Alexandru Boroi, Simona Anghel Fise de drept penal pentru admiterea in magistratura si avocatura + 18 tabele sinoptice si detasabile o e o S 3 x © — oe se Ss 3 oT Weer CUP CIC CoC Tee LIC) concursTee eeu lec ac ec concepute ca un suport de studiu util si necesar studentilor si, mai ales, eee eeenteta eC nek tee modul in care este prezentats si structurat materia, corelarile dintre Fee Une cet ma tes agen ee Peeeaami eet Scat ae uc ei tetas cere ar ae ne Rene Pie ree eat eee el caee ecard Pree reais eee oe ee oes includ jurisprudenta obligatoriein materie penal, respect deciziiale eee te Oke eee Peete ee ae sere eae koa) emmy eae eee Oe SCs ean eas eee eee ees ee dezvoltarea procesului de aplicare a informetilor in contextul grilelor Chee EERE eigen eater Petri eee eure et Pc CO oo ‘aduse Codului penal siin acord cu jurisprudente obligatorie publicata in es completeaz’ informatia din editille anterioare cu 6 fise noi, in confor- Pre Cn es Note Kennet gee a oat admitere in profesie; Pree ere ers ees Me eee em inlesnirea procesului de invstare/retinere si intelegere si, in special, pentru antrenarea si dezvoltarea procesului de aplicare a informatiilor cron usenet Peete ee Ciera een a Cane cee ere ema eee cee ea oe eco Coo Bere creas crn a gor uC) Meee eee eeu CU Gee Peet eter uk oc ae een ISBN 978-606-27-1296-8 iin rene)Fise de drept penal pentru admiterea in magistratura si avocatura Editia a 5-a, revizuitd si adaugitaCopyright©2019 Editura Hamangiu SRL Editurd de prestigiu recunoscut in domeniul stiinjelor sociale CNATDCU Toate drepturile rezervate Edituril Hamangiu Nicio parte din aceast’ luerare nu poate fi copiat’ fra acorcul scrs al Editurii Hamangiu Editura Hamengiu: Str, Mitropolit Filaret nr. 39-39A, Sector 4, Bucuresti, O.P. 5, C.P. 91 Tel/Fax: 021.336.0443; 031.805.£0. Vanzari: 021.336,01.25; 031.425.4224 E-mail: redactia@hamangiu.ro Descrierea CIP a Bibl BORO!, ALEXANDRU Fige de drept penal pentru admiterea in magistratura si avocatura / prot. univ. dr. Alexandru Boroi, asist. univ. drd. Simona Anghel. -Ed. a 5:2, ravi. $i adaug.. - Bucuresti: Editura Hamangiu, 2019 Contine bibliogratie tecil Nationale a Romaniel ISBN 978-606-27-1296-9 |. Anghel, Simona 4Prof. univ. dr. Alexandru Boroi Asist. univ. drd. Simona Anghel Fise de drept penal pentru admiterea in magistratura si avocatura Editia a 5-a, revizuita si addugitaDESPRE AUTORI ALEXANDRU BORO! Studi. Facultetea de Drept, Universitatea din Bucuresti (1980); doctor in drept cu teza ,Infractiuni contra viet” (1996), ‘etivitate profesional&. Asistent universitar (1983-1992); lector universitar (1991-1996); «t (1996-2001); profesor universitar (dn 2001); conducator de doctorat (din 2004); conduedtor master ,Stinge penale” (din 2004); secretar stintife al Facuksti de Drept (1992-1996); sef al catedre! de drept penal (1996-1867; 3000-2008); prodecen al Facultatii de Drept, Academia de Poltie .Alexandru loan Cuza"; membru al Senatulul ‘Academie si al Consilivlui Facultsti; membru al Asociatiei Romane de Stiinte Penale; membru al Asociatiei Interna fionale de Drept Pena; membru al Consilulu Stine al Centruui International Bografi Cambridge; membru in Comisia de analiza a contestatilor pentru posturile didactice de profesor si conferentiar din cadrul Consilulul National de Atestare a Titluilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare din cadrul Ministerului Educatiel si Ceree tori membru al nstitutului de Stinte Administrative ,Paul Negulescu”, Sibiu; membru in comisia de specialtate 2 CNAT.D.CU. pentru confirmerea titurilor de Doctor si caltSl de |.0.5.U.D., la Ministerul EducafeisiCercetarl CCarsuri si specializiri, Curs postuniversitar ~ Stiinte penale (1985); Drepturile omului in administrarea justitiel — curs organizat la Bucuresti de Naxiunile Unite (1993); Traficul de stupefiante ~ curs (Stockholm, 1995); Congresul Roméno.American (Montreal, 2002); Simpozion privind Dreptul penal european [Fribure, 2003); Curs la Centrul de preaitire 2 cadrolor de pole (Munster, 2004); Conferinta internationals organizata de Grupul European pentru Administratie Publica (Berna, 2005); Conferinta internationals organizaté de Insttutul International de Stiinte ‘Administrative (Berlin, 2005). nferenfar universitar ‘Autor si coautor @ peste 64 de cursuri si monografi, dintre care amintim: ,Orept penal. Partea generale"; .Drept Penal. Pertea speciala”; ,nfractiuni contre viet’; ,Drept procesuel penal; »Infractiun cont anor relat privind convietuirea sociot®; ,.The infanticide and wilful murder in the romanian penal law”; ,Dreptul penal al ofaceriio’; Jnfractuni prevazute de Legea nr. 143/2000 privnd prevenieo si comboterea traficult ict fe drogur’; ,Cooperarea judiciard internationalé in materie penal, in colaborare cu |. Rusu (2008); «Drept penal. Partea generals Conform Noului Cod penat” (2010); ,Orept penal. Partea special. Conform Noulul Coo venaf" (2011); ,Proctcd judicard in materie penalé. Drept penal. Porte generali” (2013). Autor $i coautor 2 '50 de comuniciri stiimifice tn cadrul conferintelor nationale si peste 90 de articole si studi. Prezentarea a p internationale. Director si membru in mai multe prolcte de cercetare stimtificg, Distinct: Pentru contributi in domeniul dreptului penal, a fost inelus de ctre Centrul international Biografie Cambridge in luerarea ,Who's Who in the 21th Century’, cu atriuirea medaliel sferente (2001); Premiul,Vintlé Dongoroz” in domenil Oreptulul Penal al UniunlJuristilor din Romania (2002, 2006); Premiul Vespasian Pella in Domeniul Dreptulul Penal al Uniuni Jurisilor din Romania (2008), SIMONA ANGHEL Studi A absoWvit Facukatea de Drept a Universitat Tity Maiorescu fn anul 2013, ca sefé de promotie. in anul 2024 3 absolvit master-ul de Stinfe penale in cadrul aceleiasi Universitat. Din anul 2014 este doctorand in cadrul $coli Boctorale a Universitit Titu Maiorescu, tema proiectului de cercetare fiind infractiuniinformatice. Activitate profesional. Fost auditor de justtie in prezent procuror la Parchetul de pe lang’ Judecdtoria Sector rului 1 BucurestiCUPRINS DREPT PENAL. PARTEA GENERALA | FISA NR. 2, PRINCIPII GENERALE _ 3 FISA NR. 2. APLICAREA LEGII PENALETN TIMP : 4 FISA NR. 3. APLICAREA LEGII PENALETN SPATIU 18 FISA NR. 4, TRASATURILE ESENTIALE ALE INFRACTIUNII 23 FISA NR. 5. CONTINUTUL INFRACTIUNII 26 FISA NR. 6. CAUZELE JUSTIFICATIVE $1 DE NEIMPUTABILITATE. ASPECTE GENERALE 45 FISA NR. 7. LEGITIMA APARARE $I STAREA DE NECESITATE. 