Marius Burtea Georgeta Burtea Geta Bercaru, Cristina Bocan, Daniela Dinca, Laura Dumitru, Ionut Georgescu, Titi Hanghiuc, Simona Ionescu, Roxana Kifor, Paula Nica, Ilie Pertea, Mihai Popeanga, Daniela Podumneacd, Diana Radu, Carmen Rusu, Dorin Rusu, Loredana Taga Auxiliarul scolar a fost aprobat prin OMEN nr. 3022/08.01.2018 CLASA a Xl-a MATEMATICA Probleme si exercitii Teste , _ * sisteme de ecuatii liniare = functii derivabile " studiul functiilor cu ajutorul derivatelor profilul tehnic CAMPION Bucuresti 2018Copyright © Editura Campion 2018 “Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin Editurit Campion Reproducerea in scopuri comerciale, adaptarea,distributia sau transmiterea uneia sau a mai multor pari din aceasta carte, in orice seop si sub orice forma, este interzisa fard acordul prealabil al edituri sa Comenzi se pot face: = telefonie: 0742,014.405, 021/411.33.93 = fax: O21/ 411,33.93 - e-mail; edituracampion@gmail.com ISBN 978-606- 8952-04- 8Culegerea de probleme “Matematici” pentru clasa a XI-a face parte dintr-o serie de Incrati care urmireste ascendent cunostinjele de matematic& pe care elevul le primeste intr-un cielu complet de patru ani Lucrarea este elaborata in conformitate cu programa scolara corespunzatoare ofertei educationale Trunchi comun de tip Mensiosis: Continutul culegerii de probleme reprezinti punctul de vedere profesional al unui colectiv ligit de profesori de specialitate care a partjionat intregul pe temele si lectiile prevazute de programa scolara si care se regisesc in manualele scolare, De aceca, culegerea devine un instrument foarte necesar atit elevilor cat si profesorilor pentru completarea studiului pe unititi de invljare sau pe ansamblu, Ca element de noutate apare acela ca fiecare tema dau consistenta lucrari: e trecutd prin cel putin patru faze, faze care — Breviarul teoretic — rezuma principalele nosiuni teoretice care recomanda tema in discutie. Exercitit $i probleme rezolvate ~ ofet4 modele de rezolvare pentru tipuri esenfiale de probleme din cadrul temei in studiu, ¥ Exercifii si probleme propuse, parte formati din seturi de probleme variate care si corespunda tratarii cat mai complete a tematicii propuse. S-a avut in vedere propunerea de probleme ‘mai simple care si permité tuturor elevilor si injeleaga si si-si insusease’ notiunile de bazd dupa algoritmi standard, dar si probleme care pun pe elev in situatia de a face rajionamente complete, Conexiuni intre notiuni si extrapoléri, astfel incét s4 poati face fafa unci evaluiri complexe, sumative, de tipul lucrarilor curente, lucrarilor semestriale sau lucrailor de sfirsit de ciclu scolar. —Indicatit si raspunsuri. La un numar mare de probleme au fost date rispunsuri dar si ile elevilor. indicatii de rezolvare sau rezolvari complete pentru probleme mai greu accesil Fiecare capitol sau chiar grupuri de teme se incheie cu Teste de evaluare care s& permiti clevilor sau profesorilor si realizeze o evaluare a cunostinfelor la un moment dat. fn culegere se intélnesc si seturi de probleme recapitulative care ofera un plus de resurse de aprofundare a lectilor curente, a lecjilor recapitulative sau pentru pregitirea concursurilor si examenelor. AutorCUPRINS Capitolul I SISTEME DE ECUATII LINIARE, 1. Matrice inversabile 2. Ecuatii matriceale .. . 3. _ Sisteme de ecuatii liniare cu cel mult 3 necunoscute. Forma matriceala. . 4, Metode de rezolvare a sistemelor liniare .. 4.1. Metoda lui Cramer ’ 4.2. Metoda lui Gauss : PROBLEME RECAPITULATIVE. Algebra Capitolul IT. FUNCT! DERIVABILE 1, Derivata unei funcfii intr-un punct. Interpretare geometrica 2. Derivabilitate si continuitate. Derivate laterale - 3. Derivatele functiilor elementare 4, Operafii cu functii derivabile.. 5 6. 1. . Derivarea functiilor compuse . Derivata de ordinul doi a unei func Regulile lui L’Hospital . Capitotul II Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor 1. Rolul derivatei intai in studiul functilor... 2. Rolul derivatei a doua in studiul functilor.. 3. Reprezentarea graficd a functiilor. PROBLEME RECAPITULATIVE. AN, INDICATII $I RASPUNSURI... Bibliografie .. {ALIZA MATEMATICA ...MATRICE INVERSABILE IN 1, (C), 2 €{2,3} Breviar teoretic Fie Ae M,(C). Matricea 4 se numeste matrice inversabild daci existi Be M,(C), astfel incat 4-B=B-A=I,. Matricea B se numeste inversa matricei 4 si se noteazi B= A" O matrice A eM, (C) este inversabila daca si numai daca det(A) +0. Cateulul matricei inverse © Are loc egalitatea: Hist 4’, unde 4’ este matricea adjunct a matricei_ A. det(A) Elementele matricei adjuncte 4” sunt complement algebrici ai elementelor matricei "4, transpuse ‘A. Complementul algebric 6, al elementului a, este dat de relatia 5, = unde A, este minorul elementului 5, © Daca 4, Be M,(C) sunt inversabile au loc relatiile: b) (4B)'=B"-A", a) (4 © Dacd A este inversabild, atunci: © solufia ecuatiei AY = B este X= 4'-B; © solutia ecuatiei XA = B este X = B- A"! Exercitii si probleme rezolvate 12 1, Sase determine dacé matricele A -( } B -( sunt inversabile, Solutie O matrice este inversabild daca are determinantul diferit de zero. Objinem: det( 4) = -1#0, det(B)=3-3=0, det(C)=0, det(D)=0, Rezulté ca matricea 4 este inversabili, iar matricele B, C, D nu sunt inversabile, 2 Si se determine mC pentru care matricea A -( 4 este inversabila. m Solutie Avem ca det(A)=16—m*, Din conditia det(A) #0 se objine c& m? -16 #0, deci m #44 sau m eC\{-4,4}.3. Sse calculeze inversele matricelor: 21 5 a) a-( ); b=] 32 ‘ Solusie . 23 a) Avem det(4)=2-2-3=1, deci A este inversabila, Se obtine c&‘A=| 1 |. Complementii algebrici: 6, =2, 6, =—l b =-3, 5) =2. a -f . 2 -1 Matricea adjuncta este A , iar matrices inversi 4! =——!_.. d' = 3.2 det( 4) 3 2 310 b) Se objine det(4)=2, deci A este inversabila. Avem: ‘4=|1 1 0). Caleulim Pil , Fay oat oa feof | 1 0) 1 0 1-10 -2|, iar A" a -1 3 -2}. 0 0 2 2 0 0 2 3 x42 2 4, SAse determine me, pentrucare matricea A=] x+2 x-1 x| este inversabild pentru m+3 xt1 3 orice xe R. Solutie Matricea A este inversabild daca det( A) 0. Se objine det (A) =(m—1)x* -2x+2m—3. Din det(4) #0, Wire R, se obfine ca A =4—4(m=1)(2m~3)< 0. Rezulté inecuatia de gradul 2 in m, 2m*-Sm+2>0 cu solutia me(-» 5 Jota) 5. Se considera matricea A€ M,(R) cu proprietatea ci A” =O,. Sa se arate c& matricele 1,-A gi 1, +A sunt inversabile. Solutie Avem succesiv: I (4) (+A) A. Dar [,-A? =(1,-A)-(1, + A) si, astfel, 2 +A) si (I, +A)" LA. >. Din accasti relatie rezultd c& (1, - A)" a MATEMATICA — CLASA a XI-a, Probleme si exercitii pe unitati de invatare —1. Aflati care dintre maticele urmatoare este inversabila: 1 3 0) -1 -3 “| 3 a-(; a} a-(4 a e-[! HE p-\2 -1 of E-|2 6 - \ o24 5 15 10 2. Aflati care dintre matrice sunt inversabile si determinati inversele lor: “Gh sh a 110) 1 7 3031 3 (me mk pli ttl glo 1 2) by} -3 5-2]. -sina cosa, O11 oo 1 121 3. Aflati valorile parametrului a real pentru care fiecare din matricele de mai jos este inversabila si pentru valorile gasite determinati inversa matricei: 11a 2a (atl a-1 0 a) (: i} of) rh 93 2 3); a1 1 of; | ord 2-11 0 -1 2 0 1 I 3.0 0 213 4, Fie matricele: 4=]2 1 0|;B=|4 1 2 121 001 8) Aritayi c& matricele sunt inversabile; b) Calculati 4,8", (AB) si ardtaji ct: (4B)! = Bt -A" Tatl 2 5. Aritaji cd matricea 4=|1 1 +1 este inversabila pentru orice a,b €R" si determinati 1 1 I inversa ei. 10-1 101 6. Fiematricele: 4=|0 1 0|,B=/0 1 0 oot 001 a) Caleulati AB si BA; b) Determinati inversa lui B 0 -1].Suntmatricele 48 si Bd inversabile? 1 7. Se considera matricele A “(i 10 8. Fic matricea 4= Sen one 0 1 |. Si se calculeze determinantul inversei matricei date. 112 9. Fie matricea a-( ;}asa si b numere reale stiind ci a 1 m+l om 10.Fie matricea A=|m m-1 3 |,meR. Aflati m stiindcd 4° = 4) 0 2 2 2 x | 11. Aflaji parametrul real m pentru care matricea A=|x 1 x |, meR este inversabilii 12 m oricare ar fi x real. 1 n nd ci: det d= 2, 12, Fiematricea A ( (: 13. Fie matricea A Aflati valorile m,neR st m-1 mn+L vino a) Arlitati cA? = b) Demonstrati c&: (/, - 4) 0 14. Fie matricea: A=|0 1 1 con Hos a) Aritati ch A(A* -44+5/,)= 215 b) Calculayi 4". 123 15. Fie matricele A=|1 2 3| si B= A-J,. Aratati cd Bild. 24 6 . ‘ 25 16. Se considera matricea A= 4 10 a) S&sedetermine me pentru care 4° =mA; b) Skse determine p,q eR, pentru care (A~I,)' = pA+gl,. este inversabila. 17. Fie B 0 matrice astfel inedt B* = O, . Aratafi cd matricea /, + B este inversabila gi determinagi inversa ei. SN Eee MATEMATICA — CLASA a XI-a, Probleme gi exercitii pe unitati de invajare 8. 1d 18. Se consider matricea a(; 4 si mulfimea G={X(a)/R,X(a) = /, +a- A} a) Arditati cd X(A)-X(B)= X(at+b+4ab); b) —Determinati valorile lui a © R, pentru care X (a) este inversabild. ©) Caleulati ((1))". 123 19. Fie matricea 4=|1 2 -3| sipentruun a real fixat fie B=ad+J,. 