MIHAELA BULIGA e BOGDAN PANTU IstTorrIA ARTELOR ARHITECTURIT S ART Scanned with CaScannerCapitolul 1 ANTICHITATEA mmoartea, ci se continua dincolo de ea In viata vesnic’. Pentru ei, moartea nu era decat o trecere Intt-o alta viata. Pentru egipteni, omul era alcatuit din trup, partea mate- ‘ial, si suflet (Ka), partea spirituald. Prin moarte, sufletul se ellbereazd de trup §i continua sa trdiasca liber. El se n- toarce de fiecare data — dimineata ~ in trup, dupa o calato- fie — noaptea — In lumea mortilor. Pentru ca acest ciciu s& fe repete vesnic, trupul este Imbalsamat, se construiesc “ease pentru elernitate" care si ad3posteasca trupurile $i $e fac statui ale defunctilor. ARTA EGIPTEANA * Considerat .un dar al Nilulur’, Egiptul a avut (una dintre cele mai originale si strélucite civiliza- } ti din Istotie. Originile ei se situeaz’ in epoci atravechi, In preistoris si protoistorie.|Asezat in coltul de nord-est al Ajricii, Inconjurat de Marea Mediterand, desert si Marea Rosie, Egiptul antic Arta egipteana ca parte componenta a civili- a fost un stat izolat care a cunoscut putine peri- )zatiei egiptene are un profund caracter religios ‘cade de expansiune asupra popoarelor din jur si | i funerar. Aceasta trasaturé se manifesta in ar- a fost foarte rar atacat de dusmani. | |zolarea,q \hitectura, sculptura si pictura. ritmul lent de dezvoltare economica si socialé,| Arta egipteana este legat de faraon datorita precum si pastrarea unor puternice tradifii loca- > originii divine a acestuia. Este o art de curte ca- le fac.ca civilizatia gi arta egipteana sa reziste in| re preamareste puterea faraonulul si araté forja timp nealterate.|Aceasta este Inchisa, practic £3.) si bogatja lui. Acest lucru este vizibil in dimensi- rainfluente din afar, bazata pe un orgoliu de ci-_unile uriage, strivitoare (faraonice) ale construc vilizatie superioara. Conservatoare, a evoluat {ior ridicate i in supradimensionarea trupurilor pulin in timp pastrandu-si trdsaturile specifice, in de faraoni (si ze). timp ce in bazinul Mari Mediterane infloresc si- Arta egipleana este omogena si conserva- dispar alte civilizafi, Este profund atasata puterii\ toare, Datorité caracterului su sacru si funerar, || aceasta se supune unor canoane respectate cu | | strictete de-a lungul secolelor. Aceste reguli limi- teazéi foarte strict libertatea de creatie a artistilor | si determina o evolutie inceaté a artei, fara \salturi spectaculoase. Arhitectura religioasa si funerara este repre- zentativa si definitorie pentru arta egipteana. Ea cuprinde temple de cult, morminte si tem- ple funerare. Templele de cult sunt construite in fie- care orag si sunt in- chinate unui singur zeu (sau faraon). Ele trebuie sa adépos- teasca statuia zeului gi reprezinta locul de Oficiere a ritualurilor de cult de catre preoti gi Marele Preot. Tem- plele sunt de plan rec- tangular si compuse din mai multe spati. Piramidele ul Keops, Kefren $i Mikerinos (ansamblul de la Giseh) faraonului, religiei si cultului mortilor. _ Faraonul reprezinté puterea absolut’ in stat. Protocolul egiptean indica cela 5 atnibute ale faraonului care atest’ calitile sale supranaturate si originea lui divina. El este fiul Zeului soare, este zeu in timpul viefi gi dupa moarte, este seful suprem al armatei, judecdtor gi lagiuitor, este seful suprem al cultului si prezideaza rtualurile sacre. Religia egiptenilor era politesta, iar numarul zeitatilor de ordinul sutelor. Ei, zeii, au ereat lumea, iar viata oame- nilor pe pamant era guvernata de zei. Cultulzellor se oficia in temple de care preji prin ritualurl secrete. Eaten au ‘cei mai credinciosi oameni din antichitate. Ei credeau: fu numal In 28, ci In viata de apo. tubing atat de mut ala, egintenii credeau ca ea nu se opreste odati cu Faraonul Mikérinos $i sofia sa Intrarea in templu este strajuita de doi Scanned with CaScannerpiloni in forma de trunchi de piramidé (de care Sunt alipite statui uriage de zei), este precedata de 0 alee de acces cu statul de sfinasi avand anga intrarea principal un obelisc pe care sunt Inscrise hieroglife ce Povestesc viata zeului. Dincolo de poarta inaita si ingusta a templului se afl o curte interioara unde sunt asezate altare de rugaciune in coridoare acoperite si sustinute de coloane. Aceasta curte este singurul loc in fare pot patrunde credinciosii pentru a aduce o- frande si a se ruga zellor. Dupa curtea interioara urmeaza sala hipostil cu o multime de coloane Uriase decorate cu picturi sau hieroglife si sanctu- arul compus din mai multe camere i coridoare secrete. in cea mai inde- partaté si intunecoasa dintre ele se afla statuia zeului. Templul de cult este o constructie monu- mentalé de foarte mari dimensiuni_ si proportii uriage. El este construit pe baza sistemului stalp {coloana) — grind’, sis- tem preferat de multi constructori din antichi- tate. Cei egipteni nu cu- nosteau arcul sau bolta Coloana egipteand foarte Inalta este construité din piatra, Ea indeplineste o functie de sustinere (portanta) si decorativa prin forma Specialaé a fusului sau capitelului. Fusul este cilindric cu suprafata neteda sau fasciculata imitdnd tijele de flori. Coloanele sunt colorate in rosu, albastru, verde sau galben $i inscrip. tionate cu hieroglife. Capitelurile sunt inspirate din flora locala (lotus, palmier) sau reprezinta capete de zeite (Hator gi Isis). Mormintele exprima cal mai bine importanta pe care 0 acorda egiptenii vietii de dupa moarte. Acestea sunt /ocuinfe pentru eternitate" menite sdile slujeasca de adapost in viata vesnic’. Pen- tru aceasta ei construiesc mastabale si pirami- de. Mastabalele sunt pentru oamenii bogati si clasele conducatoare. In plan simplu, rectangu- lar, ele sunt structurate pe doud zone: cea teres- tr unde se afl camera ofrandelor pentru ofici- erea ritualurilor de cult, si serdapul care adapos- teste statuia defunctului. Zona subterana, la care se ajunge prin puturi de-acces, este com- pus& din camere mortuare unde sunt agezate sarcofagele defuncfilor si coridoare de acces, Piramidele, destinate faraonilor si familei lor, sunt construite din blocuri de piatra. Flecare fa- raon se ingrijeste inca din timpul vietii sa-si con- 4 | struiascé mormantul. Piramidele sunt athe structurate incat in interiorul lor Se afl came ofrandelor, serdapul gi chiar camere mort,,, (unele false), iar in subteran numeroase ¢,,° doare sau camere mortuare separate sj g,,. accesibile. Prima piramida construité a fost in trepte a faraonului Djeser de ta Sakkarsy, apoi cea de forma romboidala, ajungandu-se |, forma de piramidé propriu-zisa. Templul funerar este 0 constructie compleyg de foarte mari dimensiuni si care indeplineste 5 functia de templu de cult si pe cea de morman;, (in subteran). Templele funerare sunt construite de catre faraoni sau membrii familiei regale 5, sunt adeseori sapate partial (semihipogeu) say integral in stanca (hipogeu). Ahitectura egipteand cuprinde gi alte tipuri de constue. fi: forturi de apérare, palate si case particulare, Acestea ay fost construte mai ales din cérdmizi uscate la soare, purr rezistente in timp. Multe din informatiile despre aceste con. structii sunt cuprinse in texte hieroglife. Exemp Mastabalele de la Abydos, Piramida in ‘trepte de la Sakkarah, Piramida romboidala de la Dagur, P. ramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos (ansamblul de ts Giseh), templul reginei Hatsepsut de la Deir-el-Bahri, Mor méntul lui Ramses II de la Abu-Simbel, Templul funerar a) lui Tutankamon din Valea Regilor ¢.a. Sculptura este un domeniu important al arte egiptene si se manifest sub forma basoreli- efului, altoreliefului si statuarei de mari si mici dimensiuni. Lucrarile sunt realizate in piatr’ lemn sau metal (aur, argint), Sculptura egipteana este supusa canoanelor iar respectarea lor determina trasaturi specifice, distincte. Aceste canoane sunt impuse de cte- dinfa lor fn zei si tn viata vegnic&, Ele sunt hiera- tismul, frontalismul gi supradimensionarea, tn momentul mort, sufletul suporta judecets seror care eevee ele Pune si rele din timpul viet pe pamant § nile fares at alunga tn lumea vegnic In cereme trei_ momente impor tante: primul moment, de asteptare a jude. aii, cu maximum de Increme trata si atintité spre ‘nainte; al doilea mo. ment, cel al deschideni guri, pentru iesirea sufletului_ si captarea energiei sacre, nece- ‘sare trecerii dincolo, in ccealalta viata; cel de-al treilea moment, pas. rea cu piciorul sting tn viata etema. Scanned with CaScannerHieratismul exprima incremenirea trupurilor gi tipsa de expresivitate a chipurilor. Acestea sunt rezentate cu barbia usor ridicata, calota cra- piand lsat spre spate, ochii marifi gi privirea a- finlta spre depart. Calmul,linistea $i lipsa de expresivitate simbolizeazéi detagarea personaje- lor de viata pamanteana si asteptarea dreptului lanemurire. Frontalismul este vederea din fata, frontal, a sonajelor reprezentate. El functioneaza dife- fitin statuard si relief. In ronde-bosse, desi o sta- tuie este tridimensional si poate fi privité din toate unghiurile, sculptura egipteana obliga privi- torul doar Ia o citire frontala pentru a intelege semnificatia statuii. in paralel cu acest tip de re- prezentare frontala, statuile egiptene infatisand personaje (zei, faraoni) in picioare sau stand, sunt guvernate si de principiul simetriei. Ea con- sta in agezarea formelor anatomice identic, de-o parte si de alta a unui ax de simetrie, o verticala ipotetica dus& de la baza nasului la sol. In sculp- turd, ca sin picturd, simetria este relaliva, deoa- rece nu poate exista identitate absoluta intre ce- le doud parti. Astfel, desi majoritatea statuilor e- giptene Infatigeaza personaje cu bratele lipite de trup si cu pumnii stransi, piciorul stang care face pasul spre inainte nu mai este simetric cu cel drept. Sau, unul din brafe poate fi adus in drep- tulinimii si, deci, nu mai este simetric cu celallalt. In picturd gi relief, frontalismul se exprima ciferit: capul si picioarele sunt reprezentate din profil, u- meri, pieptul si ochiul sunt vazute frontal. ‘Supradimensionarea const in reprezentarea zellor sia faraonilor mai mari decat celelalte per- sonaje, pentru a sublinia caracterul lor sacru. Alaturi de statuard, relieful este destinat s& decoreze peretii mormintelor, templolor sau pa- latelor regale. Compozitile sunt dispuse in regis- tre suprapuse, sub forma de frize. Tematica este variata alaturi de procesiuni religioase sau fune- rare gi ritualuri sacre si de inmormantare, apar foarte des subiecte din viata cotidiana - scene de munca, vanatoare, pesouit, banchete. In perioada Regatului Nou se face simfita o inolinafie ‘spre rafinament i elegan{a. Acestea sunt exprimate prin stiliz&ri $i deformari anatomice: prognatism accentuat, sub- tierea exageraté a gatulu, proeminenta abdomen gfra- alitatea gi alungirea membrelor. Exemplificari: Statuia faraonului Kefren, Printul Raho- tep si sofia sa, Scribul, Ka-Aper, Statuile faraonul ses Il, Portretul lui Nefertiti, principesa Tui, Masca de aur a [ui Tulankamon, Paleta lui Narmer, Tada lui Mikerinos, Re- liefurile de pe pereti mastabalei de la Sakkarah s.a. Pictura se confunda la inceputurile artei e- giptene cu relieful. Treptat, pictura muralé cap&- t& 0 amploare speciala gi ia locul reliefului in de- corarea peretilor de morminte, temple sau coloa- ne. Se practica tehnica frescei, iar scenele sunt agezate in frize pe toata suprafata peretelui, de la sol la tavan. Ca si in cazul reliefului, tematica este foarte bogata, cu scene variate din viaja cotidiana (banchete, dansuri, intreceri sportive, diferite ocupatii etc.) sau ritualuri de cult si ‘inmormantare. Functioneaz4 legea frontalis- mului si adeseori hieratismul. Personajele sunt