indeplinite conditile legii Inregistrarea in registrul comertului a actului modificator si a actului constitutiv MOL nr. 444 din 18 iunie 2014). |in cazul modificarii actului constitutiv prin hotararea instantei judecatoresti te inregistrarii este hotararea judecdtoreasca definitiva de excludere sau retragere, Actul modificator inregistrat si o notificare asupra depuneri la registrul comer textului actualizat al actului constitutiv se tnainteazd, din oficiu, de catre 0 registrului comer{ului c&tre Regia Autonoma Monitorul Oficial, spre publicare'. Pentru societatea in nume colectiv sau in comandité simpla, legea prev actul modificator al actului constitutiv, in forma autentic’, se depune la oficiul regist Comertului, cu respectarea prevederilor art. 204 alin, (4) din lege. El se mentioneazil registrul comertului, f€ra a fi obligatorie publicarea lui in Monitorul Oficial, ‘ 360. Dreptul de opozitie la modificarea actului constitutiv al socieli Modificarea actului constitutiv poate afecta interesele creditorilor societati! sau ale Persoane. Pentru protejarea acestor interese, legea reglementeaza dreptul de opt la modificarea actului constitutiv2. " Art. 61 din Legea nr. 31/1990 instituie principiul potrivit cdruia creditor so orice alte persoane prejudiciate prin hot8rarile asociatilor privitoare la modi actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei toresti sa oblige, dup& caz, societatea sau asocialii la repararea prejudiciului cauzal Prin hotérarile asocialilor privind modificarea actului constitutiv trebuie vv vedere hotararea adunarii generale sau, dupa caz, deciziile consiliului de administap respectiv ale directoratului, date in condiftile art. 114 din Legea nr. 31/1990. Potrivit legii, dreptul de opozitie il au creditorii sociali si orice alte persoane ps diciate prin hotarérea asociatilor de modificare a actului constitutiv. ; Persoane prejudiciate prin hotararea de modificare a actului constitutiv pot ft Perscane, precum creditorii particulari ai asociafilor societatii in nume coledij§ comandita simpla sau cu rspundere limitatas, Nu beneficiaza de dreptul la opozitie asociatii societti'®. Impotriva hotaréiilors ciatilor privind modificarea actului constitutiv, ei au dreptul de a cere anu hotérarlor in conditile art. 132 din Legea nr. 31/1990. Prin opozitie se solicit instante judecatoresti obligarea, dupa caz, a societifis asociatiior la repararea prejudiciului cauzat prin hotdrarea asociatilor de modified actului constitutive. 4 1CAB., s. a V-a.com,, dec. nr. 1536/2007, in C.A.B., Culegere, |,2007,p. 298, _ ? Opoziia nu exclude posibilitatea actiunii de drept comun, actiunea pauliana (ICCJ, sa dec. nr. 1214/2003, in RDC nr. 12/2004, p. 239). Cu privire la opozifie, a se vedea, St.D. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Pipere P. 246 si urm.; T. Prescure, in Legea societitor comerciale, p. 212-218; Crenguta Leaua, Comerciate. Proceduri speciale, p. 201 si urm.; V. lagcencu, Opozifia la modificarea actului ca al societ&tii comerciale, in Dreptul nr. 7/2007, p. 122-128. 3 Legea nr. 31/1990 consacra reguli speciale pentru dreptul de opozitie tn cazul duratei societatii (art. 206), reducerii capitalului social (art, 208) si fuziunit i divizdtl sot (@rt. 243). A se vedea infra nr. 370, 374 si379, 4A se vedea art. 206 din Legea nr. 31/1990. ® CA Craiova, dec. nr. 54/2005, in RDC nr. 2/2008, p. 133; Pentru cazul cand actionaru| creditor social, a se vedea C.A.B., s. a V-a com, dec. nr. 143/2004, tn C.A.B., Practio8 comercial, 2002-2003, p. 163; CA Craiova, dec. nr. 1391/2009, in ROC nr. 7-8/2010, p. 16 Craiova, s. com., dec. nr. 1391/2009, cu Not de Smaranda Angheni, in Curierul Judiciar nr. 2 p. 76. ® In cazul actelor frauduloase nu este exclusa posibilitatea folositi acfiunii pauliene (CCl com., dec, nr. 2654/2005, in RDC nr. 4/2005, p. 84). afelatile privind activitatea comerciales indreptatit s& exercite dreptul de opozitie nu poate sa invoce nulitatea hotrarii lor de modificare a actului constitutiv, daca motivul de nulitate a fost inlaturat dea pune concluzii in fond la tribunal. Intr-adevair, potrivit art. 61 din lege, tn jlonarea opozitiei sunt aplicabile dispozitile art. 57 din lege. wvand in vedere cA, prin opozitie se urmareste repararea unui prejudiciu, iar nu tea si modificarea hot&rarii asociatilor privind modificarea actului constitutiv, considera ca opozitia nu este o cale de atac, ci o actiune in raspundere’. iia se face Th termen de 30 de zile de la publicarea hotararii asociatilor ‘modificarea actului constitutiv si se solutioneaza in condifile art. 62 din Legea ltérérea pronuntata asupra opozifiei este supusa numai apelului?. Dreptul asociatilor de a se retrage din societate. Modificarea actului i al societdti poate afecta interesele asociatilor. Pentru a proteja pe asociati, recunoaste dreptul de a se retrage din societate. and in vedere cA retragerea din societate nu este urmarea liberei voinle a iui, ci este determinaté de modificarea actului constitutiv al societa{ii nevoita de legea stabileste conditi speciale de retragere din societate. Aceste condi frie, in functie de forma juridica a societai \Cazul socielati pe actiuni $i societafii in comandita pe acfiuni. Actionarii se pot e din societate dac& nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale avand