123 a) Este matricea A inversabila? >) Determinati 8” 20. Fie matricea d= See ous noe a) Aratatica A? =44-3/,; b) Arditaji cd matricea 4 este inversabila si determinati 4“ 21, Seda matrices mia,s)=(“*? ? ) greg b a-b, ( a) Daca a-(; ' ) ardtati ci M(a,b)=al,+bB si B =21,; b) Aratati cd M~'(a,b) = a 22, Fie matricea Ae M,(R),A= 0 23. Daca 4° = 0| determinati matricea 4. 1 10 21 32 24. Fie matricele 4,B din M,(R) astfel incat aa-(; 3} cae AB+(BA)". cosa tha (az ne] 25. Fie @eR simatricele a-( : sina cosa sina -cosa a) Determinati A si B's b) Pentruce @ eR matricea B este inversa lui 4? ee, 9 Determinantilea’ ab ac 26. Fie matricea A=| ba 1+b’ be |, a,b,celR. Aritaticd matricea A este cach N40? inversabila si determinati inversa ei. 27, Fie A,BeM,(C) astfel incat AB = +B, a) Aritatici AB = BA; b) Demonstrati ci A este inversabila daca si numai daci B este inversabili. 28, Fie A o matrice inversabild de ordinul doi cu elemente numere reale. Aritagi ci: (yay tid 29, Fiematricea A=|1 1 1). Sa se arate cd: t.d b) 1, —A este inversabila i inversa ei este J, -y4. 2. ECUATIT MATRICEALE 1. Rezolvati ccuatiile matriceale: oC)» Gea) oA FE I «dG ie 4=(! 2), reautaca x=(" 2) (3 9) sn a-('? det(A)=1 a) Fie A=| 9 |}, Rezultick X=|) || |, |: Matricea A=| 9 | | are =1 si Igebrici sunt 5,, =1, 6, =-2, dy 0 ‘A -(; } ‘Complement 6x, =1. Matricea adjunct wo da!) ie tall este A’=[ | | iar A =| . 1 -2)(3 fl =r Solutia ecuatiei este X = 5 s| . oid 31 , 3 A b) Fie 4=[4 ,}- Se obtine det(A)=9-8=1, deci A este inversabili. Avem succesiv: 38 “(3 - 3-1 ‘A= =3, 6, =-1, 8, by =3, A= a - S (; : 5. =3, 6) 8, 5y =3, (i a4 (3 3) olutia exe? H(A (07 ecuatici este: nous if Neel MATEMATICA - CLASA a XL-a. Probleme gi exercitii pe unititi de invayare 10eC } a) Daca A -(( i} avem cd det(A) = Solutia ecuatiei este X = 2, Sa se rezolve ecuaiile: of eC Solutie 12 _ a) Dac A=| | | rezulté cd det( 4) =-3," -1f1 -2)_af-1 2 3(2 1) 32 -1 Sotgiaceuetese x= (7) at ; J 303 3(-3.3 3 123 b) Matricea 4=|0 1 i are det( A) =I, deci este inversabilé oot 100 1-2-1 1-2-1 Seobjine'4=|2 1 O},4°=|0 1 -1] si A*=]0 1-1], 311 001 001 33 134 Poo io 1 Rezulti ci X = so a -1]= cake ezultd c a on _ oe 201 2 2-1 3. Si se rezolve ecuatia matriceal 12) (3 2 x -(i'). 35)" \4 3) lot Solutic SOU nETanneremeeeeeeeeee Determinanti 111 3 Matricele a-(} ;] si a() ;) au det(4)=—1, det(B)=1, deci sunt inversabile. 1d Ecuatia dati se serie A-X-B=C, unde C= (0 i} Solutia este X = = 2 -( ; 2} B! “(3 3) se objine solutia: MIG DG AE sO od 1, S& se rezolve ecuatiile cu mat o( de(2) oC 8) o x, G2) 9 xf 02 oxi) {ab i 2 (ett ef 3 2, Sd se rezolve ecuatiile: et TFG a (0 Se , | ‘} oF 20 oC 3) 9 (0 es ot ‘) 3. Sse rezolve ecuatiile: -_ ‘ 123) (1 170 a) X10 1 1f=|1 -1 1]; oo) \a-t rid 3 by {1 1 of-x=|2]; 100 1 MATEMATICA ~ CLASA a XI-a. Probleme si exercitii pe unititi de invaijare 12eeu ord 4, Se consider matricea A=|1 0 1]eM,(R) 11 0, a) Sasearateci A?-A=2I;. b) Sasearate ca 4”! 4(A-h): | 222 | c) Saserezolve ecuatia X-A=|2 2 2 222 oO -1 00 . Fie A= th = 5. Fie ( 0 ( 3] a) Si se demonstreze cd daca ey (R) asthe XA 4-3 ane x =[ 5 a a abeR. b) Sise arate c& ecuatia Y4 +A =O, nuare solutie in multimea M,(R) 4-7 6 Secomideri mation 4=( 7 Jemt®) Sa se arate cA ecuafiile nu au soluii in M,(R): a) X?=A; by x* o) X*™=AneN’. 11 1 eel 7. Fied=|1 6 67|,B=|6 6? I]e=Leal. lee 11d a) $8 se arate ci matricele 4 si B sunt inversabile. b) Sasearateca A* =9/;; ©) Stise rezolve ecuatia AY = B. 8. SAse determine matricele 4, B € M; (IR) in cazurile: : aD ' at ‘} fi a) ; eats v ( 4 Sa 13 Determinangi3. SISTEME DE ECUATII LINIARE CU CEL MULT 3 NECUNOSCUTE. FORMA MATRICEALA. Breviar teoretic © Unsistem de ecuati liniare este un sistem, in care fiecare ecuatie are gradul 1 in raport cu fiecare necunoscuta. ‘© Forma unui sistem liniar de ecuafii liniare cu cel mult 3 necunoscute este: ax+by +c, axtbyte, © Matricea 4= este matricea sistemului, matricea B =| * | este matricea termenilor liberi, iar matricea X =| y | este matricea necunoscutelor. we © Forma descriere AX =B reprezint’ forma matriceali a sistemului.. © Unsistem de ecuati liniare in care matricea termenilor liberi este nula se numeste sistem omogen. Tipuri de sisteme © Sisteme compatibile determinate sunt sistemele care au o singura solujie (solutie unica). © Sisteme compatibile nedeterminate sunt sistemele care nu au solutii. © Sistemele incompatibile sunt sistemele care nu au solutie. © Dac matricea 4 este matrice inversabild, atunei forma matriceala a sistemului permite aflarea solutiei sistemului: X = 4"'-B. (OC kxercitt $i probleme rezolvate 1, Se considera sistemele de ecuatii liniare xeys3 Be-y : a fee » fe xtytz=l o) fx-y+z=0 Qxty—3z ‘Sa se scrie matricele atagate acestor sisteme. Solutie 1 3 a) Matricea sistemului este a-() A} matricea termenilor liberi a-(}), iar matricea necunoscutelor X -( ) x b) a(} 7 ‘}o-()-«-()) MATEMATICA ~ CLASA a XI-a. Probleme gi exercifii pe unitafi de invatare 14x y Polo 1 A=|1 -1 1 |,B=|0},X= (2 1-3 2 2. SA se scrie sub forma matriceala sistemele de ecuatii liniare 286e<11 xty=l a) { b) fe ecidi ©) {ax-ya4 etyare ” 3r+5=11 30H © G2 36K » 6) 3. Se considera sistemul de ecuagi a) Sse determine m el stiind cd sistemul admite solutia.x=—4, y= 2. b) Pentru m-=3, si se serie forma matriceald a sistemului si si se rezolve sistemul. Solutie a) Din a doua ecuatie a sistemului se obtine m=2-(-4)+2= 7 ( is (" 6 b) Forma matriceala este: HP || 2 Uy) 3 10 =-9, deci este matrice inversabilA. es JG) Matrivea a(; ) are det(4) -(: i} Avem succesiv: se omineea (*)=2(! 5Y/)-2(2)-"), acodar (*) =f opting ed | ok 2-3) alo) =U) A" =a 2x—m 4. Se considera sistemul de ecuatii liniare: {-3x-+-y+2=-1, meR. 2xt+4y-Sz=0 a) Sase serie matricea A a sistemului, b) Pentru ce valori me R, det(4)=~S? ©) Pentru m=I sise scrie sistemul sub forma matriceala i si se rezolve, Solutie 2 -m 0 a) As/-3 11 2 4 -5 Determinanti2 -m 0 b) det(4)=|-3 1 1]=13m-18. Din conditie 13m—18=—5 se objine m=. 2 4 -5 2 -1 0)(x) (1 c) Forma matriceala este 1 1 || y|=|-1]. Matricea 4 are det(4)=—S, deci este 2 4 -s)\x} lo 232 9 Ss 4 inversabild. Avem: ‘A=|-1 1 4 |, 4°=|-13 -10 -2}, iar o 1-5 -14 10 -1 9 -5 Hl 951 -13 -10 -2{=4)13 10 2/. 4-10 -1) *\ 10 1 x 9 5 1\(1 4 Matricea necunoscutelor este | y “1 13 10 2|)-1/=2}31. Agadar solutia sistemutui z 1410 1jlo) “4 probleme propu: 1. Siise scrie matricele asociate sistemelor urmatoare: 2xt4y=1 3x+5y—32=2 a) {-xt3y=4 5 b)j-4xtSz=1 5 -2x-y=0 -y+32=12 By+2z -x+3y=5 o)6rtz=-2 ; d)jx-6y=2. 4x-y=10 8x+2y=0 2. Sa se scrie sub forma matriceala si sd se rezolve sistemele: ) rt4y=29 p2atsva-t 4(x—2y)-3(x-3y)-2y =5 a) ; : . de-y=l2 3x—4y =-13° OV 4 5y45(x-2y) 3. Sa se rezolve sistemele prin metoda matriceala: x+lytz=—4 yo3z=-1 a) j-x-y=-l; b) x-2z=-1 4y-22=4 3x¢2y=7 4, 8a se studieze dacd sistemele sunt compatibile: 2x-3y-42=-3 xty-z=0 Sx—3y+42=5 a) jxt2y+z=1 :. b){3x-2y+2z=5; c)4-2x-32=2 3x+ y-2: 2x+3y-22=2 -3x-2y=—4 SS MATEMATICA ~ CLASA a XI-a. Probleme gi exercifii pe unititi de 16 amen5. Si se rezolve sistemele: x+2y=1 a) {6xr-8y=1; b) Sxt2y=3 vole apie 2 | 1 byA=]3 4 -2|, X=/y], -1 y z -1 12-1 x 2 o) 4=[3 1 2], X=/y], B=/3 50 z 4 i) $4 se rezolve sistemele de ecuatii prin metoda matriceala; ii) Sa se scrie ecuatiile sistemelor in fiecare caz, x-2y+32 7. Fie sistemul {21+ y+2=4 me y+4 . si se determine valoarea lui me R_ pentru care sistemul se poate rezolva pe cale matriceala. 8. Fie a,b,ceR” distincte, Si se scrie sub forma matriceald si si se rezolve sistemele de ecuati: +ay=a" +ay=a saya, yitere, xtby=6' xtby=6 xtayta’ xtay+a® oi xtbysb'z xteyte' xtoyte’ 4. METODE DE REZOLVARE A SISTEMELOR LINIARE Breviar teoretic Metoda lui Cramer © Un sistem de ecuatii liniare se numeste sistem de tip Cramer daci numérul de ecuafii este egal cu numarul de necunoscute si determinantul matricei sistemului este nenul. Daca (S) este un sistem de ecuatii de tip Cramer cu necunoscutele ,23,..,%,, Se noteaz& cu A, Ay snd, determinangii asociagi necunoscutelor ¥,,%35..%5 © Determinantul A, se obfine inlocuind coloana # a coeficientilor necunoscutei x, cu termenii liberi. © Prin metoda lui Cramer solutiile sistemului sunt date de formulele: x a Sa a 17 Determinanti; unde A, este determinantul matricei sistemului. Metoda lui Gauss © — Metoda de rezolvare a Iui Gauss consta in aducerea sistemelor de ecuatil triunghiulara sau trapezoidala prin eliminarea succesiva a necunoscutelor. 