statice sau surprinse in diferite migcari in functie de actiunea desfasuratéa. Se incearcé o in- cadrare in peisaj si chiar o asezare pe etaje a personajelor (perspectiva etajata) pentru a su- gera adancimea, Desenul este precumpanitor, linia neagra contureaz& accentuat formele, culorile sunt agezate in pata uniforma, fara nuantari care sa dea impresia de volum. Ca sila relief, se observa o diferenta intre simplitatea gi schematismul reprezentarilor umane gi corecti- tudinea si multimea detaliilor in redarea animalelor. In Regatul de Mijloc se observa aparitia unor elemente simbolice sau magice si diversificarea paletei cromatice, folosindu-se, pe lang’ culorile primare, com- plementarele, contrastele de inchis-deschis si griurile colorate. in Regatul Nou, cand fresca ocupa locul dominant in decorarea templelor, mormintelor si palatelor, se observa 0 modificare a culorilor care devin mal transparente, chiar nuantate, ceea ce conferd 0 picturalitate nemaiintalnita pana acum. Exemplificari: Gastele de la Meidum, Pisica fa panda, Cofofena, Muziciene si dansatoare, Frescele de la Beni-Hassan, Vandtoare in delta, Harfistul orb, Principesele pe plaja $.a. 5 Scanned with CaScannerARTA MEsopotaMiANd Civilizatia Mesopotamiei antice este contem- Porana cu cea egipteanai, Mesopotamia este re- giunea cuprinsa intre Tigra gi Eufrat, cunoscuta Sub numele de , Tara dinire fluvi’. Spre deosebi- re de Egipt, nu cunoaste conditile prielnice dez- voltarii unui stat unitar. Asezarea sa pe traseul marilor drumuri comerciale dintre Marea Medite- rana si Iran este foarte favorabilé schimburilor Comerciale, dar si invaziilor stréine atrase de i- mensele bogatii pe care le detine. Datorita pros- Peritatii economice, se dezvolta cateva orase-stat Precum Ur, Uruk, Lagash ¢.a. - orase prin unirea c&rora se vor forma temporar state puternice ca Sumerul, Babilonul s.a, Mesopotamienii cunose religia politeista, iar cultul zeilor se oficiazé in temple. Perioade de inflorre: perioada sumero-akkadiana (mileniul II .Hr); * petioada asiniana (maxim de tnflorire in secolele IXVILLHe), perioada Noutui Babiton (secolele VII-VI LH). ARTA SUMERO-AKKADIANA. Se dezvoltd datorita unor focare de cultura in orasele Uruk, Akkad, Lagash. Arta se dezvolta in stransé legatura cu religia politeisté si cu pu- terea regala, pentru glorificarea ei. Arhitectura. Fiind vorba de un popor de raz- boinici, cel mai important tip de constructie este palatul-fortérea{a. El este bine aparat de ziduri ‘ ve a foarte groase gi foarte inalte, fara deschideri, cu terase artificiale si agezate pe Inaitimi, De plan dreptunghiular, pa- latele sunt constructii complexe prin numérul mare de camere pentru locuit, receptii, depen- dinte. Aceste camere sunt agezate in jurul unei curfi interioare, centrale, nu au ferestre si sunt acoperite cu ta- vane drepte gi bolti. In cadrul_ palatului-forta- real se afla templul si ziguratul. Templul este format dintr-un vestibul si sano- tuarul in care se afla statuia de cult. Ziguratul este un turn in gapte trepte (staje suprapuse, terase, scdri monumentale) care are la ultimul etaj o capelé pentru slujbele religioase si cercetarile astrologice. Fiecare etaj al zigura- tului era diferit colorat, conform unei simbolistici mistice. Palatele, templele si ziguratul erau con- struite din c&rzimida uscata la soare, foarte putin din piatra si lemn. Decorafia lor este realizata cu caramida smaifuitd gi reliefuri. Sculptura este reprezentat de statuara si relief. Statuile infaliseaza regi si personalitati importante ale statului, iar relieful prezinta o te- matic inspiraté mai ales din lupte si rzboaie. Scenele infaliseaza victorii dobandite impotriva dusmanilor si, prin aceasta, relieful este o glori- ficare a statului Exomplificarit statulle lui Gudéa, Stela vuturilor, Stela regelui Naram Sin, Stindardul din Ur. ARTA ASIRIANA Se dezvolta in orage importante ca Assur $ Nive, ator ©xpansiunii asirienilor, in arta lor regasesc certe influente sumero- iene si babiloniene. * eet Arhitectura. Cea mai importanta constructi¢ este palatul, un edificiu impunator tidicat pe tere Se arlfciale inalte. Aceste palate se intindeau pe Suprafefe mari si aveau porfi de intrare impo- zante, scar monumentale, tumuri gi crenelur Turnurile erau decorate tn relief cu figuri uriase Scanned with CaScannerge animale reale sau fantastice. Intre zidurile pa- fafului se aflau numeroase cur{iinterioare deschi- se, In jurul c&rora se grupau camerele de locuit si anexele necesare desfasurarii vietii. In mijlocul palatului se ridica ziguratul pe sapte etaje. Sculptura este reprezentata de statui impo- zante de regi, figuri de animale fantastice de 3-4 m inaltime, cu trupuri de animal, capete de om, aripi si cinci picioare. In afara de aceste statui, relieful impodobeste peretii palatelor, sub forma frizelor. Ele infatigeaz& mai ales regi pe tron, si- uri de prizonieri, scene de lupte sau vanatoare si zeit&ti inaripate. Exemplificari: Statuia regelui Assurasirpal Il, Assur- banipal la vanétoare, Leoaica ranité, Leu agonizand. ARTA BABILONIANA / Cunoaste o mare dezvoltare, in stransa legatu- / racu Babilonul care devine — incepand cu mileniul IItHr. - cel mai puternic orag comercial gi militar, regi babilonieni supundnd intreaga Mesopotamie, ‘\ ‘Arta babiloniana se dezvoltd in doua etape: arta Vechiului Babilon (secolele XVIII-XV i.Hr.) si arta Noului Babilon (secolele VII-VI i.Hr.). Babilonul va aduna bogafii imense care vor \ duce la dezvoltarea unei viefi luxoase si la inflo- ‘rea artei Arhitectura. Cea mai importanta constructie este palatul-fortareata, bogat decorat cu card mizi smaifuite policrome sau reliefuri tot din c&- ramida smalluita. Motivele decorative erau ani- maliere, florale sau geometrice. Desi oragul a fost distrus de nenuméiate ori, el a fost recon- struit de c&tre Nabucodonosor al |I-lea care a re- facut vechile fortificafi, adugand in fata lor, la intrare, Poarta zeitei Istar din cdramida ars’ gi smalfuité. Tot acum sunt realizate celebrele gra- dini suspendate ale Semiramidei si Templul lui ‘Marduk (sau Turnul Babilonului). ARTA PERSANA { Cunoaste 0 perioada de inflorire in secolul al | Vi-leai.Hr., dupa impunerea stapanirii asupra in- \ tregii Asii occidentale si Egiptului si formarea u- | fui imperiu prosper. Cele mai infloritoare orage au fost Susa, Ekbatana gi Persepolis. Arhitectura cuprinde palate asezate pe tera- se artificiale, de mari dimensiuni si foarte bogat Impodobite. Aléturi de palate, persanii au mal Construit morminte sdpate in stanc& (hipogee). Sere ee Es Poarta zeifel Istar (Muzeul de antichitati din Berlin) Exomplificiri: Palatul lui Darius | de la Susa (s-a pas ‘rat doar relieful cu Friza arcasilor), Palatul lui Xerxes de la Persepolis (s-au pastrat fragmente din sala tronulul ~ numi- 18 ,sala celor o suté de coloane"). Cultura Mesopotamiei este deosebit de boga- 18 gi las mostenire omenirii primul alfabet, cu- nostinte importante de matematica, astronomie, primele legi juridice s.a. In domeniul arhitecturii, este creatoarea arcurilor si boltilor, care repre- Zinta solufi indraznefe fata de sistemul stalp-grin- da, mult mai simplu. De asemenea, se foloseste pentru prima data in realizarea constructiilor un liant pe baz de bitum, care asigura soliditatea constructiilor. Au fost primi care au folosit, pentru decorarea si impodobirea peretilor, cardmida smaituita gi policroma. ‘Areasi din garda lui Darius I~ Susa Scanned with CaScannerARTA CRETANO-MICENIANA CRETA in paralel cu Civilizatiile egipteana si mesopo- tamiand, la rasdritul Marii Mediterane se dezvol- {8 civilizatia cretana. Creta este o insulé agezata la distante egale de Europa-Asia-Africa (Egipt). Datorité pozitiei sale geografice, civilzatia erstana va primi influente atat din partea Fgiptului, cat sia Mesopotamici, La randul ei, Creta va avea o mare contributie la formarea Culturii si artei grecesti. Dezvoltarea civilizatiei cretane este legat de inflorirea oragelor, find 0 civilizajie urbané. Orage precum Cnossos, Phaistos, Haggia-Triada, Gurnia sunt printre cele mai bogate, datorita dezvoltarii mestesugu- nilor si comertului, Din punct de vedere religios, din informatile pastrate, se poate afirma cd re. ligia lor era politeista. Din lips de date, nu se Poate preciza nici numarul, nici numele zeitatilor cretane: Probabil c& cele mai importante erau Zeitalile feminine, ca simboluri ale ferilitSti’ gi re- generdrii naturii, si taurui, ca animal sfant, Ritu- alurile religioase se desfagurau tn aer liber, In mici capele sau in anumite sali din interiorul Palatului regal. Civilizatia cretana atinge maxi- mum de inflorire tntre secolele XVI-XV TLHr. Palatul cretan este cea mai important con- structie din cadrul arhitecturii cretane. E! repre- zint& centrul administrativ al orasului, este rege- dinta regal si probabil centru religios. De mari di- mensiuni, desfsurandu-se pe vertical pe 1-2 etaje, palatul este a- sezat pe o colina, planul su urmarind configuratia terenului. Este inconjurat la exterior de ziduri din caramida, dar nu are aspect de fortéreaté ca palatul mesopota- mian. Datorité po- Zitiei favorabile a in- sulei gi reliefului ei stneos, nu se vor consirui ziduri groase de aparare, c&ci pri- mejdia_unor invazi exterioare este mica si, ca atare, accentul nu cade pe elemen- tele de fortificatie. Palatul este deschis spre peisaj prin numeroase loggii si terase, ce Permit locuitorilor lui s& admire natura. in construcfia palatului se pune accentul pe confort, alat prin facilitatile oferite locuitorilor, ct si prin humeroase picturi, reliefuri, coloane colorate ce il Impodobesc spre delectarea locuitorilor. Planul palatului este foarte complicat, labirintic, de forma neregulaté. In functie de Necesita{i si urmarind Configuratia terenului, acest plan poate fi marit prin adaugarea ullerioar’ a numeroase spatii. Palatul cuprinde una sau mai multe curti interioare, din care una este central (de 52x25 m), in jurul careia sunt dispuse camerele foarte numeroase, Coridoare tntortochiate ca nigte labirintur, galeri i din loc in loc, terase gi loggii. Camerele au diferite destinati: pentru receptie, tron, sanctuar, locuinte pentu ferei, separate de cele pentru bball, de- Pozite, ateliere. Grija pentru confortul locatarilor se manifesta Tn existenta salllor de baie dotate cu instalafi de canalizare. In realizarea palatulul se foloseste sistemul simplu, stalp (coloana) si grind’. Coloanele cretane au o forma diferiti de cele egiptene sau grecesti find mai subtir la hava si mai evazate spre capitel 4 Sub forma de tor, sunt colorat ‘i capitelul tn negru). Prin forma si Coloanela devin elemente de decor. eretii palatului sunt i i - Toase picture Sunt tmpodobiti cu nume Scanned with CaScannerfasoara pe mari suprafefe de perete sau sunt gelimitate de benzi decorative. Tematica este variat, cele mal frecvente scene find cole sportive, de dans si, mai rar, cele de ritual (cy rooesiuni de femei, purtatoare de ofranda) Compoziile au personaje putine, bine redate anatomic si care pastreaza legea frontalismului, ‘Sunt surprinse in migcare, in pozitii si atitudini variate. Redarea personajelor se face printr-un desen sintetic, fara detalii, schematizat si simplificat. Ca si in cazul altor civilizatii, se remarc& diferenta de tratare dintre trupurile umane si animalele domestice sau salbatice, mult mai realist si corect redate, si surprinse mai ales in migcare. De multe ofi, scenele sunt incluse in peisaje, sugerate prin detalii de vegelatie. Fara s& foloseasca o linie puternica de contur, formele sunt construite prin culori luminoase gi vii. Sunt exploatate raportul de in- chis-deschis si uneori nuantarea culorilor, pentru delimitarea si chiar modelarea formelor. In