|, orice persoana interesaté poate cere tribunalului consta dizolvarii societéfii. Instanja nu pronunté dizolvarea, ci constata ca, fiind indepl cerinta legii, dizolvarea a operat de drept. Dizolvarea societdtii, ca urmare a expirarii duratei societatii, atrage dupa st deschiderea procedurii de lichidare a societati. Daca, dupa data dizolvarii, care este data expirarii termenului stabilit pentru 4 societal, societatea continua s desfasoare activitate, societatea devine sociela fapt gi va fi guvemat de regulile privind societatea simpla. 413. Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor. Societatea comercial Poate dizolva prin vointa asociatilor, manifestata in cadrul adunarii generale. Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor trebuie respectate cond stabilite de lege pentru modificarea actului constitutiv (art, 204 din Legea nr. 31/1 Hotararea privind dizolvarea se ia cu respectarea condifilor de cvorum de lege pentru adunarea general extraordinaré*, cu 0 majoritate de cel putin do treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati (art. 115 Legea nr. 31/1990). 4 in cazul dizolvarii societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru d dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de la publicarea in Monitorul Oficial. 3 Pentru a proteja pe asociali, legea permite revenirea asupra hotéraril pil dizolvarea societatii (art. 231 din Legea nr. 31/1990). Hotararea privind revenirea asupra dizolvarii societal trebuie luaté in condi cvorum si majoritate cerute de lege pentru modificarea actului constituti este permiséi atata timp cat nu s-a facut nicio repartitie de activ intre asociati®. Noua hotarare se va menfiona fn registrul comertului, dupa care oficiul regi comertului o va trimite Monitorului Oficial, spre publicare. Impotriva acestei hotarari orice persoand interesat poate face opozitie, lat in condifile art. 62 din Legea nr. 31/1990. jn incheiere, trebuie reamintit ca, in cazul societéfilor in nume comandita simpla si cu réspundere limitatd, asociatii pot hotri, in condi pentru modificarea actului constitutiv, odat cu dizolvarea si modul de lic 1 Ase vedea, T.M.B., 8. com,, dec. nr. 5/1997, in Culegere (T.B.), p. 707. ? Hotdrarea asociatilor de incetare a act tii societafii neurmatd de indeplinirea form prevazute de art. 199 (in prezent art. 204) din Legea nr. 31/1990 nu are niciun efect asupra Persoanei juridice (CSJ, s. com., dec. nr. 969/1999, in RDC nr. 3/2001, p. 141) 3 CSJ, s. com., dec, nr. 718/1996, in Buletinu! jurisprudentei, 1896, p. 236. A se vedeas R. Lege, O. Capatina, Probleme refenitoare Ia dizolvarea unor societ&i comercial, }998, p. 121-123. * Daca societatea s-a dizolvat prin hotérérea adunaril generale, nu se mai poate cere tbl excluderea unui asociat din societate (CSJ, s. com., dec. nr. 918/1996, in Buletinul jursoil 1996, p. 240). 3 $A se vedea C.AB., s. V-a com., dec. nr. 1773/2003, in C.A.B., Practica judiciard ca 2002-2003. p. 139.Gil Legea cere insa ca asociatli s4 fie de acord cu privire la repartizarea si patrimoniului societtii si s& asigure stingerea pasivului sau regularizarea lui ‘2mantul creditorilor (art. 235 din Legea nr. 31/1990). izolvarea societatii pe cale judecatoreasca. Socielatea comercial poate prin hotdrarea tribunalului. Actiunea in dizolvarea societaiii este o actiune in legii, oricare asociat poate cere tribunalului, pentru motive temeinice, societati?. Legea prezum drept motive temeinice neinjelegerile grave ‘ali, care Impiedica functionarea societati. Se intelege c&, dacé datorita rilor dintre asociati, se creeazA un blocaj care face imposibilé desfasurarea j, singura solutie este dizolvarea si lichidarea societati®. jivele temeinice invocate pentru dizolvarea societétii sunt diverse. Ele 4 chestiuni de fapt, pe care le apreciaza instanta judecdtoreasca. In apre- stor motive trebuie tinut seama de criteriul legal - Tmpiedicarea functionarit if, ilirarea judec&toreasca privind dizolvarea societalji trebuie inscrisa in registrul fului si publicat tn Monitorul Oficial. Aceste formalitéti trebuie indeplinite tn ide 15 zile de la data la care hot&rarea judecdtoreasca a devenit definitiva. azul falimentului, dizolvarea societatii se pronunf4 de tribunalul investit cu dura insolventei [art. 232 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. ‘ebuie aratat c& pentru dizolvarea societdtii in cazurile prevazute de art. 237 din . 31/1990 trebuie respectate si unele reguli speciale. jaceste cazuri, dizolvarea societatii se poate cere de orice persoana interesata, side Oficiul National al Registrului Comertului. Holérérea tribunalului privind dizolvarea societaii se comunic societafi, oficiului ruiui comertului, pentru inregistrarea mentiunii de dizolvare a societa iui Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala si se publica itorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a°. Iimotriva hotararii de dizolvare, orice persoana interesata poate face apel, in ion de 30 de zile de la data publicarii hot&rarii in Monitorul Oficial. apelantul va depune o copie a apelului la oficiul registrului comertului la care este iiegstrat’ societatea pentru mentiune in registrul comertului. 9 data ramAnerii definitive a hot8rarii prin care s-a admis dizolvarea, societatea in chidare, in condiile art. 237 alin. (6)-(10) din Legea nr. 31/1990°, !{Ase vedea Crenguta Leaua, op. cil., in Dreptul nr. 2/2003, p. 97. Dreptul nr. 2/1995, p. 72. a istincfi cu privire la calitatea procesuala activ tn acliunea de dizolvare a fi, ase vedea, CA Craiova, dec. nr. 12/2008, in RRD nr. 11/2009, p. 150. "7 Ase vedea RNN., Admisibiltatea actiunil in dizolvarea societéfii comerciale pentru neinfelegeri @ inte asociati, in RDC nr. 2/1998, p. 61 si urm. T4Nu se poate dispune dizolvarea societaiti, dacd neintelagerile grave dintre asoctafi provin in \siitate din culpa asociatului rectamant (CSJ, s. com., dec. nr. 1929/2002, in RRDA nr. 1/2003, 49). By cana mai mutor tle judecéitoresti de dizolvare, publicitatea se poate face in conditile 237 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Societatea afiata in lichidare nu poate intreprinde alte operatiuni, cu exceptia celor legate dePentru realizarea lichidarii se numesc lichidatorii de c&tre Oficiul National al trului Comertului. Hotéirdrea tribunalului de radiere se inregistreazé tn registrul comertuli comunica societaifi, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si di Registrului Comertului [art. 237 alin. (10) din lege). Bunurile ramase din patrimoniul societatii radiate din registrul comertuli in conditile art. 237 alin. (8) si (10) din lege. §5. Efectele dizolvari 415. Precizari