4.1, Metoda lui Cramer Exerciti si probleme recolvate 1. Sise rezolve sistemele de ecuatii linid a 5 xtytead a) fey 7 ») fs fi ) dx+2y422 r+ 2y= x 2p= Qe-yhe Solutie 5 , det(A) =-2-15 =-17. Se obtine: A, = E 3 17,4, [ ‘| 1-18=-17. Rezulti cd x= 1 hoi 2|, det(4)=2. Se objine cd: A, =|1 2 2=2, 2-11 2 -1 1 11 4 12 T)=4, Rezult ed x= 5 lb -1 3 : i y=|t 2 4 2 2. Siise rezolve sistemele de ecuatii: bye xtytzsi tips a 3b) 42xty-z=2 Qv43y=3i x-ytzs MATEMATICA — CLASA a XI-a. Probleme si exercitii pe unitati de invijare 18Solutie 2 -I)=3-3i, A,=|2 1 2/=3-3i, Solutiile sunt: x= rid 1-1 1 3. Siise determine pentru ce valori me R., sistemele sunt de tip Cramer. cml 2ety—mz=1 a) fi weal b) dx-y+z=-1 pees 3x42ytz=2 Solutie Se pune conditia ca determinantul sistemului s& fie diferit de zero. 1 a) Ay tiem. Din conditia 1m? #0 se objine cd me R\{-1, 1} 2 1 -m b) Ag=|l -1 1 |=-Sm—4. Din condifia -Sm—4 #0 rezulta ca mer\{-4). B21 xt my + mz 4. Se considera sistemul | mx+2y-+mz =m 2x-4y-2=2 a) Siise arate c& pentru oricare mR sistemul este de tip Cramer. b) Sa se rezolve sistemul. Solutie 1m m a) Avemci A,=|m 2 m|=-m*+2m—2. Se observa ca ecuatia -m’ +2m-2=0 nu are 2 -4 -] solujii reale, deci A, #0, YmeR. Determinanti 19lm om 11m b) Seobtinecd A,=|m 2 m|=A,=-m?+2m-2, A,=|m m_ m|=0, avand dou’ 2-4 = 2 2 } —Sy=-10-. Din ultimele ecuatii rezultd cd y =2, iar din prima | xrty=3 ~2y=-4 couafie x+3-2=7, deci x=L a MATEMATICA —CLASA a XI-a, Probleme gi exercifii pe unitayi de invatare 22x+y+z=3{(-1|(-2) wey c) Avem succesiv: {x+2y-z=2 = 4 y-2z=-1/(1) > Qetytz=4 ~y-z2-2 Din ultima ecuatie se objine z =1, apoi din a doua ecuatie y-2-1=-1=> y=, iar din prima ecuatie x+1+1=3=9x=1 2. Sa se rezolve prin metoda lui Gauss sistemele de ecuatii liniare: x-2y+z=0 xy xty=4 a) { { ) } xty+2z [ax+2. dx-y+32=4 Solutie +y =5|(-2 5 2) avem: {77> 5), Din ultima ecuatie se objine cd 0=—7, deci sistemul 2x4 2y=3 este incompatibil xty=al(-3 y=al(-3)_, 3x43y=12 y=aeR si, din prima ecuajie se objine: x+a=4, deci 4 b) Ave . Din a doua ecuatie se obtine c& y IR. Rezulti ci 4a. Solutia sistemului este -a 7 7 + @ER, deci sistemul este compatibil nedeterminat. x-2y+2=0((-1)\(-2) x-2y+7=0 c) Avem succesiv: | x+y+22=4 => { +3y+z2=4|(-1) > 2x-y+3z=4 Bytz=4 Din ultima ecuatie objinem ci z=a@ ER, dinaadoua ecuatie avem 3y +a =4, deci y= Din prima ecuatie se obtine eon SSe 20 si x=5 8-Sa 4a Solutia sistemului este x = @, cu a eR, deci sistemul este compatibil nedeterminat. 3. Sse rezolve prin metoda lui Gauss sistemele de ecuafii: xt+ytz=3 xtytz=3 yy) Pete 2x+3y-2=4" x-y-z=-1 xtye2z Solutie Ee 23 Determinangi+yt2=3)(2 =3 xeyee=3I2) poe «Se observa ci'a Qxt3y-z=4 yr3z=-2 doua ecuatie are dowd necunoscute, Se noteazi z= are R gi se obfine y=3er~2. Din prima ecuatie avem cl x+3@—2+a=3 sau x=5—4cz. Sistemul este compatibil nedeterminat, b) Reducem necunoscuta x din ecuatiile 2, 3, 4. Rezulta: I2).(-1),(-1) xtytz=3 xtytz= a) Reducem necunoscuta x . Se obfine: { = TIE se obtine ot -2y-2z z= O-y+ z=1 y=1, x=1. Sistemul este compatibil determinat, xty-2=0 4, S&ise rezolve sistemul: } x+2y+z=0,meR. 2x-y+mz=1 Solutie x+y-z=0/(-1),(-2) Folosim metoda lui Gauss. Rezulta succesiv: } x+2y+2=0 > 2x-y+mz=1 xty-z=0 xty-2=0 > y+2z=0|(3) >} y+2z=0. -3y+(m+2)2=1 (m+8)z=1 Deosebim situatiile: =—L_ Din a doua ecuatie se obfine c& © m+8#0, deci me R\{-8}. Atunci m8 ye m+8 compatibil determinat. © —m+8=0, deci m=~-8. Atunci a treia ecuafie se scrie 0-z=1 sau 0=1. Rezultd cd sistemul este incompatibil. (Keerciti si probleme propuse ) 1, Si se rezolve, folosind metoda lui Gauss, sistemele: ny=3 a) {x : deci» =? iardin prima ecuatie x=2—y= ~ Agadar sistemul este m8 2x-y=2 axtya4 ° ; 4x—2y-+10= MATEMATICA - CLASA a XLa. Probleme gi exercifii pe unitati de invatare 24mx42ynz xtptz=6 2x43y-2 e) 4 2x+y+2z=10; f) Br+y422=11 Qx+ytz2=6 xtytes Sr42y432=7 ®) {4x+4y-92=5; hy} xty-22=0 ; 2x+2y-32=2 dpe Qxt2y+22=2 2x-yt4z = 3rty43z= xtyoz axa 2y43e=9 Di ea3y-S2=3 ? 3x-2y-22=-1 3x+2y cxty+2e=4 Jxty+z=0 fees? : xt y-62=-2° xt3y-z 7 4x43y-32=3 2. Sa se rezolve prin metoda Ini Gauss, sistemele: 2x+3y—22=2 Sx+3y-22=48 a) 43x-4y+32=-13; b) 6x-10y+9z 4x+2p452=15 Txt 2y$32=9 Tx-12y432=19 3x43y 42 ec) 43x+2y-132=1 ; d) fax+2y43; lox-3y~242=13 Sx+5y42 etdy452=6 8x+5y49z=1 Nesena py [etyezend ©) peesyt aes )Vsx49y-22 2x+2y+3z=1 xtyte=0 3. Sa se discute in functie de valorile reale ale parametrului m, folosind metoda lui Gauss, urmitoarele sisteme: x-ptz=0 AD{ar-y+3e=5 ; xt(m+Dy=2 ‘ 2x-3my: (m-x+3y=m? 9 [es my 2x4 y—mz =-30 ax+4y=10 e)yxt2p43: : f) 3x-2y g) Se43y re 25 DeterminantiTESTUL 1 1. Sisse precizeze care sistem este sistem de tip Cramer: eyed uepers a) oa 3 by 4 ax+4y+ . 3xtSy+2z=10 2+ y-2=6 2, Si se rezolve prin metoda lui Cramer sistemul de ecuatii: 4x-+3y—22=8. x-y+z=0 = . i, { xty-ze1 3, Sii se rezolve prin metoda lui Gauss sistemul de ecuatii: 2x-y422=3 TESTUL2 xtytz=3 1. Seda sistemul de ecuafii: | ax+y-z=1. Qx+y-22=0 a) Pentru care valori a eR sistemul nu este de tip Cramer? b) Sa se rezolve sistemul pentru a= 1 x+y-2z=0 2, s&s rezolve prin metoda ui Gauss sstomul de cua: 1°47 =? 4r¢2y-3223 Sx+3y-52=3 xtytz=2 3. Se considera sistemul: 2x+y-z=3 ,aeR. x-yt2z=a a) Sa se scrie sistemul sub forma matriceal’. b) Sse calculeze determinantul matricei sistemului. °) 3 Sse determine «eR , daca solutia sistemului verificl egalitatea x— y= 2. ‘TESTUL 3 xo 2y$32=-3 1. Se considera sistemul de ecuatii: { 2x+y-+z=4 , undemeR. mx-y+4z=1 a) Sse determine m €R , pentru care solutia sistemului este (2,1, -1). b) Sa se rezolve sistemul pentru m=—5. SN, a MATEMATICA - CLASA a XL-a. Probleme gi exercifii pe unitati de invajare 26x+y-3z=-1 2, Seda sistemul: | x-y+2z=2. Bxty-4: a) Si se arate cd sistemul nu este de tip Cramer. b) Si se serie forma matriceala a sistemului ©) Sse rezolve sistema d) Sa se determine solutia sistemului care verifica egalitatea x+y? +27 = PROBLEME RECAPITULATIVE ALGEBRA . 2-1 10 1. in M,(R. idera itricele 4 = = m8 (8)comideammarcce 4-( 2) sin e() 9) a) Sise arate cd 4? = /,; b) Sa se arate cd A este inversabila si sA se calculeze inversa sa; ©) Sa se calculeze determinantul matricei ¥ = 4+ 4? +... +4”. ~2a 6a (5 iia} *e8} a) Sase arate ch X(a)-¥(b)= X(ab+a+b) pentru orice abe R: x(a) 2. Fie multimea Gem). o={ (0 b) Sse calculeze inversa matricei X(a) pentru a #1; 2010 ©) Sse determine (x (1)) 3. Fie A=| (F A)s2-(7 3} Caleulaji id—(1-i)B, unde ie gi i? 4. Calculaji 4-4’ daci a-(! ri G -10 5. Sisecaleuleze f(A) si (f(A) f(A), stiind ea (A) = 4? -24431, si 1-21 4=|0 -11 023 a-ll . Considerim determinantul D(a)=|-1 1 al, aeR. I-l al a) SAse caleuleze D(V2); Di eterminantib) Saise rezolve ecuafia D(a)=0, ae; ©) Sase rezolve inecuatia D(a) <0, ae R. 1 7. Fie matricea a-(3 feat) si (4 "] a) Sisecaleuleze 4’, A’; b) Sa se calculeze determinantul matricei a, ‘i = -1 2 8. Se consider’ matricele A = , t ©) Siserezolve ecuatia A-X =I. 10 B 02 R. |, B= unyeR o1 01 3 pf ere a) Sse determine x,y €R astfel incat A-B = B-4; b) Saise verifice c& A? = 35 ©) S&secalculeze A+ 4 +4? +... A”. oal 100 2, 1 9. Seconsiderd matricele A=|a 1 O|,aeR,/=|0 1 0}, X=|x,| si B=/0), 104 ool x 1 xy ER. a) Sise rezolve ecuatia det A=0, ae B; b) Pentru a#-I sé se rezolve sistemul A-X = B; ©) Sse determine aR astfel ineat 4° = 10, Fie ¢ una dintre ridacinile cubice ale unitiqii (¢” =1, ¢ #1). Caleulaji 4°, me N’, dacd tid A-|l@ & lee bacy | ™ ab+ne 41. Si se arate c& pentru orice meN’ avem: |0 1 | =|0 1 nb oo 1) jo 0 1 12. Seda matricea A ae °} ne. Ox a) Sisecalculeze 4°, ne N's b) Si se determine matricea B= 974°; ©) Sse determine "in toate cazurile posibile MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme gi exercitii 282 2x 4x*+4x 12.Se considera functia f:R—>M,(R), f(x)=]0 2 8x 00 2 a) Sasecaleuleze £(0)+f(1); 0 b) Sase arate cd f(1)-f(-1)=44/,, unde 1,=|0 1 00 ©) Sa se demonstreze c& f(x+y)=2/(x)-/(y), oricare ar fi x,y ER. | 0 0}; 1 12 4 13.Fie matricea A(k)=/1 3° 9 |, cukeZz. 1 5 25k a) Sai se calculeze determinantul matricei A(-1); b) Si se rezolve ecuatia det 4(k) = 0; ©) Sa se calculeze A(1) + 4(2)+...+ 4(2010). 114 14.Se considera determinantul ¢,(1)=|1 x ¢/, unde x,reR. 1 x fe] a) Si se rezolve ecuatia d,(t)=0, eR; b) Siise determine xe R astfel incdt ecuatia d, (t)=0 si aibé doar rddicini reale: 1 ©) Sa se determine xR astfel incit matricea 4, (1)=| 1 si fie inversabild, oricare ar =f. He fiteR. xtmy+ 18. Se considera sistemmul | 3x— y+2 (m=1)x+3y-22 m’—4 unde m este parametru real. tom 1 a) Sasedetermine meR, stiindcd| 3-1 2/=2; m1 3-2 b) Sase determine me, astfel incat sistemul si admitd solugia (-1,1,2); ©) Pentru m=2 si se rezolve sistemul xtmy-2=1 0 , unde meR. 16. Se considera sistemul x+2y- ~2x-+my+3=0 a) _Si se calculeze determinantul sistemuluis Determinant 29b) Pentru ce valori ale lui m sistemul are solutie unica; 17. in M, (C) se considers matricele a-(? e a) Sasecalculeze 4B si BA; b) Sase demonstreze cd suma elementelor de pe diagonala principalé a matricelor AB si BA este acecasis ) Sise demonstreze c& det(4+ B)+det(A-B) = 2(det 4+ det B). x-3y=-2 x+2y 18, Sa se determine parametrii reali a si b astfel incat sistemul s& fie compatibil. 