civilizatia cretana, ceramica cunoaste o mare dezvol- tare. Cretanii sunt, inaintea elenilor, buni ceramisti. realizat mari cantitati de vase cu care faceau un comert in- floritor in diverse colturi ale lumii ramica lor este de buna calitate, pictaté sau decorata in re- lief. Motivele ornamentale sunt geometrice, florale gi zoo- morfe, agezate pe toata suprafata vasului. Printre cele mai frumoase, se numéré vasele Kamares care au pereti subfir ct coaja de ou (ex. Vasul cu caracatité) Exemplificari: Palatul de la Cnossos, Phe Principele cu diademé (sau Printul cu flori de crin), Parizia- na, Fresca maimufelor albastre, Fresca delfinilor §.a. MICENE Asezafi in Peloponez intre secolele XV-XII 1. Hr, micenienii — contemporani cu cretanii - au avut © civilizatie originala, diferité de cea cretana. Prin cucerirea Cretei, micenienii cunosc o rapid& inflorire economica si cultural-artisticé. Sunt un popor de razboinici despre a caror istorie, religie sau obiceiuri se stie foarte putin. Au Intemeiat cteva orage (Micene, Tirint), dintre care Micene a fost cel mai cunoscut prin bogatia si frumu- sefea sa. _ Palatul si morméntul reprezinté singurele tipuri de constructii care s-au pastrat din civi- lizatia miceniané. Nu se cunose date despre religia lor, ritualurile religioase sau despre exis- tenfa unor lécaguri de cult speciale. _Palatul este fundamental diferit de cel cretan, prin accentuarea functiei de protectie a locuitori- ‘or, Un adevarat ansamblu-fortareaa, palatul este inconjurat de ziduri inalte si groase din blo- curi uriage de piatrd bruta si nefasonate (ziduri ciolopice) si este prevazut cu turnuri de apdrare. Situate pe indiltimi greu accesibile, palatele au porti de intrare (ex. Poarta leilor, Micene), cori- doare boltite din piatré, 0 camera central, de forma dreptunghiulara, numité megaron, si curti interioare. Megaronul este o sala de mari dimensiuni (12x10 m) care are in mijloc vatra. Deasupra acesteia, acoperigul susfinut de c loane este intrerupt si prezinta o larg deschi- dere pentru a lasa s& iasé fumul. Megaronul este preluat de greci gi folosit in constructia templelor. Pereti palatului sunt decorati cu pic- turi in fresc. Acestea au fost realizate de mes- terii cretani, pentru ca mai apoi micenienii sa de- prinda si sa stapaneasca si ei tehnica. Tematica picturilor este bogat si cuprinde scene de razboi, de vanatoare, sportive si procesiuni religioase, sau de inmorméantare. Compozitille se desfasoara pe suprafefe mari de perete si Scanned with CaScannetCe Sunt delimitate de ancadramente florale sau Seometrice. Personajele sunt relativ bine redate anatomic, se respecta legea frontalismului si aU Poziti, atitudini si migcari variate, dar nu atat de firesti ca in picturile cretane. Culorile sunt Convenfionale, folosindu-se cu precadere ocrul, Galbenul, albastrul, albul si negrul Exemplificari: Palatele de la Micene si Trin; fresce: Vanatoarea de mistreti, Doamna cu caseta, Doamne in tra ‘Suré ~ Palatul din Tirint, Mormintele miceniene sunt de forma circulara (tholos), @ Coperite cu cupole. Diametrul bazei circulare este de 15 m, {ar inalimea de cca, 15 m. Cupolele sunt construe din blo- curi de piatrd fesonate, agezate in corcuri con- cenitice si in retrager succesive, fri. mortar In aceste mominte sau gisil difeite obiecte de Podoaba, masti mor tuare, scuturi si arme, ceea ce presupune cA luptatori' erau inmor- rmantafi cu Intregul echi- pament militar. Exemplificdri: mor- mintele regale de la Micene (Morméntul lui Atreu), ‘Spre deosebire de cretani care preferau ceramica, mice- nienii sunt foarte buni mestegugar in prelucrarea metalelor (aur, argint, bronz). Ei executau, mai ales din aur gi argint, di- farte obiecte: bijuteti, vase, arme, scuturi gi mali mortuare, multe realizate prin ciocdnirea foilor de metal. Exemplificari: Vasele de aur de la Vafio, Masca mortuara a lui Agamemnon. y ARTA GRECIEI ANTICE »Toate lucrurile se gaseau in haos, pana a venit ra- fiunea $i a pus ordine.” (Anaxagoras, secolul V7.Hr.) Arta greaca infloreste pe teritoriul vechii Elade, asezata in bazinul oriental al Marii Mediterane, Datorité organizérii economice gi sociale su- perioare, cultura si arta greaca ating un nivel su- perior de dezvoltare, nemaiintalnit la alte popoa- re din Antichitate. Legat’ indisolubil de spatiul geografic, de clima din regiune, de contitile e- conomice, sociale, politice si culturale specifice, arta greacd evolueaz dupa un ritm propriu, di- ferit de cel al eltor popoare. Buni navigator, ,po- poarele mari”, dup cum i-au numit egiptenii pe vechii eleni, si-au cdutat dincolo de fara lor, in toatd lumea, resurse de existent’, intemeind co- lonii si ducdnd cu ef cultura $i arta lor. Din acest 10 = motiv, civilizatia inflorit& pe teritorile Eladei este © civilizafie deschisd, diferité de cea egipteang sau mesopotamiand, iar fenomenul colonizari permite nu numai schimburi comerciale, ci si cul. tural-artistice, civiizafia greacd suferind influen te din alte zone geografice si raspandindu-se jg randul ef in lume. Arta greacd nu este o arta de curte, €2 ny preamareste puterea unui conducator. Ea este legata de existenta cetatii. Fara sa fie un stat u- nitar, organizarea de baza a Greciei este cea a oragelor-state, sau polis-uri, intre care nu 0 data au existat conflicte majore privind suprematia in zona, dar care s-au intrecut intre ele pentru rea- lizarea celor mai frumoase constructii sau sculp- turi. Ele au cunoscut (intre secolele V-IV 7.Hr.) 0 forma superioard de conducere si anume demo- cratia sau conducerea colectiva, in care cetate- nii libéri-ar ‘cotati int consultati in problemele importante ale cetati, Arta greacd devine expre- sia acestei democratii, ea este pusa in slujba /ui, pentru ,binele obstii”, iar artistul grec legat de viafa cefatir frebuie sé exprime idealurile si morala acesteia. El este un artist-cetatean in slujba lui. ‘in civilizatia greac& nu se face distinctia intre artist si ar- tizan, iar mba greaca veche ignora aceasta diferent. Pentru eleni, artistul este un artizan, cel mai bun, cel mai iscusit si ce! mai constincios. Primele_semnéturi pe opere de arta (Sculpturi) cunoscute dateaza de la sfarsitul perioadei arhaice $i exprima mancra simtté in fata operei desavarsite. Abia In secolul al V-lea i.Hr. apar in mod curent semnaturile unor personaltiiartstice precum Police, Fidias, Scopas $2. Un rol esential in evolutia artei grecesti La avut religia. Ca la majoritatea popoarelor din antichita- te, este 0 religie politeisté, grecii crezand ca tofi eli lor traiesc in Olimp. Religia greaca stabileste relatia intre bine si rau, intre frumos si urat, ea Proclama suprematia justitiei gi a dreptatii. Mito- logia greacé cuprinde toate povestile cu zai si erol, ea exprima permanenta cautare a dreptatii Raieleenl: Ea apropie lumea divnd de oes aie divinitate Zaii ote lar oamenii tind calitstilo si de- isemeni oamenilor, av fectele lor. Cu toate acestea, pentru greci, di- vinitatea repre- zinta ideea de perfectiune. A- cest lucru se va concretiza Scanned with CaScannerreprezentafi prin trupuri perfect dezvoltate, mereu tineri si frumogi. Este un politeism antropomorf care face ca religia greaca s& fie diferita de cea egipteand, ezoteric’, si ca civilzafia s4 fie un permanent amestec intre religie si viata laica. Cultura si arta greaca au formulat un ideal al sfectiunii umane, idealul uman grec al ,omului poms si Bun". Respectul pentru sanatatea fizics gi morala a omului i-a determinat pe greci sa-l considere pe acesta centru al universului. Omul devine ,masura tuturor lucrurilor’, iar arta greaca este prima care pune bazele unei concepti antropocentriste. Omul este surs de inspiratie pentru arhitectura, sculptura sau pictura greacd, el este cel care asigur permanenta cultunii i a artei. ‘Arta greacd a acordat intotdeauna o atentie precisa realitatii omului si vietii lui. Ea porneste de la datele imediate ale realului ,imitind” natura. Acest lucru se reflecta direct in cunoas- terea exacta a anatomiei umane si a trasaturilor de caracter ale omului. Dar, arta trebuie s& creeze in acelasi timp frumosul si perfectiunea, Pentru a innobila si infrumusefa realitatea. Ea exclude din aceasta realitate uratul (batranetea, boala, defectele, sentimentele primare), se Tidic& deasupra ei, printr-un proces intelectual de abstractizare (idealizare) formuland tipuri general valabile. Artistul grec urmeaza conco- mitent doua cai: prima, de reprezentare a obiectelor si fiinelor asa cum sunt, in mod realist, in sensul redarii lor corecte, cu toate {rasaturile particulare, si a doua, de idealizare {abstractizare), cea ce inseamna concentrarea 'ui pe calitatile esenfjale ale obiectelor si fiintelor. Realismul_artei inseamna redarea omului asa cum este, iar idealizarea, aga cum ar trebui sa fie, tinz&nd spre perféctiune. Cautarea perfec- fiunii atinge in arta greacd un moment culmi- nant in peri- oada clasicis- mului, perioada dominaté de conceptia ide- alisté. Astfel, templul devine un [acag ideali- zat pentru o fiinta perfecta, zeul. In cazul statuilor de a- tleti sau zei, i- dealizarea consta in constructia perfect a tru- pului, ca o armonie a partilor, si nu in redarea trdirilor sale sufletesti. Statuia reprezinta legd- tura dintre pregatirea fizica prin sport si cea spi- ritualé prin cultura, redé aspectele generale tipice ale personajelor si nu pe cele particulare. Din acest motiv, sculptura nu va reprezenta co- pii sau batrni, c4ci aceste varste implica imper- fectiunea si, deci, nu sunt compatibile cu idealul. Pentru prima data in Antichitate, grecii au f&- cut un salt in gandire prin incercarile lor de a de- fini nofiuni abstracte precum arta (techné), fru- mosul (to kalon), trasaturile lui, relatia arta-fru- mos, simetria si euritmia’, proportiile sau canoa- nele. in toate aceste incercari ei au cAutat sA ga- seasca cum s& exprime prin opera de arta fru- mosul si perfectiunea. *euritmie — armonie realizata prin simetria sau prin concordanta detalilor si a parlor componente intre relat lor cu tntregul. + perioada arhaicd (sec. Vil - VI THr.) + perioada clasica (sec. V - IV T.Hr.) ~ clasicismul dezvoltat (sec. V'tHr.) ‘= Clasicismul tarziu (sec. IV - perioada elenistica (sec. Ill -| 1 Arhitectura este reprezentativa pentru arta greacd deoarece ea ilustreaza interesul grecilor pentru organizarea oraselor-cetate, realizarea de construcfiifunctionale pentru necesitatile lor mate- fiale si spirituale si stabilirea unor principii estetice. Ordinele de arhitectura. Arhitectura exprima cel mai bine spintu! rationalist al artei grecesti, incre- derea grecilor in puterea si controlul ei. Pentru greci, arta se adreseaz unor finte rationale, iar ea poate s& le convings doar prin ordine, echilibru si armonie. Un monument de arhitectura este rezulta- i Scanned with Cascannera Petceptiel si ordonaril unui spatiu. Grecil au in- cat sa materializeze si sd vizualizaze acest Spa {iu prin construct simple, cui linii clare, ugor de citi. Aceasta simplitate se impune datorité unui simt deosebit al ordinii pe care grecii -au avut, incercand SA coreleze logic nile, planurile si masele arhi- tectonice ale constructiei, pentru a obtine impresia de durabil, calm, stabiltate si echilibru, Pentru a- Ceasta ei se folosesc de ajutorul matematicil care Stabileste precis raportul dintre verticale gi orizon- tale, plin si gol, structura si decoralie, Este, ca si in cazul sculpturi, raportul matematic dintre tntreg, an- samblul construcfiei (ansamiblul corpului) si parle |ui componente. Pentru a obtine frumusejea si per fectiunea constructilor si mai ales a templelor, gre- cii au inventat ordinele de arhitecturd i au stabilit numarul, mérimea si modul cum sunt dispuse co- loanele in ansamblul cladiri. Ordinul reprezinta age- Zarea intr-un raport armonios a platformei, coloanei, antablamentului si frontonului, raportandu-se tn permanenté la dimensiunile omului. Cele trei ordine sunt: doricul, ionicul si corinti- cul. Ele au aparut in perioade diferite, in locuri diferite gi au traséituri diferite. Doricul este primul ordin elaborat in perioada arhaica si cunoaste 0 mare dezvoltare in Peloponez si in sudul Italiei (Sicilia). Se caracterizeaza prin robustete, forme puternice, profile gi decoralii sobre, fiind asimilat ou ,barbatescu!”