48 FISA NR. 8, EXERCITAREA UNU! DREPT SAU INDEPLINIREA UNE! OBLIGATI 63 FISA NR. 9. CONSIMTAMANTUL PERSOANE! VATAMATE 66 FISA NR. 10. CONSTRANGEREA FIZICA $1 CONSTRANGEREA MORALA 69 FISA NR. 11. EXCESUL NEIMPUTABIL 75 FISA NR. 12. MINORITATEA, IRESPONSABILITATEA SI INTOXICATIA 78 FISA NR. 13, EROAREA, 84 FISA NR. 14, CAZUL FORTUIT —_ 88 FISA NR. 15. FAZELE $I FORMELE INFRACTIUNIL 30 FISA NR. 16. UNITATEA DE INFRACTIUNE 110 FISA NR. 17. PLURALITATEA DE INFRACTIUNI 121 FISA NR. 18, PLURALITATEA DE |NFRACTORI 145 FISA NR. 19. PEDEPSELE PRINCIPALE, ACCESORII $I COMPLEME 161 FISA NR, 20, INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A PEDEPSELOR __ e':) FISA NR. 21, INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A EXECUTARII PEDEPSELOR. 203 FISA NR. 22, MASURILE DE SIGURANTA, 253 FISA NR, 23. MINORITATEA $I MASURILE EDUCATIVE 268 FISA NR. 24. RASPUNDEREA PENALA A PERSOANE! JURIDICE 287 FISA NR. 25. CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA _ 295Vi Cuprins FISA NR. 26. CAUZELE CARE INLATURA SAU MODIFICA EXECUTAREA PEDEPSEL 306 FISA NR. 27. CAUZELE CARE INLATURA CONSECINTELE CONDAMINARII 311 FISA NR. 28. INTELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII IN LEGEA PENALA, 316 DREPT PENAL. PARTEA SPECIALA 321 FISA. NR. 1. OMORUL _2 _323 FISA. NR. 2. OMORUL CALIFICAT, 325 FISA. NR. 3. UCIDEREA LA CEREREA VICTIME! 329 FISA. NR. 4, DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERI 331 FISA. NR. 5. UCIDEREA DIN CULPA i e.7) FISA. NR. 6. LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE 337 FISA, NR. 7. VATAMAREA CORPORALA 341 FISA. NR. 8. LOVIRILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE. 344 FISA. NR. 9. VATAMARE: FISA. NR. 10. RELELE TRATAMENTE APLICATE MINORULUL 350 FISA. NR. 11. INCAIERAREA _ 352 CORPORALA DIN CULPA 346 FISA. NR, 12, VIOLENTA IN FAMILIE 355 FISA. NR. 13, UCIDEREA OR! VATAMAREA NOU-NASCUTULUI SAVARSITA, DE CATRE MAMA 358 FISA, NR. 14, LIPSIREA DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL _ 361 FISA. NR. 15. AMENINTAREA, 365 FISA. NR. 16. SANTAJUL. - 367 FISA. NR. 17. HARTUIREA 371 FISA. NR. 18. VIOLUL 374 FISA. NR. 19, AGRESIUNEA SEXUALA 380 FISA, NR. 20. ACTUL SEXUAL CU UN MINOR_ 385 FISA. NR. 21. CORUPEREA SEXUALA A MINORILOR 389 FISA. NR. 22. HARTUIREA SEXUALA __FIsA. FISA. FISA. FISA. FISA. FIA, FISA. FISA. FISA. FISA. FISA. FIs. FISA. FISA. FISA. FISA. Fig. Fig, Fisa. FISA, FISA. FISA. FIgA. FISA. FISA. FISA. FISA. FISA, Cuprins Vit NR. 23. VIOLAREA DE DOMICILIU 395 NR. 24, VIOLAREA SEDIULU! PROFESIONAL __ 399 NR. 25. FURTUL____ 403 NR, 26, FURTUL CALIFICAT 407 NR. 27. FURTULIN SCOP DE FOLOSINTA a2 NR. 28, PLANGEREA PREALABILA SI IMPACAREA 415 NR. 29. TALHARIA 418 NR. 30. TALHARIA CALIFICATA, 42i NR. 31. TALHARIA URMATA DE MOARTEA VICTIME! 425 NR. 32. ABUZUL DE INCREDERE 427 NNR. 33, GESTIUNEA FRAUDULOASA 430 INR. 34. TNSUSIREA BUNULUI GASIT SAU AIUNS DIN EROARE LA FAPTUITOR___ 433, NR. 35. INSELACIUNEA 436 NR. 36, DISTRUGEREA 439 NR. 37, DISTRUGEREA CALIFICATA 483 INR. 38, DISTRUGEREA DIN CULPA 44s INR. 39, TULBURAREA DE POSESIE 487 NR. 40. ULTRAJUL 450 INR. 41. UZURPAREA DE CALITATI OFICIALE 45a NR. 42, NEDENUNTAREA, ET INR. 43, OMISIUNEA SESIZARIL 459 NR. 44, INDUCEREA IN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE 461 NR. 45, FAVORIZAREA FAPTUITORULU! 464 NR. 46, TAINUIREA __467 NR. 47. OBSTRUCTIONAREA JUSTITIEI _ 470 NR. 48. INFLUENTAREA DECLARATIILOR, ~- 413 NNR.A9. MARTURIA MINCINOASA 476 NR.50, ULTRAJULJUDICIAR 480VI Cuprins FISA. NR. 51. CERCETAREA ABUZIVA, FISA. NR. 52. SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE FISA, NR. 53. TORTURA FISA. NR. 54, REPRESIUNEA NEDREAPTA FISA, NR. 55. ASISTENTA $I REPREZENTAREA NELOIALA FISA, NR. 56. EVADARE FISA, NR. 57. INLESNIREA EVADARII FISA, NR. 58, NERESPECTAREA HOTARARILOR JUDECATORESTI FISA. NR. 59, LUAREA DE MITA FISA. NR. 60, DAREA DE MITA FISA, NR. 61. TRAFICUL DE INFLUENTA FISA. NR. 62. CUMPARAREA DE INFLUENTA FISA. NR. 63. DELAPIDAREA FISA. NR. 64, PURTAREA ABUZIVA FISA. NR. 65. ABUZULN SERVICIU FISA. NR. 66, NEGLUENTA IN SERVICIU, FISA. NR. 67. FALSUL MATERIAL IN INSCRISURI OFICIALE FISA. NR. 68. FALSUL INTELECTUAL. FISA. NR. 69. FALSUL IN INSCRISURI SUB SEMNATURA PRIVATA FISA.NR.70,UZULDEFALS FISA. NR. 71. FALSUL TN DECLARATIL FIA. NR. 72. FALSUL PRIVINO IDENTITATEA FISA. NR. 73, TULBURAREA ORDINII $1 LINISTII PUBLICE FIA, NR. 74, ULTRAJUL CONTRA BUNELOR MORAVURI FISA. NR. 75. INCESTUL FISA. NR. 76, ABANDONUL DE FAMILIE FISA. NR. 77. NERESPECTAREA MASURILOR PRIVIND INCREDINTAREA MINORULUI Bibliografie avuté in vedere la elaborarea prezentei lucrariDREPT PENAL PARTEA GENERALA a L 3 >FISA NR.1 PRINCIPI] GENERALE Sediul materiei: rt, 1-2 C. pen. 1. PRINCIPII GENERALE ‘Art. 1, Legalitatea incrimindrii, (1) Legen penal preved (2) Nicio persoanid nu poate aplele care consituieinfraciui. re nu ere previzuti de legen penal la data cénd a fost Art. 2, Legalitatea sanctinnilor de drept penal. (1) Legea penali pot lua fa de persoansle care au stot coms fapleprevéaute de le (2) Nu ee poate aplica o pedes pre (3) Nicio pedeapsi mu poate fi stabiita evvvs de pedepseleaplicabite gi miisurile educative ce se it infractiuni, precunn s msurile de siguranja ce se pot lua fap de perscanele care au ped ori nu se poate un 0 masuri educetioa sau o mitsurl de siguran{adacit aceasta mu era de legen penal la data cind fepla a fst aplicatt tn afara limitelor generate ale acesteia sunt principii constitutionale; stabilesc limita legii penale; stabilesc aplicarea tn timp a legil penale, enunt& previzibilitatea consecintelor sévarsirii faptelor previzute de legea penald; % fptuitorul trebuie s& cuncaseé sanctiunea care i se poate aplica atunci cand sivarseste in. fractiuni, enunta limitarea aplicarii sanctiunilor; fSptuitorului nu i se pot aplica decat pedepsele previzute de lege in momentul sdvarsirii fep tei sau pedepsele prevazute de legi ulterioare, cu conditia ca aceste legi sa prevada pedepse mai blinde; deci, nu poate fi aplicati o pedeaps’ mai grea sau o masuré educativé/de siguranta nepre \vazutd de legea penal la momentul savarsiri infractiuniFISA . NR. 2 APLICAREA LEGII PENALE IN TIMP Sediul materiel: art. 3-7 C. pen. 1. ACTIVITATEA LEGII PENALE ‘Art. 3, Activitatea legii penale, Legea penali se aplctinfracfiunilor stodrite hx timpal cil ea se Intrarea in vigoare a legii penale are loc: 2 [a 3 zile de la data publicsrii in Monitorul Oficial sau la 0 data ulterioaré prevazuts in lege (art. 78 din Constitutie); % termenul de 3 zile se calculeazd ne zile calendaristice exemplu: o lege publicaté pe data de 3 mai 2016 va intra in vigoare pe 6 mai 2016, ora 00:00. in momentul publicgril in Monitorul Oficial, in cazul ordonantelor de urgent ale Guvernului, daca in textul lor nu este prevézuté o alté daté [ert, 115 alin. (5) din Constitutie) 0 lesirea din vigoare a legii penale are loc: 2 prin abrogarea legii sau a ordonantei de urgenta; © prin modificarea legii sau a ordonanjei de urgent; > prin ajungerea la termen sau prin incetarea starii sau circumstantelor exceptionale, in cazul legii temporare; 2 prin efectul unei decizii de neconstitutionalitate admise, in anumite conditii; > niciodaté ca urmare a desuetudini, indiferent de cét timp nu au fost aplicate anumite norme penale. 