3r-y=a 2x+y=b 3x-y+z=0 19. Rezolvatisistemul 4-2x+ y+3z=—7 utilizand metoda lui Cramer. x+2y-22=7 x-3y+z=8 20, Folosind metoda Gauss, rezolvati sistemul: )2x—Sy—3: xt4ytzel xtayta@zta =0 21. Sise rezolve sistemul 4x+by+b?z+b> =0, unde a,b,c sunt numere reale nenule distincte. xteytezte =0 22. Sa se giseascd coordonatele punctului de intersectie a dreptelor d, : (a+1)x+ay= yt (a+6)x+2(a+2)y=2a+LaeR. = 23, S8se rezolve sistemele liniare omogene: x-2y+3z-41=0 a-yt22=0 2x-3y-+42—St a) 45x+4y+32=0; b) ae 3x-4y 452-6 xtytz=0 4x—Sy+62-7 MATEMATICA — CLASA a XI-a. Probleme si exercifii pe unitati de invatare 301, DERIVATA UNEI FUNCTI iNTR-UN PUNCT. INTERPRETARE GEOMETRICA Breviar teoretic Fie f: D—R,x, €D un punct de acumulare, © Functia_# admite derivata in punctul x, €D daca tim LIF) mn xo existé in R. * Valoarea limitei se noteact f'(x,) si se numeste derivata functiei fin x. * Functia £ se numeste derivabila in x, daca S''(%) exista si este finita. * Daci M(x,, f(x.) este un punct pe graficul funetici f, atunci m= /'(x,) este panta fangentei la graficul lui f in punctul M, iar yy, = f"(x,)(x—x,) este ecuatia tangentei la graficul lui f in x). © Daci f:D—>IR este derivabila in x,, atunci are loc egalitatea: r(x) ig ZH) Fl) + Funcjia £ este derivabila pe o multime 4c D, dact este derivabild in fiecare punet 1 € 4. Multimea D, = {xe D| f derivabila in.x} se numeste domeniul de derivabilitate al functiei ° Functia /’:,, +R, care asociazi fiecdrui_ xe D,, numarul real f(x) se mumeste functia derivati a functiei f sau derivata functiei 1. Sse stabileascd dacd graficul functi 2. Solutie %, Graficul functiei / admite tangent in punctul x, =2 daca lin FDL) existi in R. ao Aver cm = tim @)-S(2) ae) = lim @—2)&+2)-3("=2) _ By Pe i wah, Sa se scrie ecuafia tangentei la graficul functiei_f:R > R, f(x)A(1, 0). Solutie f)-f) Panta tangentei este m = lim 2(x-1)(x? +x41)-3(x-1 1 (= if (=e) im[2(x? +x-41)-3(x+1)]=2 3-3-2=0, Ecuatia tangentei in A(1, 0) este y—f(1) = m(x—I) care se serie y-0=0-(x-1), deci y=0. Asadar tangenta este chiar axa Ox. 3, Sise calculeze derivata functiei f : D> R , in punctele specificate, a) f(x)=In(x+1), in x =0; bY I (x)= Vx, in x, =4. Solutie 2) Avemed #'(0)=tim ££) mm x0 b) Avem ci £(4)=Hin! o tim 274 = = lim = i Gcay(ve+2) ees 2 4, Sie arate cd functia f:R > R, f(x)=x—1| 42, nu are derivati in x, =1. Solutie ‘Trebuie si ardtdim c& lim vem: Hin 2-10 worl og FC)=F0) jg | 4H! xl xed ru sunt egale, deci limita nu exist, LE)-LO gu exist xt 5, Siise arate cd functia f:R > R, f (x)= Vx are derivata in x x =0. Solutie Caleulam $0) = tim LILO) «in =2 mo x-0 st x0 are derivatd infinita in x, =0, deci nu este derivabila in x, =0. MATEMATICA — CLASA a X-a. Probleme si exercitii pe unitati de invatare 32tax, xs0 6. Sisedetermine a€R pentru care functia f:R—>R, f(x) fe 0 +2, x> derivabild in x, =0. Solusie - 7 (0) Trebuie ca tin SOLO) 8 existe si sd fie finita, me ra £()- $(0) E40 tim(+a)=a fil, limZA-SO) =lim. ee me x0 lim =—*— = tim (x? +2) =2. Din egalitatea /, = /, se objine ci a=2. Asadar f este 3 Be derivabila in x, =0, daca si numai daci a =2. 1. Si se arate c& urmitoarele functii_f: D—> Rau derivate in punctele x, indicate sisi se precizeze f"(x,) a) f(x)=3x+11, x = b) Sf (x)=x°-3x-11, x, = 2 d) S (x)= Vx4T, x, =0; 0102 ©) F()=2°43,.% 8) S(e)=e"42.% p f(x)=sinx +sin 2x, x) =0; h) S(#)= 00828, =, 2. Sse scrie ecuatia tangentei funcjiei_f': D> R in punetul specificat: a) f(x)=-3x-4x+5, x, =2; b) S(x)aVP +9, x =4; °) 100)-(3)-% d) S(x)=e™, xy =2; @) £(x)=In(x+3), x 9 se n(2r+2),x,=0 °—Tx+3 sii se determine un punct in care tangenta la parabola si fie 3. Pe parabola f(x)= paraleli cu dreapta de ecuatie y =—Sx+3 $i si se scrie ecuatia tangentei, 4, S& se determine coordonatele punctelor de intersectie ale axei Ox cu tangentele la graficul functiei f(x) 24, care formeaza unghiul = cu axa Or. in punctele de intersectie cu axele x 5. Sd se arate cd tangentele la graficul functiei f(x de coordonate, sunt paralete. | 33 Funcfii continue6. Dreapta y= 2" este tangenta graficului functiei f(x 332 Si se determine coordonatele punctului de tangent. 7. Sase arate cd tangenta la curba f(x)=x' +8x+1 in orice punet (x, £(%)),% €R formeaza cu axa Or un unghi ascutit 8. Fie f:R9R, f(x)=e' ~3x. Sa se determine abscisa punctului de pe grafic in care tangenta la grafic trece prin origine. x tmetn xl graficul lui fs& fie tangent dreptei_y=1 in punctul x = 2. 9. Fie f:R\{I} >R, f(x) , unde m,n eR. Sie afle parametrii m,n astfel ca 10.Fie rf 1o]-oR, f(x)= 4x41. Sa se determine un punct de abscisi x, in care tangenta la grafic si fie paraleli cu coarda ce uneste punctele de pe grafic de abscise x=2 si x=20, Lin care puncte ale graficului functiei f(x) = ae 7Tx—4 tangenta formeaza cu axa Ox tun unghi de 45°? 12.Fie curba de ecuatie y= 2x? +4x. Aflati meR stiind c& dreapta de ecuatie y=mx+4 este tangenta la curb. 13. Si se studieze continuitatea si derivabilitatea functiilor f:D —»R in punctele indicate: > rea| Xyxel 2x-1,x21"" b) se) 4x-3, x>2 x+1xS2” et Heh-2,x50 = > Xo =0. 409) Keaehuse * 14,Si se determine parametrii reali pentru care > D> 1 este derivabila in punctele date: x4 2ar, x<1 a rto)={ ax+bx>1' ay3—x+b,x<2 gh ee 9 1) [ ee mtn, x20 ——=__——_—_———— MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme gi exercitii pe unitati 34me, x<0 2sin3x-+ncos2x, x20" 4) roy-{ 2, DERIVABILITATE $I CONTINUITATE. DERIVATE LATERALE Breviar teoretic Fie f:D->R,x, €D punct de acumulare. © Daca f este derivabili in x,, atunci f este continu in x, . | © Functia f este derivabilé la stanga in x, , daca limita /, = lim £0)- Fs) exista si este finita. + Functia f este derivabilé la dreapta in x, , daca limita /, = L (46) cst si cat & fini * Daca limitele /,, /, exista in R ele se numesc derivatele laterale ale lui fin x, sise noteaza_f'(x,), respectiv fj (x5). ¢ Functiaf are derivati in x,, daca si numai daca f'(x,)= ff (x). © kxerciti siprotieme rezonate YY 1. Sase calculeze derivatele laterale ale functiei_f : D + R in punctele specificate: a) f(x)=2]x|-3, x, =0; &) faye PEtS¥51 x 1% oP 4x7 +5, x>1 Solutie tim” =lim ° a ae 2Iaf-: = jm R343 «ig 2% ee 2. Seconsidera £:R—>R, f(x) x+In(I+x), x20 Searxr<0 7 a) Sse arate ca f este continua pe R , pentru oricare a eR oO 35, Functii continueb) Siise determine a¢R pentru care f este derivabilé in x, =0. ©) Pentru a=2 hse scrie ecuatia tangentei la graficul functiei f in punctul A(0,0) . Solutie a) Avem: 1, lim f (x) =lim(x’ +ax)=0+0=0 si 2 wa 1, =lim f (x) =lim[x+n(1+x)}=0+In1 =0, iar f(0)=0. Rezulta c& f(0)= este continud in x, =0. Cum f este continu’ $i pe (20,0) , ca functie de gradul 2, si pe (0,420) ‘ca sumé de funcfii continue, ea este continu pe R. b) Avem: $:(0)= tim LL) tig? *% otim(x+ 0)= a se oe a 10) tA) 22) 12 Diced £0) = F4(0) se obtine a=2. cc) Avem ci m= f'(0)=2si ecuatia este y-0=2-(x-0) sau y= 2x. 1. Siise studieze dac& urmitoarele functii_f:D—+R au derivate in punctele specificate is se calculeze derivata in cazul in care existd. a) fax ext], my =-1 ») se= VAT, x =15 ©) fl)=In2x-1), x =25 d) fQ@)=e, = ©) f(a) aresin(2x—), % =1. 2. $8 se calculeze functia derivatd pentru fiecare din urmatoarele functii f : D > R , specificdnd domeniul de definitie al functiei si domeniul de derivabilitate. a) f(x)=x? 42x43; b) f(xy=2% +35 ce) f(x)=InGx); 4 S@=4- 3. Sie studieze dac& urmitoarele functii f:D— R sunt derivabile in punctele specificate. a) f@)=xv4x+l, 4 =-1; » d) fee, x =-25 b) f(=VP-1, x =15 e) f(x) =aresin(2x-1), x =1. ©) f(x)=In2x-1), % =25 MATEMATICA - CLASA a XI-a, Probleme gi exerciii pe unitiiP-1 x<0 4, Fie f:R>R f(x)=} 0 —x=0. Studiati dacd in punctul x, =0 f este continua dact X41 x>0 f are derivata gi daca este derivabila. 5. Studiati continuitatea si derivabilitatea urmatoarelor functii ': DR in punctele indicate. Y-1 xS-1 a) reo fest x>- 4x42 x21 Py re={ 0 eel’ 9 pe={ ne a ni, x? 43x42 x<1 d) fad, x =-2; e) f@)=(e-Dlx-I], x, = 6. Stabiliti daca urmAtoarele funcfii au derivate la stnga sau la dreapta in punctele specificate: a) f:ROR, f(@x)=|xt+I[(2+D, % =-1; b) f:ROR, f(x)=max(2x-13x45), x) =-6; ) f:ROR, f(@x)=Ve-l, x =1; d f:ROR, f=", xy °) f:(N2,V2) +R, F(x) =arecos(x? =1), x =0. 7. Studiafi derivabilitatea pentru urmatoarele functi: a) f:ROR, f()=|x" +32]; b) fsRR, f(x) =(2x-2)|x+1]-}x-2]. 8. Si se determine domeniul maxim de definigie si domeniul maxim de derivabilitate pentru fiecare din functiile f:D—>R a) f(x)=2x 43x41; b) f(x)=e™? +/x+3); 0) f@)=VP-14Jes3. 9. Studiati dacd urmatoarele functii f':D—>R admit tangenta in punctele specificate: ) faye] 2” eS 2) f0)= . VP ext] yx>-1 » ro {en yr22 ems 45 yx<2 [e+2} 3x-6" 10. Si se determine parametrii reali m sin astfel incdt urmatoarele funcfi si fie derivabile in punetele specificate, Sane a eUEREieeemeeeneeeeemmeeeeeeneeme 37 Funcfii continue ) f= =xtmxtn ,xS1 = > Mads 9 FO) oes jest ™ 1 sl b) f@)= “i = ost waxt2 a) y= nner 20 * me wx<0 me 2 a) peje HEAT x20 Lg, mem 4x0” 11. Sa se determine parametrii reali m si astfel incat urmitoarele functii f:R—R si fie derivabile pe tot domeniul de definitie. tmetn 4x0 9 FOU st yoo? by seyed Veritm x20 arctgr tmx x<0 7 ) pay alYRoetlen ret me xc] 12. Sa se arate cA oricare ar fi valorile parametrilor reali m sin urmitoarele functii f:R—>R nu sunt derivabile pe tot domeniul de definitie. etxtn 4xl’ mx +3xtn 4x20 b) f(x)= arctgx = .xR, F(x) =(3x] 15. Studiai derivabilitatea functiei f:R > R, f(x) = min(|I-31,3|x|) x41 .xs0 16. Fie functia f:R—>R, f(x) -{ . Sase arate ci f nu admite o tangenti in punctul x, =0 dar admite dous semitangente. Determinaji masura unghiului dintre cele dou semitangente. MATEMATICA ~ CLASA a XI-a. Probleme gi exercitii pe 381 17. Sise determine a,b€R astiel incat functia f(x) =47™"8 x °*<° sa fie derivabili pe R. ax+b ,xz0 18. Sa se determine parametrii reali astfel incdt in punctul 423) graficele functiilor x? + bx +1, si fie x P:R\CBOR, s(x)=]zal? 752747 gf g:ROR, eye oxt+d, x>2 tangente. 