. fonicul este al doilea ordin ela- borat in perioada arhaica si cunoaste o mare dezvoltare in coloniile din Asia Mica si in insulele din Marea Egee. Sub influenta artei orientale, ionicul este mai bogat decorat fata de doric, are proportii mai zvelte gi elegante, fiind asimilat cu »femeiescul”. Corinticul apare mult mai tarziu, la sfarsitul perioadei clasice, in Asia Mica. El devine expresia bogatiei decorative gi a ele- gantei. Este aseménator in lini mari cu ionicul, doar capitelul este mai inalt si bogat decorat. Doricul — platforma pe care este asezat templul este formata din mai multe trepte inalte, coloana este asezata direct pe stilobat (ultima treapta a platformei), fara baza, are fusul tron- conic, cu sau fara caneluri (s4ntulefe verticale), gicapitel simplu, format din echina si abaca. An- tablamentul este compus din arhitrava continua, friza — cu metope (decorate cu basoreliefuri sau colorate) $i triglife — si comniga. Frontonul repre- zint& triunghiul format de cele doua pante ale a- coperigului si este decorat cu basoreliefuri sau statui adosate timpanului. ; Tonicul — are 0 platforma formata din mai mul- 12 inalte, iar coloana se sprijing te trepte mai putin inalte, iar col de stilobat prin intermediul unei baze. Fusul este cilindrio, mult mai zvelt, si are obligatoriu cane. a luri care sporesc senzatia de verticalitate. Capi- telul este format din frunze de acant (1-2 siruri) gi volute rasucite (inspirate dupa coarnele de berbec). Antablamentul este compus din arhitrava (cu profile asezate in retrageri ‘succesive), frizd continua (simplé sau decorata cu basoreliefuri) si cornig&. Frontonul nu se deosebeste fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit de io- nicul cu care se aseamand, capitelul care este format din trei siruri suprapuse de frunze de a- cant $i volute (obtinute prin rasucirea frunzelor de la colturi sub forma volutelor). Programul constructiv. In comparatie cu ce- lelalte civilizatii din antichitate, grecii au construit numeroase edificii tipice, adevarate modele pen- tru civilizatia romana. Agora sau piafa publicé este cel mai vechi complex civic din antichitate, Numit in elena ~zona urbana centrala”, agora reprezinta centru oe juridic, politic si comercial al comunita- tl. Ea are mai multe functii: loc public pentru a- dunérile cetatenilor, loc sacru pent destégu'a. fea ritualurilor de cult, loc de depozitare § schimburi de marfuti si loc de recreere gi plimba- re. Avand forme diverse in functie de configura {ia terenului, agora cuprinde in mod obligatoril temple, portice*, casa sfatului, teatre, altare elc antablamente (sau arcade), Templul (sau casa zeulu) i Té ne este cea mai impo" tanta constructie din arhitectura greacd. Ideea vu! be Scanned with CaScannet18cag special Inchinat unul zou a aparut in parloada arhaicd, pana alunel ritualurlo dosfégurAndune In jurul unui Copac considorat sfant, sau ka intraron nel grote. Templul grec 86 doosobogte da col y- giptean, plin de socroto gl in care statuia zoulil ara ascunsd privtl credincioglor. El este doschis po- porului care vrea sf vada statuia zeului gi sa ad cf ofrande. Nu are nimic secret gi misterios, sanc- tuarul unde se pastreaza statuia find o camorti luminoasé gi accesibilé. Templul esto gi un loc pu- blic important pentru polis, Tn fafa sau in jurul Jul desfasurandu-se ritualurilo religioase sau adundirile cetifenilor din cetate, cu diferite ocazii. El este o- biect de mandric pentru introaga cetale. Esto ridi- cat pe o inallime (acropole) pentru fiecare zeu ado- rat, fiecare orag a- vand unul sau mai multe temple. Pla- nul templului poa- te sa fie de doua feluri: dreptun- ghiular (care ax pare in perioada arhaicd), cel mai frecvent, si cir cular sau tholos (care apare in clasicismul tarziu gi se raspandeste in perioada elenisticd). In forma lui clasic’, cel de plan dreptunghiular este format dintr-o singura ca- mera sau trei camere, pronaosul (sau vestibulu)), naosul (sau cella) si opistodomu! (sau camera tezaurului). Cella este camera statuii divinittil $i deriva din vechiul megaron micenian (sala centrala a palatului). Templele diferd intre ele prin numarul si agezarea coloanelor, putand fi aptere (fare coloane pe laturile lungi), prostil (cu coloane tn fata templului), amfiprostil (coloane in fata gi in spatele templului) gi periptere (inconjurate de jur imprejur de coloane). in stabilirea dimensiunilor generale, se foloseste, ca unitate de masura, dimensiunea o- mului, din care cauzd templele grecesti nu cople- ese, nu strivesc prin dimensiunile lor uriage ca in cazul celor egiptene si nu se impun prin grandoa- rea $i monumentaltatea lor ca cele construite mai ea de catre romani ca simbol al puterii imperi- ale, Exemplificari: temple dorice: Templul zeitel Demeter $1 22Ului Poseidon — Paestum (Italia) (p. arhaie’); Templul I Zeus ~ Olimpia, Parthenonul ~ Acropole Atena (p. clasica); famples dando, Tamplul zeitel Arthern Erechtelonul gl femplul zéilel Nike Aplern’ — Auropole Ae. a (plana), temple cictdaner Cholosel din Dolph, Tholosul din U pidiur (pe ofeplitunulal Wrz Paithenonit ws allt jo Aetnpols Mion, ali do alto monuinenta inpetante ‘a Propallaalo Gatun sonnet 16) bau ,porgi wcaopolo? eanpla zoel Hike pero, Pi coleca (dostinata operator de pictur 9 Ereciteianil (6 plan aasimotic gl colebyis prin Jaggi caniatidalary Fste ary tomplu dorig (la e#terior) Inchinat soial Athens, protactouroa caldii, El deving roprezentally pants arhitectura groact, sirbolul Increderi| atenisnilor In 261 gh Virluf! morale, El ebte colabru prin proporfile lui perfect gl sculplurile realizate do Fidiae 1a metopels gl fontaanele de In oxtrlor 9 do la fia lon a nti Toatrul este un loc public deslinal dostagur fii spoctacololor de toatry sau sorbarilor In cinstoa lui Dionysos, Este construit in aer liber, po panta naturald a unui deal, urmarind configurafia terenului (mai tarziu romani vor reugi 54 construlasca teatro po pante attificiale).. Esto format din locurile pentru spectatori (tribune cu gradene din piatra) gi scari de circutatio, avanscena gi scena (dotatd cu altaro de rugéiciu- ne $i spafii funcfionale necesare desfagurdrii spectacolelor), Datorité pantei, vizibilitatea gi acustica erau foarte bune, Pentru a se auzi cat mai bine si in ultimul rand, so folosea un sistem de ampificare a sunetului cu ajutorul unor vase de arama, de forma special, amplasate la baza gradenelor. Exemplificarl: Teatrul lui Dionysos ~ Acropole Atena gi Teatrul din Epidaur (p. clasicismut tarziu); Teatrul din Efeo, Teatrul din Pergam gi Teatrul din Milet (p. olenistica). fon tp, anbatony, See ee ae Be ily coe tr ae Odeonul este o constructie de mici dimensiuni, in plan circular, destinata desfagurarii spectacolelor de teatru gi audifillor muzicale. Stadioanele sunt locuri publice destinate ir trecerilor sportive (si olimpiadelor), amplasate in panta, la inceput de plan dreptunghiular, apoi cu colfurile rotunjite in forma actuala. Exemplificarl: stadioanele din Delohi, Olimpia. 13 Scanned with CaScannerPalestrele sunt construcfi publice sau Parl” Culare de mici dimensiuni, acoperite, pentru ‘recerile de gimnastic& sau lupte corp la CO". Casele particulare sunt pentru toate cated- Tille gi clasele sociale construite la fel Ditton le constau in dimensiunile si decorate lor Fe aveau un plan dreptunghiular si erau form: dintr-o curte interioara in jurul careia erau dispu- Se camerele de locuit, separate in doud sectoa- fe, cel al femeilor si cel al barbatilor. Casele 08" Menilor bogati erau decorate cu picturi, mozai- curi si statui. In perioada clasica nu se cunose resedinte tip palat sau villa somptuoase. Abia tn Perioada elenistica, odata cu formarea regatelor, Se Vor construi si palate. Vestigiile pastrate sunt foarte putine, singurele informatii se pastreaza din descrieri sau dupa modelele ramane. Monumentele comemorative sunt construi- te in cinstea unor evenimente importante (alta- *e), eroi sau casligdtori in concursurile sportive, de muzica sau poezie (monumente choragice). fii: stele funerare*, mausolee, faruri, case de sfat, biblioteci, muzee si pinaco- teci, portice, fantani s.a. “stela funerard — lespede de piatré plasata vertical ca insemn funerar, sunt decorate in ‘relief cu imagini sau inscripfi comemorative, Odata cu sfarsitul pofis-ului gi cu formarea re- gatelor din Asia Mica, civilizatia greacd devine cosmopolita $i este contaminata cu diferite influ- ente exterioare, mai ales orientale. Au loc trans- formari in gustul si preferintele noii societati, in- clinate spre rafinament, bogatte si lux. Se pune accent pe organizarea oragelor, cristalizAndu-se Principii urbanistice importante. Ca urmare, in a ceasta perioada cladirile orasului sunt conside- rate ca facand parte dintr-un intreg, astfel stabi- lindu-se relatii intre cladiri tratate in corelatie u- nele cu altele, spre deosebire de secolul al V-lea .Hr., cdnd accentul se punea pe fiecare cladire in parte, tratata independent, ca unitate autonoma (doar in legatura cu peisajul). Constructiile cresc in dimensiuni, se prefera coloane inalte, care sA confere constructiilor zveltefe si monumental. tate, decoratiile sunt abundente. In perioada ele- nistica maretia gi opulenta iau locul simpiitagi gi austeritatii secolului al V-lea Hr. ‘Sculptura este, ca si arhitectura, reprezentati- va pentru arta greaca. Originile sculpturii sunt le. gate de obiceiul de a reprezenta chipul uman, fig al defunctului pe stelele funerare, fie al invingato- 14 ile gi intrecerile sporty, , sot ebicelul, instaurat oda e a ceasta Se j, de decorare @ monume,!