1. Abrogarea > expresa: se prevede explicit printr-o lege sau ordonantis nous c& o anumita dispozitie/lege se abrog’. Abrogarea nu echivaleaz§ in toate cazurile cu dezincriminarea, fapta putnd fi incriminata de 0 alta norma penal, fie sub o alt denumire, fie ce variant agravat8/atenuatii a altel infrac- tiuni, fie Intr-o lege penala general, cnd se abroga incriminari din legea special’, Exemplu: dacd se abrogd o infractiune complext (talhdria), nu se refine dezincriminarea dacti foptele sunt in continuare incriminate in mod autonom (furt pe de o parte $i loviri sou alte Violente/vatémare corporalii/amenintare pe de alté parte). ‘aceasta poate fi de dou’ feluri, concretii (cand se prevede in noua lege in mod individual ce lege sau normé va iesi din vigoare] si genericd (cand se prevede tn noua lege abrogarea tutu- ror dispozitillor contrare).Aolicarea legiipenaleintimp 5 2 tacts legea noua, reglementand aceeasi materie, este incompatibild cu reglementarea anterioars (de principiu, o norma general va putea abroga implicit doar o alté norma general8; daca in compatibilitatea apare intre o lege nou’ speciala si o reglementare veche generals, ar fi ne cesar mentionarea expresa a intentiei modificatoare; in practic’, acest fapt nu se intampla intotdeauna); intr8 in vigoare la 3 zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial sau la 0 dat’ ulterioar’ cuprins’ in textul ei, dispozitille legii vechi vor fi tn vigoare si pe parcursul celor 3 zile sau pnd la data mentionata. Exceptie de la aceasta regula este abro- garea efectuat’ prin intermediul unei ordonante de urgenta, care intra in vigoare de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial. avand in vedere ca legea no 2 dacd o norm’ penalii face trimitere la o alta norma determinatd, de la care Imprumutd unul/mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage si modificarea normei incomplete. Similar, dacd se abroga norma completatoare, norma incompleta pastreazé elementele preluate, in forma existent’ la data abrogarii, daca legea nu dispune altfe!; “daca se modificl norma completatoare, si norma incompleta se modifica; daca se abroga norma completatoare, norma incompleté raméne in vigoare. 2 fn cazul normelor in alb (cadru), abrogarea normei completatoare nu echivaleazé cu abrogarea normel in alb, dar o face inaplicabila, pentru c& fapta a fost dezincriminat3; + exceptional, unele dispozitii ale legii abrogate pot subzista (dispozitii tranzitorii). incetarea aplicarii unei dispoziti intervine si in 45 de zile de la declararea legii penale ca > | neconstitutionali de citre Curtea Constitutionald, daca in acest termen Parlamentul sau NB | Guvernul nu pun de acord norma penalé deciarata neconstitutionala cu dispoziile Consti- tutiei[art. 147 alin, (2) din Constitutie} 2, Data svarsiriiinfractiunii 2 pentru a stabili legea aplicabila, este important s3 se cunoascé data savarsiriiinfractiunil Data svarsirilinfractiunii este: 2 momentul in care autorul comite fapta, fr’ si conteze data cand au fost efectuate actele de instigare/complicitate, Spre exemplu, dacé actele de instigare s-au realizat la data de 1 ianuarie 2016, actele de compli citate la data de 15 ionuorie 2016, iar actele de executare nemijlocitd Ia data de 17 ianuarie 2016, data sévérsiriiinfractiunil este 17 ianuarie 2016. momentul epuizarii, in cazul infractiunilor continue/continuate/de obicel; acest moment are 0 relevanta pentru stabilirea: % legii aplicabile; * momentului de incepere a curgeril prescriptiel raspunderii penale;Drest penal. Pertea generalé * legii de amnistie sau de gratiere antecondamnatorie aplicabile; > rspunderii penale a minorulul Spre exemplu, dacti autorul lipseste de libertate 0 persoand vatdmaté In intervalul 11 februarie este legeo nous, intrucdt data sivorsirt infractiunit icabil 2013 ~ 13 februarie 2015, legea este data epuiedrii (13 februarie 2015). Prescriptia réspunderii penale nu va curge de la momentul consumdril, ci de la momentul epuizérii (13 februarie 2015). Varsta autorului va fi analizaté tot in raport de data epuizéri. momentul in care a fost sivarsitd infractiunea), tn cazul infractiunilor pro- 2 momentul consumsi eresive; Rosiunea este aceea cé rezultatul mal grav se datoreazé culpel autorului. Spre exemplu, dacé la data de 13 martie 2016 autorul loveste persoana vatémata intr-o zoné neletald si, la 0 data ulte- rioaré, intervine decesul persoanei vatdmate, deces aflat in directé legiiturd de cauzalitate cu loviturile aplicate a data de 13 martie 2016, data sdvarsirit infractiunit de lovituri cauzatoare de moarte este data aplictiri loviturilor intenfionate (13 martie 2016), iar nu data decesului 2 momentul sdvarsirii faotei, in cazul infractiunilor comisive: Spre exemplu, dacé autorul sustrage (sustragerea find un act comisiv) un telefon mobil dintr-un magazin, data sdvarsirii infractiunii este data (ziua) sustragerii. Acest prim exemplu vizeazd svarsirea unei infroctiuni simple de furt. Oac8, $4 presupunem, autorul sustrage energie electricé in intervalul 1 ianuarie 2016 ~ 13 mai 2016, data sdvarsiri infractiunii va fi13 mai 20116, intrucét actu! comisiv este prelungit in timp, sustragerea energiel electrice fiind o infractiune comisiv’ continud. 2 momentul fa care féptuitorul trebuia si actioneze, in cazul infractiunilor omisive Spre exemplu, dacé mama unui nou néscut nu-i asigurd hrand (pasivitatea mamei reprezenténd fapte omisivé), jar sugarul decedeazé fa data de 20 iulie 2016 din cauza lipsei de hrand, data sdivarsiriiinfractiunii este momentul la care, dacd mame ar fi iesit din pasivitate (adicé ar fi hrénit copitul) rezultatul nu fi produs. Dacd o fractiune continu’/continuata/de obicei este incriminata pentru prima oar’ de legea nous (LN), dar executarea a inceput sub imperiul legil vechi (LV) sis-a epuizat sub LN, instanta va avea in vedere numai actele savarsite sub imperiul LN, 4 2 B Dacé o infractiune continus/continuati/de obicei este incriminaté atat in LV, cét si in LN si executarea a fnceput sub imperiul LV, dar s-a epuizat sub imperiul LN, instanta se va rapor- ‘ta numai la LN, chiar daca LY este mai favorabila, deoarece data savarsini infractiunii este ulterioard intrarii in vigoare a LN (momentul epuizérii) ay Tn cazul infractiunii progresive se va lua in calcul legea in vigoare la momentul comiterii faptel (actiune sau inactiune), iar nu cea in vigoare la momentul producerii rezultatului mai 4 at & grav (momentul epuizarii)ai ul Aplicarea legii penalein timp 7 Il, NERETROACTIVITATEA LEGII PENALE eB Notiune — principiul legalitatii incrimindirii