3. DERIVATELE FUNCTITLOR ELEMENTARE Breviar de formule _Exercitit siprobleme rezolvate 1, Sa se calculeze derivatele functiilor f:D—> IR, in cazurile: a) f (x)= 2009; b) f(x) =11-2009; ) S(z)= 4) f(x) = 2009"; 9 F(x)a": H f(x)=0* Solutie a) Funcfia este constanté, Se objine 2009’ = 0. » (11-2005) =0, deoarece f este constantd. 39 Funcfii continue4) Aplicdim formula (a) =a"-Ina. Avem a=2009 $i se obfine (2009")' = 2009" in2009. 2p ©) Aplicim (x*) =a-x"", cu a= 05 Zoe | _ 2010, Sot _ 2010 2009 2009 . Se obtine c& (=) = 8) Aplicim formula (a") =a" Ina, unde a=e™. Rezulth ct (c") =e" -In(e™) = = 2009-2" 2 Se di functia f :(0, +20) R, f (x)=log, (9x) —log, (9x). a) Si se aducd la forma cea mai simpli f(x). b) Sasecalculeze /*(x). Soluie 2 a) Aplicim formulele de calcul cu logaritmi, Rezultd cd f(x) = tops = = log, x. £ (2)= (08,3) == b) =m" 3x-In2” vx (xvx+1) wtave | a) Sse aduct f Ia forma mai simpli. Calculati f(x). 3. Fie £:(0,+0)>R, f(x)= b) 4. Se considera functia f:R->R, f(x)=x°. S&se determine meR, dack 3f'(m)+74'(dm) =30. Solutie ‘Avem c& f'(x) =337. Se obsine: r(m)= 3m?, f'(Vm) =3( Yn im =3m siecuatia 3-(3m?)+7-(3m) =30 sau 3m*+7m—10=0, cu solutiile me {hh convine doa m=i. Exercifii si probleme propuse Aplicind formulele de derivare ale funcfiilor uzuale, si se calculeze derivatele functiilor (D> R urmitoare, precizandu-se domeniul maxim de definitie D si domeniul D' de derivabilitate: MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme gi ex¢ pe uniti de invatare 401) f (x)= 2010; 8) f(x)=log, x; 15) f(x)=x"; 2) f(x) = log, 42; 9) f(x) =log,, x; 16) f(x) 3) f(x) =0089; 10) f(x) =5"; 1) S)=es 4) f(x) =x"; wysta)e(2) 19 F(a)=Sp: 5) f(x) =2"5 12) F(x) =(0.4)"s 19) £(x)=e*; 2 6) f(x)=x; 13) f(x)= 4x; 20) f(x)=e*. 1) f(x) = log, 14) f(x)=2"5 21, Folosind proprietiti ale functiilor elementare si formulele derivatelor acestora, si se calculeze S'(®) pentru urmatoarelor functii i f“(x,) in punctele indicate: 2 a) f:RR, f(x)=ine”, x =e, x,=0°; b) 1:R>(-£5), sears (62), 4-1 2; 0) F102), fe) ARYA AVI, m= Ts d) RR, f(x) =sin’ x4 cos? x, x5 =i %=7; 8) ROR, fla) =log, GY", 4-2, m= 2 5 £:(0,0)>R, f(x) =log, x+ log, x° -log, x, x, =e. & Ys cos Ey si (eos Fy’ 5 inte?) gi 22, Caleulai si comparai: sin(—Z) si (sin >? v2, . “py 8 Caree0s)' >). a (Ine? )’ ; (arccos 23. Fie functiile f(x)=x', xR, g(x)=3", x eR ginumerele a= +21 COP 6, b= g'()+Le'CDP ~ 2'(2). Sa se determine numérul Sa—25. 24, Rezolvati ecuatiile: a) [f(-DPe+s'@x+12=0 unde f(x)=27, xR; b) f(x) +2x-3=0 unde f(x)=In x, xe(0,20); °) 34')-4ve=1 unde f(x) =Vx, xe(0,0); a 41 Functii continued) fey unde f(x) =aresinx, xe(-1,1); °) LO-3 unde f(x) =aretgx, xeR 25, Fie functia A(x) =Inx, xe(0,~0), caleulati a=h(10°)-[A (DP +h" e-# ao) 26. Fie functiile f(x) = arcctgx, xeR gi g(x)=aretgx, xeR. Calculati a=2f"(x)+7g'(x) gi determinati solutia pozitiva a ecuatiei a = 1. 27. Date functiile f(x) =2", g(x)=4" x =R rezolvati ecuatia f(x) +g’ (x) =31n2. 4, OPERATII CU FUNCT DERIVABILE Breviar teoretic Fie f, g:D->R si x €D, astfel incat f si g sunt derivabile in x,. Atunci: © fg este derivabila in x, si (f+8) (%) =" (%) +8" (%): © fg este derivabila in x, si (f-g) (x)= (%)-8' (%)- © fog este derivabiléin x si (F-8) (%0) =F’ (%)-8(%0)+ £(%)-8'(%)- . £ este derivabila in x, (daca g(x) #0) si (£) (x)= Lode) =F oe) 8 (%) in particular, avem: © (Paz FFs o (Pan rness [ Exercitii si probleme rezolvate 1. Sase calculeze derivatele functiilor f :D—> a) f(x)=3x7-7x41h by f(x)=x+inx+e%s ©) S(x)=(2x-1) +25; d) f(x)=log, x+log, x. Solutie Folosim formula de derivare a sumei si diferentei: a) f (x)=(3x° - 7x41) =(30°) -(t2) #11 =3-2x-7-1+0= 64-7. ny ad a(xtinxee') = ry ata deer, b) fF (x)=(x+inxet) =x + (Ina) +(e") = 14 +e o) f(x)a4e —aretea® gif (x)= (42) -(4x) 41+ (2°) = 81-44 5x. NOT MATEMATICA ~ CLASA a XI-a. Probleme gi exercitii pe unitafi de invafare 429 F'(+)=(108, 5) +(l06, 9) = shh. | 2. Si se calculeze derivatele functiilor f:D > R: a) f(x)=(x+1)2"; b) f(x)=x Ins; c) f(x)=(2x41)Vx; ad) f(xj=ve ie. Solutie Folosim formula de derivare a produsului. a) f (x)= (x41) -2' +(x41)-(2") =1-2" + (x41): 2'In2=2"+2"-(x+1)In2. f'(x)=(2) Inxtx? (Inx) =38 Inve? ta3einee 1 (28) +2re1 6x+t F (x)= (2e41) Se +(2x+1)(Ve) =2Ve+(2x+1) aE b) °) d) 10) (ii) Ge) =e eee a= A Bee iiss Us Ye Ve(x+2) 6x" 3. Sase calculeze derivatele functiilor f: DR: a f(x)= oi » f(x)= xl -1 x43" x -inx ¥ +inx d) f(x)= Solugie Aplicim formula de derivare a catului: s(x) (sy-4 (x+I)-x(e+1) vi-x 1 a) (x41) (x1) (x41) _(¢-1) (x+3)-(x° =1)(x+3) _2x-(¥43)-(¥ Hl) _ 2s? 46x-x 41 » £@)= 3 “tay ay _Y+6x4l © (x43) (Sarees! aeOI® ae ee (+a) “(Ital Ve-(Itx)? 2Nx-(14x) % ze r Q _ (tnx) (Hn) —(? ins) (0? nay Se —————————————eEee 43 Funcfii continue_ (ate +inx)-(7 cmsl(ares) (2x? =1)(2? +n) (2x? +1)(? -Inx) 4x Inx- 2x? _ (?+Inx) x(x?+Inx) (2 +Inx) x(x?+inx)° 4xinx-2x 1. S& se calculeze derivata functiei_f : D > R , in cazurile: a) f(x)=4x -6x7 +2x41,xER; b) f(x)=-Sx*+4x',xeR; co) f(x)=x+Inx,x€(0,40); df (x)=2x7 +2vx,x€ (0,40); ©) f(x)=3cosx—Ssinx,xeR ; ) f(x)=V2sinx+V5cosx+V7,xeR; ® f(x)=2843,xeR; hy) f(x)=2-5"-5-2',xeR. 2, Sai se calculeze derivata functici f : D -> R, in cazurile: a) f(x)=x?-sinx,xeR; b) f(x)=(2x?-3x+2)-e.x€ ©) S(x)=(#-2-2)exeR; df (x)=x' Inx,x€ (0,40) ; 2» f( f(x) =(sinx+cosx)e",xeR 5 f(x) =(x +2x)Inx,x€ (0,420); S (x)= 2x +3¥x4V5,x (0,40). Si se calculeze derivata functiei f:D—R : =e'siny,xeR; > h) 3 a) f(x)= 2H? eR\(I}s 9 sapien: os) Aer); 3 feng Sint eR; by) 10-Seen o so)=% ») (= oxe ds) D s)= er; hy) Se) = BE we (Ls » 1) = BEE colonel MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme si exerciii pe unititi de invafareve =~, re (0,4); m) f(x) saree ) 4. Se considera functia f:D—->IR , unde D este domeniul maxim de definitie. Sa se determine D siderivata functiei f in punctele specificate: 9X = 35, b) f(x)= Z ape x xdl a) f(x)=—+—. xel x42 9 4) se) BE a= 8 °) =2; P()=1-3,5=0; 8) 5. Se considerd functia va nip ripest a) Sasecalculeze f"(x),xeR\{-1}. b) Sasecalculeze £(0)+f"(0). c) S&se determine mR \{-I} , pentru care are loc egalitatea: f’(m)= f (m)-3. 6. Se considera functia f:R— R, f(x)=(x? +2)e". a) Sasecalculeze f"(x),xeR. b) Sa se rezolve ecuatia f'(x)-2f(x)=e"(x-4). 7. Se considera funcia f:R>R, f(x)=(x° +x+m)e", meR. a) Sasecalculeze f'(x),xeR. b) Sase determine me , pentru care ecuatia f’(x)=0 are o singurd solujie real, 8. Seda functia f:R' +R, f(x)=~ * a) Sasecalculeze tig ETO) b) Sse scrie ecuatia tangentei la graficul functiei f , in punctul A(1,0). x Petre, 9. Seda finn £2R\(1} > R,F(2)= a) Sasecalculeze f’(x),xeR\{l}. b) Sase rezolve ecuatia f'(x)=0 pentru m=0. c) Pentru m=0 s& se serie ecuatie tangentei la graficul functiei f in punctul de abscisa x, = 0. ed 45 Funcfii continue10. Se considera functia f :(0,+00) > R, f(x) =Inx-2x' . a) Sasecalculeze f"(x),x€(0,+0) a i b) SAsecaleueze tim?) = ©) Saise determine punetele de pe graficul functiei_f in care tangenta la grafic are panta m =—3 x+2.xs0 5 iderd functia f:R +R, f(x)=47) 7 ; 11, Se consideré functia f :R > R, f(x) fceascsa a) SAse determine ae R , pentru care functia f este continud in x=0. b) Sasecalculeze f'(-2)+ f"(2). ©) Pentru a=1 si se serie ecuafia tangentei la graficul functiei in punctul de abscisi x, =1. d) Sase determine aR , pentru care are loc egalitatea f"(-1)+3f(1)=1+3e. x tax x41 12, Seda functia f:R > R, f(x)= a) Sasecalculeze f"(x),xeR. b) SA se determine ecuatia asimptotei oblice caitre +20 , stiind c& f"(1) 13, Se considera functia f :[1,+0) > R, f(x) a) Sase calculeze lim f (x). b) Sase arate cf f"(x c) SAsse caleuleze mL I=L) s 14, Se di functia f:R > RL)=> a) SAsecalculeze f"(x),xeR. b) Si se determine punctele de pe graficul funcfiei f , pentru care tangenta la graficu face cu axa Ox un unghi de misuri 45°. ©) Sise determine meR, pentru care f"(m)= f'(m*). 15. Se da functia f:(0,+0) > R, f(x)=In* x. a) Sasecalculeze f’(x),x €(0,+00) b) Sase rezolve ecuatia f“(x)-Inx= f(x) ©) Sise serie ecuatia tangentei la graficul functiei f in punctul de abscisi x, a sEEEEEEESEEEEmEnamemmnmmmmmmeree MATEMATICA ~ CLASA a XI-a. Probleme gi exercifii pe unitati de invatare 46a-l 21 $4 ce determine valoarea parametrului aeR, x42 astfel incat tangenta la graficul functiei f in punctul 4(0, f(0)) sa formeze cu axa Ox un unghi 16. Fie functia f :R\{-2} > R, f(x de masuri 45°. 