= Variantapropusa: In vreme de razboi wv ¥*™ 4. EvidentiazA particularitatile nuvelel eZ Be 44D 40479 Bag oncloalce-realiote, 2. llustreaz& tema ¢{ viziunea debpre lume, 1424354445 +849 3. Evidentazd relafia dintre incipit $1 final, 1424+354+44+5+9 4. Evidentiaza relatia dintre doua, /personaje. 1424354+4+6+7+9 5. Prezint modalitafile de constructie a unul 1424544464749 Hea unul persona. 1 Incadrarea tn epoca Tematica nuvelelor specia literard $i tipologie Incadrarea ntr-un curent terar 40 |. L. Caragiale este cunoscut, in special, ca flind cel mai de seama dramaturg al literaturii romaine, find supranumit de ritioul literar Garabet Ibraileanu »cel mai mare creator de viata din intreaga noastra literatura”. Ca si scrierile sale apartinand genului dramatic, opera sa epicd releva intuitia unui creator genial, al c&rui univers imaginar se afla la confiuenta curentelor literare. A Caragiale este un autor clasic prin capacitatea sa de a construi caractere, prin limpezimea, concizia si precizia stilului. in acelasi timp, el reprezinta realismul, opera sa fiind ,un dosar de existente”, care ,fac concurenta starii civile” (G. Ibraileanu). jin proza, scrierile sale cap&t& tente naturaliste, prin capacitatea de a investiga realitatea din punct de vedere atat tipologic, cat si patologic, prezentand o legatura cauzala intre fapte si luand in calcul influenta ereditatii asupra destinului individual. Ca si loan Slavici, Caragiale se remarca prin crearea nuvelei realist-psihologice; universul predominant comic din piesele de teatru este inlocuit, in nuvelele sale, ,0 faclie de Paste”, ,Pacat”, ,Doua loturi”, ,In vreme de razboi”, cu prezentarea laturii dramatice a destinului uman. Textul literar ,In vreme de razboi” este publicat in 1898, in revista ,Gazeta s&teanului”. Constituindu-se ca 0 creatie realist& cu ecouri naturaliste, acesta dezvolta tema obsesiel, care deriva din avaritia personajului, si care ajunge pana la nebunie. Opera este o nuvela psihologic&, specie a genului epic, in proza, cu un singur fir narativ, care prezint4 un conflict puternic, redat in maniera obiectiva, intre personale bine conturate, individualizate prin detalii semnificative; conflictul se dezvolté pe doua coordonate, una exterioara, care urmareste firul propriu-zis al evenimentelor, siuna interioar, prin definirea implicatiilor pe care le au faptele in planul constiintel personajului. : Nuvela ,in vreme de razboi” este o proza de factura realist, fapt evidentiat de © serie de trasdituri specifice curentului literar: obiectivitatea perspectivei naratve: omniscienta si omniprezenta naratorului, relatarea la persoana a treia, veridctale inspiratia din realitate prin prezentarea societatii, utilizarea descrierii, stilul sob f8r& figuri de stil, exprimarea exacta. In aceasta nuvela, realismul prez! Particularitatea folosirii tentelor naturaliste, prin analizarea detaliaté a unu! aia Constiinta, méicinat de obsesie, la care contribuie factorul ereditar, grad ee lui pana la pragul pierderii totale a contactului cu realitatea careia fi Scanned with CamScannerIncipit Final Literatura roman’ - eseuri clasel 42 Raratorul Ti intocmeste personajului a detail despre starile pan ae adevarata fis& clinic& alc&tuit& din toate evenmnlfcata tiiulu face, aparent,referre la Rézboil de Independent’, din 1877, hae me i toric de care se leaga inrolarea Preotului lancu din Podeni. In esent& conetiinta oe 2824 Pe ideea rézboiului interior, pe conflicului dramatic din stinta een Principal, generat de obsesia intoarcerii fratelui sau. Cs