ca _ schimbarea obiectului principal de activitate al societatii?; mutarea sediului li in stdindtate; schimbarea formei juridice a societéfit; fuziunea sau divizarea iP (art. 134 din Legea nr. 31/1990)°. ‘licitand retragerea din societate, actionarii au dreptul sa cearé cumpararea jlor lor de c&tre societate (raiscumpararea actiunilor)’. ptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii adunarii generale in Monitorul Oficial, cu exceptia cazului fuziunii sau divizarii fi, cand termenul curge de la data adoptarii hotérarii adunarii generale privind nea sau divizarea. west sens, a se vedea: SLD. Cairpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. cit, p. 208; re, in Legea societaitilor comerciale, p. 215. Pentru unele aspecte generale privind opozit ssul civil, a se vedea Gh. Buta, Opozitiain RDC nr. 12/2002, p. 92 si urm. ‘savedea CSJ, s. com., dec, nr. 5566/2000, in RDC nr. 6/2002, p. 189. se vedea [CCI s. a Ika clv. dec. nr. 1761/2014, in RRDA nr. 12/2014, p. 123. AICCJ, s. com., dec. nr. 1673/2008, in Bul. Cas. nr. 1/2009, p. 36. se vedea IGCJ s. a I-a civ. nr, 2052/2013, cu Noté de D. Calin, in RRDA nr. 6/2014, p. 119. “ Peniru orice alte modific&ri ale actului constitutiv cu care nu sunt de acord, ca si pentru orice e’sonale, actionarii sunt liberi SA se retraga din societate, dar fara a beneficia de dispozifile in Legea nr. 31/1990. ‘Ke vedea gi Lavinia Maria Tec, Retrageree actionarutui din societatea pe actiuni de tip inchis fat de Legea nr. 31/1990, in PR nr. 2/2009, p. 29 si urm. uct in cazul societati pe actiuni si societai in comandité pe actuni, legea reglementeazé fea din societate nur pentru cazurile prevazute de art. 134, in celelalte cazuri, retragerea arlor din societate se realizeaza prin instr&inarea acfiunilor, in conaitile Legii nr. 34/1990 si #2971204. ‘se vedea D. Calin, Retragerea acfionarilor din societafile pe acfiuni, in RRDA nr. 3/2011, lum.; Georgeta Maxim, Procedura de retragere a acfionariior dintr-o societate pe actiuni si 2a actluniior de care socielate. Aplicabiitatea dispozitilor art. 134 din Legea societafilor nr. 190, in cazul societatilor comerciale admise la tranzactionare pe o piaté reglementata, in RRDA i4, p. 117 si urm.; Mihaela Gheorghe, Raluca Papadima, R. Valeanu, Retragerea actionanilor. Sidi ce drept comparat, in RRDA nr. 11/2015, p. 33 si urm.Actionarii vor depune la sediul societditi, impreuna cu declaratia scris& de gere din societate, actiunile pe care le posed sau, dupa caz, certificatele de actiore) Pretul actiunilor care trebuie platit de societate va fi stabilit de un expert au independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doud metoded evaluare recunoscute de legislata in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de oficiul registrului comertului, potrivit art. 38 si 39 din leges cererea consiliului de administratie, respectiv a directoratului. : b) Cazul societdifi cu réspundere limitata. Asociatii societatii cu raspundere lt au dreptul sa se retraga din societate, dacd nu sunt de acord cu modificarea a constitutiv, cu condifia ca acest drept sd fie prevazut in actul constitutiv fart. alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. 3 Drepturile asociatului retras se stabilesc potrivit dispozitilor art. 224 si 225 din prevazute pentru excluderea asociatului din societate, iar nu in condifile alin. (3) din lege, care privesc retragerea asociatului din societate. Explicatia rezi faptul ca retragerea din societate este urmarea modificdirii actului constitutiv, iar liberei voinfe a asociatului. Subsectiunea a ill-a Principalele cazuri de modificare a societitii Privind activitatea comerciala §1. Nofiuni generale 362. Precizari prealabile. Pe lang condifile generale care privesc orice il care a actului constitutiv, Legea nr. 31/1990 reglementeaza si unele conditi sped care se refera la anumite cazuri concrete de modificare a actului constitutiv, mal vente in viata societéfilor privind activitatea comercial: majorarea sau red capitalului social, prelungirea duratel societatii, fuziunea si divizarea soci schimbarea formel juridice a societ §2. Majorarea capitalului social 363. Necesitatea méririi capitalului social. Anumite nevoi ale soc impune necesitatea maririi capitalului social al acesteia. Aceste nevoi pot con dorinta asociatilor de a dezvolta activitatea societatii sau de a inldtura unele di financiare. ; Pentru societatea, procurarea de fonduri financiare prin mérirea capitalulu sy este mai putin Impovaratoare decat imprumutul bancar sau emiterea de obligatiuni in anumite cazuri, majorarea capitalului social poate fi determinat& de acum unor rezerve care nu au fost folosite sau de necesitatea reevaludrii patriot societati. in sfargit, majorarea capitalului social al societaitii poate fi impusd de lege, a nd, prin hotarére a guverului, se modified plafonul minim al capitalului social a din Legea nr. 31/1990). 4 * Daca in actul constitutiv nu s-a prevazut un atare drept, retragerea asociatului din so este posibila, dar in condifile art. 226 din Legea nr. 31/1990. 