17. Seda functia f:R>R,f(x)=(a+x JeaeR a) Sa se calculeze derivata functiei f . b) Sase rezolve ecuatia f"(x)—f(x)=2x-e". dca f'(0)+s"(1)=3e c) Sase determine aR, 18. Se considera functia f':R\{+2} > R, f(x a) Sasse calculeze derivata f” £() x b) Sasecaleuleze lim (£0) c) Sise rezolve ecuatia { x 19. Fie f:(0,4%) > R,f(x)=-x+2~4!2, 8a se determine coordonatele punctelor in care ¥ tangenta la graficul functiei f este paralelé cu dreapta de ecuatie y=2—x 2 mem? 20. Se considera functia_f :R\{1} > R, f(x] sm R. Sd se determine x me R, stiind cd panta tangentei la graficul functiei _f, in punctul A(2, /(2)) este egal cu -2 5. DERIVAREA FUNCTIILOR COMPUSE Breviar teoretic Fie I, CR intervale si u: 1 J, f:J +R, g:1 9, g(x)=S (u(x). © Daca w este derivabild in x, R: 8) f(x)=(In(3x +1))'s bw f(a; gy f(x)ae eeu. Solutie MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme gi exercifi pe unititi de invaare 48a) Notdm u(x)=In(3x° +1) siavem f(x)=(u(x))° si f(x) =2-u(x)-u! (x) = = 2-In(3x? +1)-(In(3x? +1)" 1 3x41 6x Dar (In(3x° +1)) => (3x +1) = 5S si ezuteb s(x) = 21n(3x° +535} b) Fie u(x)=(Inx)', Atunci f(x)=eM si s(x) =e u!(x)=el""" ((Inzy')). Deoarece ((nx)') =2-inx-(inxy -2Bt rezulté cdf (x)=e%*" 20% ¥ c) Daca u(x)=x? + V2 +1 se objine cd f (x)= fu(x) si s(x) = 1 24 JP ei). [a ta" +1 Wetyx +1 ( ) Avemed (x4 Hl) = (x +(VE HI) =20+ (x41) =2r+—- 2x 2vx? +1 =2x+— +1 ’ < r Rezulti 8 f" (x) ote ( ) xt Vx +1 vet] 3. Sase caleuleze derivata functiei f:R > R, f(x) =(x° +1)’. Solutie Avem c& f'(x)= [(e ay] = fer] aol) Cx in(xt +1)] = « Exercitii si, probleme, propuse , 1. Calculati derivatele urmatoarelor functii, f : D> R: a) f(x)=(%-x)'s bf(x)=vi-¥: os (x)=e"5 @) f(x)=3°"; e) f(x) =In(tgx); 1) f (x) =log, (x7 +3x+2); Funcfii continue 49= cos vx; g(x‘ +x° +1); 2) f(x)=sin3x: hy f(x) i) f(x) =te(cosx*); DLO Wy) f(x) =aresin x; Df (x) =arecose*; sn) f(x) =aretg( In); 1) f(x) =arets(x* 3x): F(x) 2. Aplicand regulile de derivare, determinati derivatele functiilor f : D — R, definite prin: a f(s)=7-e"s dF (x) -etg*x; o) f (x) =2-sin’ (x+1); e) f(x) =In' x+In® x; 2)" -(Sx-+1)'s Df (x)=x-Viex; os'(2x-1)+sin(2x-1);m) f(x) sin(cos’ x)+cos(sin’ x) 6. DERIVATA DE ORDINUL DOI A UNEI FUNCTIL Breviar teoretic Fie f:D>Rgi x €D Funetia / se numeste de doui ori derivabili in x, ¢ D daca functia f este derivabilé intr-o vecinitate V a lui xsi funetia f* este derivabilé in x, Dacii f este de dou’ ori derivabild in x, derivata lui" in x, se numeste derivata de ordinul doi (derivata a doua) a functiei f in x, si se noteaz’ f"(x)). F"(04)= tim LE)-L'C) me x Functia (f°) se noteazi f” si se numeste derivati de ordinul doi sau derivats douaalui f © _cecreiti si probieme rezotvate 1, S&se calculeze derivata de ordinul doi a functiei_f:D—>R in punctele specificate: MATEMATICA ~ CLASA a XI-a. Probleme gi exercitii pe unitati de invatare 50PeSr4+l, x a f(x) Solutie Funciiile sunt derivable in punctele -, date a) f'(x)=(x +5r+1) =3x7+5, xeR. Rezulti cd (*(1) = atm E+) 3(x- e+) ty ») roelese toes ven Rezulti ci f*(0) = =1+1=2 2 F()=(Ve+e) =shesan re (a). Se obi ct /“(4)= tig Roane lim (x+4)= 2. Sse studieze daci functiile f : R > R sunt de doul ori derivabile in punctele date. x 45x*, x50 xite', x50 %=05 b = 2% =0. 9 f= dee 6x7, x>0" » 10) {ess ° Solutie a) Studiem continuitatea functiei_f . Se objine ca J, im(4x°-6x") =0 si f(0)=0. Rezulta ca f este continua in x, = 0 3x? +10x, x0 12x? -12x, x>0 Calculam derivatele de ordinul doi laterale. i £(0)= Derivabilitatea functiei. Avem f'(x) = \ £20) = tim 22 +102 = im(3x+10)=10, f/(0) = lim 12 = 122 — tim (12-12) gf oo Rezulta ci f"(0)# £3(0), deci f nu este de dou’ ori derivabilé in x, ax +e", x0 b) Functia este continud in x, si reef} ; 6 it +e", > Avem: (0) =i =lim4x? + lim<—" =041=1 gi Le EEE 51 Funcfii continue3x? te" -1 £3(0) = lim: im3x-+ lim’ UF mM Rezulti ci f"(0) =I deci f este de dou ori derivabil probleme propuse 1. Studiati dacd functia f:D—>R este derivabila de doud ori in x, €D_ sicalculati /*(x)). a) f(x)=x+x,% b) f(x) =3x° -2x41, x5 =0; ) f(x)=xtes% dé) f(x)=x42Inx, x, =e, ©) f(*)=2sinx+ cosx, % = 73 H — S(x)avE+25% aH 9 SO-F2 2, Studiati dacd functia f':D—>IR este de doua ori derivabild in x» € D. x xs0 =f"? %y =0; a) F(x) freest, a ef, x50 ») S()=42 Seeeh x0) wet, x<0 9 roi| +o = 05 we’, x>0 0 r= 50 vinx, x>0 3. Sa se determine derivata a doua a urmatoarelor functii_f:R—R_ sisi se rezolve apoi ecuatia f*(x)=0. a) f(x) =7x° -6x" +5x-100; ) f (x) =-3x7 +4x-3; ©) f(x) =5x* 6x7 411 d) “4x? 45x" -2x47; ©) f(x)=-2x +304; 9 ® =a hy i) f(x)=In(? +1); dD 4, Determinati derivata a doua a functiilor : a) f (x)= Inx, x >0; MATEMATICA - CLASA a XL-a. Probleme gi exercitii pe unitaji de invatare 52° S (x)= Fo, re \ OU); 4) f(x)=In(x-1), x>1; ©) £f(x)=(x+I)inx, x> 0; p f(x)=a0", xeR; 8) (x)= tile, cer; hy S(x)= Inxe x04 i) f(x)=3In(x?-4), xe (-0,-2)U(2,0); i) f (x)= Exon , x€ (-20,0)U(I, +20). K) f(s) 5. Sase arate cd functiile f: D—> R verified identitajile indicate in dreptul fiecareia: a) f(x)=invs ty x>0, x f"(x)42°/"(x)=1 x by f(x)=e™ (x4) +x? 42x, xR; f"(x)-4f"(x)+4f (x) = 427-6 6. Sa se determine parametrii reali pentru care functiile f: D—> R sunt derivabile de doud ori pe D. fq) _ fae thet, x50 a) f(x)= 5 ) £0) favbrenst b) rei={ eels ax? +br+sinx, x>0" 7. Sise calculeze derivata de ordinul al doilea pentru functiile urmatoare si s& se determine rdacinile derivatei a doua: a) fo)-6 eR; by f(x)=avee3, x>-3; ° f(x)= be retoo{ & f(x)= X00 °) rome +Inx, x>0. 7. REGULILE LUI L’HOSPITAL Breviar teoretic Fie f,g:1—R si x, €/ punct de acumulare pentru intervalul 7. © acd a) lim f(x)=0= lim g(x) sau sim|7(0) = tim|g(0)] = 420 : Functii continue 53b) si g sunt derivabile pe J\{x9} 5 ©) g'(x)#0,¥xeI\{x}; 4) exist lim £O) 63, vs g (0) atunci 2 are limita fn x, gi lin Zt a © Bea) 8 | 1, Sie calculeze limitele: mt Sxtt4 | er-0™ e+2-2 = _—— b) lim —— ; lim: a) limaaeea) | Ming) . ea Solutie Limitele sunt in cazul de nedeterminare : si au loc ipotezele teoremei lui L’Hospital. 5 osx' +4) sop oy tig AD S820 8-20 13g, ae tm co este 15. «gry b) tig EY fm = 1, deci f=-1 "(in(x+1)) “( °) 2. S&secalculeze: x-In(x+1)_ a) lim ; =e xosinx b) lim my Solutie Cazuri de nedeterminare Q. =sinx), = a) im HS) fgg 008% ee ao) - Se observa ca s-a ajuns la cazul ° de nedeterminare. Se aplici SS eae MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme gi exercifii pe unititi de invatare 54inc o dati regula lui L"Hospital. Rezultd c& lim. oe Se limita ceruta este 3. Caleulagi: ae+¥x 9 ewe « (wee) a) Caz de nedeterminare — . Se obfine: J = lim*—————_ = lim ° (iee2aey Noua limita este in cazul 3 Se aduc expresiile la acelasi numitor 2 I= tin REE» . Se observa ci s-a revenit la cazul de nedeterminare @ , deci 3 +4 nu este convenabil si se aplice direct regula lui L’Hospital. Avem: af 2+0 140 b) Aducem fractile Ia acelagi numitor. Se obfine : / = lim 2 +2" —*"+3x=a7+3 _ Pe Galler) a 55 Funct43x43 2x43 im= == = lim = sgexta3xe2 2x43 1. ©) Caz de nedeterminare 0°. Scriem expresia sub forma (x— ryt se, Ave: 1 tints) (s—1) =p =? 25 =i a-l =1)=0. Astfel /=e° 2 —(sinx)"” 4, Si se calculeze: lim a Solutie Limita este in cazul de nedeterminare 3 Se observa c& aplicarea directa a regulii lui L’Hospital este greoaie. Scriem expresia sub alta forma mai convenabild, prin scoaterea factorului comun fortat x” { « = 2009-1-lim sab CT fam (23) (2-4) xcosx=sinx _ 2009 fim 230% 2009. sinx _ 2009 2 2 x90 3x? 6 x 6 1. Sase calculeze limitele (cazul °. 43-4 int t4x=12 a) lim7 +7; ylim= MATEMATICA — CLASA a XL-a. Probleme si exercitii pe unitati de invafare 56m) tim 4=si0e, sot cose (4x ©) gy Te in(e=1)=Inx" 2. Sse calculeze limitele (cazul © ), rs a) tim = 238-5, ») tim +3 red exd] rs ot In(L Ff ‘aim Hts), d tim, unde m,n EN’: me xa1 ay al 4x +2. In(e' +e lim ==: OTe » aS In(e* +3 f 2) tim (e+), tim 241 *In(e* 2) sex? + 20108 . In(tgax) In(tgx*) Dlim =" afeRaBeR; j) lim + a,HheR, discute. *9 In(tg Bx) “3 In(tgx”) 3. Sa se calculeze limitele (cazul c0—c0 ): gad 2 1 " vial aaa bial tin i ; otim( 4. Sa se calculeze limitele (cazul 0-00 a) limx-Inx, b) lim(—x)te5; ©) tim(x-2)e* 4; Pe) m 4d) limsin? x-e*; °) lim In(2x*-1). s 5. Sa se calculeze folosind relajia f# =e"! » s) Hass 6) ©) tim(etgx)'; oe me 4) lim(1+sinx)"";—e) ry lim(1—cosx)"“**. Sr anagnSnuISERRRRITINIneieeeeeeemmeeeeeeee 57 Functii continue6. Precizafi daca in cazul urmitoarelor limite, putem aplica regulile lui L'Hospital. Justficati rispunsul si apoi calculafi limitele: x+sinx # sin” a) tim i b) lim = me Qxtl x0 sinx 9 tim), 0 tim2@) unde f(x) = In(2x+1), pt x20 i 08x mo x sin2x, pt. x<0 a+ beosx+ccos2x 7. Si se determine a,b,c €R pentru care are loc egalitatea lim: 3 a * 8, Sase determine aR pentru care au loc egalitaile: ») jim 22 in d) TESTUL 1 PHL x50 ‘ ts 1. Seda f:R>R, S(x)=} , Sai se arate cd f este derivabild in x, = Sex +l x20 2, Si se calculeze derivata functiei f:D—>R: a) f(x)axves » Fe F <1 3. Fie f:R>R, roy {0 ar a) Sise determine derivatele laterale in x, =1 pentru a=1. b) Sase determine @eR, pentrucate f este derivabild pe R. TESTUL2 1, Sasecalculeze f" in cazurile: a) f(x)=xInx +22; >) sQ)=B. zi 2. Fie f: O40) 9B Sar +. Si se calouleze tn £0). 