® paritia templull sel zeit Muy sau de divnizare 2 Os Un fir evi, fee, Statue grand acumulale, experionjg. %6 exempl ils ist gi modificarile Survenite jy oetS ulptotilor de-2 lunge rape _ * ‘arthemis din Delos (perioada arhaica), tuara de mari dimensiuni cunoaste cejg a vechi reprezentari sub forma xoanelor dnl, cu reprezentari sumare ale ont vee, trupuy {feminin). Incepind cu secolul al Vilea iy, ,! foloseste piatra pentru redarea zellor 5. coamenilor. Se inregistreaza o evolutie, de lap. zentarea stangace a anatomiei (cu indica, vaga a taliei, pectoralilor, s€nilor, bratelor) lag redare corecté a anatomiei trupului. Se pastes 24 — sub influenta artel egiptene — frontalism,| incremenirea si lipsa de expresivitate ; chipurilor. Cleobis (perioada arhaica). Reprezentaris nud ale zeilor sau barbatilor sunt frecvente, &. permit evidentierea detaliilor anatomice $i ince;. Crile de redare tot mai corecta a anatomiei (mus. culatura pectoralilor si a picioarelor) si proportilc; trupului. Incd se pastreaza frontalismul gi mono- axialitatea, pozitia static (cu bratele simetric lpi de trup) cu sugerarea pasului spre inainte intro migcare incremenita. Kouroi si Kore (perioada arhaica). Repre- Zentarile de baieti si fete constituie un pas ‘nainte in evo- lutia_ sculpturii. Apollonii —ar- haici sau repre zentarile de ba- ieti (Kouro/ in- fatiseaza nu. duri_ de tineri, bine dezvoltati fizic, unii cu si- lucte —zvelte, alii mai gre- oaie, in care anatomia este foarte bine su- blinata si pro- Porfionala. Ej au inc& o ati- tudine incre. menit&, ma. rului in cot Scanned wih CaScannetjoritatea dintro ei avand brafele lipite pe tanga’ orp $i schiteaz’ mersul spre Inainte cu piciorul stang. Fata capata 0 usoara expresivitate prin Infiorrea unui suras abia schifat (,surasul ar- aia’). Tratarea plastica a formelor rémane inca severa si aspra. Korele infatigeaza femei tinera cu siluete zvelte, toate imbracate in vesminte bogate. Hainele nu ascund formele trupului, care se simt sub drapajul tratat decorativ, Spre deo- sebire de baieli, fetele sunt reprezentate in po- 2ifi gi atitudini mult mai variate, accentudndu-se ideea de migcare. Mainile - in majoritatea ca- zurilor - sunt deprtate de trup, sugerand des- fagurarea unor miscari cu bratele. aria pentru detali, podoabe, bijuterii, sau aran- jarea parului (tratat decorativ). Se foloseste - pentru accentuarea detalilor — policromia (buze, ochi, par, bijuteri). Desi au acelasi suras arhaic pe buze, la fel ca si baie, exist o mai mare va- rietate de expresii ale chipului sugerdnd veselia, ironia etc. in perioada clasicd se atinge punctul maxim al evolutiei sculpturi. Acum se stabilesc canoa- nele de frumusele si perfecfiune. Dar ele nu presupun blocarea libertatii artistului si su- punerea lui neconditionata in fata regulilor rigide. Este perioada in care apar si se ma- nifest marile personalitati artistice, care devin renumite si care fac scoala. Sunt invinse dificul- title de ordin tehnic, artistul stie s& rezolve toate problemele legate de fizionomie, drapaj sau sugerarea migcarii. In sculptura se pune accent pe tratarea veridicé a trupului uman, se elimina orice amintire a parti- cularizérii chipului, creandu-se tipuri generale reprezentative. Trupurile sunt tinere, alletice gi viguroase, ele reprezinta idea- lurile morale ale unei societdfi constiente de puterea ei. Oda- tA cu victoria grecilor asupra persilor, cregte sentimentul maretiei comunitatil elene in fata ,barbarilor’ si nevoia de exprimare a orgoliului lor de civilizatie superioara. Arta greacd, in general, si sculptu- ra, in particular exprima emo- {ia colectiva, civilé si religioasé a intregii cetati, preamareste omul. Interesul pentru om atinge punctul cul- minant, se vorbeste despre ,cea mai mare minune care este omuf' (Sofocle); dra- maturgi, pictori sau sculptori aduc omagii omului. Eroul grec este idealul omului complet, in care se intrupa virtutea. Moscoforul (inc. sec. al V-lea i.Hr.) Do- vedgste o tot mai bund ntelegere a anatom prin sugerarea incord’- rii mugchilor pectorali si a brafelor departate de trup, pentru a suporta greutatea vilelului purtat pe umeri. Expresia chipului linistit, cu zambetul pe buze, nu sugereaz’ efortul depus, ramanand complet lipsit de expresivitate. ‘Auriga din Delfi (Conducatorul de cvadriga - inc, sec. al V-lea T.Hr.). In comparatie cu mono- axialitatea arhaic’, sculptorul, desi gandeste trupul ca pe o coloand (faldurile costumului sugereaza canelurile unei coloane), il rasuceste usor fat de axul median vertical. El agaz& picioarele (gleznele) lateral fata de verticala si pe o linie diferita de cea a umerilor sau goldurilor. In concordant cu acfiunea (fine strans frdiele celor patru cai), chipul este concentrat si calm. Privi- rea este intensd gi vie, e- fect obfinut prin folosirea ochilor colorafi, din cera- mica. Ea alungé austeri- tatea. Tiranoctonii (inc. sec. al V-lea i.Hr.). Infafigand doi barbati in plina actiu- ne, lucrarea reprezinta primul grup statuar. Cu toate acestea, cele doud personaje sunt tratate se- parat si compozitia nu este unitar’, Personajele sunt surprinse in desfagu- rarea acfiunii, bratele lor Scanned with CaScannerSunt ridicate pentru a lovi cu sdbiile In dugman. Miscarea este bine redaté, iar musculatura corecté din punct de vedere al actiunii intre- Prinse. Ei simbolizeaza lupta grecilor pentru Pastrarea libertatilor democratice si intruchipea- Tanoctoni sau Uciges de tirani, copie romana 4 interesul pentru binele general al pofis-ului. Statuia lui Poseidon — Cap Artemision (secolul al V-lea 7.Hr.). Zeul este reprezentat printr-un nud de barbat matur, cu trup atletic, puternic, surprins in momentul aruncatii tridentului. Compozitia este dinamic’, sugerandu-se desfasurarea actiunii prin bratele intinse, picioarele fandate si musculatura puternic refiefata tn concordant cu acjiunea Athena si Marsyas, Miron (mijlocul secolul al V-lea 7.Hr.) este un grup statuar realizat de Miron din Eleusis. El ilustreaza legenda flautului lui A- pollo furat de Marsyas. Cele doua personaje ex- prima gandirea filozofica a artistului care pune in opozitie doua atitudini diferite: cea calma a zeitei, cu mania si ciuda lui Marsyas. Athena, protectoa- rea grecilor, intruchipeaza, prin trésaturile sale ponderate gi senine, ideea controlului tuturor ac- telor si acfiunilor umane de catre rafiune si, deci, triumful spiritualitatii poporului grec, al civilizatiei pe care aceasta o reprezinta. De cealalta parte, Marsyas, cu un temperament impulsiy, ilustreaza fipsa autocontrolului, dominatia instinctelor. Compozitia este echilibrata, cu toate cd dina- mismul lui Marsyas este accentuat fata de mig- ‘area usoara a Zeifel. Personajele se inscriu pe doua axe diferite, Marsyas pe o oblica accentu- até dusa intr-o directie, iar Athena asezata pe o 16 Miron — Athena si Marsyas oblica mai putin accentuata in directia opusd. A. ceast’ idee a opozitiei este amplificata si prin re. prezentarea lui Marsyas nud, pe chipul ui citindu-se deceplia si ciuda si infatisarea Athenei imbrdcata, intr-o atitudine de mandrie si indraz. neala. Discobolul, Miron. Reprezinta un atlet care se pregateste sa arunce discul. Este tipul gene- ral al arunctorului de disc. Pozitia sa sugereaza momentul de dinaintea declangarii migcari, de- tensionari trupului. Este redatd, deci, o secvents a migcarii si anume momentul dintre flexiune si detent. Miscarea este foarte indrazneaté si ne- maiintalnita pan atunci. Pozitia aruncatorului sugereaza instabilitatea si cuprinde mai multe d- recti de dezvoltare (multiaxialitate). Corpul aple- cat spre inainte este format din mai multe planuri capul usor dat spre spate este agezat pe un pian diferit de al trupului, iar bratul drept este proiectat spre inapoi in prelungirea umerilor, pentru a su: gera momentul pregatiril; celalalt brat este sprijinit pe piciorul drept, soldurile sunt rasucite pe un ax opus celui format de umeri si picioarele indoite inegal. Pozitia tru pului este aleasa pentru a pune in valoare frumu- sefea musculaturii pec- toralilor sau a umerilor. Efortul depus nu este sugerat nici prin incorda- rea suficienta a muscula- turii, nici prin expresivita- tea chipului care, desi concentrat si atent, nu exprima stradania si ten- Scanned with CaScannetsiunea trupului. Doriforul, Policlet (sec. al V-lea 1Hr). Numita { Ganonul staluia infatiseaza un atlet care.gi ‘oarté lancea pe umar si ilustreaza plastic feorile lui Policlet. Reprezentat frontal, trupul atletului se sprijina pe piciorul drept, ceea ce fantreneaza dupa sine o disimetrie a soldurilor. Statuia nu este o ilustrare a mersului, ci o atitu- dine de repaus 1n care linia umerilor se inclina in sens invers fat de linia oblic& a goldurilor. Pollet din Argos este ca formatie filozofica pitago- reean si atraciia sa pentru numere gi simbolistica lor tl va influenta in obfinerea imaginii perfecte si ideale a trupului barbatesc format prin exercitiul fizic. Ca gi Platon, care va aprecia numerele pentru ca ele jfeprezintd cel mai inelt grad de ‘cuncastore", Policet elaboreaza un sistem estetic - matematic care s& exprime perfectiunea, c&ci ,frumusetea ideald este data de mistica numerelor si raportu- tile dintre ele" (Policlet). Pentru a obfine armonia parjilor anato- mice, el stabileste canonul de gapte capete. Acest canon se pastreaza pana in secolul al IV-lea Hr, c€nd este inlocuit cu cel de ‘opt capete si jumdtate, conceput de Lisip. Canonul ui Policlet a avut un mare rasunet In réndul contemporanilor si, Lucrarile sale au trasaturl comune: trupul este tanar, bine facut, cu btafele depiirtate de trup pentru a pune in evident musculatura torsului, capu! ugor inclinat pentru a sublinia linia cefel, picicarele in repaus, cel stang fiind ugor flexat peniru sugerarea momentuli de odihna. ‘Athena Parthenos, Fidias (sec. al V-lea i). Este realizaté de cel care a fost supranumit ,facatoru! de zei”, Fidias din Atena. El reprezinta tipul artistului-cetajean care s-a supus cetétii si a ilustrat in operele sale idea- lurile acesteia. Prin operele sale, statul si relie- furi decorative, sculptura greaca atinge apogeul dezvoltarii. Statuia zeitei Athena, infStigata in fi- nuté de razboinic, a fost facuta pentru Parthenon gi ilustreaza idealurile eroice ale po- Iis-ului atenian. In afaré de aceasta statule, Fidias mai exeouta statuile zeitei Athena Promachos, Athena Lemnia, Athena Areia $i statuia lui Zeus pe tron (azi pierduta). Tnceputul dec&derii polis-ului si a democratiei este insofit de disparijia treptaté a temelor eroice $i educative, tematica soulpturii imbogatindu-se prin aparitia nudului feminin si a portretului. Sfar- Paliclet= Doriforal (sau Canonul), copie romana Scopas - Menada dezléntuita (clasicismul tarziu) situl clasicismului aduce © schimbare a viziunii Sculptorilor. Este 0 pericada prolificé, cu perso- nalitati artistice importante. Sculptura evolueaza pe doua direc: cea a patetismului adus de Scopas gi cea a lirismului introdus de Praxiteles. Menada dezléntuita, Scopas (sec. al |V-lea iJHr). Cunoscuta si sub numele de Bacanta, sta- tuia infatigeazdi o menada (preoteasa in slujba lui Dionysos) surprinsa intr-un dans sacru. Este © compozitie foarte dinamica. Dorind sa redea extazul menadei in timpul dansului, sculptorul a- az trupul pe o linie in spiral ascendenta, in- {r-o migcare avantata. Capul este dat mult spre spate, pieptul este ridical, iar corpul incordat. Drapajul vesmintelor ce se muleaza pe trup este agitat, dezgolind partial trupul. ‘Scopas din Paros este arhitect ¢i sculptor. El introduce in sculptura un stil dramatic si patetic, ilustreaz’ emotile violente, durerea fizio& gi morald, Pentru a sugera acest lucru, trupurle personajelor sale sunt putemic contorsionate pentru a sublinia i 1, capetele spre spate, cu ochii infundatl in orbite gi cu arcade bine reliefate, guri intredeschise si pieptandituri dezordonate. Compozitile sunt organizate pe mai multe axe (mutiaxiaiitate), au un rtm alert de desfégurare a migearii in ni ‘Apollo Sauroctonul, Praxiteles (sec. al IV-lea iHr.). Statuia Tl Infatigeazai pe zeul Apollo juc&n- du-se cu o séigeata si incercdnd s& omoare 0 §0- pari ce se suie pe un trunchi de copac. Privirea, gestul, pozitia capului exprima intentia evident de a finti soparla. Trupul este tanar, zvelt (mai inalt de sapte capete), gratios, delicat. Pozitia corpului sugereazA c& jumatatea inferioara a trupului este relaxat, picioarele exprimand odihna, iar jumata- tea de sus, prin braful care se indreapta spre g0- parld este intr-o migcare linistita. Linia trupului este serpuitd si din cauza pozifiei soldulul este nevoie de un punct exterior de sprijin (copacul). 