4 Ase vedea infra nr. 687 si urm,privind activitatea comercialé ‘ea capitalului social al societatii se poate realiza in condifile prevazute de {{0.din Legea nr. 31/1990". Condifile maririi capitalului social, Marirea capitalului social se realizeaza ptimul rand, trebuie respectate dispozifile art. 204 din lege. Deci, pentru marirea lui social Se cere s& existe hotdrarea adundrii asociatilor? sau, dupa caz, consilului de administratie, respectiv a directoratului, iar actul modificator, in ld de lege, si fie mentionat in registrul comertului si publicat in Monitorul uie aratat c8, potrivit legii, hot&rarea privind majorarea capitalului social se ia tile de cvorum prevazute pentru adunarea generala extraordinara, cu 0 io de cel putin dou treimi din drepturile de vot detinute de acfionarii prezenti ntati (art. 115 din Legea nr. 31/1990). doilea rand, cu privire la societatea pe actiuni, mérirea capitalului social se tituirea societatii (art. 212 din lege)*. spozitile pri tii comerciale trebuie s& intelegem rile legii care reglementeaz& elementele specifice diferitelor forme ale societatii emplu, aporturile asociatilor, modalitatile de formare a capitalului social, numarul loretc.). freilea rand, societatea cu réspundere limitata isi poate majora capitalul modalitatile si din sursele prevazute de art. 210 din lege (art. 221 din Legea vit legit, capitalul social nu va putea fi majorat gi nu se vor putea emite noi fauni pana cand nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenté [art. 92 din Legea nr. 31/1990)°. rocedeele de majorare a capitalului social. Modalitatile si majoreaz capitalul social al societtii sunt prevaizute de “De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceplia {egale, precum gi a beneficilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea \lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. “A se vedea |. Bacanu, Modificarea capitalului social al societéitfor comerciale, Ed. Lumina Lex, Ficuesi, 1996, p. 49 si urm.; S. Bodu, Tratat de drept societar, vol. II, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2015. ®SJ, s, com. dec. nr. 4829/2002, in RDC nr. 7-8/2002, p. 345. inatanta judecdtoreasca nu se poate substitui voinfei adundiril generale extraordinare (ICCu, s. deo. nr. 2773/2008, Tn Dreptul nr. 11/2008, p. 240). (8), s. com., dec. nr. 646/1994, In RDC nr. 5/1995, p. 160. Desi legea se refer numai la societatea pe acliuni, consideram c& regula este aplicabila ocietalireglementate de Legea nr. 31/1990. Dispozifile art. 210 din lege se referd ta societatea pe actiuni. In temeiul art. 221 din lege, ispoziti se aplica si in cazul sociel&tii cu réspundere limitaté. Consideram oa principille "210 din lege sunt aplicabile pentru majorarea capitalulul social si in cazul celorialte jridice de societate. CCA, sect. com. dec. nr. 4576/2005, in RRDA nr. 2/2013, p. 137, cu Comentariu de D. Calin,CAPITOLULIf O anumita particularitate 0 prezint&é majorarea capitalului social prin noi aport cazul capitalului autorizat. A doua modalitate de majorare a capitalului social este majorarea fara noi a Aceasté modalitate se realizeaz& prin folosirea resurselor interne ale soci (autofinantare). 366. Majorarea capitalului social prin noi aporturi. Asa cum capitalul formeaza prin efectuarea unor aporturi, tot astfel capitalul social se majoreaza p aporturi. Pentru a realiza mérirea capitalului social, societatea emite actiuni noi sau me Teaza valoarea nominal a actiunilor existente. a) Emisiunea de noi acfiuni. in mod obisnuit, mérirea capitalului social se ¢ {ueaza prin emisiunea de actiuni noi in schimbul unor noi aporturi in numerar sisel natura’, cu excluderea aporturilor in creante?. Capitalul social nu va putea fi ins mart gi nu se vor putea emite actiuni noid timp nu vor fi fost complet platite actiunile din emisiunea precedenta [art. 92 alin. (3 Legea nr. 31/1990). 3 Noile actiuni vor avea aceeasi valoare nominal, ca si actiunile existent Societatii. Aceste acjiuni vor putea fi dobandite la valoarea nominal sau la o val mai mare, care cuprinde si prima de emisiune®, potrivit hotararii adunarii ger privind majorarea capitalului social. 4 Pentru a le proteja interesele, legea recunoaste actionarilor existenti ai drept de preferinta la subscrierea noilor acfiuni (art. 216 din Legea nr. 31/1999}, Acfiunile emise de societate pentru marirea capitalului social vor fi oferta subscriere in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numérul actiunid care le poseda’. a ‘Tn cazul majorarii capitalului social, aportul in numerar nu este obligatoriu, ca in cazul cord societaiii (art. 16 din Legea nr. 31/1990). ? Legea are in vedere creantele fata de terfi. Creantele fata de societate pot fi conve actiuni ale societati. * Prima de emisiune este diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a gi este menité s& acopere cheltuielile emisiunii si diminuarea valorii actiunilor existente (CA dec. nr. 481/2000, in RDC nr. 3/2003, p. 229). ‘ Dispozifile art. 216 din Legea nr. 31/1990 reglementeaz’ dreptul de preferinté al ac) Aceste dispozifii nu privesc si pe asocialii societati cu réspundere limitata. In cazul aceste! noile parti sociale se dobandesc pottivit prevederiior actului constitutiv sau hotdrarii adundii privind majorarea capitalulul social Solutia este aceeasi si in cazul societaii in nume colectiv si societ2iti in comandita simp A se vedea si C. Dulescu, Drepturile actionarilor, ed. a ll-a, Ed. C.H, Beck, Bucuresi, 2 509 si urm. * Pentru stabilirea dreptului de preferint’ al actionarilor existenti se are in vedere da