si a pedepsei: legea penald nu se aplicé Baer —_jujesloreere, ka dotecdrdt oa fastaduleshe, no eran prevda on ifuactionh > premisa este cé fapta a fost sivarsit’ sub imperil legii vechi, cdnd fapta nu era incriminats, > da + aplica o pedeapsd; fapta nu era prevazutd de lege la data cand a fost sdvarsitd, nu se poate: 4 lua o masurd educativi; 4 lua o masurd de sigurants. Ill, EXTRAACTIVITATEA LEGII PENALE 4 Notiune — legea penalé poate fi aplicaté si unor fapte savarsite inainte de intrarea ei 2 ‘ SL in vigowre (retroactvtate) sau unor fapte urmiritefudecate dup iesreo ei ain er" vigoare (ultraactivitate). yatea Notiune ~ legea sub imperiul céreia a fost sdvarsita fapta va continua sé se oplice si dupa iesirea ei din vigoare. Exemplu: LV se aplicé unor fapte sdvarsite sub LV, dar judecate sub LN (LV ultraactiveaza). Cazuri de ultraactivitate: > legea penala temporard; > legea penal mai favorabils 1.1. Legea temporarts AAT. Aplcara eg pal t nfracjiunit sdrgite Mu timp cfd mmporare. (1) Legea penal mporard se ap oare, chiar daci fapta nu a fost urmarita sou judecata fm acelintercl de tiny | | (2) Legea poral | mature tmp femporara est ta iepiri et din vigoare seu a ctrl aplicare este limitaté prin 24 inpus adoptarea sa > legea penala este temporari dacd: * prevede data lesirli din vigoare (lege temporara proprie); natura situatiel care a impus adoptarea acesteia face ca aplicar porara improprie}. dacd nu se incadreaz’ In aceste dous categorii, legea penal nu va fi o lege temporar’, chiar dacd este in vigoare o scurta perioada de timp. v8 —_Drept penal. Partea generala Legea temporard ultraactiveazs (intotdeauna), aplicéndu-se faptel savarsite cét timp era °_| Thvigoare, chiar dacé fata nu a fost urmarité sau judecata in acel interval de timp, far 8 conteze dact * legea de la momentul judecaril este mal favorabila; * fapta este ulterior dezincriminata NB F | Legea temporara poate retroactiva, in cazul in care legea temporara este mai favorabild NB_ | decét legea veche sub imperiul cdreia a fost sivarsita infractiunea. 1.2, Legea penalté mai favorabilé © legea penal mai favorabild se aplic’ (ultraactiv)infractiunilor sévérsite in timpul cat era fn vigoa- re gi care nu au fost definitiv judecate pana la data iesirii din vigoare; 2 premisa: pentru identificarea unel legi penale mai favorabile, este necesar ca fapta sS fie inc minata in cel putin doua legi succesive; > dacd o lege ulterioar’ legii sub imperiul cdreia fapta a fost sivarsité dezincrimineaza fapta, suntem in ipoteza aplicdrii legii penale de dezincriminare, si nu tn ipoteza comparérii legilor pentru iden- tificarea legii penale mai favorabile 2. Retroactivitatea eh } Notiune ~ legea nod se va aplica si faptelor sévarsite tnainte de intrarea ei fn oe vigoare, dacd este mal favorabil Exemplu: LN se oplicé unor fapte sdvarsite sub LV, dar judecate sub LN (LN retroactiveazti, dacd i). Cazuri de retroactivitate este moi favoraby 2 legea de dezincriminare, atunci cand: “LN nu mal incrimineazd o anumita fapta, prevaeutd de LV; LN modificd elementele constitutive ale unel fapte reglementate de LV, inclusiv aspectele pri vind vinovatia, > legea penal mai favorabila; o legea interpretativa mai favorabil: + nu se poate ajunge, prin efectul aplicarii retroactive a interpretarii, la o situaie mai grea pentru fSptuitor. > legea care prevede regimul de executare a pedepselor; e legea de amnistie sau de gratiere: se va aplica infractiunilor sAvarsite anterior intrari ei Th vigoere, fiind intotdeauna retroactiva.of re ru Aplicarea legiipenaleintimp 9 2.1, Dezincriminarea Art. 4, Aplicarea legit penale de dezincriminare. L ea penal ra Se ape foptelo Sub legen vache dec ni mal 2a pedepsoler, a misurilor educa rilor de siguranfa, pro- ech, pe hotiririlor toate consecinfele penale a ctoresti privitoae Ia acestef executarea pedepselor, executarea masurilor educative; executarea masurilor de siguranta; + consecintele penale ale hotararli judecstoresti in cauzd. 4 legea de dezincriminare nu are ca efect redobandirea gradului militer, pierdut aplicarii pedepsei complementare a degradarii militare; ¢+ bunurile deja confiscate, ca urmare a executarii mésurii de sigurant, nu vor fi readuse in patrimoniul persoanei de la care au fost confiscate; amenda deja platita nu se restituie D_ este necesara o analiz3 din care s3 rezulte cd fapta nu mai este deloc incriminat de LN, deoarece abrogarea unei norme de incriminare nu inseamns mereu dezincriminare, fapta puténd fi incri- minata intr-o a De exemplu, potrivit noii reglementari penale, nu mai exista infractiunea de primire de foloose necuvenite, insii elementul stu material a fost preluat de infractiunea de luare de mité: > este necesard o analiza 2 normelor penale in ansamblul acestora, pentru a observa dacé este sau nu vorba despre o dezincriminare partial3, prin modificarea cerintelor de tipicitate ca trasatura esentialé a infractiunii; Dezlegarea unor chestiuni de drept: prin Decizia nr. 30/2015, L.C.C.. a stabilit cB: ,in situayia pr | une infractuni de nseléciune, comise sub imperiul Codului penal din 2969 care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lel, modificarea notiunii de consecinte deosebit de grave Tn Codul penal nu produce efectele prevazute de art. 4 din Codul penal si nici cele prevézute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea tn aplicare a Legii nr. 286/2009 pri- vind Codului penal sinu conduce fa dezincriminarea infractiunii de ingetéciune”, NB > este necesari o analizd a succesiunii actelor normative, pentru a stabili daca aceasta are conse. cinta dezincrimingrii anumitor fapte; Dezlegarea unor chestiuni de drept: prin Decizia nr. 6/2015, I.C.CJ.a stabilit ¢&: ,in inter- FP | Peetares dispositilor art 4 din Codul panal, succesiunea de acte normative cu privire la pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasd pe picior (..) nu a avut ca efect imposi- bilitatea stabilirii acestui pret si, pe cale de consecint, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infractiunilor de taiere fard drept de arbori din fondul forestier national, pre- NB10 rept penal, Partea general vézut’ de art: 108 din Legea nr. 46/2008, si de furt de arbori din fondul forestier national, prevazutd de art. 110 din Legea nr. 46/2008”. > are loc o dezincriminare si dac& LN limiteaz’ sfera de aplicare ~ spre exemplu, nu se mai reine infractiunea de luare de mité in situatia de nerespingere a unei promisiuni. > Aplicatit + dac& existd fapte concurente si numai o infractiune a fost dezincriminatd, se vor descontopi pedepsele, si apoi se Inl3tur’ sporul (daca ramane o singur’ fapt’ incriminat’); se reduce sporul (dacd rman cel putin dou’ fapte incriminate). % dacd pedeapsa aplicatd sub LV a fost deja executaté la data intr criminare, efectul se va produce numai cu privire la interdictiile, incapacitatile si decderile ce rezulta din condamnare, dezincriminarea nefiind temei pentru restabilirea situatiei ante rioare. In aceast& situatie, condamnarea nu va mai fi considerat primul termen al recidivei, putandu-se obtine o solutie precum: ii in vigoare a LN de dezin: * renuntarea la aplicarea pedepsel; * aménarea aplicarii pedepsei; © suspendarea sub supraveghere. dacd pedeapsa nu a fost pusi in executare, nu va mai fi pusi in executare; dacé dup’ dezincriminare intervine o nou’ lege care reincrimineaz’ fapta, nu va exista tragere la raspundere penala pentru faptele savarsite anterior reincriminari 3. Aplicarea legii penale mai favorabile 2 aplicarea extraactiva a legii mai favorabile cunoaste dou ipoteze distincte: aplicarea legii mai favorabile in cazul faptelor ce nu au fost definitiv judecate; aplicarea legii mai favorabile In cazul faptelor judecate definitiv. 