prealabile. Indiferent de modul in care se realizeaz&, dizo societétii produce anumite efecte. Aceste efecte privesc deschiderea pr interdictia unor operatiuni comerciale noi. ’ Trebuie aratat cé dizolvarea nu are consecinte asupra personalitéti juid societtii. Prin dizolvare, societatea nu se desfiinfeaz, ci ea isi continua ext juridica, ins& numai pentru operatiunile de lichidare [art. 233 alin. (4) din Leg 31/1990]. Ca urmare a deschiderii procedurii lichidarii, consiliul de administratie, directoratul are obligatia de a convoca adunarea general a asociatilor pentru narea lichidatorilor. Trebuie arditat c4, in anumite cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare. Artico din lege menfioneaza cazul fuziunii si al divizarii totale a societatii comerciale. aceste cazuri, dizolvarea societatii nu are ca efect deschiderea procedui lichidar 417, Interdictia unor operatiuni comerciale noi. Pottivit art. 233 alin. Legea nr. 34/1990, din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv toratul nu mai pot intreprinde noi operatiut Aceasté interdictie, de a angaja operatiuni comerciale noi, se explica prin sta care se afla societatea. Prin dizolvare, s-a consumat prima faz a procedui ca drept rezultat final incetarea existentei societéti. Din moment ce a fost dizd socielatea nu poate decat sA continue realizarea operatiunilor comerciale curs, far 84 mai poat& incepe alte operatiuni noi. Activitatea societatii nu ma normal, care s& urmareascd realizarea de profit, ci o activitate orientatd spre lc incalcarea interdictiei legale are drept consecinté raspunderea persona solidara a persoanelor in cauza pentru operatiunile intreprinse?. Legea stabileste c interdictia unor operatiuni comerciale noi se aplicd, dupéad din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societaiii ori de la data cénd dizol a fost hotaraté de adunarea asocialilor sau declarata prin hotrare judecdtorea 233 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. * Cas. Ill, dec. nt. 857 din 17 martie 1944, in PR, 1945, Ill, p. 125. 2 Procedura lichidarii nu poate incepe decat dupa indeplinirea formalititilor de publiitate hotararea de dizolvare a societati (Inscrierea in registrul comertului gi publicarea in Monitorul Ase vedea si CA Craiova, dec. nr. 109/2005, in RDC nr. 2/2008, p. 135. a * Sancfiunea incdlcarii interdictiei este raspunderea administratorulul, iar nu nulitatea 2ind activitatea comerciala ‘Subsectiunea a Illa Lichidarea societafilor privind activitatea comercial xistentel societati. rea societatii presupune anumite operatiuni privind lichidarea patrimoniului in final, 84 duc& la tncetarea personalitatii juridice a societati nile care fac obiectul fazei lichidarii societatii sunt realizate de persoane bservat cA in faza lichidarii societati, instanta judecdtoreasca are un rol nal si se produce in cazurile prevazute de 4 idatorilor fart. 262 alin. (2) din lege] Iiorarea opozitiei asupra situatiel financiare [art. 263 si art. 268 alin. (2) din lege]! imare a dizolvarii, societatea nu mai poate angaja noi operatiuni comerciale. junile aflate in curs la data dizolvari trebuie finalizate. Aceasta inseamna ca si valorifice drepturile care au ca izvor je uridice incheiate anterior dizolvarii. itu a dispune de mijloacele de plat necesare satisfacerii creantelor credi- inurl societati' sunt preféicute in bani, pe calea licitafiei publice. In sfars julactiv net, va fi impart intre asocia{i potrivit drepturilor lor. jn cele arditate rezulta cA lichidarea societéfii const intr-un ansamblu de luni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data societ&ti, incasarea creantelor societéti, transformarea bunurilor societatii in datorilor societAi si imparfirea activului net tntre asociati®. fiunile de lichidare a societafi sunt reglementate de dispozitile Legii 3{{1990. Totodat’, vor fi aplicabile si regullle stabilite prin actul constitutiv, in m&sura 1u sunt incompatibile cu lichidarea [art. 252 alin. (4) din Legea nr. 31/1990}. Lie ardtat cd, potrvit legii, inceperea procedurii lichidarii nu impiedica deschi- rocedurii de faliment a societatii fart. 260 alin. (4) din Legea nr. 34/1990}. fr, daca in cursul desfasurarii procedurii lichidarii se constat& ca societatea se va putea deschide procedura insolventei si lichidarea societatii se le Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. ) Principiile generale ale lichidarii societatilor M9. Precizari prealabile. Lichidarea societ ca o faz subsecventa a dizolv este guvernata de anumite principii. Aceste principii definesc statutul juridic al TA se vedea gi CSJ, s. com., dec. nr. 386/199, in RDC nr. 10/2001, p, 173; CSJ, s. com. dec. 7288/1993, foc. cit; CSU, 8. com., dec. nr. 1277/1998, in RDC nr. 3/1999, p. 131. Asupra rolului ari societifi, a se Vedea V. Rog, op. cit, in RDC nr. 1/1996, m7. 24 se vedea gi I.L. Georgescu, op. cit., vol. Il, p. 724. in acest sens, a se vedea C.A. Bucuresti, |, 80 din 5 martie 1941, in PR, 1943, IM, p. 145, “Ase vedea LN. Finlescu, op. cit, vol. |, p. 301-302.lle generale ale lichidari societatii sunt urmatoarele: personalitatea jut a societatii subzist& pentru nevoile lichidaril; lichidarea societafi se face in i asociatilor, lichidarea societaiii este obligatorie, iar nu facultati 420. Personalitatea juri jetatii subzista pentru nevoile lichi pura logica juridica, din moment ce societatea a fost dizolvatd, indiferent de cauz inceteaza s& mai existe ca persoana jutidic’. Cu toate acestea, nevoile lich Patrimoniului societ&{ii si ale ocrotirii drepturilor asociatilor si creditorilor social inf Necesitatea menfinerii personalitati juridice'. Deci, in faza lich 8 beneficieze de personalitate juridic’, dar numai pentru nevoile lichidari2, Legea nr. 31/1990 consacra expres acest principiu in urmatorii terment tatea isi pastreaz& personalitatea juridic’ pentru operatiunile lichidari, pall terminarea acesteia” [art. 233 alin. (4) din lege]. Menfinerea personalitatijuridice a societatii are anumite consecinte. Astfel, societatea isi conserva atributele de identificare: ea isi pastreaz’ fn sediul social si nationalitatea. Legea cere ins ca toate societate s& arate ca societatea este in lichidare fart. 252 alin. (5) din Leges 31/1990). Apoi, palrimoniul societ&tii continu s& apartina societ distinct. Patrimoniul social constituie, si dupa dizolvarea societéiti, gajul ge creditorilor sociali. intr-adevar, lichidarea societatii nu aduce modificari raporil juridice dintre societate si creditorii s8i. Acestia isi pot valorifica drepturile lor impel societaiti, care va rspunde cu patrimoniul sau, in sfargit, in faza lichidari, organele societtil nu igi inceteazai activitatea. Adunarea asociatilor numeste lichidatorii si stabileste puterile acestora realizarea operatiunilor de lichidare (art. 262 si 264 din Legea nr. 31/1990)°. Administratorii gi directorii societtii, respectiv membrii_ directoratului, mandatul lor pana la intrarea in functie a lichidatorilor [art. 252 lit. a) din l nr. 31/1990]. Sunt interzise, insa, din momentul dizolvairii societ&tii, operatiunile ct ciale noi (art. 233 din lege). Cenzorii societafi isi continua activitatea lor de control asupra gestiunii Pottivit legii, cenzorii exercitai controlul asupra activitatilichidatorilor, care organi si conduc operatiunile de lichidare a societaii. In cazul societatii pe actiuni admit Potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cor de supraveghere [art. 253 alin. (5) din Legea nr. 31/1990}. Pastrand personalitatea juridicd, societatea aflaté in lichidare are capa procesuala, activa si pasiva. Ea igi apara interesele prin lichidatori (art. 255 din nr. 31/4990) , 421. Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor. Lichidarea soi ca urmare a dizolvarii ei, se face, in principal, in interesul asociatilor, ei au drep primeasca contravaloarea aporturilor lor®. Desigur, prin reglementarea lichidati avute in vedere gi interesele creditorilor societétii, dar numai in mod ‘A se vedea in acest sens: O. Capafina, Societitile comerciale, p. 378; LL. Georgescu, vol. I, p. 702. A se vedea si Cas. Ill, dec. nr. 565 din 9 decembrie 1941, in RDC, 1942, p. 363, ? Ase vedea M. de Juglart, B. Ippolito, op. cit, Vol. Il, p. 267. * Intrucat activitatea societatii este subordonatai lichidarii, excluderea unui asociat nu Posibilai (Cas. | dec. nr. 905 din 1939, in Practica judiclar& in materie comercial, Il, p. 122) * Ase vedea ICCJ, s. com., dec. nr. 4927/2005, in mda nr. 2/2008, p. 136. 5 Cas. Idec. nr. 457 din ncinmbria 1042 in Brantina intlinined tmiprivind activitatea comerciala 283 - asociatii nu pot primi nicio suma de bani in contul paitilor ce li s-ar cuveni fe, inaintea achitarii creantelor creditorilor societatli (art. 256 din Legea ul asociatilor imprim& specificitatea acestei lichidri gi o deosebeste de falimentului, care este menité s& ocroteascd, in mod precumpanitor, creditorilor. Finalitatea lichidéril de care ne ocupam rezulté din anumite jale legit. primul rand, lichidarea societafii poate fi ceruté numai de catre asociatl, cu creditorilor socie! doilea rand, asocialii constituiti in adunarea asociatilor sunt in drept s& nu- ‘pe lchidator si sA stabileasca puterile acestora (art. 255 din Legea nr. 31/1990). Gv al reilea rand, legea permite asociatilor sa stabileasca prin actul constitutiv mail lichidarii socletatii. Regulile stabilite prin actul constitutiv se aplica in masura fu sunt incompatibile cu lichidarea [art. 262 si art. 264 alin. (4) din Legea nr. " Lichidarea societatii este obligatorie, iar nu facultativa. in doctrina ji comercial s-a discutat dacé lichidarea societal are un caracter obligatoriu or iv! iit opinie s-a sustinut c&, Tntrucat dizolvarea societa{ii nu este un scop in sine, iuie sa fie urmata, in mod obligatoriu, de lichidarea societatii. Deci, lichidarea iar fio consecinta fireasca si necesara a dizolvarii. ai’ opinie, lichidarea societaiti este consideratai facultativa, iar nu obligatorie?. pinie se bazeazé pe faptul cA, potrivit legii, fiecare asociat are dreptul s& ichidarea societatii, dacd aceasta s-a dizolvat datorité cauzelor stabilite de lege. lichidarea ar putea fi inlaturata, daca asociatii hotérasc fuziunea societatii cu 0 ‘ielate sau divizarea societati a cum am aratat, potrivit art. 233 din Legea nr. 31/1990, dizolvarea societatii are deschiderea procedurii lichidarii, Intrucat dizolvarea are ca efect deschiderea i, inseamna ca lichidarea este obligatorie. Dar, acelasi art. 233 din lege admite azurile fuziunii si divizarii societatil, dizolvarea are loc fara lichidare. lumina acestor dispozitii legale, lichidarea este obligatorie, deoarece societatea a rimane in faza de dizolvare; dupa dizolvare urmeaza, de regula, lichidarea, ional, transmiterea universal a patrimoniului, prin fuziune sau divizare. . Modificarile produse de trecerea la faza de lichidare a societatii 3. Precizari prealabile. Trecerea societiiti in faza lichidarii produce anumite infe asupra societatii. |, obiectul si scopul societatii se modificd in concordant cu finalitatea cer. Apci, administratorii societ&tii vor fi inloouifi cu lichidatori, care devin organul de aininistrare a societati. “in sfargit, gestiunea societati este predata lichidatorilor, care vor administra etalea afiata in lichidare. “Ase vedea LLL. Georgescu, op. cit., vol. I, p. 725-727.societatea dizolvaté a intrat in lichidare, activitatea ei nu se mai poate desfésvl condifile initiale stabilite prin actul constitutiv. Activitatea pe care o va dest societatea in continuare va fi subordonata exigentelor lichidari'. Obiectul activité societatii se restrange; activitatea societait realizarea operatiunilor comerciale aflate in derulare in momentul dizolvarii Asa cum am aratat, legea interzice directorilor, administratorilor, respectiv dire s& intreprinda operafiuni noi, iar dac& angajeaz asemenea operatiuni, ei ds personal si solidar [art. 233 alin. (2) din Legea nr. 31/1990}. Pentru a preveni pe terti asupra sitvatiei in care se afld societatea, legea pre ca toate actele emanand de la societate trebuie s& arate c& aceasta este in lichidat Potrivit legii, operatiunile de lichidare a societatii si, in general, admin societaiii in lichidare, se realizeaz& de c&tre lichidatori. itle legli, lichidatorii fi inlocuiesc pe admin |. Deci, lichidatorii vor organiza si conduce fiunile de lichidare si repartizare a activului net intre asociati?. Lichidatorii intré 1n functie numai dupa indeplinirea formalitatior de pu prevazute de lege [art. 252 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. 