referinta, stabiita pentru actionarii indreptatiti s8 voteze modificarea actulul constitutiv (art 1 Legea nr. 31/1990).yivind activitatea comerciala ent, dreptul de preferinté se poate exercita, atat in cazul aportului in tsi in cazul aportului in natura’. | de preferinta este un drept individual al actionarului, legat de detinerea ‘Acest drept are ca izvor legea si, deci, el nu poate fi suprimat prin actul al societati?. wit legii, dreptul de preferinta se valorifica prin subscrierea unor actiuni noi ale Jar, avand o valoare economica, dreptul de preferinfa poate fi tranzactionat \de capital (art. 213 din Legea nr. 31/1990). ari pot sd igi exercite dreptul de preferint& in cadrul termenului stabilit de general sau de consiliul de administratie, respectiv de directorat, in , 220' alin. (4), daca in actul constitutiv nu se prevede alt termen. menul pentru exercitarea dreptului de preferinta este de cel putin o lund de la jcdrii In Monitorul Oficial a hotérarii adunarii generale, respectiv a deciziei lui de administratie/directoratului privind marirea capitalului social expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferinté, actiunile vor subscrise de public. protejarea intereselor actionarilor, legea prevede ca orice majorare a iui social cu incalcarea dreptului de preferinta al actionarilor este anulabila [art. (3) din Legea nr. 31/1990). ‘vit actualei reglement&ri, actionarii au un drept de preferinta si in cazul in care emite obligatiuni convertibile in actiuni. Acest drept se exercita in aceleasi fica gi dreptul de preferint& privind ac{unile emise de societate pentru marirea slul social (art. 116! din Legea nr. 31/1990). ri intereselor societtii, in special cele legate de atragerea unor importanfi, legea instituie anumite resirictii in exercitarea dreptului de {al actionarilor privind subscrierea noilor acfiuni ale societéfil. it legii, dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai arérea adunarii generale extraordinare a actionarilor (art. 217 din Legea 990). Pentru luarea hot&rarii, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la adunarii generale un raport scris, prin care se precizeazi motivele limitarii ‘aril dreptului de preferinta si se va explica modul de determinare a valorii de ine a actiunilor*. ru protejarea actionarilor, condifile de cvorum gi majoritate cerute pentru ‘otdrarii sunt diferite de cele prevazute de art. 115 din Legea nr. 31/1990. otirarea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti [art. 217 alin. (3) din Legea , respectiv directoratul va depune hotararea adunérii comerfului, spre mentionare in registrul comerfului si ‘Ait, 218 din Legea nr. 31/1990 (abrogat prin Legea nr. 441/2006) prevedea: ,dreptul de eennié inceteazdi daca noile actiuni reprezint& aporturi in natura”. ik se vedea IL. Georgescu, op. cit, vol. Il, p. 642-643. A se vedea si SLD. C&rpenaru, ©. \,S. David, Gh, Piperea, op. cit, p. 826. “NIGCJ, s. com. nr. 32/2006, in RRDA nr. 4/2006, p. 23; CSJ, s. com., dec. nr. 3484/2001, in PR y2002, p. 49. “(CA Brasov, dec. nr. 481/200, in RDC nr. 3/2003, p. 229.Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui plitite, la Subscrieri, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominalai. Restul va fi pk termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial a actului mrirea capitalului social. 4 Cand s-a prevézut 0 prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la subscrierii (art. 220 din Legea nr. 31/1990). In cazul marin capitalului social prin aporturi in natura, adunarea generalé, cash hotarat aceasta, va propune oficiului registrului comertului numirea unuia sau multor experti pentru evaluarea acestor aporturi. Legea nu permite aporture creante. ' Pe baza raportului expertilor, adunarea general, convocata din nou, va he Mmajorarea capitalului social’. In hot&rare trebuie sé se descrie aporturile in nai numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in sf {art. 215 din Legea nr. 31/1990). 3 Actiunile emise in schimbul aporturilor in natura vor fi pltite in termen de 3 atl ‘a data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii privind méirirea capitalului social. In cazul cand actiunile emise pentru mérirea capitalului social nu sunt subsot actionarii societatii, ele sunt oferite terfilor, prin ofert public. In acest scop, 24 nistratorii societatii, respectiv membrii directoratului vor intocmi prospectul de emis care va cuprinde: data si numérul de inmatriculare al societatii in registrul come denumirea si sediul societafi; capitalul social subscris si varsat; ultima financiara aprobata; hotararea adunarii generale privind noua emisiune de actiu de la care se vor plat dividendele etc. fart. 212 alin. (2) din Legea nr. 31/1990] Pa pectul de emisiune trebuie depus la oficiul registrului comertului pentru indepit formalitatilor prevazute de art. 18 din lege. Potrivit legii, administratorii, respectiv membrii directoratului sunt solidar rdf ztori de exactitatea datelor din prospectul de emisiune, in publicatile facuel societate sau din cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformi legislatia privind piata de capital. 