3.1. Aplicarea legii penale mai favorabile pnd la judecarea definitivd a cauzei 5. Aplicarea legii penale mai favorabile pind la judecarea definitiod’ a cau ft pid la judecarendefinitiod a cz au intervenit una sau mai raulte lei penale, se aplict (2) Dispos (1 se aplic sactelor normative ori prevederiior din acestea declarateneconstit recum si ordo nenjelor de urgent gprobate de Parlement cu modifi saw complet x, act in timpul cind acestea sau aflet re au cuprins disporitit penale mai favorable > | Constitutionalitate: prin Decizia nr. 265/2015, Curtea Constitutionalé a admis exceptia de Np_ | neconstitutionalitate si a constatat c& dispozitille art. 5 C. pen. sunt constitutionale in masura Jn care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea logit favorabile, penale msa, ‘opi rile tte: ista Aplicarea legit penale in timp 11 Premis&: fapta este incriminatd in ambele legi, chiar daca nu sub aceeasi denumire. Dacd LN dezincrimineaza fapta, nu mai vorbim despre legea mai favorabila Extraactivitatea legii penale mai favorabile poate tmbrica 2 forme: LN (sub imperiul cdreia se judecd fapta) poate retroactiva, dacé este mai favorabila decat L\ (sub imperiul edreia a fost sivarsitd fapta); LV (sub imperiul cireia a fost sivarsitd fapta) poate ultraactiva, dacé este mai favorabilé decat LN (sub imperiul cdreia se judecs faptal. Ipoteze: “% dacd o infractiune continu3/continuata/de obicei este incriminata atat in LV, cat si in LN, legea se stabileste in functie de momentul epuizaril, astfel: © dacd consumarea se produce sub LV si epuizarea se produce sub LN, se aplica LN, chiar dac3 LV este mai favorabila, deoarece nu intereseazd momentul consumarii faptel, ci momentul epuizarii; de exemplu: ,in cazul in care, in timpul duratei unei infractiuni con: tinue, se adopté mai multe legi penale, fopta se incadreoz6 potrivit legii tn vigoare la data cand activitatea infractionala s-a incheiat, iar nw potrivit legii sub imperiul careia a Inceput si a durat o perioadé de timp” (LCC, s. pen., dec. nr, 2570 din 18 aprilie 2005). © daci intre epuizare si judecare intervine LN, se aplicé legea mai favorabila. Aceasta inseam rnd c& att consumarea, cat 51 epuizarea s-au produs sub imperiul aceleiasi legi. in aceasta situatie putem compara legile, identificdnd-o pe aceea care este mai favorabil © dacé hotararea definitiva de condamnare este desfiintatd in ciile extraordinare de atac, se aplicé legea care este in vigoare la data judecdiii, dacd aceasti lege este mai favorabilé decat cea in temeiul cdrela persoana a fost condamnata “ daci o infractiune progresiva este incriminat atat in LV, cét si in LN, putem face o analiza a legii penale mai favorabile, deoarece, spre deosebire de infractiunea continud/continuat’/de obicei, data svarsiriiinfractiunii nu este data epuizaril. Astfel: © dacd intre consumare si epuizare intervine LN, se aplicd legea mai favorabil3; © dacd intre epuizare si judecare intervine LN, se aplicé legea mai favorabild; © dacd hotirarea definitiv’ de condamnare este desfiintat’ tn c3ile extraordinare de atac, se aplicd legea care este in vigoare la data judecarii, dacd aceast’ lege este mai favorabild decdt cea in temeiul céreia persoana a fost condamnata. cri * prevederea in lege a circumstantelor agravante/atenuante; eri pentru identificarea legii penale mai favorabile: *> existenta unor impedimente a puneres in miscare/exercitarea actiunii penale; existenta unor cauze de nepedepsire; * pedeapsa. Ipoteze privind pedeapsa ** dacd LV prevede pedeapsa cu detentiunea pe viaté sau inchisoarea si LN prevede doar pedeapsa cu inchisoarea, LN este mai favorabild, dar este necesar ca limitele pedepsei cu2 Drept penal. Partea generals inchisoarea previzutd de LN s& fie mal mici decat cele previzute de LV, chiar alternativ cu detentiunea pe viaté; ‘daca LV prevede pedeapsa cu inchisoarea si aplicarea obligatorie a pedepsclor complemen: tare si LN prevede doar pedeapsa cu inchisoarea, LN este mai favorabila, fiind ins8 nec Imitele pedepsei cu inchisoarea prevazutd de LN sé fie mai mici decat cele prevazute de LV; ‘ dacé LV prevede pedeapse cu inchisoarea si LN prevede pedeapsa cu inchisoarea (In aceleasi limite, sau cu limite mai mici) alternativ cu pedeapsa amenzii, LN este mai favorabild; daca legile previd acelasi minim, este mai favorabild legea cu maximul mai mic; daca legile prevad acelasi maxim, este mai favorabill legea cu minimul mai mic; daca pedepsele sunt asimetrice, instanta stabileste legea mai favorabil’, in functie de orien- tarea acesteia cétre maxim s: dacé atét LY, cét i LN prevad aceleasi limite de pedeapsé, va fi mal favorabil’ legea care: ‘© nu prevede aplicarea obligatorie a pedepsei complementare: * are conditii mai favorabile pentru dispunerea suspendaril ” dacd LV prevede pentru minori pedepse alternativ cu masuri educative, este mai favorabili LN, care prevede numai masuri educative. Cu toate acestea, exist situatii fn care amenda (chiar daca este pedeaps3 penal8), este mai favorabil’ decat 0 masur educativl (atuncl cind masura educativa este privativa de libertate); in cazul unui concurs de infractiuni: © daca toate infractiunile au fost comise sub LV, se aplicé legea care a fost identificatd ca flind mai favorabild (fie Lv, fie LN); ¢ daca toate infractiunile au fost comise sub LN, se aplic& LN: © daca o singurd infractiune din cadrul concursului de infractiuni a fost comis’ sub LN, se aplicd LN pentru aceast8 infractiune, iar pentru infractiunile sSvarsite sub imperiul LV se aplica legea care a fost identificatd ca fiind mai favorabild (Fie LV, fie LN) ¥? | Dacd, Facdnd aplicarea criteriilor mai sus enumerate, nu se poate identifica vreo lege ca NB__ | find mai fevorabild, se aplica legea in vigoare la data judecstil, conform principiului acti- vitagi legit