426. Predarea gestiunii societi reclama predarea gestiunii societatii cdtre lichidatori. In acest scop, administra lichidatorii trebuie sa intocmeasca anumite documente de predare-primire. Potrivit art. 263 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, indat& dupa intrarea lor in lichidatorii sunt obligati ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu directoratului societ&tii sd fac un inventar si sa incheie un bilant. Prin efectuarea inventarului si incheierea bilantului se constata starea | moniului societfii, adic activul si pasivul societaiti, Pe aceasté baza se pot operafiunile de lichidare a patrimoniului societafi Documentele mentionate trebuie semnate de ctre persoanele care le-au Tn cazul ivirii unor neintelegeri, persoana nemultumita poate face contestatie lai Judecdtoreasc&®. Nefiind consacraté in mod expres, solutia isi poate g: aplicarea, in mod corespunzaitor, a dispozitilor art. 265 alin. (2) din Legea nr. 31/0 in cazul societafii pe actiuni sau in comandit& pe actiuni, legea prevede o specialé a administratorilor, respectiv a membrilor directoratului. Acestia treb prezinte lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru perioada cupri data ultimei situati financiare aprobata si data inceperil ichidarii (art. 265 din 31/1990). Lichidatorii au dreptul si aprobe darea de seama prezentat sau, sunt de acord cu ea, sa facd ori sa sustina contestalii la instanta judecdtoreas ‘Ase vedea |.L. Georgescu, op. cit, vol. Il, p. 731-732. ?.A. Craiova, s. com., dec. nr. 456/2001, in RDC nr. 12/2003, p. 167. ® Pentru recunoasterea acestui drept in favoarea lichidatorilor, a se vedea 0. Ci Societatile comerciale. 0. 380.ind activitatea comercial gestiunea depaseste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie rima situatie financiara pe care lichidatorii © prezinta adunarii generale. pozitie la instanta judec&toreasca, i, in conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990. ate s-a desfagurat in baza unei autorizatii de Legea nr. 137/1995 gi s comunice rezultatele agentiei teritoriale pentru diulul (art. 254 din Legea nr. 31/1990). , lichidatorii sunt obligali s4 primeasca si s& pastreze patrimoniul ‘incredintat de administratori, respectiv de membrii uc operatiunile de lichidare a societafi. Avand in vedere rolul pe care Tl au Irarea societaiti aflate in lichidare, legea reglementeaza conditile de numire rilor, puterile si réspunderea lor. ichidatorul persoané fizicd, ca si persoana fizica desemnata ca reprezentant de céitre lichidatorul persoana juridicdi, trebule sé fle lichidatori autorizati, tn lagi (art, 253 din Legea nr. 31/1990). {utul juridical lichidatorului este reglementat prin O.U.G. nr. 86/2006 privind area activitatii practicienilor in insolvent’. , Numirea lichidatorilor. Lichidatorii sunt numifi in condifile legii in termen de ile de la data inregistrarii in registrul comertului a menfiunii de dizolvare a lectiv, in comandité simpla si cu réspundere limitata, hotrdrea trebuie luat itate, dac In actul constitutiv nu se prevede altfel; in cazul societtii pe acfiuni ‘comandita pe actiuni, hotirarea trebuie sA se adopte cu majoritatea prevazuta de {ru modificarea actului constitutiv (art. 262 gi art. 264 din Legea nr. 31/1990). Of. nr. 944 din 22 noiembrie 2006. Ordonanta a fost modificata si completata prin Legea f. nr. 327 din 16 mai 2010) si apoi republicata (M. Of. nr. 724 din 13 octombrie forma republicata a fost modificata i completata prin Legea nr. 22/2012 (M. Of. in 27 noiembrie 2012).286 directoratului sau asociati'. Solutionarea cererii se face cu citarea societati care au cerut-o, Tn conditile stabllite de lege [art. 262 alin. (2) si art. 264 alin. (3)4 Legea nr. 31/1990). impotriva hotararii instantei se poate declara numai apel, in termen de 15 zile pronuntare. Hotararea adunérii asocialilor de numire a lichidatorilor sau sentinta care locul trebuie depusa, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentudl inscrisé de indata si publicat’ in Monitorul Oficial. jin termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie s depund la off registrului_comertului, pentru efectuarea unei menfiuni, un raport privind sit tail. in cazul in care, potrivit raportului, debitorul indeplineste condiiile pet deschiderea procedurii simplificate de insolvent, lichidatorul are obligatia ca termen de 15 zile de la depunerea raportului, sa solicite deschiderea acestei pr Din momentul intrrii in functie a lichidatorilor nicio actiune nu se poate ex pentru societate sau contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lo Orice act ulterior, care va aduce schimbari cu privire la persoana lichidatorio, 4 la puterile conferite trebuie s4 respecte cerintele prevazute de lege pentru nut lichidatorilor. 3 . 1. (2) din nr. 31/1990 prevede cA ,|ichidatorii au aceeasi raspundere ca si administrator pectiv membrii directoratului”. Or, potrivit art. 72 din Legea nr. 31/1990, obligatiile si réspunderea administral le referitoare la mandat si de cele special prevazulél Legea nr. 31/1990. Deci, in conceptia legii, lichidatorii sunt considerafi mandala societatii, cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate*. Mandatul lichidatorilor, ca gi cel al administratorilor, are un continut contract legal. Anumite puteri ale lichidatorilor sunt conferite de asociafi, cu aceeasi maj ceruta pentru numirea lor (art. 255 din Legea nr. 31/1990). Alte puteri sunt sta i; primirea si patrimoniului societatii, a registrelor si actelor societditi, tinerea registrului ju Trebuie aratat c4, potrvitlegii lichidatori tsi indeplinesc mandatul lor sub cenzorilor societti sau, dupa caz, al consiliului de supraveghere [art. 253 alin. ( Legea nr. 31/1990]. Se intelege ca, in societatile in care nu exist’ cenzori, ded control aparine asociatilor 431. Obligatiile lichidatorului, Pentru realizarea lichidarii societ&ti, lic trebuie s& indeplineasca obligatiile prevzute de art. 250 alin. (4)-(8) din 31/1990. Potrivit legii, lichidarea trebuie realizata in cel mult un an de la data Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu perioade luni, dar nu cu mai mult de 24 de luni cumulat. * Instanta este obligata s4 numeascé lichidatori persoanele asupra carora cad de aco (Cas. Ill, dec. nr. 1726 din 21 octombrie 1936, in PR, 1937, Ill, p. 42). A se vedea $i CSI 0 dec. nr. 1570/1996, in Buletinul jurisprudentel, 1996, p. 238. 2CSJ, s. com., dec. nr. 1723/2001, in Curierul judiciar nr. 2/2002, p. 98. ° A se vedea ILL. Fintescu, op. cit., vol. , p. 303.“nd activitatea comerciala jen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie s& depundi la offciul er{ului un raport privind situatia economica a societétil vit raportului, societatea indeplineste conditile pentru deschiderea implicate de insolven(d, lichidatorul are obligatia de a solicita deschiderea Intermen de 15 zile de la data depunerii raportului. plinitea unui termen de 6 luni de la numire, lichidaforu! trebuie sa depuna istului comerfului un raport privind stadiul operatiunilor de lichidare. nirea termenului de un an de la data dizolvarii societaii,lichidatorul trebuie la oficiul registrului comer{ului un nou raport, insofit, daca este cazul, de antei de prelungire a termenului de lichidare. ul prelungini termenului de lichidare, lichidatorul are obligatia de a depune gistrului comertului hotdrérea instantei, precum si raportul privind stadiul flor de lichidare. 