17 Scanned wih CaScannerPraxiteles din Atena s-a bi curat de un mare renume, find apreciat de catre contemporani $1 foarte imitat. Distincta aristo- Cratic& a personajelor sale coin- cide cu schimbarea gustului epo- cii de la sfarsitul clasicismulut Tendinta este de apreciere @ Juxului gi rafinamentulu, tot mai ‘accentuate spre elenism. Perso najele sale au chipuri visatoare, melancolice. Sunt insotte de © ‘ot’ poetic’, de lirism. Trupurile sunt senzuele, gratioase i pline de meliciune. Ele inlocuiese sobrietatea $i severtatea epocil anterioare, cu formele rotunite, expresille faciale pline de grate, caldura gi visare, Este primul artist care a Indraznit sé re- prezinte o 2eita nud. El deschide prin ucrarea sa Aftodita din Crid calea nudurilor feminine In sculptura. Apoxiomenos, Lisip (sec. al |V-lea i.Hr). Reprezinta un atlet surprins tntr-un moment de relaxare dupa alergare. El igi curata trupul de ni- sip. Sunt indicate oboseala acumulata in timpul alergarilor, prin pleoapele tntredeschise, parul in dezordine si pozifia relaxata a trupului, lipsa de incordare. Lisip din Siciona este contemporan cu Praxiteles si cu Alexandru cel Mare, c&ruia Ti face portretul (singurul portret pastrat). Este influentat de Scopas, Praxiteles si Policlet, pe care il considera adevaratul sau profesor. El revine la un stil mai sever si auster. Peronajele sale preferate sunt atletii. Defineste un nou ideal estetic prin alungirea proportiilor si realizarea canonului de opt copete si jumatate. Ca urmare, trupurile devin foarte zvelte, cu capete mici si picioare subtir, musculatura bine dezvollal3. Lisip renunta la vederea frontala si obliga privitorul $3 priveascd sculptura din mai multe unghiuri, pentru a-i putea observa aspectele inedite. in perioada elenistica se produc schimbari fundamentale. Umanismul din perioada cla- sic& este inlocuit cu individualul, particularul. Nobilul idealism clasic se reduce la realismul imediat gi nu la eternitate. Rationalismul ce- deazé in fata empirismului si a cunoasterii practice. Individualismul inseamné preferinta pentru trairile emofionale provocate de du- rerea, suferinta sau moartea personajelor. In perioada clasica, artistul il prezenta pe om detagat, inalfat deasupra realitatii imediate. In elenism, omul se afla in mijlocul faptelor, in fata fortelor de care trebuie sa se apere. In sculptura elenistica predomina detaliul realist. ‘Acest lucru duce la schimbarea conceptiei despre folosirea materialelor. In clasicism, 18 piatra ramane piatra si sculptorii nu uita acest lucru,’ In, ele- nism, piatra este trataté astfel incat detaliile s& exprime carnea vie, moliciu- nea formelor. Grecia isi pierde din pondere, centrul artistic se muta In coloniile din Asia Mica. Se manifesta in- teres pentru trupurile de copii mici, batrani, portret. Chipurile de- vin expresive, pe fe- . tele personajelor se citeste 0 gama larga de sentimente. Exist mai multe gcoli de arta, la Alexandria, Pergam, Rhodos §.8. Laocoon. Grupul statuar infatiseaza suferin. {a preotului Laocoon pedepsit de zeifa Athena, protectoarea grecilor, pentru c& s-a opus intro- ducerii calului in cetatea Troiei. El va fi omorat impreuna cu fii sai de gerpii trimisi de zeita. Sculptura devine simbolul tragediei traite de preot sugerandu-se ultimele momente de viata ale celor trei personaje. Compozitia organizata pe lini oblice este dinamica gi sugereaza incer- carile disperate pentru a se elibera din stran- soarea serpilor. Fata lui Laocoon este deosetit de expresiva, pe chipul lui concentrandu-se ‘ntreaga suferinta si durere traite de persongi. Gal omorandu-si sofia. Sculptura elenistica manifesta un interes deosebit pentru grupurile statuare reprezentate in miscare. Realizata pentru a comemora victoria impotriva galilor, lu- crarea exprima suferinta si pasiunea oamenilor simpli. Gestica si pozifile personajelor sunt exe gerate, teatrale si declamatorii. Se Tupe astfel cu traditia zeilor si atletilor superiori gi frumosi si 3 ‘aaeouie on gi echilibrate. fe exemple: Venus din Mi i iat Atta din Cone, Victoria dh Sects, enc ha pliclu, Adolescent dormind, Fem dace 1eia befiva, Copilul cu gs ‘Sculptura monumentala gi reliefurile deco- rative sunt legate de monumentul de arhitectura prima de frontoanele templelor, iar reliefurile d° frize, metope, socluri de statui, stele funerare § altare. Dependenta fatai de cadrul de arhitectu’? determina in ambele cazuri Tespectarea unei leo Scanned with CaScannerimportante si anume adeptarea compozitiei la forma $i dimensiunile lui (legea cadrului), O a doua regula consta in realizarea unitatii compozi- fionale, astfel incAt in ansamblu compozitia sa fie echilibraté. Temele alese sunt inspirate din legendele mitologice, in cazul templelor sau altarelor, si din viata defunctului (In cazul stelelor funerare). Ele au un caracter narativ. Frontonul templului zeifei Arthemis din Corfu {perioada arhaica). In perioada arhaica, sculptorul acord o prea mare importanta detaliului sacrificand ansamblul, iar unitatea compozitionala este mai greu de obfinut. in schimb, el poate aborda mai curajos problemele de migcare. Personajele sunt surprinse in poziti siatitudini mult mai variate. Templul lui Zeus din Olimpia (perioada clasica). Devenit sim- bolul stralucirii cetati- lor elenice, construit dupa un plan clasic si in acord perfect cu peisajul din jur, tem- plul s-a bucurat de o atentie specialé din partea —sculptorilor. Cele doua frontoane sunt decorate in ronde-bosse, iat me- topele frizei dorice, cu basoreliefuri, Sculptu- rile frontoanelor si metopelor alcatuiesc un ansamblu_ unitar din punct de vedere compozitional si stilstic. Ele constituie un moment important in formularea unor trasaturi definitori; incadrarea compozitilor in triunghiul frontoanelor sau dreptunghiul meto- pelor cu respectarea fegii cadrului, tratarea sculpturilor in planuri mari faré detalii de prisos, reliefarea volumelor cu ajutorul jocului de umbra gi lumina, exprimarea migcdrii prin gesturi si pozitii variate sau jocul faldurilor, realizarea de chipuri sobre, fr expresivitate, Frontoanele povestec legende mitologice, Cucerirea Pelo- ponezului (frontonul de est) si Luptele centa- urilor cu lapiti {frontonul de vest), iar metopele Muncile lui Hercule. Decoratiile Parthenonului reprezinti apo- geul sculpturii clasice si se numéra printre cele mai de seamé realizari ale lui Fidias. El decorea- za cele doud frontoane, meto- pele frizei dorice exterioare gi fri- za interioara din naosul templu- lui, Frontoanele infétigeaz’ doud episoade, cu de- talii’ semnifica- tive, din viata ze- | =a sical Sy ifei Athena: nas- capul lui Zeus, pe frontonul de rasarit, gi cearta dintre Athena si Poseidon pentru stapanirea Atticii, pe frontonul de apus. Statuile adosate timpanului sunt bine ‘incadrate in triunghiurile frontoanelor, in centru cele mai inalte, ca un ax de simetrie, lar spre margini personaje singulare sau in grup, care de lupta‘trase de cai, agezate astfel incdt s& se integreze perfect in unghiurile laterale. Unitatea ansamblului este data de actiunea personajelor legate intre ele prin gesturi, poziti, atitudini si migcari. Fragmentele de statui péistrate dovedesc trasaturile dominante ale soulpturilor lui Fidias: firescul atitudinilor, corectitudinea migcarilor si pozifilor, starea faldurilor vegmintelor care nu stanjenesc migcarea personajelor, calmul, solem- nitatea si gravitatea figurilor. ‘Metopele decorate in relief inalt (altorelief) re- prezinta scene din luptele centaurilor cu lapiti ale zeilor cu gigantii sau ale grecilor cu amazoa- nele, Cele mai bine pastrate sunt metopele cu luptele dintre centauri si lapit. Reprezentand 19 Scanned with CaScannerCate “doua personaje pentru fiecare metopa, Fidias realizeaz o mara varietate de migcari gi atitudini si o buna corelatie intre actiunile Personajelor si expresivitatea chipului lor. Friza din interiorul cellei reprezinta th. ba- Sorelief Procesiunea Panatheneelor cu ocazia festivitatilor de sarbatorire a intemeieri cotati A- tena, Cu acest pri, i se aduce in dar zeifel pro- tectoare un imens val (peplos-ul) {esut special Pentru ea de fecioarele ateniene (ergastine). Fri- za Inalta de un metru inconjoara templul la partea ‘Superioara si cuprinde peste 400 de figuri si 200 de animale. Procesiunea este redatd prin. mai mulle secvenje ale desfagurarii ei: cortegiul er- gastinelor, purtatorii de ofrande, cortegiul anima- lelor de sacrifciu, cavaleada cavalerior atenieni $i Participarea tuturor zeilor din Olimp la sarba- ‘oare. Prin succesiunea scenelor, Fidias objine un ritm al desfagurarii actiunilor, la inceput mai a- lert prin pregatirile pentru Serbare, apoi mai lent si Solemn (sirul fecioarelor), pentru a urma din now un ritm alert prin agitajia data de participarea zeilor la serbare. Friza se caracterizeazé prin ‘multitudinea de gestur, atitudini gi migcari natura- le si bine diferentiate, redarea corecta a trupurilor de cameni $i animale si realizarea expresivitai chipurilor in corelatie cu actiunea intreprinsa, Rellefurile decorative de la Mausoleul din Halicarnas (sec, al \V-lea 1.Hr.) sunt realizate de Sculptorul Scopas, Ele reprezinta scene din lup- ta grecilor cu amazoanele. Prin accentuarea di. namismului si expresivita{ii chipurilor, sculpturile arata schimbarile de viziune de Ia sfarsitul clasi- cismului. Sculptorul agaza personajele in mai multe grupuri unitare, pe axe oblice si diagonale, Pentru a sugera inclestarea luptelor gi violenta 20 migcarilor. Atitudinile, gesturile, ania Si fete le personajelor sunt astfel realizate ineay ¢. transmita pasiunea luptelor, ee Infrunty, lor gi starile emotionale care anim: persOnaja Altarul din Pergam (perioada elenistica), dicat pe acropole in Pergam, altarul inchin \, Zous este realizal pentru a comemora victoria iy, lupta cu galii, Soclul altarului este decorat in ait, rolief, cu scene din luptele zellor cu giganti, pe , lungime de 120 m si indltime de 2,80 m. Datoriz acestor dimensiuni, numarul de personaje esi. foarte mare, Personajele sunt agezate in grup, independente, rupte unele de altele. Aceasta a zare nu este dictaté de logica narativa a faptelo, ci mai degraba din ratiuni pur decorative, obtinén, du-se impresia unui val uriag de la un capat la a) tul al fizei, Agitatia gi miscarea trupurior, bratel sau faldurilor sunt exagerate. Se remarca un contrast puternic intre volume pentru a crea jocu de umbre si lumini care s4 sporeascd drama. tismul, abundenta detaliilor si amanuntelor exagerarea gi deformarea formelor anatomice ale trupuritor. Ceramica si pictura reprezinté domenii impor- tante de manifestare ale artel. Ceramica este spe- iica civiizatiei grecesti, nicdieri nu-si gaseste echivalentul in pondere, calitate $i rolul in viata Cotidiana. Grecii sunt foarte buni mestesugari au realizat 0 produc- {ie de serie foarte mare, ieftind gi de bun& calitate, cu care faceau un Negot _infloritor. Aceasta cerami- Ca, desi este folo- sité in gospo- darie, indiferent de destinatia ei, este pictata. Din acest motiv, co- Famica constituie | singura posibili- tate dea cu noaste pictura monumental Ea prozinta simiitudini de see m Pictura. Vasele sunt decorate ateliorele de ceramicd 5 numeroase. Ceramica U S-a pastrat. ic Si tematicd cu © da picto; picture Cuprinde for ri renumi Scanned with CaScannernsiunile vaselor existand 0 unitate organica forma vasului si decor. In perioadele de oeput, decorul pictat este asezat in registre suprapuse, pe anumite zone sau pe intreaga suprafat a vasulu si cuprinde motive geometrice, forale, zoomorfe si antropomorfe, cu personaje inspirate din mitologie. Ulterior, decoralia devine exclusi figurativa, far subiectele sunt inspirate din fegende sau din viata cotidiand, find insofite adeseoti de texte explicative. Ea se intinde pe toata suprafata vasului, In perioada arhaioa se re- marca vasele Cu figuri negre pe fond rosu si cele cu figuri osii pe fond negni, in perioada clasic& cele oui stiluri - sever si liber — iar in perioada elenis- ticd stilul inflorat. ‘Exemplificdri: vasele Dypilon, vasul Frangois, Amfora ui Exekias, Craterut de la Luvru, Craterul din Orvieto , Pictura monumentala este cunoscuta doar din desctieri, din copille romane, in special cele de la Pompei sau Herculanum sau prin intermediul cera- mmici pictate. Ea impodobea casele si mai tarziu pa- latele elenistice. Tehnica de lucru