penale. Legea aplicabil masurilor de siguranya nou introduse: * masurile de siguranta introduse de LN nu se vor aplica faptelor svarsite sub LV, chiar dac’ LN este mai favorabild, pentru c nu sunt indeplinite cerintele de previzibilitate. Legea aplicabila pedepselor complementare si accesoril: > Regula ~ ipsa de autonomie a pedepselor complementare/accesoril % pedepsele complementare sau accesorii se aplicd conform legit care a fost identificat’ ca fiind mai favorabila sub aspectul pedepselor principale, astfel: LY este mai favorabild, se aplic’ pedepsale accesorii sau complementare prevazute de LY, chiar dacd acestea nu mai au corespondent in LN;area leasi tien: ico se Vse ca aa ute Aalicarea legii penale in timp © dacd LN este mai favorabil3, pedeps ditille LN, cu exceptia pedepsei complementare a publicdrii hotrSrii de condamnare, fe nu poate fi aplicat dacd fapta a fost sdvarsita sub LV, deoarece aceast’ pedeaps’ complementard nu era prevazuta de legea sub imperiul cireia fapta a fost sivarsit’ pedeapsa compleme accesoril sau complementare se aplica in con ard nu poate retroactiva). 2 Exceptia - autonomia pedepselor complementare sau accesorii: daca LV si LN nu prezinta deosebiri 1n privinta pedepselor principale, iar LN modific: sorii sau complementare, se va aprecia numai in functie de aceste categorii de pedepse, astfe!: 18 LN, pentru ca limi 1umai dispozitile referitoare la pe “ dacd pedeapsa principald este a tele pedepselor complementare sunt mai mic asi in bele legi, este mai favoral Totusi, daci LN este mai favorabili sub aspectul pedepsei principale, se aplica si pedeapsa > | complementaré previzut de LN, chiar daci LV nu prevedea obligativitatea complementa- NB _| relor. in aceasta situatie pedepsele complementare sau accesorii nu au autonomie, deoarece am identificat o lege ca find mai favorabild sub aspectul pedepsei principale. Legea penal mai favorabil8 este incidenté si in cazul actelor normative sau prevederilor de- F* | clarate neconstitutionale ca urmare a solutionéril de cdtre Curtea Constitutionala a Romaniei 2 unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate in fata instanfelor, daca in timpul ct s-au aflat in vigoare au cuprins dispoziti mai favorabile. z & lor mai favorabile incul- Este exclusd crearea unei lex tertio, respectiv combinarea dispozit patului din legi penale succesive, pentru a crea acestuia o lege mai favorabila, judecdtorul neputéndu-se substitui legiuitorului r NB 3.2, Aplicarea legil penale mai favorabile dupé judecarea definitivé a cauzei Art. 6. Aplicarea legit penale mai favorabile dupa judecarea definitivl a cauzei. ( a hota de legea noua pentru infraciu dupa ri lege care prevede pentru acceasi faplt fun pe ving se Fn " | vat fn se seama de pertea evecutaté din pecenpsa inchisori, se poat contin favorabil ib aspectul pedepselor complementar le siguranta acestea se14 Drept penal. Partea general Tie din legen nou se refer la psiepse definiti apie de pede Se fine seam, fa cazul pedepsclor executate pant la alin. (D-(6). dacd LV este mai favorabil decat LN, LV se aplica obligatoriu: ped 4 pentru care executares nu a inceput; 2 articolul vizeazé at cele care au fost executate/considerate ca executate, cat si cele: pentru care executarea a fost suspendaté; care se afla in curs de executere, inclusiv in caz de liberare conditionata. e Ipoteze: decd dupa ramanerea definitiva a hotdraril judecstoresti de condamnare la pedeapsa inchi- sorii sau amenzii si pnd le executarea completa a intervenit o lege care prevede 0 pedeapsa mai usoar8, sanctiunee aplicat’ conform LV, dac& depaseste maximul special prevézut de LN, se reduce la acest maxim # dacd nu depageste maximul special, nu poate fi redusé; este necesar ca pedeapsa s¥ nu fi fost executat#/considerata executeta 4 dacd exist 0 condamnare definitiv’ la pedeapsa amenzii in baza LV (indiferent dacé Lv prevedea numai amenda sau amenda alternativ cu Inchisoarea), reducerea se va face doar daca LN prevede numai amenda, al cérei maxim este mai mic decat pedeapsa amen efectiv aplicat’; Nu se aplic art 6 CP dacs | tv orevede pedeapsa amen alternativ cu inchisoarea si NB__ | *amenda aplicaté sub imperiul LV este mai mic decat maximul special al amenal prevzut de un > dacé exist 0 condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii pe baza LV, reducerea se va face numai dac’ LN prevede pedeapsa inchisori sau pedeapsa amenuii alternativ cu inchisoarea, iar maximul pedepsei inchisorii prevzut de LN este mai mic decat pedeapsa Inchisorii efectiv aplicata conform Lv; Se impune ca si maximul padepset tnchisorii prevlzut de LN 38 fie mai mic decdt maximul pedepsei inchisorii prevazut de LV, pentru ci numal in aceast’ situatie ne aflim tn ipoteza aplicdri legli penale mai favorabile, nu si atunci cénd limitele sunt aceleasi. tn acest caz, FP _| pedeapsa inchisorl se reduce la maximul prevazut de LN Evaluarea presupune o comparatie intre: = pedeapsa inchisorii aplicat® sub LV, cu maniimul pedepsei inchisorii prevazut de LN si = meximul pedepsel inchisorii prevazut de LV cu maximul pedepsel inchisorii previzut de Ww. 2 & Dezlegerea unor chestiuni de drept: 1. Prin Decizia nr. 14/2014, |,C.C.J. a stabilit c&: ,in aplicarea legii penale maj favorabile, dupa judecaree definitiva a cauzel, potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, atunci cand se comparé ay‘Aplicarea legli penale in timp pedeapsa aplicat’ cu maximul special prevazut de legea nou’, nu se va lua tn considerare | cauza speciald de reducere a pedepsei prevézutd de art. 320° alin. (7) din Codul de procedur penal8 anterior, retinuté condamnatulut si valorificat8 in pedeapsa concri 2, Prin Decizia nr. 13/2014, IC. a stabilit 4: ,d'spozitille art 6 alin. (2) din Codul penal, privitoare la legea mai favorabilé dupa judecarea defintiv’ 2 cauzel, sunt aplicabile si cu area de condamnare pronungat de un alt stat fat@ de cetstenii romani, dacd in procedura reglementatd de Legea nr. 302/2004 privind coope icrile si completarile privire la hot: aceasta a fost recunoscuté rarea judiciar’ international in materie penal, republicat’, cu modifi ulterioare” hie 3. Prin Decizia nr. 13/2017, .C.C.J. a stabilit c3: ,dispozitille art. 6 din Codul penal sunt inci- 08 dente in ipoteza in care legea penala mai favorabild a intervenit dupé liberarea conditionat’ N, a persoanei condamnate, iar ulterior s-a dispus executarea restului de pedeapsé, printr-o noua hotSrdre definitiv’ de condamnare, prin care instanta nu s-a pronunfat cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile dup judecarea definitiva a cauzei’ at maximul 4 muse aplica art. 6 C. pen. dacd pedeapsa efectiv aplicata sub LV este mal mica d w pedepsel inchisorii prevazut de LN iar 4 dacd dupa rimanerea definitiva a hotararii