260 alin. (7) din Legea nr. 31/1990. minarea lichidéiii, lichidatorul este obligat s& ceara oficiului registrului gz 01, 31/1990 prevede si alte puteri ale ichidatorilor. idatonitrebuie sa execute $i sa termine operatiunile de comert referitoare la intreprinde noi ‘operatiuni comerciale, care nu sunt necesare i. Dacd se angajeazi asemenea operatiuni, lichidatorii raspund alisfacerii drepturilor cuvenite asociatilor. Potrivit rea lichidatorii nu pot plat jor nicio suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea jereanlelor creditorilor societatii (art. 256 din Legea nr. 31/1990). ns in actul constitutiv, sau in actul de numire a lichidatorilor. In absenfa unor spozili, ipotecarea bunurior societafi se poate face cu autorizaia judecdto ‘est lucru se explicé prin aceea ca, potrivit legii, de ia data intra In functie jlorilor, ei reprezinta societatea in lichidare?, Ase vedea infra nr. 442. #C8J, s. com., dec. nr. 250/1996, in Dreptul nr. 8/1996, p. 136; CSJ, s. com., dec. nr. 718/1996, pBuetnul jurisprudentei, 1996, p. 236; CSJ, s. com., dec. nr. 1723/2001, in Curierul judiciar ¥22002. 0. 98: ICC. §. com... dec. nr. 6272/2006. in RRDA nr. 2/2006. n. 146.CAPITOLULII} tr ae impotrva decizillorlichidatoruiui, creditorii societaiti pot face opozhs in conditile art. 62 din Legea nr. 31/1990". 433. Raspunderea lichidatorilor. Art. 253 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 cA lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membri toratului societ&i Avand in vedere dispozitile art. 72 din Legea nr. 31/1990, care se aplicé in corespunzator, lichidatorii raspund pentru nerespectarea obligatillor izvoréte df ‘imputemicirile asociatilor (raspundere civ , precum si pentru ne pectarea obligatillor stabilite de Legea nr. 31/1990 (raspundere civilé delictualé < raspundere penal). : R&spunderea lichidatorilor se angajeaza potrivit dispozitilor stabilite de lege pe raspunderea administratorilor, care se aplic’ in mod corespunzator. §5. Lichidarea activului si pasivului societatii 434, Precizari prealabile. Lichidarea societtii privind activitatea_com impune efectuarea unor operatiuni care au drept rezultat lichidarea_patrimot societafii. Aceste operatiuni constau in lichidarea activului si pasivului societati Scopul operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii este pre! bunurilor societatii in bani si achitarea datorilor societal repartizeaza asociatilor. asociati, se realizeaza de catre lichidatori, iar nu de catre instanta ydecdtorea Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult un an de ia data inregi registrul comerfului a menfiunii de dizolvare (art. 260 din Legea nr. 31/1990), poate prelungi acest termen cu ineéi un an, dar nu mai mult de dou ori Potrivit legii, lichidarea nu elibereaz pe asoci procedurii de insolvent’ a societ 435. Lichidarea activului societitii. Operatiunile de lichidare a activului cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor p societatea le are fata de terfi. a) Transformarea bunurilor societafii in bani. Aceast operatiune se reali calea licitatiei publice. Potrivit legii,lichidatorii vor putea s4 vanda, prin licitaie pit imobilele si orice avere mobiliard a societti [art. 255 lit. c) din Legea nr. 31/198 prezent, legea permite vanzarea bunurilor societati, atat individual, ct si in bl Problema care se pune este aceea de a sti daca este sau nu obligatorie la licitatie a tuturor bunutilor societ3ti*. s. com., dec. nr. 3015/2003, in RDC nr. 1/2005, p. 228). 2 CSJ, s. com., dec. nr. 1084/1996, in RDC nr. 4/1998, p. 109. ® Referitor la regimul dreptului privind suprafafa locativa folosit& ca sediu al societ&fi, P. Peri, Sintezé din practca sectei civle @ Tribuneluuljudefean Suceava, in Dreptl p. 66. ea nu figureaza in activul socielaiti si deci nu se cuprinde In bilantul lichidarii (CSJ, s. nr. 476/196, in Dreptul nr. 3/1996, p. 107).ie privind activitatea comerciala Dhcispozitile legii pare sA rezulte c& toate bunurile societatii trebuie prefacute in pain vederea satisfacerii creantelor creditorilor sociali si impartirii restului (activul ie asociati'. Aceasté concluzie se poate intemeia si pe faptul ca legea nu eqenteaza partajul bunurilor societatii intre asociati*. ‘Consideram ca anumite bunuri ale societafii ar putea fi sustrase vanzarii la licitatie, in actul constitutiv s-a stabilit cA bunurile in cauza vor reveni, in contul partilor cuveni din lichidare, asociatilor care le-au adus ca aport in societate’, de Ju: un teren, 0 constructie etc. O atare solutie se intemeiaza pe dispozilille art. . (4) din Legea nr. 31/1990, care prevad dreptul asociatilor de a hotari prin tilactul de societate regulile de lichidare a societati ) Incasarea creanfelor. Lichidatorii trebuie s incaseze creantele de la debitorii i. Aceasté operatiune se face la scadentA, potrivit obligatilor asumate. Solutia 7 faptul 0 starea de lichidare a societatii nu are nicio consecinta asupra fuflor juridice ale societatii cu debitorii sai. cfiunile lichidatorilor. Legea reglementeaz& calea de urmat in cazul cand , realizate din vinderea la licitatie a bunurilor societatii si din inca- ntalor societati, nu sunt indestulatoare pentru plata creditorilor societati aul 257 din Legea nr. 31/1990 prevede cé lichidatorii care probeaza, prin pre- iuatiei financiare, c& fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente ere pasivul exigibil, trebuie sd ceara sumele necesare asociatilor care raspund iat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati ‘procure, dupa forma societi, sau, daca sunt debitori faté de societate, pentru intele neefectuate, la care erau obligali in calitate de asociati. ispozifile legale rezult& cA, pentru complinirea fondurilor necesare pot fi ii! asociafii care raspund nelimitat pentru obligatiile sociale sau asociatii care societfii anumite sume de bani cu titlu de aport, Cu toate ca legea jenteazi o solutie altemnativa, considerém si noi c& mai potrivité ar fi stabilirea fordini de urmérire’, in sensul de a fi urmariti mai intai asociattii care sunt debitori ai pentru varsamintele neefectuate si apoi asociatii care au o raspundere i urmariti nu vor putea si invoce compensatia sumelor datorate societiiii ele care li s-ar cuveni din lichidare, deoarece s-ar incdlca dispozifile art, 256 din 1. 