lectulul este clasica, ul epic de scurtdintindere find structurat pe tei Capitole, acestea redéind framaintarl inte 7 rioare ale personajului principal, cérciumarul Stewrache, care devin obsesive gi conduc spre oreveribia dere pshica, Moreh’ ol nuvelel prezinta, in mod gradat, un conflct putemic axat pe doud Coordonate, exterioara i interioaré, dozand momentele de tensiune anticipate prin Pauze descriptive, iar secventele narative sunt construte prin tnnfulre, inphvela debuteaza ex abrupto, print-un incipit sumar, care schifeazd céteva informatii despre un personaj enigmatic, preotul lancu din Podeni, fratele CArciumarului Stavrache. Naratorul, desi cunoaste mai mult decat relateaza, tsi Suma Punctul de vedere neimplicat, prezenténd faptele din unghiul de vedere al Imartorulul: In sfargit ceata de talhari c&zuse prinsa in capatul p&duri Dobrenilo. Doi ani de zile, veo c&tiva voinici, spoiti cu crbuni pe ochi, foarte-ndraznett si foarte cruzi, bagasera spaima in trei hotare. Int&i incepuserd cu hotia de cai; apoi © cailcare, dou’ cu cazne; pe urma omorur. Intre altele facusera acum in urma o vizita despre ziua lui Popa lancu din Podeni.”. Finalul textului prezinta degradarea umana prin innebunire, singura solutie artistica posibila, verosimila pentru curmarea nei obsesii puternice. Expozitiunea textului se axeaza initial pe descrierea personajului secundar, Preotul, a cui existenta insa ofera cheia interpretarii nuvelei. El este caracterizat 'n mod direct de catre narator: Popa era un om cu dare de mana; ramas vaduv, desi foarte tana, traia cu maic&-sa. li mergeau treburile ct se poate de bine. in timp de un an si jumatate, cumparase doua sfori de mosie, ridicase un han si o pereche de case de piatra; vite multe, oi, cinci cai, si mai avea, se zice, si banet. Astea bateau la ochi, toaté lumea credea c& popa gasise vreo comoar’.”. Desi are un statut social privilegiat, popa lancu Georgescu prefera sa isi sporeasca averea conducand o banda de talhari gi inscendnd propria sa jefuire, pentru a parea credibil in fata oamenilor. Hangiul Stavrache, instarit si el, om cu dare de mana, cu han in drum’, reactioneaza impulsiv c€nd afla cine era, de fapt, fratele sau mai mic, ocdrandu-, mai ales c& $i el se temea cd va fi pradat de respectiva banda de hoti. Constient fiind c& odata pringi tovarasii sai de talharie, oamenii legii vor ajunge negresit s&-| gaiseasca si pe el, preotul gaseste de cuviinté s& i se confeseze carciumarului, pentru a gsi impreundi o solutie. Stavrache elaboreaza un plan rapid, mai ales c&, la han, poposise in acea noapte un grup de voluntari care mergeau la r&zboi: astfel, el se gandeste c& plecand cu ei, fatele si va pierde urma si va scpa de acuzatile grave, Intriga si desfagurarea actiunil sunt concentrate in cea de-a doua parte a nuvelei, ‘Atunci cand 1 credea ,plerdut de-a binele” pe fratele su, hangiul primeste doua scrisor. Prima era redactata de lancu, cel care il instiinta despre faptele sale vitejesti de pe front; paradoxal, Stavrache se aratairtat de aceste vesti si zmototol hartia dupa ce mai privi bine data: In adevar, scrisoarea era expediatdi cu trei zile mai nainte de luarea Plevnei. Dar acuma...”