3 Daca majorarea capitalului social al societatii se face prin oferta publica de ‘mobiliare, definité ca atare prin Legea nr. 297/2004, trebuie respectate form prevzute de aceastd lege. ‘ b) Majorarea valorii nominale a acfiunilor existente. Acest procedeu de mit capitalului social const in majorarea valorii nominale a actiunilor pe care le actionarii societatiiin schimbul unor aporturi in numerar si/sau in naturd, cu e» aporturilor in creante fart. 215 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Prin suplimentarea aporturilor lor, actionarii existenti isi pastreazA ati definute, a cdror valoare nominal a fost majorata. 4 Intrucat acest procedeu implicé obligafii de aport suplimentar, legea fi prok pe actionarii societaii. Potrivit art. 210 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, in cazulns capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor, hotararea adit generale trebuie Iuat& cu votul tuturor actionarilor, afara de cazurile prevazute de! Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acti port 5 realizata si prin incorporarea rezervelor, beneficillor sau primelor de emisiune. ha caz, hotararea adunarii generale se ia condifile art. 115 din Legea nr. 31/1990, cu votul tuturor actionarilor. ‘CJ, s. com., dec. nr. 1113/1997, in Dreptul nr. 1/1998, p. 122.privind activitatea comerciales ‘lizarea majorérii capitalulul social, Mérirea capitalului social prin noi aporturi thai multe operatiuni care se desfasoaré succesiv: adoptarea hotarérii privind capitalului social; exercitarea de c&tre acfionarii existenti a dreptului de etc. stabileste c& hotararea adundrii generale privind majorarea capitalului are efect numai in masura in care a fost adusé la ‘indeplinire in termen de un an ata adopt ei (art. 219 din Legea nr. 31/1990). In consecinta, nerespectarea Yermen atrage dupa sine caducitatea operatiunii de majorare a capitalului ia este menité s@ protejeze pe creditorii sociali, in privinta limitei gajului Ejeiel asupra patrimoniului societafi. Tiebuie aratat cA, Tn cazul in care majorarea de capital propusa nu este subscrisd al, capitalul social va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite, dar numai daca sibilitate a fost prevazuta in condifiille de emisiune. In acest caz, rezultatele acliunilor emise si in consecinta, majorarea capitalului social va fi aprobata idlarérea adunérii generale a actionarilor. 467. Majorarea capitalului social in cazul capitalului autorizat. Legea 1006 a reglementat si majorarea capitalului social in cazul unui capital autorizat 0! din Legea nr. 31/1990)". a pitalul autorizat reprezinta o valoare nominala, stabilit prin actul constitutiv sau ‘adunarii generale, pana la care poate fi majorat capitalul social, prin decizia de administratie, respectiv a directoratului. ituirea capitalului autorizat se asiguré un control al actionarilor asupra jor de marire a capitalului social realizate de organul de administrare al totodata, o mai mare operativitate in realizarea majorarii capitalului social. itivit legii, prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul | autorizat ca, intr-o anumita perioada, care nu poate depasi 5 ani de la data cular societtii, s& majoreze capitalul social subscris pana la o valoare determinata (capitalu! autorizat) prin emiterea de noi actiuni in schimbul I autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o care a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, care nu poate depaisi 5 ani fata inregistrarii modificarii actului constitutiv. sgea prevede cA, prin actul constitutiv, pot fi majorate condifile de cvorum pentru e modificare a actului constitutiv, in raport cu dispozitiile art. 115 din Legea 0. Joarea nominal a capitalulul autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul ubscris, existent in momentul autorizéii gutorizarea dat prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a lor se poate conferi consiliului de administratie, respectiv directoratului, dreptul jacide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al aclionarilor existent. Holérérea adundrii generale a aclionarilor privind conferirea dreptului de sngere sau de ridicare a dreptului de preferintd al actionarilor existenfi se va lua in aclionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majo- \voturilor actionarilor prezenti fart. 220° alin. (4) din Legea nr. 31/1990). italului social in cazul unui capital autorizat a fost consacrata anterior, prin "26/2002 si preluatd de Legea nr. 297/2004, der numai pentru societatile pe aciuni admise mvacionare pe pietele reglementate. A se vedea art. 236 din Legea nr. 297/2004 privind piaja deCAPITOLUL Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu_privi Festrangerea sau ridicarea dreptului de preferinté se depune la oficiul regi comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial 368. Majorarea capitalului social fara nol aporturi. Capitalul social posbl majorat si prin anumite operatiuni, fara noi aporturi'. g Potrivit art. 210 alin. (2) din Legea nr. 34/1990, actiunile noi pot fi liberate incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, Pprecum si a beneficiilor Primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile societatii cu actiuni ale acesteia. In cazul acestor operatiuni, pentru majorarea capitalului social sunt ‘al resursele interne ale societatii. Trebule aratat ca, spre deosebire de majorarea capitalului social prin noi care imbogateste patrimoniul societatii cu anumite valori