582x41 3. Se considera f:\ {I} >R, f(x) 2x1" a) Si secalculeze f’(x), xe R\fl}. b) Ase caleuleze tim £-FCY. a eel TESTUL3 1. Se considera functiile f, g:R +R, f(x) ~6x° +6 si g(x) Sx? +8x-9. a) Sasecaleuleze f"(x)-g’(x), xe R. L(x) b) Sse calculeze lim- he E(x) 2. Se considera f :(0,+0) > R, f(x’ a) Sasecalculeze f"(x), x €(0,+2) b) tse cateueze tim), mo x-e 3. Fie f:R +R f(x) a) Siise caleuleze tim Z)= £00) ne" 43, b) Si se rezolve in mulfimea numerelor reale ecuatia f’(x)+ f(x) - "(x TESTUL 4 -1, 1. Se considera funcfia pase s(ye{ ei} <0) Pbxta,x>0 a) Sse determine aeR, pentru care / este continua in x, =0. b) Daca f este derivabili pe R, si se calculeze: S, = f’(1)+ f"(2)+.. + f"(2018). 2. Sai se calculeze derivatele functiilor f: D> R: a f(x)=(x+x) b) f(x)=(x+e")( a) Pentru a=1, b=c=0 sisecalculeze f"(x). b) Sa sedetermine a, b, ceR stiind ci £(0)=0, f"(0)=1 si f"(0)=4. Funcfii continue 591. ROLUL DERIVATEL iNTAI iN STUDIUL FUNCTIILOR Breviar teoretic © Teorema lui Lagrange Fie f:[a,b]> R cu proprietitile: a) f este continua pe [4,6]; b) _f este derivabila pe (a, 6). ‘Anmei exit c€(a,5) ou (9-200), Consecinje ale teoremei lui Lagrange Fie f:1->IR o functie derivabild pe intervalul J. © f este monoton crescatoare pe /, dac si numai daca f"(x)20, Vxel. © functia f este monoton descrescitoare pe J, daci si numai dac& S'(x) $0, Vxel. Puncte de extrem Fie f:D>R. © x, €D semumeste punct de maxim local (minim local) al functiei f daci existi 0 vecinitate V eV (xp), astfel incdt f(x) < f(x)),V xe DOW (Fe) 2S (4). Ve EDV) 5 © Punctele de maxim local si minim local se numesc punete de extrem local ale functici f. © Teorema lui Fermat Fie f :[a,b] +R si %) €(a,6) punct de extrem Jocal al functiei_f. Daca f este derivabilé pe [2,6], atunci f’(x))=0. 1. S& se determine intervalele de monotonie ale functiilor f:D — R, in cazurile: a) f(x)=x -275 b) f(x)=x7-2Inx; ) f(x)= Solugie a) Avem D=R. Funetia f este derivabili pe R si f(x) =3x° -27. Ecuatia /"(x)=0 este 3(x?-9) =0 gi are solusiile x {-3,3}. Alcdtuim tabelul de semn pentru f. x |» 3 3 +0 Fa pet to-- Otte fal AA VN 7A MATEMATICA - CLASA a XI-a. le invatare 60Functia este crescatoare pe intervalele (—,—3) si (3, +20) si descreseatoare pe intervahul (-3.3). b) D=(0,+0) si f'(x)=2x- Ecuatia f’(x)=0 este 2 0 siare x x ¥ solutiile x €{-I,1}. Cum -1¢D rezulti cd x=1 este singura solutie acceptabilé a ecuatiei. Tabelul de se 0 1 40 = > ~ Oe e ee eTT | fee S() S 7 Funotia este descresc&toare pe (0,1) si crescatoare pe (I, +00) 2 ¥ 2 °) D=R\{I} si reel =) a Ecuatia f"(x)=0 este x*-2x=0 cu solujiile {0,2}. Alcatuim tabelul de semn pentru f’. =o oO 1 2 +0 ++ 440- -|--0F+ 44+ A SION 7 Functia este crescditoare pe intervalele (~o, 0) si (2, +0) si descrescatoare pe intervalele (01) si (1.2). 2, Sa se determine punctele de extrem relativ pentru f: D> R a) f(x)=e"-x-1 b) f(x)=x-vr. Solutie a) D=R $i f'(x)=e" 1. Ecuatia e'-1=0se scrie e* =c° siare solujia x=0. Alcatuim tabelul de semn: x | 0 400 f(x) [-- — - -OFFea4oeH Ze, NS Nm A A Se observa ci’ x=0 este punct de minim local. Punctul 4(0, 0) este punct de minim al graficului functiei /. b) D=[0,+00]. Functia este derivabila pe (0, +00) si f'(x) 1 ==. Se objine ecuatia 2d °° ootine ecuat 1 1 S7p sau Wx =I cu solujia x=—. Tabelul de semn: ae a: 4 x |o 4 +0 [>= = SOF tt eteee NN mn AP 61Functia are un singur punet de minim, x=0. 3, SAse determine mR pentru care functiile f:R > R sunt monotone pe R. a) f (x)= (x2 +2me+m43)e's by f(x)=In(x? +1) +me+1. Solutie a) Seobjine c& f'(x)=(2x-+2m)e* +(x° +2mx-+m+3)e" = [x7 +2(m+1)x43m43]et Se pune conditiaca "si aiba semn constant pe R, deci x +2(m-+1)x+3m+320, V re R. Rezulta cf A=4(m+1)'-4(3m+3)<0 sau m? —m—-2<0 cusolutia me[-1, 2]. 2x ive” +x constant pe R. Se obtine A=4—4m? <0, Rezulta cd me(-, -I]u[L +2). mx? + 2x m : 2 m= +2547 | Se pune conditia ca mx” +2x+m sé alba semn b) Avemea f"(x (Bere prabome prepuie—) 1, Pentru urmitoarele functii_f:D—> IR, stabilifi: domeniul masim de definitie D, monotonia funotiei pe mulfimea D, punctele de extrem local ale functiei f. a) f(x)=" - 27% b) f(x)ax -3x42; of (x)extV; 4) f(x)=r-9%; ° ®) f(x) hy D £(x)= kK m) (x)= ») @ f()= ee 2, Fotosind monotoniafunctei f:(O-t2)—>R, f(x) =272, arate 2009 « J vx 201 3, Si se demonstreze inegalitifile: a) 2¥x22+Inx, pentruorice x>0, —b) (2-x)e" <1, pentru orice xe Rs s c) e'2x°, pentru orice x>0; d) ay R, MATEMATICA — CLASA a XI-a. Probleme gi exercifii pe unitati de invatare 62» are un minim si un maxim local. S(x)= 6. Si se determine punctele de extrem local ale graficului functiei_f:R > R, f(x) =a +3 4, 7. Fie functia f:R>R, f(x)=ar(x-6)(x-c), ab,ceR. a) Sa se determine 6 gi c, astfel incat functia f si admita x=d ca punct de minim si pe x=6 ca punet de maxim; b) Penru 6=3 si c=8 si se determine @ astfel incat maximul lui _/ 8 fie egal cu 6 2. ROLUL DERIVATEI A DOUA iN STUDIUL FUNCTIILOR Breviar teoretic Imtervale de concavitate si de convexitate Fie f:1 +R 0 functie de doua ori derivabila pe J, © funcjia / se numeste convexii (coneava) pe J, daci tangenta la graficul functiei_f in oricare punct se afl sub (deasupra) graficului. + funotia f este convexa (concava) pe /, daca si numai daca f"(x)>0,V.xe 1 (/'@)S0,Vxe/). © Puncte de inflexiune Punctul x, €(a,5)=1 se numeste punct de inflexiune al functiei S:[a,b]>R, daca ¢ este continua in x, are derivatd in x, si este convexd intr-o parte a lui x, si concavai in cealaltd, Daca f este de doud ori derivabilé pe 1=(a,4) si x, € 1 este punct de inflexiune, atunci I"(%)=0. _Evcrciti siprobiome recotvate » 1. Si se determine intervalele de convexitate si de concavitate pentru f:D— R, in cazurile: a) f(x)=x*-20) 47x41; b) f(x)=(l+2*)e ) f(x)=x'Inx. Solugie a) D=R Se objine succesiv: f"(x) =4x°-6x° +7, f"(x)=12x? -12x, xeR. Ecuatia f"(x)=0 este 12x*—-12x=0 si are solutiile xe {0, 1}. Alcétuim tabelul de semn pentru f*. _= 0 1 +0 F@ |? } + 0-> coe eee PO] CaN Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor 63Funcfia este convex’ pe intervalele (—, 0) si (I, +0) si concava pe (0,1). b) D=R. Se objine: f"(x) =2x-¢ -(1+2*) ‘ax-1-2")e*, f"(x)=(2-22)e* -(2x-1-x7)e* *(x?-4x+3), VxeR, Ecuatia f"(x)=0 conduce la x? —4x43=0 cu solutiile xe {1; 3}. Aledtuim tabelul de semn: ~0 1 3 +0 a a pe QJ TN WN Functia este convexa pe (0,1) si (3, +) si concava pe (1,3). ©) D=(0, +2). Se obtine: fi(x)=2eincte t= x(2inxtl), f'(x)=2inxelex-2 x =2inx+3, Vx=e?, Ecuafia f"(x)=0 sescrie nv=-3 siare solujia x=e ?, Tabelul de semn: x lo oe eo Talo ore + +ttte (x) co eH Functia este concava pe (0 e” ) si convexa pe (° . +2), 2. Si se determine punctele de inflexiune pentru functiile f: D> R, in cazurile: a £)=353 by f(x)=in(2x? +241). Solutie ' . a a) D=R\{I}. Se obtine c& reo(% = =20-)) ye D, Tabetul de semn: (x1) x [oo re) - 7 Tape ee eee | f(x) aa ww Funetia este concavi pe (-, 1) si convexii pe (1, +0) simu are puncte de inflexiune. 4 (2x? + 2x41)-(4x+2)) (2v° +2e41) b) D=R Seobsinecd "(x)= Peat f(x MATEMATICA —CLASA a XI-a. Probleme gi exercifii pe unitdti de invatare 648x? =: =e ve cust #"(x)=0 are soluile x ¢{0,-1}, Tabetul de semn penta 2x? +2x-+1) derivata a doua: x__| ~» 1 0 +0 0+++0---— fl) | Co im NI CD Punctele de inflexiune sunt x=-1 si x =0, Exercitii si probleme propuse 1. Demonstrati c& urmétoarele funcfii sunt convexe pe domeniul lor de definitie: a) FRR, f(x)=e" +x-3 b) FRR, f(x)ext—x4, ) f:[0,2] +R, f(x) 2. Demonstrati c& urmatoarele funcfii sunt concave pe domeniul lor de definitie: a) f:ROR, f(x) 443; b) £2(0,40) >, f(x)=Inx+5; co) f:RR, f(x)=-e7*; x é rf EE|og (2)=-cosx ©) £3(0,0)>R, f(x)= vx. 3. Determinagi numarul de puncte de inflexiune pentru: a) f:ROR, f(x)=x*-3x42; by) f:RR, f(x)=-2°; o) f:ROR, f(x)=x°-3x; a) f:RR, f(x)=x° -6x7 +2; ©) f:R>R, f(x)= x ) FRR, f(x) 8) RIOR (x)=x"[x-3); bh) f:R>R, f(x)= me +m +xtl,meR; i) f:ROR, f(x)=x* +m +2°+2, meR; i) f:ROR, f(x)=x* 44x" 46m? +1, meR. "x43; 44x; 4. Demonstrati cd x*-2cosx+220,(V)xeR. Studiul funcfiilor cu ajutorul derivatelor 655. Fie functia f(x)=In(x* -2x+m), f:R—>R, m>1. Cate puncte de inflexiune are graficul functiei? 6. Fie functia f:R—>R, f(x)=Vx —2x* +x. Cate puncte de inflexiune are graficul functiei 7? By 7. Se considera functia f:R > R, f(x)= (ae a xe+xtl a) Sise determine a,beR pentru care f admite asimptota oblick de ecuatie y= x—4; b) Sse determine aria poligonului cu varfurile in punctele de inflexiune ale graficului functiet f pentru a,b determinate, a,beR. 8. Fie f:RR, f(x)=2" -7x -ax+b, a,beR. a) Determinati intervalele de convexitate gi concavitate ale functiei fs b) Determinati punctele de inflexiune ale graficului funcjiei f si studiati coliniaritatea acestora. 