. In tot acest timp, carciumarul a sperat, de fapt, ca Jancu s& nu se mal intoarca afland c& a fost decorat pe front, dar si ci, lajudecata, banda de talhari nu pomenise nimic de cApetenia ei, el se intreaba retoric, negtind ce s& mai creada, daca fratele su va reveni vreodata, condamnand in sinea sa justia pentru omiterea inculparii. Din reactile si rationamentele sale, cititorul deduce c& hangiul nu-si doreste s&-si mai vada fratele, mai ales cd acesta detinea © avere considerabila, pe care ar fi putut-o primi chiar el, daca nu se mai auzea nimic de tratele sau. 4t Scanned with CamScannera doua scrisori, cea redactata cu jasele 9-12 erature romana e00u POE , i dead poral contra. area cle ec fstu peat muse, Prima prin care 182 COMM. ans mult, mult zdrobit de trista vesige sions to una obinults CATT mototoleasca, 62 reprezentnd o dovag, react a piesesoared, 8 agai stole a Pande ac hci ep itor Hin cautarea unl "avocat, $4 Se informeze CUM poata mut, c&ci : it “unui frate bun pierdut’. rr Jn call te bu a doar fratle isparut se Poa Infoarcg sal priveze de avere, are puternice rezonante in suboonstientul hangiului, dang nei forme incipiente a obsestel. : nagtoe et rein coninuareimbinarea CN planul reals cel halucinatoy, pana la confuzia totala a lor, cacl Stavrache are ‘cosmaruri legate de intoarcerea Fratelui. Dupa cinci ani de la terminarea rézboiulu, singurd! Care perturba existenta hangiulu este preotul lancu, ‘woiintrul, care venea din cand in cand, de pe alt lume, sa tulbure somnul fratelui su. Avocatul avuses® dreptate. Singur popa avea dreptul $e nelinisteasc pacinica stépanire a hangiulul.” ‘Acfiunea creste gradat in tensiune, generata fiind de obsesiile hangiului, care coin sogmarunie sale in care i apare imaginea fratelul disparut, Cele dou vise rau-prevestitoare 1! TnftiseazA pe lancu In haina de ocnas, respectiv de cpitan, rostind aceeasi replica-laitmotiv: ,Gandeai c-am murit, neicd?". Desi ‘ncearc a se lnigteasca, s& supund subconstientul planului real, desi merge la biserics pentu a scdpa de halucinati, destnul sau se subordoneaza total! dbso- oi ce fee tepat,dar sigur, cdtre pierderea totala a ratiunii. Ambele yresivitatea celor doi, i frica it licabil Hi de posi coin de rsbunare eee cee pitolul al trellea al nuvelei con eta een tn nat cob sontreand pal east incdrcata din planul visulu, se i aa imosfera tne planul visului, se impleteste cu oe erate tinge, in curdnd, apogeul. obsesia perpetua a hangiului, care Tensiunea se amplticd si prin episodul loveste pe tata strmand, | Bre honed fe Sewer a) ipa ol kaso soorors in care hang fl covedeste po oy { sustragd un covrig. Aceasta este Tahan doi drumelunul dint ei find cha plin avaritia. Dupa plecarea ei, sosesc Acesta venise sé-si ceara vote a preotul lancu Georgescu. : considerabilé din banii regimentului Inapei, mai ales c& delapidase o sumé hangiu! jl confunda cu celal Talsnator | 2ctunea se destasoara in planul real, asemanatoare cu ona recurenta din al, aot inensiicat si de intrebarea frat, iche este nefireasca, ating&nd punctul 14 credeai mort, nu-i aga?"; reactia seeaet fd usin de ain eulminant al crizei de constint&, teva ori foarte lute ot gent ots Un Sunet nu se mai leschise gura mare s8 spun $i apoi ramasera mari, privind Putu inchide; ochii clipira de finta, peste inféitigarea aceea, In tidice, di tremurand gi, ca gi Th duse sence car c&zura tepene dea lungu! ne Gesture sale hades deserts raha pei gura rémase-nclestat masurd ce dalogul cu tatele inainteara rie ce arbie pe san”. parase cu sacri este tale inainteaza si isi da e controla rational, iar Pe pire reales, cored Poticolul de a reveni feama c& averea po care tamer ‘consti u-Se ireversibil intr-un won alin Cee ‘ ia Latina, dupa o lupta inclostata al tenebrelor, care fi popeste, mana, treat aaah Stavrach i epee. Reacta fratelul © apr ale personalitati trates” os $1 parca preia, rape in nvocarea tps roape la fel