31/1990, care prevad c& asociatii nu pot primi nicio sum de bani in contul cel s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societati. Trebuie ardtat c& fondurile necesare plaifi creantelor societafi pot fi asigurate si actarea de Imprumuturi neipotecare si de obligatii cambiale, in conditile de art. 255 din Legea nr. 31/1990. Lichidarea pasivului societatii. Prin lichidarea pasivului societa{ii se lata datorillor societatii c&tre creditorii sai. in dreplul francez, a se vedea M. de Juglart, B. Ippolito, op. NO II, p. 281-287. ea nr. 31/1990 nu a mai reprodus dispozitile art. 217 C. com. care prevedeau c& [in niciun ul sau actionarul, pentru portiunea ce i s-ar cuveni, nu va putea lua in proprietate o parte (dalialea imobilului ce ar apartine soclet&tii, ci impértirea imobilelor se va face prin licitatie “ise vedea O. Capalind, Societafle comerciale, p. 382.290 Oper conditiile stabilite de lege. 4 Plata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani ‘rezultate lichidatorii pot contracta obligatii cambiale ori imprumuturi, in conditiile legi Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatori cu Proprii_bani. Int legi, lichidatori nu vor putea reclama impotriva societati: drepturi mai mati d acelea ce apartineau creditorilor platii (art. 258 din Legea nr. 31/1990). So .). intrucat procedura lichidarii nu afecteaz4 raporturile juridice ale societifi creditorii sai, plata datorillor se face la scadent’ si integral. Acfiunile creditorilor. Pentru a proteja interesele creditorilor societéti, consacra anumite actiuni prin care acestia gi pot valoriica drepturile lor. nati societtii (art. 259 din Legea nr. “H/1900) Deel, potrivit vague ge creditorii societatii care nu au fost satisféicuti in drepturile lor, pot actiona sox prin lichidatori, pentru a urmari bunurile existente tn patrimoniul social. Apoi, in subsidiar, creditorii societ&tii au o actiune impotriva asociatllor, plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise, sau din aceea a aportul capitalul societatii (art. 259 din Legea nr. 31/1990). in primul rand, creditorii sociali au actiune impotriva asociatjlor pentru su sociali impotriva asociafilor care are ca obiect sumele datorate de acestia fal societate constituie 0 masura exceptionala de favoare pentru creditorii sociali. 6 ‘in prezenta unei derogari de la regimul juridic al actiunii oblice reglementate 4 1560 C. civ. In al doilea rand, creditorii sociali pot actiona, in subsidiar, si pe asoc raspund nelimitat si solidar pentru obligatille sociale’. Temeiul acestei actiuni tuie dispozitille art. 3 din Legea nr. 31/1990 si priveste pe asociatii socie colectiv si asociatii comanditati din societatea in comandité. in acest sens, af din Legea nr. 31/1990 prevede ca in cazul in care un asociat réspunde nelimital obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru a gatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, in faza lichidrii sod Aceasta actiune are caracter subsidiar, atat fata de actiunea impotriva lichidatoroh si fala de actiunea contra asocialilor pentru plata sumelor datorate ca aport. Creditorii societatii nu au actiune impotriva asociatilor care réspund pent Gatiile societdtii in limitele aportului la capitalul social’. Intr-adevar, potrivit al alin. (2) din lege, atunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat 1 pentru obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul a lichidairii so ‘In acest sens art. 208 C. com. (in prezent abrogat). 2 Ase vedea gi O. Capaitand, Societéiile comerciale, op. cit,, p. 385. 3 Au o raspundere limitata la aportul la capitalul social: actionarii, asociatti comanditari in societatea cu rspundere limitatd [art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1990}te privind activitatea comerciala wie aratat ins4 cd asociatul cu raspundere limitata va raspunde nelimitat fil obligatille neachitate ale societ ii dizolvate, respectiv lichidate, daca in frauda flor, abuzeaz4 de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea itincté a societatii. ‘rconceptia legii, raspunderea asociatului devine nelimitaté atunci cand asociatul ,de bunurile societatii, ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza jsocietafii in beneficiul personal ori al unor terfi, cunosc&nd sau trebuind s& faptul cA in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi execute fart. 2371 alin. (4) din lege]. otivit legii, lichidarea nu impiedica declangarea procedurii simplificate de eta asupra societatii [art. 260 alin. (2) din Legea nr. 31/19901}. Deci, in cazul jetatea a incetat platile pentru datorille sale, adic& societatea se afla in , ea poate fi supusa procedurii insolventei, in conditiile Legii nr. 85/2014, Prin jsarea procedurii insolventei, creditorii vor fi satisfacuti in cadrul acestei epturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatilor privind activitatea ial 431. Precizari prealabile. La incetarea existentei societditii ca urmare a dizolvarii rir, asociafii sunt indreplaiii sdi li se restituie valoarea aporturilor efectuate la iuirea societtii sau ou ocazia majorarii capitalului social, precum si s& primeasca ce lise cuvine din eventualul profit ramas nedistribuit?. Dar, asemenea drepturi jivalorificate numai dupa ce au fost achitate toate datoriile fafa de creditorii gieléti si numai daca a mai rmas un sold activ. Ineori, activul societatii este suficient de mare fata de pasivul societafi, incat ii pot plati asociatilor anumite sume de bani in contul drepturilor care li se chiar inainte de a incheia operatiunile de lichidare. mai adesea ins& numai la terminarea operatiunilor de lichidare, lichidatorii pot daca exist un activ net care urmeaza sa fie imparfit intre asociafi. In acest jichidatorii sunt obligati s& incheie bilantul final gi, dac& este cazul, s& facd miner pentru impartirea intre asociati a activului net. 438, Platile anticipate in contul partilor cuvenite asociatilor din lichidare. fico 256 din Legea nr. 31/1990 dispune: ,Lichidatorii nu pot plati asociatilor nicio in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor ine.” Prin derogare de la aceasta interdictie, legea prevede ca asociatii vor putea eichidatorilor ca sumele realizate prin operatiunile de lichidare s& fie depuse la Economii si Consemnatiuni — C.E.C. ~ S.A. ori la 0 banca si sa se facd izarea asupra acfiunilor sau partilor sociale, chiar in timpul lichid&rii. O asemenea 2 a asociatilor poate fi satisfcutA numai daca, afar de ceea ce este necesar ‘ndeplinirea tuturor obligatilor societaiti, scadente sau care vor ajunge la nt, mai rmane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul sumelor depuse. ‘Din interpretarea dispozililor art. 237" alin. (4) si cele ale art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 td agravarea raspunderii priveste pe asociatii comanditari din societatea in comandita $i ; sxill socteléii cu rspundere limitat, inclusiv asociatul societaii cu réspundere limitata cu asociat jal am) ik, cv excluderea ac\ionarilor. © hse vedea si C. Dutescu, Drepturile actionariior, p. 670 si