era cea a frescei sau encaustici.” La acestea se adaugé mozaicul, preferat pentru stré lucirea culorilor. Su- biectele sunt alese din legendele mitolo- gice sau viata reala (mai ales evenimente istorice). Compozitile erau ample, cu multe personaje, Incadrate in peisaje sau into- ricare, cu detalii rea- liste si incerc&ri de sugerare a profunzi- mil prin plasarea personajelor in planuri diferite. Se ‘cunosc numele unor pictori renumiti cum ar fi Po- lignot, Exekias si Apelles. “encaustica — tehnica de realizare a picturilor in care pigmenfii de culoare sunt amestecafi cu ceara; a- ceasta confer’ culo cali speciale: sunt transl cide, nu se intunecd, nu se ingalbenese gi nu crapa. Exemplifcdri: Lupta lui Alexancu cel Mare cu Darlus {ozaie, copie romana), _ Arta Greaca in Dacia. Intre secolele al Vil-lea si al Vilea i.Hr. pe tarmul Marii Negre sau dezvoltat colonii grecesti printre care Histria, Tomis (Constanta) si Callatis (Mangala). inflntarea acestor colonii a determinat nu numal Un infloritor schimb comercial intre autohtoni si greci, dar si un important imprumut din cultura si arta elena. Descoperirile arheologice de la dimer Histria au scos la iveal vestigii ale vechii cetati cu ziduri de incint& si de temple de cult (cu fragmente de coloane, frize, basoreliefuri decorative). Aceste urme demonstreaz’ exis- tenta unei vie{i economice, sociale si religioase active pe teritoriul romanesc. La Callatis s-au descoperit fragmente de vase ceramice din peri oada arhaica, cu figuri negre sau figuri rosii, ur- ne funerare, statuete din ceramica arsé, bijuterii, stele funerare, iar la Tomis, resturi de ceramica si monede. { Arta ROME! ANTICE Arta romana se dezvolta pe teritoriul Imperiu- lui Roman. inca de la aparitia ei, intre sec. lI Hr, arta este un produs al societafii romane, 0 expresie a puterii statului, avand ca scop prin- cipal propaganda in favoarea politic! oficiale. Este 0 arta unitard, bazat& pe talentul orga- nizatoric, spiritul utiitar si simtul practic al romanilor. in dezvoltarea ei, suprematia Romei este de necontestat, caci arta se naste la Roma intr-un context cultural si artistic dominat de influente etrusce gi grecesti si se extinde pe ‘ntreg teritoriul imperiului. De la Roma pornesc principille, solufile, noutaijile, pentru a se extinde apoi in toate provincille. ‘In cercetarea artei romane exist numeroase dificultati in definirea ei, de intelegere a particularitatilor sale gi chiar de datare sau situare tn timp. Din aceste motive se vorbeste adeseori de eclectismul* ei, de lipsa de originalitate a artei romane, vazut doar ca 0 copie a celei etrusce sau grecesti. Dar operele de arta romana, monumente, sculpturl,picturi sau mozaicuri, monede sau bijuterii, cbiecte de ceramic’ sau sticla, demonstreaz& toate evistenfa unei arle cu tréséturi originale, specifce, Scanned wih CaScannerdistinct, care a supravieluit de-a tungul secolelor, influentand ta randul ei epocile ulterioare, Renasterea (se BYXV) sau Neoclasicismul (sec. XIX). “eclectism - imbinare mecanicd, ipsité de unitate a lunor puncte de vedere, concept, elemente etero- gene. Arhitectura este domeniul in care s-au mani- festat influentele artei etrusce si grecesti, geniul arhitectilor si constructorilor romani si legatura cu structurile statului, Influenta etrusca si greaca. Inflventa etrus- cilor asupra arhitecturii romane se concretizeaz’ in preluarea unor principii urbanistice care stau la baza infiinfari si organizarii oragelor (folosirea unor planuri regulate, cu strazi drepte si trotuare pentru circulatie, porfi monumentale de acces, sisteme de canalizare), folosirea unor planuri de case particulare (preluarea camerei centrale — a- trium) si temple de cult (podiumul din piatra foar- te inalt, amplasarea coloanelor), precum si in preluarea arcului si a unor sisteme de boltire. Din arhitectura greacd si elenisticé preiau i- dea piefei publice ca centru al oragului, ordine- le de arhitectura, doric, ionic gi corintic (cel mai rar este folosit doricul datorita simplitatii sale, cel ionic sau corintic find mai apropiate de gustul romanilor), unele tipuri de plan pentru templele de cult, structura si componenta teatrelor, ideea trofeelor ca monumente comemorative 3.2. Tot de la ei preiau ideea folosirii picturilor si mozai- curilor pentru impodobirea caselor sau palatelor. Materiale. Arhitectura romana depinde foarte mult de materialele si tehnicile utilizate. Pentru realizarea unor edificii, se foloseau diferiti mes- tesugari, cum ar fi: ingineri specialisti in betoa- ne, fundatii, construct hidraulice, sisteme de in- calzire, dulgheri pentru realizarea schelelor sau partilor lemnoase ale constructiilor, pietrari taie- tori in piatra sau marmurd, zidari pentru ridicarea Zidurilor din cdrémida, figlari pentru acoperigun bol{i, stucator! pentru realizarea decoratilor tn stuc aplicate pe pereti, tavane, boli, instalaton pentru canalizari si conducte de apa, decorator; specializati in mozaicuri, fresce etc. Dintre mate- riale se folosesc: lemnul (grinzi, plansee, gar. pante, sustinerea copertinelor la amfiteatre etc.) piatra (fortificatii, apeducte, poduri, arcuri gi pi- lastri etc,), marmura pentru placaje de pereli, ca. ramida pentru zidaria bruta (placatd la interior si exterior cu marmur sau piatra). Descoperirea betonului ca material de constructie (folosit din sec, al |[-lea i.Hr,) va revolujiona intreaga arhi- tecturd anticd. El permite ridicarea constructilor rapid, asigura soliditatea si monumentalitatea e- dificillor gi este putin costisitor. El permite reali- zarea unui verticalism accentuat, a arcurilor si a bolfilor, In acelasi timp, folosindu-se caramizile sau piatra legate prin mortar se pot construl nu numai ziduri, dar si coloane sau stalpi. Acestea sunt apoi placate cu marmura de diverse culori, decorate cu stucaturi, mozaicuri si picturi. Se rea. lizeaz un ,decor" care ascunde modestia zidu- Tilor si creeazé iluzia bogatiei si rafinamentului Este 0 noua conceptie asupra spafiului arhitec- tonic care trebuie sa impresioneze, s&-I ui measca pe privitor, indiferent c& este vorba de un templu sau de un palat. Urbanismul. La Roma a existat 0 perma- nent preocupare pentru reamenajarea spalillor publice prin adéugarea de noi arcuri de triumt, amfiteatre, terme, parcuri. S-au emis legi imperiale privind asezarea caselor particulare sau a edificillor publice, pentru evitarea incen- dillor sau pentru pastratea curdteniei, Roma devine oragul de referint& pentru toate oragele din imperiu. Ele se organizau tn jurul unor spati publice ~ forumuri — evidentiate prin constructi monumentale, impozante (temple, arcuri de triumf, bazilici), iar strazile erau construite si dispuse in functie de aceste nuclee. Oragele romane trebuiau sa asigure o serie de servicii aduse cetatenilor lor: aprovizionarea cu apa (apeducte) si distribuirea ei, asigurarea protectiei prin ziduri si a accesulul prin porti de intrare, asigurarea liberei circulatii prin strazi § trotuare, dotarea cu edificii politico-admi nistrative, juridice, culturale gi religioase, depo Zitarea alimentelor si distribuirea lor, asigurare? spatillor de locuit si a celor pentru recreere $ distractie. Programul constructiv este foarte variat $ Scanned with CaScanner ai‘Apeduct roman Pont du Gard - Nim cuprinde constructii civile, religioase gi edilitare. Varietatea lor este impusa de cerinfele multiple ale vietii publice si de stat si de cele ale vieti particulare. Forumul (forum romanum) este centrul ora- sului, locul unde se intalnesc sacrul si profanul, unde sunt agezate principalele temple de cult si palatele imperiale. Este locul unde se aduna ce- {afenii oragului. Aici sunt amplasate temple, ba- zilici, palate, columne, biblioteci, arcuri de triumf, piete comerciale §.a. Exemplificri: forumurile ridicate de imparafi: Cezar, ‘Augustus, Traian, Nerva si Vespasian ~ Roma. Bazilica este o constructie de foarte mari di- mensiuni, de plan rectangular si in care au loc a- dunari publice, gedintele Senatului, se desfgoa- 1A procese, Sunt compuse din 3-5 nave de mensiuni inegale — cea centralé mai lata si mai inalt, cele laterale mai inguste gi mai joase. Pe una din laturi se afla o nig semicirculara — absi- d&~in care este amplasata masa judecatorului. Navele sunt despariite intre ele prin arcade spri- jinite pe coloane. Acest tip de constructie va fi preluat de crestini atunci cand si-au construit pri- mele biserici, datorité capacitafil lor gi pentru c& Anfiteatrul din Nimes, Franfa nu aveau nici o legatura ou zeil pagani. Exompllficdri: Bazillcn Aomilia, Ulpla, Giulia ~ Roma 4. Teatrul, amfiteatrul, odeonul, stadionul, clrcul repezinté principalele constructii destinate distracticl (spectacole de teatru, lupte cu gladia- fori, parade miltare, intreceri sportive), Interesul romanilor pentru spectacole publice este foarte mare gi se manifesté in toate paturile societApi. ‘Aceste construc{ii satisfac pasiunea lor pentru spectacol gi cunosc un mare avant pe intregul te- ritoriu al imperiului. Unele dintre ele, teatrul, ode- ‘onul, stadionul, sunt preluate de la greci si adap- tate necesitatjlor romanilor, folosindu-se tehnicile de constructie ale acestora, Altele, precum amfi- teatrul si circul sunt constructii specific romane. Exemplificiri: Teatru!lui Marcellus, Colosseum - Roma, ‘Amfteatrele din Arles, Nimes, Verona, Tunisia (Ei Djem). Termele sau baile publice sunt mari ansam- bluri arhitectonice care cuprind: piscine, bai cal- de sau fierbinti, garderobe, palestre (sali acope- rite pentru exerciti fizice), biblioteci, gr&dini, lo- curi de plimbare sau discufi Exemplificari: Termele (ui Agripe, Caracalla, Diocletian si Constantin, ‘Monumentele comemorative sau triumfale sunt ridicate in cinstea unor eroi sau a unor vic- torii fn lupte. Pentru romani, succesul in lupte era foarte important si contribuia la cresterea fai- mei si renumelui conducatorului de osti sau a ‘impératului, iar celebrarea la Roma a triumfului era insofité de parade militare. Arcuri de triumf, columne, trofee, altare sau statui ecvestre ale ‘comandan{ilor apareau pe intreg cuprinsul impe- riului ca o ilustrare a puterii romane, a gloriei gi faimei romanului puternic. Exemplificari; arcurile de triumf ale Imparatilor ‘Septimiu Sever, Titus, Traian, Constantin ~ Roma, altare — ‘Ara Pacis Augustae (Altarul pacii) - Roma, columne — Columna lui Traian, trofee - Trofeul Jui Traian de la ‘Adamelisi (Dobrogea) 5.2. 