judecatoresti la pedeapsa detentiunil pe viat’ si wy pana la executarea complet a intervenit o lege care prevede numai pedeapsa inchisorii, detentiunea pe via’ se va Inlocul cu maximul pedepsel inchisoril prevazut de LN, po Sélmpune ca un s3 prevads numal pedeapsatnchisoritDacd LN prevede pedeapsa deten tlunii pe vieté, alternativ cu cea a inchisorii, nu se aplicd art. 6 C. pen., LN nefiind conside- ratdi lege mai favorabils. + dac3 LN prevede numai pedeapsa amenzii, se aplic’ aceasta In locul pedepsei i cat ‘al amenaii prevazut de LN, , fard a putea depasi maximul speci _ trebuie s existe condamnare la pedeapsa inchisorii sub LV; © nu conteazé dacd LV prevedea numai pedeapsa inchisorii, sau pedeapsa nativ cu cea a amenzil. Singura conditie este ca pedeapsa aplicata sub LV s8 fie inchi soarea, iar LN sé prevad3 numai amenda, iar nu ambele, alternativ, In aceasta situatie, se va aplica o pedeapsa cu amenda individualizata in limitele sp 7? | prevazute de LN, neprocedandu-se la inlocuirea inchisorii cu maximul amenzii. Amenda NB_ | astfel determinatd po: cutaté din pedeapsa inchisori. te fl Inldturatd in tot sau in parte, avandu-se tn vedere partea exe- masurile educative neexecutate si neprevézute in LN mai favorabila nu se mai ex cele care au corespondent in LN mai favorabild se execut’ in continutul si limitele prevazute de LN; ¢ _ trebuie si existe o condamnare definitiva la o masurd educativa In baza LV, neexecutats18 Drept penal. Partea generala * dacd masurile educative aplicate sub LV nu au fost executate si nici nu mai sunt preva: zute de LN mai favorabils, nu se mai executé; * _dacd masurile educative aplicate in baza LV nu au fost executate, dar au corespondent in LN mai favorabilé, se vor executa in continutul si limitele prevazute de LN; © dacd LN este mai severs, masurile educative care au corespondent se execut’ in conti rnutul si conditiile in care au fost dispuse (LV) pedepsele complementare/masurile de siguranti neexecutate si neprevizute de LN ma’ favorabila nu se vor mai executa, iar cele care au corespondent in LN mai favorabilé se vor executa in continutul si limitele prevazute de LN, | LN se aplicd numai dacé este mai favorabila in raport cu pedeansa principala, astfel * daca pedepsele complementare/masurile de siguranta nu au fost executate si nu se mai regisesc * dacé unele pedepse complementare (degradarea militar) sau mésuri de sigurant3 (con- fiscarea speciala) au un regim mai favorabil in LN, dar au fost deja executate, nu va opera restitutio in integrum. LN, nu se vor mai executa; dacé LN nu determina modificare a pedepselor principale, fiind mai favorabili numai sub aspectul pedepselor complementare/masurilor de siguranta, acestea se executd in continutul silimitele prevazute de LN (au autonomie); dacé pedepsele aplicate conform LV au fost executate/considerate ca executate (ca efect Bratierii/prescrierii executarii pedepsei), pan’ la data intraril in vigoare a LN, vor fi reduse/in- locuite, conform regulilor de mai sus. Acest aspect are relevanta pentru: © incidenta stirii de recidiva; © calcularea termenului de reabilitare; ‘© accesul la diferite institutii (amanarea aplicdrii pedepsei/suspendarea sub supraveghere) dacd potrivit LV s-ar retine o infractiune continuaté, iar potrivit LN un concurs de infracgiuni, pentru determinarea legii mai favorabile, Instanta se raporteaza la maximul special previzut de LN pentru infractiunea savarsita; Dezlegarea unor chestiuni de drept: prin Decizia nr. 13/2016, I.C.C.J. a stabilit c& ,in cazul Uunei infractiuni in form continuata care, potrivit legii penale noi, nu mai indeplineste conditille de existenta ale infractiunii continuate, ci conditille concursului de infractiuni, in- stanta se raporteazd la maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea si- varsité, iar nu la pedeapsa maxim ce ar rezulta prin aplicarea dispozitilor referitoare la concursul de infractiuni conform legii penale noi”. dacé potrivit LV s-ar retine o infractiune complexd, jar potrivit LN un concurs de infractiuni, se procedeazi la compararea pedepselor Intre infractiunea complex’ (LV) si concurs (LI dacé potrivit LV s-ar retine un concurs de infractiuni, iar potrivit LN o infractiune complex, se procedeaza le compararea pedepselor intre concurs (LV) si infractiunea complex’ (LN).vie tin ate for ub tul ») NB NB Aplicarea legil penale in timp 17 Suspendarea conditionat si suspendarea sub supraveghere pronuntate potrivit LV sunt mal favorablle si se vor mentine dupa intrarea in vigoare a legit noi, pana la implinirea ter- menului de tnoercare. Dac pe rol se afld solutionarea unei cereri de reabilitare, instanta verificd incidenta art. 6 C.pen. si aplicd termenele in raport de pedeapsa redusi sau modificats.FISA 7 NR. 3 APLICAREA LEGII PENALE IN SPATIU Sediul materiei: art. 8-14 C. pen. |. APLICAREA LEGII PENALE ROMANE FAPTELOR SAVARSITE PE TERITORIUL TARII site pe teritoriul Roy Art. 8. Teritorialitatea legit penale, (1) Legea penal romain se eplickinfractiunilor ine 2) Prin teritoriul Romniet se inflege marealertorild si apele eu solu, subsolul si spat aera, cuprinse intr frontien Prin infractiune savirgitd pe teritoriul Rominiei se Infelege orice infracu tat alin, (2) Ri nied si atunci cand pe acest teritoriu ort pe 0 mac 1 coms pe terito 1 pe o nav sub pavilion roménesc ov peo aeronaet lat (4) Infiactiunen se romiinesc sau pe 0 ceroraent nmatriculata fr Romd sb pavilion ‘su efectuat un act de executare, de instigae sau de complictate ori sa prods, chiar i parte, rezulttul infraction Notiune ~ principiul teritorialitépi: legea penalti romdndi se aplicd acelor infractiuni sdvrsite pe teritoriul Roméniei. + intinderea de pamant, marea teritorialé si apele cu solu, subsolul si spatiul zerian, cuprinse Intre frontierele de stat $i + navi sub pavilion romanesc ori aeronava inmatriculat’ tn Roménia 2 Aplicare + legea penalé roménd se aplica dacé pe teritoriul romén sa efectuat un act de executare, insti- gare sau complicitate — inclusiv in azul infractiunilor continue, continuate sau complexe; 4 legea penala roménd se aplic’ daca pe teritoriul roman s-a produs rezultatul infractiuni, chiar in parte — teoria ubicuitsti % legea penala romana se aplics si persoanelor fizice/juridice straine pentru infractiunile s&- varsite pe teritoriul Romaniel ‘in cazul infractiunit de obicei, pentru a fi aplicabila legea romana este necesar ca din actele de executare savérsite pe teritoriul tSrii sau pe respective nav sau aeronava s4 rezulte obisnuinga r NB 2 excep! decurg din tratatele internationale la care Roménia este parte): infractiunile sivarsite de persoanele care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penal’; * infractiunile sivarsite in secille misiunilor diplomatice