patrimoniale, major capitalului social fara noi aporturi este lipsité de acest efect, ea constand in si operatiuni contabile. a) Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor. Actiunile ni pi liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale. Rezervele constau in anumite sume de bani prelevate din profitul societati § destinatille prevazute de lege. Ele sunt de trei feluri: legale, statutare si facultative, Rezervele legale se constituie in mod obligatoriu, in cazul societ&tii pe acl societatii cu raspundere limitata, prin preluarea din profitul societatii in fiecare Putin 5% pana ce fondul atinge minimum a cincia parte din capitalul social. Tezerve sunt destinate acoperirii pierderilor din capitalul social in perioadele defi Rezervele statutare se constituie in condifille si cu destinatia stabilite i constitutiv. Asemenea rezerve pot constitui sursa acordarii de dividende in pet c&nd nu se realizeaza beneficii. Rezervele facultative se constituie si au destinatia data de adunarea ge asociatilor. ( Asa cum prevede legea, actiunile noi emise de societate pentru marirea capi social pot fi liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceplia rezervelor legale sumele de bani constituite ca rezerve sunt folosite pentru achitarea noilor actiu Marirea capitalului social prin incorporarea rezervelor se realizeaza 6} operatiune contabild de virare a unei sume din contul ,rezerve” in contul ,capital (conturi de pasiv), cu consecinta scaderii rezervelor si cresterii corespunz capitalului social. : Fiind liberate prin incorporarea rezervelor, actiunile noi vor fi distribuite actionarilor societatii, proportional cu numérul actiunilor vechi detinute de fiecare, Trebule aratat 04, potrivit art. 210 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, In rezene incluse diferentele favorabile rezultate din evaluarea patrimoniului social?, 3 in cursul existentei societdtii, valoarea bunurilor din activul patrimoniului sod poate suferi anumite modificari. Datorita inflatiei monetare, valoarea conlali bunurilor societatii ramane sub valoarea actualé a acestor bunuri. Intr-un aseqe caz, se impune reevaluarea bunurilor din patrimoniul societatii. ‘Ase vedea M. Jeantin, Droit des sociétés, 3 édition, p. 67. 2, Bacanu, Modificarea capitalului social, p. 71 si urm. SICCu, s. com., dec, nr. 2209/2008, in RRDA nr. 3/2007, p. 98.id activitatea comercial Jarea patrimoniului nu este conditionata de existenta unui act normativ @ hotdraste de adunarea generalé si se realizeaza in baza unei expertize fele In plus rezultate din reevaluare se tnregistreaza intr-un cont distinct jv), care, printr-o operatiune contabila, se vireaza in contul ,rezerve" aratat cd in forma modificata prin Legea nr. 161/2003, pastrata si in lementare, art. 210 alin. (3) mentine solutia includerii in rezerve a dife- jorabile din reevaluarea patrimoniului, dar fara putinja de a majora capitalul jorarea capitalului social prin incorporarea profitulul sau a primelor de fettii pot fi liberate si prin incorporarea profitului sau a je emisiune”. ful societsti destinat a fi impartit actionarilor sub forma de dividende poate iiberarea actiunilor si, implicit, la mérirea capitalului social. In locul dividendelor, primi actiuni noi emise de societate. O atare modalitate de marire a Gili social este cunoscutA si sub denumirea de marire a capitalului social prin ndelor tn actiuni. ‘oi pot fi liberate si prin Incorporarea primelor de emisiune®. de emisiune reprezint§ diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea aciiunilor, pe care trebuie s8 0 suporte noii aclionari. Aceasta prima este Sina s8 acopere cheltuielile emisiunii, precum si diminuarea valorii intrinseci a iilor vechi rarea capitalului social cu prima de emisiune nu este obligatorie; ea reprezinta a adundirii generale’. ‘de emisiune reprezinta un supliment de aport, dar ea nu este incorporata in Fadl social, ci se inregistreaza intr-un cont de rezerve de care societatea dispune iporivtintereselor sale. vit legi, prima de emisiune trebuie platita integral la data subscrierii actiunilor®. area capitalului social prin incorporarea profitului sau a primelor de emisiune ca i in cazul incorporérii rezervelor, printr-o operaliune contabila intre fe societate, pot servi la achitarea actiunilor noi ale societal sor fai de societate, crecitori primesc actiuni ale societati”. se vedea CSW, s. con. adm., dec. nr. 26/1999, in Dreptul nr. 8/1999, p. 140. \'se vedea |. Bacanu, Modificarea capitalulul social al societétilor comerciale, 89-90. A se | lagcencu, Majorarea capitalului social prin incorporarea primelor legate de capital, in 912007, p. 73 si urm. vedea C. Oroviceanu, Primele de capital - 0 abordare teoretica si pactica, in RRDA nr. p.39 si urm. S1)'s. com., dec. nr. 3483/2001, in PR nr. 6/2002, p. 49. J, 8. com., dec. nr. 2114/2008, in RRDA nr. 3/2007, p. 100. 'se vedea ICCJ, s. com., dec. nr. 509/207, in Dreptul nr. 4/2008, p. 304. JeCJ, s. com., dec. nr. 2513/2010, in Dreptul nr. 3/2011, p. 261CAPITOLUL, Aceast& modalitate de marire a capitalului social este cunoscuta si sub denumi de marirea capitalului social prin conversiunea datorilor societétii in actiun acesteia. 