23 Scanned with CaScannerLocuintele sunt construite pentru doud feluri de utilizari: case particulare si case pentru inchi- iat. Cele particulare sunt de diverse tipuri con- structive si pentru clase sociale diferite. Ele pot fi construite la orag (villa urbana) si la {ara (villa tustica) si pot avea 1-2 etaje. Casele romane asigurau locuitorilor izolare si relaxare. Planul lor este simplu si deriva din cel etrusc prin prelua- rea atriumului traditional, o tnc&pere centralé Partial deschis& spre cer (compluvium). in acest atrium, mobilat mai mult sau mai putin elegant, se afl un bazin (impluvium) centrat pe deschi- derea din acoperig pentru a strange apa de ploaie. qn jurul lui sunt distribuite mici camere cu destinatii diverse, iar atriumul dadea intr-o camera mai mare (ca un fel de salon) destinata adunarii Intregii familii. Sub influenta ahitecturi elenistice, la acest tip de case s-au adaugat un peristil", gradini, saloane gi sali de ospefe. Casele oamenilor bogati erau decorate cu mozaicuri (parietal si pavimentar), fresce, stucaturi, statui gi mobilier de lux. *peristil — curte interioar& inconjurata de portic, Exemplificari: casele din Pompei gi Herculanum (Casa Faunuti, Casa Pausanles, Caso Vat ..), Vito ti an de la Tivoli, ve ne Casole pentru inchiriat (sau insulae) sunt destinate oamenilor liberi gi sunt adevarate blo. curi de locuinto, ridicate pe 3-8 etaje avand i Parter ateliere si magazine. Locuintele eray compuse din 1-2 camere gsi bucatarie. Unele dintre ele aveau conducte de apa la nivelul curti si instalatii sanitare. Palatele imperiale devin foarte numeroase in perioada imperiului, fiecare imparat con. Struind altele noi sau refacand vechile con. structli, Ele urmaresc aceeasi repartitie oa si in cazul caselor particulare, la care se adauga sala tronului, sli de oaspeti, terme, biblioteci etc. Exemplificdri: Palatul Flavilor — Roma, Palatul lui Dio- clefian - Split. Templele sunt inchinate unui singur zeu sau mai multora (Pantheonul de la Roma este destinat tuturor zeilor). Planul este dreptun- ghiular sau circular gi sunt inconjurate de coloa- ne libere sau angajate (sub influenta greaca sau etrusca). Ele nu au eleganta celor grecesti, sunt mai greoaie si depagesc adeseori dimensiunea umana. Coloanele pe care le preiau de la greci sunt mai inalte (ordinul colosal) si mult mai bogat decorate prin addugarea la capitele alturi de frunzele de acant a numeroase motive vegetale, florale, zoomorfe, acvile sau figurine. Exemplifieari: Templul Vestei, Pantheonul, Templu! lui Jupiter - Roma, Casa paitraté - Nimes, Franta. Sculptura este un domeniu major de mani- festare a artei romane gi cunoaste cele mai pu- temice influente etrusce gi grecesti sau elenisti- ce. Cele mai dezvoltate sunt portretul si relieful istoric. Portretul reprezinté genul cel mai valoros al sculpturii romane. El corespunde interesului pentru realitate, predilectiei romanilor pentru re: prezentarea descriptiva. Avandu-si originea in venerarea stramosilor sub forma mastilor mor- tuare, sub influenta etruscilor, portretele romane sunt veridice, reproducnd trasaturile fizice si morale ale celui portretizat pentru exprimarea adevarului. Ele sunt cap, bust, figura intreaga Ele sufera o evolutie de la portretele din perioada republicii caracterizate prin evitarea maguliri, veridicitate absoluta, fefe dure braz date de riduri, urate, cu explorari psihologice pana la portretele din perioada imperiulul reali zate cu scop propagandistic, laudativ-idealizate si care devin reprezentari ale generalului. S¢ contureaza adevarate tipuri de oameni: filozof Scanned with CaScannerSarcofag roman, Muzoul Nafional ~ Roma, sec. negustori, generali plini de vitejie, patricieni bogati, femei, mame respectabile. In portretistica imperial se réspandeste gustul pentru persona- jele mitologice, brbafi si femei, imparati, patricieni sau negustori dorind sa fie infatisafi ca zei si zeite (Jupiter, Marte, Junona, Venera). Chipurile raman vegnic tinere, eroice si ra- dioase. Sculptura romana pastreazé un echilibru in- tre realism si idealizare. Doar cétre perioada de sfarsit a imperiului, spiritul de idealizare invinge, accentul punandu-se pe poza artificial, atitudi- nea retorica, vestimentafie bogatd, raceala si convenfionalism. Exemplificiri: Portetul lui Jucundus, Nero, Claudiu, Cezar, Caracalla, Agripina, efigile lui Vespasian .2. Statuile de imparati sunt foarte numeroase si sunt amplasate in forumuri in scop propagan- distic. Ele intruchipeaza relatia putere poli- ticd—virtuji-Victorii militare. Sunt de dous tipuri: statuile in armurai gi cele ecvestre, simboluri ale autoritatii si puteri, Exomplfcdr: Statuia ui Augustus ~ de la Prima Porta, Roma, statuile ecvestre ale lui Marc Aureliu $i Domitjan, Roma. Rolieful istoric este folosit pentru a decora al- tare, columne, arcuri de triumf etc. si infatiseaz’ Scene de lupta, fapte de vitejie, obiceiuri, scene din viata real, El este un mijloc de propagand& Si are valoare documentara prin precizia detalillor, amdnuntelor, Fixeazi sub forma basoreliefurilor informatii concrete despre neamuri, locuri, evenimente pentru ca ele sa fie identificabile. Reliefurile nareazé cu grija deosebita pentru detaliul concret si exactitatea relatari Exemplificari: Ara Pacis Augustae, Columna (ui Traian, Columna lui Aurelian, Arcul de triumf al lui Titus, Roma §.a. Mozaicul si pictura au ocupat un loc impor- tant in arta romana. Ele exprima pasiunea roma- nilor pentru ornament, gustul lor pentru fastuos. Romanii le-au exploatat pentru a-si impodobi ca- sele gi palatele, mai rar templele, Decoratile inte- rioarelor se realizau pe plafoane si boli (cu sim- boluri specifice ce- rului), pe perafi (cu peisaje, diverse su- biecte mitologice sau | din viata cotidiand) si | podea (sub forma de mozaicuri pavimenta- re, cu motive orna- mentale geometrice, florale, figurative). In- diferent de tehnica de lucru aleasé — mo- zaic, fresca, stucatura © colorata — se uma Portotu Faustina ‘iei lui Marc Aurel reste crearea iuziei Mare Atel 25 Scanned with CaScanner(trompe l'oeil). Cele mai bine pastrate exemple Sunt cele din oragele Pompei si Herculanum des- coperite in cursul sec, al XVIll-4ea. Din restul im- eriului au réimas foarte pufine, desi din istorile lui Pausanias rezulta cé decorarea caselor si chiar a templelor cu mozaicuri si fresce era un lucru foarte raspandit. “trompe l'oeil ~ ,ingeala ochiul’; manieré de a picta In care obiectele sunt reprezentate atat de minutios incat creeaz’ iluzia realitatii mediate. Mitruvius (arhitect roman sec. | d.Hr.) vorbeste tn trata- {ul sau de arhitectura despre tehnica de realizare a pictuti, In fresca gi encaustica. Tot el deserie in detaliu tehnicile de realizare a mozaicului roman. Tematica este foarte variata: naturi moarte, Peisaje, scene de teatru popular, scene de gen, animale slbatice, scene de lupta. In timpul Republic pictura este pur decorati- Va si se reduce la realizarea unui decor parietal ce imité marmura sau lemnul. In timpul imperiului ea reprezinta elemente de arhitectura, coloane, arcade, antablamente, ferestre, arcuri in trompe l'oeil, punandu-se accentul pe desen. Scenele se complica gi apar reprezentari de di- verse subiecte, dupa modelele grecesti si elenis- tice, cu incercari de redare a adancimii, prin Pozitionarea personajelor in planuri diferite. Cea mai folosit culoare este rogul, iar compozifile sunt stilizate, cu un grafism accentuat. Exemplificari: Casa Misterelor (scene legate de cultul lui Dionysos) din Pompei, Villa impérdtesei Livia, Prima Porta — Roma, Villa lui Hadrian — Tol Mozaicul se foloseste pentru decorarea pere- filor, tavanelor (boltilor) si podelelor din case, pa- late, terme, bazilici, piscine si fantani. In perioada Republicii este strict pavimentar. Pavimentele ‘Brutaral $i sofia'sa= Pompel, azi la ‘Muzeul National, Neapole, fresca ‘sunt straturi durabile care ascund aspectul brut al constructiei podelei si nu permit patrunderea u- mezelii, Fiind considerate foarte practice, ele au 26 Casa Faunului, Pomp 5 ment fost dintotdeauna importante in arhitectura roma- na. S-au folosit c&ramizile, teracota, piatra, mar- mura sau pietricele de rau. Compozifille erau for- mate din motive geometrice sau florale, perso- naje si animale. In perioada Imperiului, mozaicu! devine cel mai important element de decor p2- rietal si pavimentar. Se introduc cubuletele de st- ol colorata, translucida, cu foaie de aur incorpo- rata gi cele de ceramica smaituita si policrome Scenele sunt figurative, desfasurate sub form: de panouri (de forme diferite) sau medalioane pe suprafefe mari, cu tematic foarte variatz (scene istorice, mitologice, din viata real, lupte cu gladiatori, animale salbatice foarte realiste). Exemplificari: Mozaicul pavimentar din Ostia — Rome Casa de aur a lui Nero de langa Colosseum — Roma, Case Faunului, Casa Venerei — Pompei. Arta Romana pe teritoriul Romnici. A. Arta daco-getilor. Arhitectura cuprinde mai multe tipuri de con. strucfii: militare (cetati, turnuri de paza, fortifica- {ii), religioase (sanctuare, altare) si civile (locuin- fe, depozite). Aceste constructii erau din piatré fasonaté sau din bolovani. Pe langa ele ma existau gi constructii din barne de lemn. Cele mai cunoscute erau cetatile, de plan neregulat cu ziduri din piatra, cu turnuri ptrate si una sau mai multe porti. Exemplificari: fortificafille de la Costesti, Blidaru, Piatr= Rogie, Sarmizegetusa. Ceramica. Pe vasele de ceramica este ab sent reprezentarea figurativa. Se poate vorb mai repede de existenta unor simboluri solare geometrice i schematic stilizate, probabil de or- Scanned with Cacannetdin rtualic, Poate cd dac& nu ar fl existat con- flictul cu Roma, aceasta simbolistic’ de pe yasele de ceramica ar fi evoluat spre reprozen- tarea figurativa. Exemplificdri: vasele descoperite 1n Muntil Ordgtie B, Arta romana in Dacia, Cucerirea Daciei a asigurat societ8ti 0 evolutle de tip superior. Aici ‘au aparut o cultura si arf romana de tip provincial, Arhitectura. Datorité traditilor daco-getice gi influentei elenistice venite dinspre colonille gre- cegti de la Marea Neagra, construciille executa- te in aceasta provincie nu sunt impozante sau fastuoase si nu au decoratii bogate, asa cum se tntalnesc In Galia sau Africa romana. Monumen- tele realizate aici au un caracter pregnant militar. Oragele sunt construite dupa principiile urba- | nisticii romane, avand in centru edificille publice, sanctuarul si de jur imprejur cartierele de locuin- {e, toate cuprinse intr-o incint& fortificata (In afa- ra ei se afl necropola). Exemplifieétt: Ulpia Tralana Sanmizegatusa, Adamolisi In jurul oraselor se afl gospodénile izolate, care comporta o incinta de protectie, turn de apa- rare gi doud zone: locuintele st&panilor (cu came- te de locuit, baie) gi gr&dinile si zona gospoda- reasca in care se afl addposturile sclavilor, ani- malelor, magazii, ateliere. (ex.: in Transilvania). Castrul este 0 asezare cu caracter special, avand trei zone incluse intr-un patrulater: zona ig Tezervatd cazarmii soldatilor, zona locuinfelor o- filerilor si zona magaziilor si depozitelor de ali- mente. Bazilica este cunoscuta gi rspandita. Forma- t& dintr-o sala rectangulara, este Impartita in trei nave inegale, despartite prin iruri de arcuri pe coloane. (ex.: Adamclisi). Amfiteatrul de la Sar- mizegetusa si termele de la Histria gi Baile Her- Culane (dotate cu bazine, vestibule, incdperi de baie, placaje din mozaic si marmura) sunt exe- cutate dupa constructile romane. i Trofeele— Monumentul de la Adameiisi,ridicat de Traian in urma batalilor din 101 d.Hr, are un carac- ter triumfal si este decorat cu reliefuri care poves- teau batalle purtate de Traian pe aceste tertori Sculptura cunoaste copii dupa statuile origi nale executate la Roma gi facute pentru prop: ganda imperial in provincii. Ele reprezinta prin- cipalele divinit’i ale cultului in diferiti zei. Se mai cunosc gi alte statui care reprezinta probabil ce- tafeni importanti gi care se remarca prin incerca- rea de a reda cat mai fidel trasaturile fefelor. ‘S-au mai dezvoltat: gliptica, ceramica, sticlé- ria, creatia de mobilier si de podoabe. ARTA PALEOCRESTIN- Pericada paleocrestina (crestina veche) se jntinde din secolul | d.Hr. pan& la sfarsitul secolului al IV-lea d.Hr. si poate fi impartita in doud etape principale: inainte si dupa anul 313, data la care cultul crestin este recunoscut de c&tre imparatul Constantin cel Mare si devine religie de stat sub domnia lui Teodosie | (mort la 395). Apruté in Palestina datoriti adanciri crizelor sociale si antagonismelor etnice, noua credint& aduce oamenilor saci ideea egalitati gi mantuirii gi declangeaz& din partea autori- tafilor romane numeroase persecutii si prigoane. Datorita rspanditi sale rapide, tmpairatil romani vor fi nevoiti si dea o serie de edicte de to- leranta a crestinilor si s& recunoasca in final existenja noulul cult, Odata cu raspandirea lui in toate teritorille imperiului si fn toate paturile si 27 Scanned with CaScannet