de biter elu caci incepe a canta nse fratele”, sel norocului:, — cetme Completand scena in m +> Cer de facut? [...) — Nam noroe Scanned with CamScannerpersonajulul Traséturi Literatura romana - eseuri - i i i armen rceeuripentruciasele 9-12 o n Proza lui Caragiale, natura are un rol fc it ncordanta cu evoluta absense u foarte important, aflandu-se in este prefatata de o vi sie Personajului. Aparitia fratelui in planul halucinatiei un zgomot obsesiv ators mohorat, cu ploaie monotona, ale cére picdturi produc rece de toamna, nei cand ating fundul unui butoi: ~Afara ploud méruntel, ploaie ritmate pe fundul unert le de apa prelingandu-se de pe stresini si picdnd in clipe cAntare cu nenumancte oo, coat: lsat gol intr-adins la umezeala, féceau un fel de este amplificata dee” 9 udate infelesuri.”. Confuzia dintre realtate si halucinatie cauza oareia ah em? aPrig&, cu viscol putemic, care produce inzapeziri, din amplificand cere pute drumetiior sunt ascunse, revelandu-se prea tarziu, si aparent nose fia de claustrare in spatiul hanului. Toate aceste am&nunte, Innebunire ative, accentueaz’ obsesile unui spirit labil conducandu-! spre a Foreonell Principal al nuvelei psihologice este Stavrache, hangiul pentru care 7 Rosela” devine o obsesie care Il conduce tretat spre pierderea total a rt primeasc’ aioe si crud, dar foarte muncitor, find tot timpul pregaitit sai rimeasca orice client. Hanul sau se afl int-o locate privlaglat, o9ea oe it aduce nino cn ao Naratorul il caracterizeaz& tn mod direct, inca de la ‘inceputul Teyeie| ga find .om cu dare de mana’, mutumit de propria sa condi social aa tsi om teste fT teama troasot de hotii care bantuiau imprejurimile si care ar Vestea neasteptata ca fratele ‘sau mai mic este capetenia bandei de talhari produce o reactie impuisiva din partea hangiulu, perfect normala, motivatd de faptul ca Preotul lancu, om cu un statut social onorabil, va fi inchis ca un talhar de rand, denigrand si imaginea cArciumarului: ,Cum?... Nenorocitule! s& fugi! s& piel s& te-neci mai bine decat s& puie mana pe tine! in fundul ocnei iti putrezesc oasele.”. Desi vestea 1 luase prin surprindere, Stavrache isi recapaté destul de repede calmul si se gocmiogte ‘Intreprinz&tor, urzind planul de a-| trimite pe fratele dezonorat la razboi. Plecarea fratelui aduce cu sine incolfirea gandului de a poseda averea acestuia, fapt care il va duce treptat pe carciumar c&tre ultima treapta a dezumanizarii, evolutie care este urmarita gradat, in detail, pana la starea de nebunie, Hangiul 'si dezvaluie pe parcurs o laturd meschina a caracterului, c&ci primind vesti de la fratele sdu, este dezamagit, pentru c& traise cu speranta c& acesta ar fi tnurit in battalia de la Plevna. Cand primeste scrisoarea ,cu slova strana’, in sufletul Sau incolteste o sperant, care se transforma in bucurie,atland ca lancu decedase. Procaut find, strange scrisoarea cu gi, fra s& 0 mototoleasca, aga cum ffcuse cu prima; plansul la aflarea vesti este, de fapt, o descércare nervoasa, in momentul in care is da seama c& cea ce visase, s-a implinit. : Ca dovada a caracterulul su urét sa dezintoresului pentru tragicul eveniment, Stavrache merge la avocat pentru a se asigura ci el este posesorul avert. ae ea irorica a avocatulu,referitoare lao ipoteticdintoarcere a celui dispérut emer a'si revendica bani, s@ transforma int-un gand r&u-prevestitor pentru peri Ao devenind cu fmpul obsesW. Labiltategpsihicl a hangili conduce pe va pe tarémul halucinatel, cosmarurl vite aparent fara niciun moti devenind opeesh 've pentru cel