4 Ca si mérirea capitalului social prin incorporarea rezervelor, marirea capital social prin compensarea creantelor asupra societéfii cu actiuni ale aceste §3. Reducerea capitalului social social, O modificare a capitalului Poate avea ca obiect nu numai mrirea, ci si reducerea lui. in anumite cazuri, datorité unei activititi deficitare a societtii sau a unei juncturi nefavorabile, se poate ajunge la pierderea unei péiti din activul patrimoni societatii. Intr-un asemenea caz, capitalul social va trebui reintregit oti deoarece, altfel nu se poate face vreo repartizare sau distribuire de profit (art. Legea nr. 31/1990). in cazul societatii pe actiuni sau in comandit’ pe actiuni, daca se constaté ol urma unor pierderi, stabilite prin situatia financiard anuala aprobata, activul nd societatii (determinat ca diferenfa intre totalul activelor si totalul datorillor soci diminuat la mai pufin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, consi administratie, respectiv directoratul va convoca adunarea general extraordia pentru a hott? reducerea capitalului social sau dizolvarea societ Legea nr. 31/1990)", In alte cazuri, capitalul social avut in vedere la constituirea societatii se dovedi prea mare fafa de nevoile activitatii societati. Intr-o asemenea situatie, asigura echilibrul intre activul si pasivul patrimoniului societatii, asociatii pot capitalul social al societat 370, Procedeele folosite pentru reducerea capitalului social. Pentru red capitalului social, legea reglementeaza procedee diferite, tn functie de ca impune reducerea capitalului social. Daca reducerea capitalului social este deferminata de pierderi din activul reducerea capitalului social se poate realiza, potrivit art. 207 alin. (1) din nr. 31/1990, prin: j ‘Asupra condifilor si proceduril realizirii operatiunii, a se vedea Fl. Tuca, Creanfe co sau utopia unui proiect, in RDC nr. 9/1999, p. 71-73; |. Prescure, Unele contribufii privind oli regimului juridic al mejorar cepitalului social al societétior reglementate de Legea nr. 31/1980 sosietéfile, prin utlizarea procedeutui (sursei) compenséiii unor creanfe lichide i exigibs& Societe, cu actiuni ale acesteia, in RRDA nr. 8/2014, p. 65 gi urm. j ‘A se vedea Simona Dumitrache, Limitarea capitalulul $i reconstituirea capitalulu’ ca pierdenilor, in RDC nr. 12/1998, p. 72. 2 Ase vedea si. Bacanu, Modificarea capitalului social al societéiflor comerciale, p. 1481ind activitatea comerciala lucerea valorii nominale a acfiunilor sau a parfilor sociale. Tinand seama de ide reducere a capitalului social, valoarea nominalé a fiecarei actiuni sau parti [aaplicata pe vechile actiuni sau parti sociale; - indirea proprifor actiuni, urmata de anularea lor. in mod exceptional, potrivit reducerea capitalului social nu este determinata de pierderi din activul social, capitalului social se poate realiza, potrivit art. 207 alin. (2) din Legea 0, prin: utieea totalé sau parfialé a asociafilor de varsémintele datorate. in cazul in ul social subscris nu a fost integral varsat, reducerea capitalului social se prin scutirea total sau parfiala a asociatilor de varsdmintele neefectuate; filuirea caitre asociafi a unei cote-pérti din aporturi, proportional cu redu- lului social $i calculata egal pentru fiecare acfiune sau parte sociala; rocedee prevazute de lege. pentru reducerea capitalului social. Reducerea capitalului social te realiza in conditiile art. 204 din Legea nr. 31/1990, adic& prin hotararea i esociatilor, constatat printr-un inscris in forma prevazuti de lege, care nfionat in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial. le de cvorum prevazute pentru adunarea generala extraordinara, cu o de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti ezentafi (art. 115 din Legea nr. 31/1990). rea privind reducerea capitalului social trebuie s respecte plafonul minim al iat Intr-o societate de alta forma, capitalul social nu poate fi redus sub jal, decat daca valoarea sa este adusd la un nivel cel putin egal cu imul adoptarea unei hot&rari de majorare a capitalului social in acelasi timp cu de reducere a capitalului social fart. 10 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. ducerea capitalului social va putea fi realizat’ numai dupa trecerea a dou luni publicérii hotérarii adunarii asociatilor in Monitorul Oficial al Roméaniei iin Legea nr. 31/1990). . Dreptul de opozitie. Reducerea capitalului social poate afecta drepturile lor societatii, datorita diminuarii limitei gajului lor general. De aceea, ca masura tie, legea recunoaste acestor creditori dreptul de a face opozitie la hotararea asociatilor privind reducerea capitalului social. Acest drept il au ins numai ii sociali ale céror creante sunt anterioare publicarii hotararii de reducere a {ui social, deoarece numai ei pot fi p&gubifi printr-o asemenea hotdrare. eptul de opozitie se poate exercita cu respectarea dispozifilor art. 62 din Legea 4/1990. (Creditorii ale c&ror creante sunt anterioare publicarii hotararii vor fi indreptatiti sa 4 garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data publicarii privind reducerea capitalului social.Potrivit legii, hotararea privind reducerea capitalului social nu produce niciun ¢éf $i se interzic plaile in beneficiul actionarilor pan cand creditorii nu vor fi ot realizarea creantelor lor ori garanjii adeovate sau pana la data cAnd instanta j toreascai a respins cererea creditorilor, in conditile art. 208 alin. (4) din lege. §4. Prelungirea duratei societatii 373. Notiune. Potrivit legii, actul constitutiv al societaiii trebuie s3 prevada ,d societ&fi” (art. 7 si art. 8 din Legea nr. 31/1990). j Societatea va avea durata de existenta stabiliti de asociali. La expirarea 26 durate, societatea se dizolva fart. 227 lit. a) din Legea nr. 31/1990]. Constatand c& societatea desfisoari o activitate profitabil’, asociatii po interesati in prelungirea duratei prevazute in actul constitutiv. Acest lucru este pa prin modificarea actului constitutiv, in sensul stabil altel durate sau a unel di nedeterminate. Prelungirea duratei societtii trebuie realizat inainte de expirarea duratei zute in actul constitutiv'. 