urm.societatii pot face opozitie a in 32 din Legea nr. 31/1990. Intocmirea situafiei financiare finale si repartizarea activului net int Dupa terminarea operatiunilor de lichidare a activului si pasivului socieldi lichidatorii sunt obligati s4 intocmeasca situatia financtaré fin rezultatele lichidarii, precum si proiectul de repartizare a activului net intre asociat! Situatia financiara final consemneaza vanzarea la licitatie publica a bunurilor societ pe de alt parte, sumele de bani achitate pentru plata datorillor societ&t bilantul constata eventualul activ net, ca diferentd intre activul si pasivul societati. Activul net constituie sursa din care sunt satisfzicute drepturile asociatilor rezul din lichidare®. in mod normal, activul net ar trebui s serveascéi pentru rambursarea aporturilor asociatilor, iar restul care reprezinta profitul net, s fie repartizat i asociati proportional cu participarea la capitalul social. Pentru simplificare, cele dou operatiuni sunt contopite si intregul activ net e repartizat asociatilor. in acest scop, legea prevede cA lichidatorii trebuie s& prop wrepartizarea activului tntre asociati’, in cazul societdtilor in nume colesty, comandita simpla si cu rspundere limitata, respectiv ,partea ce se cuvine actiuni din repartizarea activului societaiti", in cazul societétii pe actiuni comandité pe actiuni (art. 263 i art. 268 din Legea nr. 31/1990). Siluatia financiara final de lichidare si proiectul de repartizare a activi intocmite si semnate de lichidatori trebuie aduse la cunostinta asociatilor, prin fom little prevazute de lege. in cazul societatilor in nume colectiv, in comandité simpla si cu raspu limitat, situatia financiara final se inainteaz’ spre a fi inregistrata si publ pagina de internet a oficiului registrului comertul in cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni, situatia financiardse depune, pentru a fi mentionatd, la oficiul registrului comertului si se va publtal Monitorul Oficial (art. 268 din Legea nr. 31/1990). Desi legea nu o arata in mod consideram ca acelorasi formalit&ti trebuie supus si proiectul de repartizare, se propune partea ce se cuvine fiecdrei actiuni din repartizarea activului iferent de forma societafi, asociatii nemulfumiti pot face opoziie i situatiei financiare finale de lichidare si a proiectului de repartizare’, in condi din Legea nr. 31/1990 (art. 263 si 268 din Legea nr. 31/1990). Opozitia se face la tribunal in termen de 16 zile de la data nolificati, re termen de 30 de zile de la data publicdrii in Monitorul Oficial, a situatiei fi finale’. * Repartizarea activului net intre asociafi se realizeazd de catre lichidator, find excl petenta instantei judecdtoresti. A se vedea $i CSJ, s. com., dec. nr. 368/199, in RDC mr. p. 202, ? Determinarea intinderii drepturilor cuvenite asociatilor in urma dizolvarii societati se evaluarea patrimoniului societatii ta valoarea de circulatie de la cursul zilei (CSJ, 5. ct nr, 333/1998, in ROC nr. 3/1999, p. 132). 3C.A. Ploiesti, s. com. gi de cont. adm., dec. nr. 142/1998, in RDC nr. 6/1999, p. 136. *1CC4J, s. com,, dec. nr. 301/2004, in RDC nr. 2/2006, p. 146.tie privind activitatea comercial ¢4 mai multi asociati fac opozitie, toate opozitile vor fi conexate pentru a fi printr-o singuré hot&rare judecatoreasca, i legi, pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la situalia (a nalé a lichid&rii vor fi separate de cele care privese proiectul de reparlizare, care lichidatorii pot ramane straini [art. 263 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. expirarea termenului prevazut de lege pentru exercitarea dreptului: de ‘sau dupa ce holtrarea asupra opozitiei a ramas definitiva, situatia financiara fe lichidare si propunerile de repartizare a activului net intre asociali se 4 aprobale si lichidatorii sunt liberati fart. 263 alin. (4) si art. 269 din Legea 990]. ’aza propunerilor de repartizare aprobate, asociafii vor incasa sumele de bani cuvin, in schimbul unei chitante de primire. ‘sumele cuvenite actionarilor nu au fost incasate in termen de doua luni de la ea situatiei financiare finale de lichidare, ele trebule depuse la Casa de ‘i Consemnaliuni, cu aratarea numelui gi prenumelui actionarului', in cazul jornominative, sau a numerelor actiunilor, in cazul actiunilor ta purtator. se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, refinandu-se titlul in buie ardtat c& in cazul in care au fost efectuate plai inainte de expirarea lui prevazut de lege pentru exercitarea dreptului de opozifie, chitanta de Jei din urma repartitii fine loc de aprobare a situatiei financiare si a ari facute fiecdrui asociat [art. 269 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. i aprobarea situatiei financiare finale a lichidaiii si repartizrii activului net intre sighidatorii sunt iberati [art. 263 alin. (4) gi art. 269 din Legea nr. 31/1990]. 0, Partajul bunurilor societatii intre asociati. in principiu, problema partajului jor societatii intre asociati nu se pune in practic’. Acest lucru se explica prin a, aga cum am aratat, in conceptia legii, toate bunurile societatii sunt prefaicute ; prin vanzarea la licitafie public, sumele de bani obtinute vor servi pentru plata lor sociali, iar restul va fi repartizat intre asociali. De aceea, Legea nr. 31/1990 iementeaza partajul bunurilor societ Febuie ardtat ins c&, in mod exceptional, se pot ivi cazuri cand bunuri ale i ‘ntre asociati. Avem ‘in vedere acele cazuri in care, asociati, ind reguille lichidairii, prin actul constitutiv, au convenit ca anumite bunuri sé nu jectul vanzéirii pe calea licitatiel publice. jn absenta unei reglementéiri a partajului bunurilor societatii in Legea nr. 31/1990, nie s& apelam la dispozitile Codului civil privind contractul de societate®. Potrivit 4048 C. civ. impdrteala in naturé a bunurilor societatii se face potrivit regulilor “juloere la imparteala bunurilor proprietate comund®. | Codul civil stabileste si anumite reguli speciale privind imparfeala bunurilor pentru satisfacerea drepturilor asociatilor (art. 1946). sel, daca bunul adus in proprietate se afi inc in masa patrimonial, acesta va tut, la cererea asociatului, in natura, cu obligatia plafii unei sulte, daca este ul. Bunurile aduse in uzufruct sau in folosinta se restituie in natura. 