3. REPREZEN’ REA GRAFICA A FUNCTHLOR Breviar teoretic Fie f:D—>R o funetie reals. © Graficu functiei f este muljimea G, = {(x, f(x)) |x_D}={(») lz=D. y= F)}- 2 Reprezentarea geometric a multimii G, c DxR intr-un reper cartezian se numeste reprezentarea graficului funefiei sau curba reprezentativa a functici si se noteazi G,. G, =(M(x,y) |xeD, y=S(x)}- Etape ale reprezentirii grafice Determinarea domeniului de definitie. Limitele funetiei la capetele domeniului de definitie si asimptotele functiei, Intersectiile cu axele de coordonate. Studiul functiei folosind prima deriv Studiul functiei folosind a doua derivata. Tabelul de variatie al functiei. Interpretarea tabelului de variafie si reprezentarea graficului in sisternul de axe. & Exercifii si probleme recolvate_ Pp 1. Sa se reprezinte grafic functiile f :D—>R: a) f(x)=2x°-927;©) f(x)=In(2x? 42x41). Solutie a) Domeniul de definitie D = R, Asimptote. Avem lim f(x) =, lim f(x) =420. Nu existd asimptote orizontale. Functia este continua pe R si nu are asimptote verticale. Deoarece tim £0) = tin (2x? -9x) = +420, nu existd asimptote oblice. ae, Be Intersectia cu axele de coordonate * Intersectia cu axa Ox. Ecuatia f(x)=0 este 2x’-9x? =0 sau x? (2x—9)=0 siare 5 sLugiile 0,=}. mie x0] * Intersectia cu axa Oy este punctul 4(0, 0). Studiul folosind derivatele Functia este derivabil pe R si f'(x)= 6x" -18x, Solusiile ecuatiei f(x) =0 sunt xe {0,3}. A doua derivatd este f"(x)=12x~18. Ecuatia f*(x)=0 are solutia Tabelul de variatie: x | 0 3/2 3 +0 Foleo. s ST oFtte fp oa~Mey Nom 2 = 0 7 a a ereres Fe) i wo Punctele de extrem ale graficului A(0,0) si B(3,-27). Punctul de inflexiune este of 2) Graficul este redat in figura alaturata: 22 Studiul funcfiilor cu ajutorul derivatelor 67b) Domeniul D=R\{2}. Avem fim f (x)= at asimptota verticalé bilaterald. Deasemenea, m= fim 2 RY = lim 2% =2, deci y=x+2 este asimptoti oblici spre —20 si +0 w= Studiul folosind derivatele Functia este de dou’ ori derivabild pe R\{2}. Se objine f"(x) G 3 ea rs) a | x€R\{2}. Tabelul de variate x —o oO z 4 +00, Fa jreero--- i ~~ Otttt wy rw vie y BA oo 0 m Fale Da @ om Ww c) D=R. Functia nu are asimptote. Ecuatia f(x)=0 este In(2x?+2x+1)=0 sau 2x2 +2x+1=1 cu solutiile x {0,—I}. Axa Oy este intersectata in O(0,0). Functia este de dows 8x7 —8x 2x+1) 4x42 pay) art? Beane FG)=O a ,xeR, Ecuatia f"(x) ori derivabild pe R si f"(x)= ia f(s) =O ae soa re {-1.0} Tabelul de variatie: are solutia x= MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme si exercitii pe unititi de invatare 68 —-1 -V/2 0 +0 720) F(x) |? \ y m2, a fg f(y) [- — - OF FF +H FF0--—- o WW ® co Graficul este redat in figura alaturata: 1, Si se studieze si s se reprezinte grafic functiile f: DR: a f(s)= 4x5 b) Sees o) f(x)=2x° -6; d) J (x)= 48 + 12x; 9 h) 2, Sse studieze gi si se reprezinte grafic functiile f:D—>R: » rye2at, d) 3. Si.se reprezinte graficul functiilor: a) f(x)=Vx-1; b) 9 f()=x—ve; a) e) f(x)=vx-4x43; f(x) =i? -6x7 Savanna np UI eee Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor 694, Si se reprezinte grafic funcfiile f:D—>R: a) f(x)=2-e5 co) f(x)=e 75 e) f(x)=(x-Ne*s 5, Si se reprezinte grafic functi a) f(s)=1+Ing ©) f(x)=in(x? +1); Ite" e) f(x)=In : 6. Siise reprezinte grafic functiile f:D—>R: a) F(x) ») f(x)=x-[x° 33 ec) f(x) =x-10arctg.x, d) f (x) =x-+aresinx. 7. Se considera functia \eR oR F(x a) Determinati a ei stiind ck x=3 este punct de extrem local al funetiei f; b) Reprezentati grafic functia f pentru aR stiind ci f admite o singurd asimptota verticals. 2x} tax +b, x51 & Fie f:RR,f(x)=) x42 oa" SA se reprezinte grafic functia f stiind e& punctul A(-1,1) este punct de extrem local al graficului functiei f. x>l ax? +4, x82 4x+b, xe(2,4]. 9. Fie f:ROR, f(x yx x4 a) Determinati a,b €R pentru care f este functiei derivabila in x, = b) Reprezentati grafic funetia f pentru valorile a,b determinate. MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme gi exercifii pe unitifi de invatare 70i, —— ae | 2x+5 x+1” a) S&secaleuleze f(x), xe (I, +20) —4(2 b) Si se verifice e& lin SEL) a ro ©) Sasearate cd f este descrescitoare pe (1, +20 2. Sa searate cd functia £:(0,+20)>R, f(x) 1, Fie f:(I,+0)>R, f (x)= x ~x-Inx este convexi pe (0, +0). TESTUL 2 1. Fie f:(0,+0)>R, f(x)=xInx+mx. a) Sse calculeze f"(x), x€(0, +00). b) Daca /‘(1)+ /’(e) =I, sa se studieze monotonia functiei_f. x 3x7 +mx, me R. 2, Sase studieze convexitatea si concavitatea pentru f :R > R, f (x) TESTUL 3 1. Se consider’ £:R > R, f(x) =43° -6x7 +1. a) Sasecalculeze /"(x). b) Sa se determine intervalele de concavitate si de convexitate ale Tui. ©) Sase arate ca f(x)>1, pentru xe[340)}. 2, Si se traseze graficul functiei f:R +R, f(x)=2x 3x’, TESTUL 4 1, Se considera f:1R +R, f(x)=2x' +ax+2. 4) Sse studieze monotonia functiei f stiind ci f“(-1)=0. b) Pentru ae, determinat anterior, si se afle punctele de inflexiune ale functiei /. 2. Fie f:R->R, f(x)=(x"-49)(x"-1) si a= (0). Si se determine punctele de intersectie ale graficului functiei f cu axele de coordonate. f'(3) b) Sa se determine asimptotele functici g:(0,2)U(2, +00) +R, g(x) c) Sse studieze monotonia functici Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor 71‘TESTUL 5 1. Fie f:RR, f(x)=(x°-ar+ Je" a) Sse determine aR, daci _f"(-1)=0. b) Pentru a=—5 siise determine punctele de extrem ale lui f. ¢) Sse studieze convexitatea si concavitatea functici g:R > R, g(x) = f(x)+e", pentru a=5. 2. Sa se reprezinte graficul functiei f :R\{l} >R, f(x Ix x-1 PROBLEME RECAPITULATIVE. ANALIZA MATEMATICA. 1. Seconsideré functia f:R" > R, f(x)= x7 2 a) S& se calculeze f"(x),x eR" ; b) Sse caleuleze lin O=ZO 3 ©) Sse determine intervalele de monotonie ale functiei f 2d Se considera functia f :(-1,1) > R, f(x) = In(l-x*) 2) _Sase calculeze limitele la capetele domeniului de definitie ; b) __Sase stabileasca domeniul de derivabilitate si s& se calculeze derivata functiei 5 ©) Precizati monotonia si punetele de extrem ale functici f ; 4) Sas stabileasca intrevalele de convexitate (concavitate). 3. Se considera functia f: RR, f(x) = xarctg.x—In(1 +x") a) Sse arate ca derivata functiei f este 0 functie erescatoare. b) _Siise stabileasc monotonia functiei f ©) Siise giseascd punctele de extrem ale funetiei fs a) Rezolvafiinecuatia f(x) >0. 4. Seconsidera finetia f:R\{3} > Bf) = a) _Sisedetermine a € R pentru care tangenta la graficul functiei fin punctul de abscisi =Leste paraleli la axa Ox. b) Pentru a=3i se reprezinte grafic functia objinuté, folosind si derivata a doua. 5. Seconsiders funcjia (0,400) > R, f(x) = H+! x Inx | a) Sa se verifice ch f(x) ——— rrr ren annnEIGGN=T MATEMATICA - CLASA a XI-a. Probleme si exercitii pe unitati de invajare beb) a) b) °) Sti se determine ecuatia ‘angentei la grafcul fanciei in Punctul 4: 6 2) ; e Sai se arate og Inrsx-1, pentru orice vs 9 Se considera funcyia 19 FOR roy - = x Si sevetitice ca (x)= yy, 1 : x41 2 SAse veritice ca f(x) — want Pwntru orice xe R\{-1 ; ort 1 asimptota verticala la stanga si ta Sd se demonstreze og dreapta de ecuatie 0,ve eR ; Si se determine ecuatia Asimptote citre +0 la graficul functiei_¢ Sa se arate ca S (2005 <1(V2070) Se considera functiile SERIR (x)= < TS) =2ind tet) x, ee Sd se arate cf g(x rer; Sasearate cd / este impara, Vee R ; Si Se stabiteasca semny] functici / pe interval Fu; ‘Si se studieze monotonia functiej Spe (-11) ; Sse calculeze lim f(x) ; Sa se determine ecuatia SSimptotei catre +20 Ia graficul functiei f. Pe <0 f: Qrtaxe em, Se considera functia ¢:R Rf@= ee hx20 Sis determine aR astte incat Sa fie continua pe R ; SAsecaleuleze £(0)+ 710) Pentru a=? , Se consider functia PR, f(x)a) 9a se verifice cA ro(Se f axel by _Sasedeterine puncte de inflexiune ale wi f Stiinded y= mer" este ecuatia asimptotel oblice catre 4 la graficul funetiel fshse calculeze a= m+ 11. Seconsiderd functia [7 RRB. goo2 {= {els o\s vunde a,beRst [pJeste partes {ntreagi a numarulu real y a) Sa se determine (f(x) pentru * e{0,2) 5 by Sésedetermine 4 gi bstiind od f este periodic’ de perioad® 2s! {este continu in ) _Sase-calouleze ne 1(3) MATEMATICA - CLASA ® Xi-a. Probleme $i exercitii pe units de invalareaa met Capitolul I. Sisteme de ecuafi liniare 1. Matrice inversabile din M,(C),.n€ {2.3}. 1. Matricele 4,C,D sunt inversabile deoarece au determinantul nenul; 3 si E nu sunt 44-1 . 1(3 1 inversabile. 2. a) 3] ; bd) mueste inversabils ©) 7¢ 7 2 16\-1 5 3\-5 32 i}? 3 2) 1 24; 0 oot 11 3-1 » [123 3% @ a#o x ‘ b) 13 6 . , (the 3428 ey av-4, 13 1-24 3a-3f oO) det A=1e9 m= 2; at+4 z 13 55 -da-1 “1 1B. Ha-Ar4)= 15. (fa-n)ian)=m 16. a) m=12,b) p= ‘LASA a XI-a. Probleme si exercifii pe unit de invajare 75 MATEMATICA