374. Conditiile cerute pentru prelungirea duratei societafii. Prelungirea societal se realizeaz4 prin modificarea actului constitutiv in conditile art. Legea nr. 31/1990. ; Hotararea privind prelungirea duratei societati se ia de adunarea asocialit Conditle de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru adunarea extraordinard Asocialii pot hotari o noua durata a societatii sau o duraté nedeterminal functie de interesele lor. Hotéirarea privind prelungirea duratei societati, in forma it menfionata in registrul comer{ului si publicatd in Monitorul Oficial. Durata societéitii este prelungita cu condif : luaté, inregistraté fn registrul comertului si publicaté in Monitorul Oficial ar expirarii duratei societatji prevaizute de actul constitutiv. Dacé aceste cerinte ni indeplinite, pe data expirarii duratei prevazute in actul constitutiv, societatea se 4 ope legis. Consideraim ins& ca decisiva existenta hotararli adunairii generale, in form: Prevazuté de lege, anterioara expirérii duratei societatii; inregistrarea in comerlului si publicarea ar putea fi indeplinite si ulterior, cu consecinfa ino fafa de terti a prelungirii duratei societafi, pana la data indeplinirii acestor formal in prezent, noul Cod civil reglementeaza prelungirea tacité a duratei s Potrivit art. 1931 C. civ., societatea este tacit prorogata atunci cand, cu toate odd sa a expirat, aceasta continua sa execute operatiunile sale, iar asociatii contnil initieze operajiuni ce intra in obiectul su si s& se comporte ca asocialj, Prova "ICC, s. com., dec. nr. 1421/2004, in Dreptul nr. 8/2005, p. 217; T.MB., judecstonl Incheierea nr. 19809/2007, in RRDA nr. 1/2008, p. 120. 4 ? In acest sens, a se vedea C.A.B., s a Vi-a com., dec. nr. 1057/R/2007, in CAB., Cut 2007, p. 374. ‘Asupra problemei, a se vedea, St.D. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, P. 800-802; |. Bacanu, Dizolvarea de drept a societéti comerciale. Conditle de validitate a pl duratei societatil, in ROC nr. 1/1997, p. 17 si urm.; Gh. Valceanu, Unele aspecte privind da Societéti comerciale la implinirea termenului stabil pentru durata acesteia, in RDC nr. 6/195 sium, tile privind activitatea comerciala sunt indeplinite aceleasi conditii'. 5. Efectele prelungirii duratel societatii. Prin rsnges duratei soviet ute in actul constitutiv. in modificarea actului constitutiv, limitarea existentei societatii a fost inléturata. a urmare a prelungirii duratei, societatea constituitaé subzisté pe o noua durata pe o duraté nedeterminata. Pentru a evita orice confuzie, art. 205 din Legea 1/1980 prevede expres cA prelungirea duratei societ’tii nu atrage crearea unei @ juridice noi. 76. Dreptul de opozitie. Prelungirea duratei societiitii poate leza interesele credi- particulari ai asociatilor din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu dere limitat&. De aceea, potrivit legii, acesti creditori pot face opozitie impotriva ani adundrii asociafilor de prelungire @ a duratei societal, daca au Greptur stabilite parfi din profitul cuvenit asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea i, asupra pari ce li s-ar cuveni prin lichidare. In plus, ei pot popri parle ce s-ar lor prin lichidare. tatea acestor creditori de a-si satisface drepturile lor este legata de fea acestei posibilitati este amanataé sau, daca s-a hotarat ca societatea si e pe o durata nedeterminat, sansa de a-si valorifica creantele este practic De aceea, legea permite acestor creditori s& fac opozitie la hotararea lor de prelui a duratei societatii. il de opozitie nu este recunoscut creditorilor particulari ai asociatilor din pe actiuni sau in comandita pe actiuni, deoarece acesti creditori nu trebuie pte pentru satisfacerea drepturilor lor dizolvarea si lichidarea societatii. Potrivit ursul duratei societatii, ei au dreptul sé sechestreze si s& vanda acliunile ji lor (art. 66 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. sditorii particulari ai asociatilor din societatea in nume colectiv, in comandita cu raspundere limitata pot sd exercite dreptul de opozitie tn conditille art. 62 nr. 31/1990. il cand opozitia a fost admisa de tribunal, asociatii sunt obligati sa ia o termen de o luna de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit fulul ponent. Excluderea asociatului se realizeaz& in conditiile art. 222 din ir. 31/1990. Drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza bilant contabil aprobat [art. 206 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. se vedea E. Lipcanu, Sfera de aplicare a art. 1931 C. civ. privitor la prelungirea tacité a lide societate, in Dreptul nr. 5/2014, p. 54 si urm.