care are constiinta inearcata si care tsi doreste, din lcomle, in i tia fratelui. mod anor, care halucinatorii par foarte reale, hangiul confundand planurile, IntPtr ric ol ‘senzatia reintalniri catastrofale cu fratele, cdruia i se train, dint our cumplit: ,icalosulelstriga d+ Stavrache, ne-ai facut neamul adreseaZi cH ° anu to mai vadl Pleacal Du-te inapoi de-t ispaseste pacatele”. de ras! Sa pi sttia,criticaté tocmai de Stavrache, nu gaseste vinovatul, anume Acolo unde iarilor, hangiul, avand mobiluri egolste, isi doreste s& Isi pedepseasca capetenia tana gn vis, scot la iveala tendintele criminala ale lui Stavrache, tratele. iano cata se trezeste dupa o Inclestare putemica: ,simte cum degetele- caci de ft Scanned with CamScannereee rece ne Literatura romand - eseuri pentru clasele 9-12 7 Relatiile dintre Personaje patrund in mugchii grumazului strivindu-i, afundand beregata, sfaramang Moheieturg cerbicii”. lei, sunt urmarite in manier naturalist dul final al nuvel t 7 x reactig Pasa hangiului. Dovedindu-si avaritia si l&icomia, dar si fondul psihic ; is i in ce ii ji : el nu mai accept niciun compromis de a instraina ceva din ce apartine, asa oh dovedeste crud cu fetita sarmana care incearca s& fure un covrig, A; situate tenslonate ‘in care se afla este chiar evenimentul de care se temea ce| m, mult, anume aparitia fratelui séu si pretentia acestuia, intemeiata, de altfe), de recat i st&pAneste pe hangiu scoate la iveala gesturi Necontrolate ale acestuia, dupa care, cuprins de friguri, fi inspaimanta pe drumeti prin totala sq c&dere psihica. Din instinct criminal, la fel ca in vis, se repede s4-si ucida fratele; fiind ins& imobilizat, rade gi isi scuip& adversarii. Stavrache innebuneste din cauza avaritiei sale, a lcomiei care depaseste sfera umanului, pasind pentru totdeauna ‘in lumea tenebrelor propriului psihic. . Stavrache este caracterizat in mod direct de narator, la inceputul nuvelei; ulterior, Modalitatea dominanta de caracterizare este cea indirect, trsaiturile carciumarului reiesind preponderent din reactiile sale subordonate obsesiei. In legatura cu cei doi frati, personaje ale nuvelei, G. Calinescu afirma: »Incontestabil exist o tara ereditara in familia in care un frate innebuneste, iar altul se face talhar ca popa si delapidator ca ofiter. mu DS ee oo al eae ae celor doi este analog. Niciunul cea ce are, dorindu-si, din l&comie, si ceea ce nu-i apartine. lancu Georgescu, stigmatizat de proprile fapte si incapabil de a raspunde pentru ele, Preferd sa fuga cu lasitate, dar se dovedeste a fi delapidator, continuand faptele reprobabile si departe de anturajul nefast al talharilor. Stavrache, desi este un om ee it, at Enea Sarguinta pentru a avea o conditie materiala foarte Bund, de Plas risen Palu Social in care setea de inavutire are implicatii nefaste, isi Coreste cu ardoare si averea fratelu, chinuit find pana la dementa de obsesia c& 0 intoarcere a acestuia |-ar putea priva de ea. ° In ceea ce priveste stilul, Caragi; il | an utilizarea dialogului alc dn verre Pan fea oa er ; ‘i i i » releve le Habe niece! on ia year folosirea stil indenter sia integrarea in nuvela’a unei adevarate fire clinibe egal Personajului_ central, evolutia pana la innebunire, obsesiei, care ii urmareste in legatura cu nuvela psihologica in , afirma c& ,ideile si sentimentele oameniior nae bees » criticul literar Tudor Vian ci din aceea a eroilor. Nu ascultim pe autor vere ee din perspectiva scriitorului, personajele gandind si simtind.” Orbindu-ne, ci «vedem» oarecum Scanned with CamScanner