1CA, Bac, dec. civ. nr. 1175/1995, in RDC nr. 7-8/1997, p. 162 _ Zin acest sens, a se vedea si D.D. Gerota, Curs de societafi comerciale, p. 191 Shcavaraa att BAQBABC civApoi, asociatul care a contribuit la patrimoniul societatii cu aporturi in cunosti specifice sau prestalii are dreptul de a primi, in limita cotei sale de participare la pr bunurile rezultate din prestatia sa, daca acestea se afla inc in patrimoniul soci cu obiigatia platii unei sulte, daca este cazul. in sfarsit, dac’ in urma lichidarii, excedentul rémas const intr-un bun a atribuire catre asociati este interzisa de lege, lichidatorul va vinde bunul la licit incuviinfarea prealabilé a instantei competente, iar suma se imparle asod proportional cu partea fiecdruia la beneficii. §7. inchiderea lichidarii soci 441. Precizari prealabile. Dupa terminai net intre asociati, procedura lichidarii societ ‘indeplinit ultimele formalitati pentru finalizarea consecintelor care decurg a terminarea lichidarii: radierea societati I i incetarea existentei societatii ca persoana juridicd pure problema raspunderii pentru eventualele creante ale creditorilor soci satisfacute in cursul lichidarii 442. Radierea societatii din registrul comertului. Potrivit art. 260 alin. (6 Legea nr. 31/1990, dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sé ceara rade societatii din registrul comertului. 3 indeplinirea acestei formalitati este obligatorie. In acest sens, art. 1 din 26/1990 prevede obligatia comerciantului ca la incetarea comer registrului comertului radierea inmatricularii din registrul comertului'. Radierea societatii trebuie ceruta oficiului registrului comertului in termen zile de la data terminarii lichidarii. Cererea de radiere este bazata pe raportul final de lichidare si situati lichidare prin care se prezinta situatia patrimoniului, a creantelor si repar activelor ramase, dupa caz. Pentru a determina pe lichidatori s4 ceara radierea, legea prevede cA pectarea obligatiei de solicitare a radierii se sanctioneaz& cu o amenda judiciara lei pentru fiecare zi de intarziere?. Rezolutia prin care se dispune radierea societéiti din registrul comertului se pl Pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si pe portal servicii on-line al acestuia. Tn cazul in care, in termen de 3 luni de la expirarea termenului de termi lichidarii, prelungit dupa caz, oficiul registrului comertului nu a fost sesizat o, cerere de radiere, Oficiul National al Registrului Comertului sau orice pels tribunalului radierea societatii din registrul comertului. Hotérarea tribunalului prin care s-a pronunfat radierea se comunic oficiului registrului comertului pentru radierea societatii din registrul comertului, si institutilor prevazute de art. 260 alin. (8) din Legea nr, 31/1990. q * Dupa deschiderea procedutil insolvent dispusa numai de céitre judecatorul-sindic (C. Cufegere, lI, 2007, p. 381). ? Ase vedea art, 260 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, upra societi{i, masura radierii societai . $a Va com., dec. nr. 4432/R/2007,ile de la efectuarea public Brien ke hotararea de radiere. ‘la data radierii inceteazé personalitatea juridicd a societatii, cu toate niele care decurg din acest fapt? teminarea repartizarii activului net intre asociati, registrele si actele societati depuse pentru pastrare, in conditile stabllite de lege (art. 261 din Legea g simpl& si cu r&spundere ‘fegistrele gi actele societdtii se depun pentru pastrare la unul dintre asociati, (1) lit. a)-f), vor fi depuse la oficiul registrului comertului la care a fost fad societatea, Orice parte interesatd va putea lua cunostinia de registre, cu lor fart. 261 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. , Raspunderea pentru plata creantelor creditorilor sociali dupa lichidarea Este posibil ca, dupa ce societatea a fost lichidata si s-a operat radierea ei ful comertului, SA se iveasca un creditor social a cérui creanta nu a fost si deci radiata din registrul comerlului, sau la o societate aflaté tn curs de . Se pare c& legea are In vedere o societate lichidata, care si-a incetat exis- persoana juridicd. Aceast concluzie se bazeaz& pe faptul c& dispozitiile citate dispozitilor art. 260 alin. (2) din lege, care prevad c&, dupa terminarea ichidatori trebuie sa ceard radierea societati din ies comertului. In sensul c& radierea din registrul comertului a unei societafi comerciale echivaleaz& cu 2a existenfel sale ca persoana juridica, a se vedea CSJ, 5. com., dec. nr. 177/193, in Dreptul p.89 un punct de vedere, potrivit céruia personalitatea juridic a socieltii comerciale gta anterior radieri, a se vedea, |. Bacanu, Deformarea unei institut procedurale, in RDC nr. 0, p. 38-37. “in cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolvent, lichidatorul este obligat A deschiderea procedurii insolventei (art. 2701 din Legea nr. 31/1990),CAPITOLULIG raspund nelimitat pentru obligatiile sociale. Este cazul asociafilor din societatea| nume colectiv si asocialii comanditati din societatea in comandit in privinta raspunderii societati, dupé ce personalitatea ei juridicd a displ problema a facut obiectul unei controverse in doctrina dreptului comercial’. Intr-o opinie s-a sustinut ca lichidarea nu poate fi definitiv incheiata daca nu au‘ satisfacuti toti creditorii societatii. In consecinta, daca apare un nou creditor, societdé a subiect de drept va raspunde, iar nu asociati?. in alta opinie s-a considerat c&, prin terminarea lichidarii, personalitatea jurde disparut gi, drept urmare, societatea nu mai poate fi urmarita, ci asociatii care au o raspundere nelimitata pentru obligatille sociale. Consideram ca referirea art. 260 din Legea nr. 31/1990 la posil procedurii falimentului priveste societatea aflaté in faza lichid lichidata, care si-a incetat existenta ca persoana juridica. SUBCAPITOLUL II REGULILE SPECIALE APLICABILE FIECAREI! FORME DE SOCIETATE PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIALA Sectiunea | Societatea in nume colectiv Subsectiunea | Nofiunea societatii in nume colectiv 445. Precizari prealal . Societatea in nume colectiv este cea mai veche if de obicei, sunt persoane care se cunosc bine intre ele (rude, prieteni). Aceasta forma de societate este potrivita pentru realizarea unor afaceti care asociatii realizeaza activitatea Datorita structurii sale, societatea in nume colectiv este consideraté format societatilor de persoane®. in nume colectiv. Legea nr. 31/1990 cuprinde a elemente care exprima esenta societaitii in nume colectiv. Potrivit art. 3 dink * Ase vedea IL. Georgescu, op. cit., vol. I, p. 759-760. 2 Cas. Ill, decizia din 7 julie 1938, in RDC, 1938, p. 610; C.A.B., s. |, dec. din 9 april PR, 1941, Ill, p. 171. 3 Cas. Ill, dec. din 24 martie 1942, in RDC, 1942, p. 545; Cas. III dec. din 29 februarie RDC, 1944, p. 598. “Ase vedea Y. Guyon, op. cit, vol. |, p. 245-246. Cu privire la regimul juridic al societ&ti in nume colectiv, a se vedea M. Costin, C. Societtifie comerciale de persoane, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1995, p. 65 si urm.