straine; infracfiunile sdvarsite la bordul navelor sau aeronavelor militare sau guvernamentale straine aflate pe teritoriul Romaniei;uni nse asthe ani, [ Art. 9. Personalitaten legii penale. (1) Leg Aplicarea legii penale in spayu 19 4 infractiunile svarsite la bordul navelor sau aeronavelor comerciale straine aflate in trecere prin marea teritoriala roman’, dac’: # infractiunea a fost sSvarsitd de un cet3tean roman sau de o persoan’ fard cetiitenie care are domiciliul pe teritoriul Roméniel; + infractiunea este indreptata impotriva intereselor Romaniei sau impotriva unui cettean romén ori a unei persoane rezidente pe teritoriul Romaniei bure ordinea si linistea public’ in tard sau ordinea in + infractiunea este de natura si tl marea teritoriala; ‘* exercitarea jurisdictiei romane este necesard pentru reprimarea traficului ilicit de stu pefiante sau de substante psihotrope; ¢ _asistenta aitorititilor roméne a fost ceruté, in scris, de cSpitanul navei ori de un agent diplomatic sau un functionar consular al statului al c&rui pavilion il arboreaz’ nava f° | fn cazul infractiunilor savarsite la bordul navelor sau aeronavelor comerciale aflate in por- NB_| turile sau aeroporturile romanesti se va aplica legea roméni, Il, APLICAREA LEGII PENALE ROMANE FAPTELOR SAVARSITE IN AFARA TERITORIULUI TARI 1. Principiul personalitatii “aplicd infrectiunilor eiwargite in fara teitor di cre un cetifean vomsin sau de o persoand juridicd romén 1 de legoa roménd este detentiunea po ag ori nchisoarea mai mare de 10 ant 2) In omni sa de 0 person juriicd romdi sito (3) Punerea tm raiscarea a a fri de edt wn cetdfean cazuri, legen penald roman se aplicit infractiunilor storsite tm afar teritor ste precizult ca infracfiune gi de legen penal « frit unde a fost slo le sun loc care nu este supus jurisdicfieiniciurui ‘procurorutui general al parchetului de pe langit fn a cite’ raat tertorald se aft parchetul mai fui sesieat sa, cup caz, a procurorului general al parchetului ila 302i rata totals depzeasot 180 de zie urtea de ape de pe langé fnalia Curte de Cesatie si Justtie Termenul fn eare procurorul post e de Ia deta solcitari autor rg poate fi prelungit, n condi leg, ars. 4 Nofiune ~ legea penali roménd se poate aplica infractiunilor savarsite in afara teri- Sf _toriuli tari de cétre un cetdzean romén sau o persoand juridicé roméné, cu respec: Qe \ torea anumitor conditi. > Conditii 1. Prima ipotez’: fractiunea sé fie svarsité In intregime in afara teritoriulul + pedeapsa aplicabil sé fie detentiune pe viat sau inchisoarea mai mare de 10 ani, “ fapta sivarsitd si constituie infractiune conform legii romane;20 rept penal. Partea generals * infractorul sa fie cetStean roman sau persoana juridic’ romani in momentul savarsirii infr tiunii % tratatele internationale la care Romania este parte s4 nu prevada altS modalitate de solu- fionare. 2. Adoua ipotezs: “ infractiunea s& fie sdvarsit tn afara teritoriulut tari * pedeapsa aplicabila sa fie amenda sau inchisoarea de cel mult 10 ani; fapta s8 fle incriminata atét de legea romans, cat 5i de legea statului unde a fost sivarsit3; * infractorul sé fie cetajean roman sau persoana juridicd romana in momentul svarsiriiinfrac siunii; % tratatele internationale la care Romania este parte si nu prevadé alt modalitate de solu tionare. 2. Principiul realitatii 10, Realitatea legii penale. (1) L rte af ai cre un ce penal roman se aplcd inf Jean str saw 0 persoand ar cetifenie, contra statulns romtin, co juriice romane, (2) Punerea tn miscare a actu penate se face ew autorizarea prenlabila a procuirorului genera al Parchetul de pe lingd Inalia Curte de Casatie si Justipie gi numa daca fopta ru fi obiectul unei procedur’ judiciare in stated pe teritoril cfrwia %@ [Notun —fegea penatt roménd se poate apica infractuniior savarsite in ofara teri- WLP —toriuli pari de cétre un cetditean stréin sau 0 persoand ford cetifeni, cu respecta we rea anumitor condifii. > Conditii infractiunea sa fie sévargitd in intregime in afara tril; * subiectul pasiv al infractiunii sa fie statul roman, un cetétean roman (in cazul infractiunilor contra persoanei) sau o persoan’ juridic3 roman’; | Bach pans la pronuntarea unei hotééri definitive victima plerde ceratenia romans sau call tatea de persoan’ Juridic’ romana, nu se va mai putea aplica legea penal roman in NB | temeiul principiului reaiitsii # fapta savarsita s3 fie incriminatd de legea penala romana; + infractorul sé fie cetdtean strain sau apatrid la data comiterii infractiunii; r Conditia nu este indeplinitd de persoana juridicd strain’. NB + tratatele internationale la care Romania este parte si nu prevada alt3 modalitate de solu tionare,rac lu teri ‘eta nilor Aplicar aa lei penale in sp: FP? | Persoanele straine care beneficiaz& de imunitate jurisdictional nu vor putea fi trase la r&s- NB__ | pundere nici potrivit principiului realitstit 3, Principiul universalitatii Avi 11. Universalitatea legit penale. (1) Legen penal roméui se altor infactiuni dectt ce art 10, siodrsite fn afara teritoriul unc 4 cetitene, care se afl de bunfooie peter | a une pe care statul rom si-a asumat obligatia si 0 reprime in temeiul unui trata! internafio diferent dact este previzuti sau mu de legen onal a statului pe al clr teritoru a fost e | by = cerutextradaren sau prec torului pi aceasta a fost refuzat | 2) Dispoziile alin. (1) lit. b) nu se aplic atunet edd, pots le 2 0 sors infraepiune, | | care impiedica punerea in migcare a acti penale sau scesutui penal ori executaren pedepsei pedenpsa a fost executatd ori este consieratd ca execu 3) Cind pedeapsa nu a fost executatd seu a fost executatd numai in parte, se procedeazs poiivit dispocitior Legale p | titean erea : 2 Condi : 4 infractiunea s8 fie comisa in afara teritoriului tarii; pentru infractiunea sévarsita s8 nu fie aplicabilS legea penal romana in temeiul principiului realititi (s8 nu fie o infractiune contra statului, a unui cetétean roman sau a unei persoane juridice romane); fapta comisa si fie incriminata de legea penal romana; + statul s& tsi fi asumat printr-un tratat international obligatia de a reprima fapta sdvarsit’ {prima ipoteza) sau si se fi cerut extridarea sau predarea infractorului, iar aceasta sé fi fost refuzat (a doua ipoteza); infractorul sa fie cetatean strain sau apatrid; Conditia nu este indeplinit de persoana juridica strain’. 4 infractorul s8 se afle de bundvoie pe teritoriul Romaniei 4 tratatele internationale la care Romania este parte sB nu prevada alta modelitate de solu tionare, Persoanele straine care beneficiaz’ de imunitate jurisdictional nu vor putea fi trase le ris- pundere nici potrivit principiului realitatii2 Drept penal. Partea generals 4, Extridarea Art 14, Extridarea. (1) Ext solicitattn terseiul wn tata imternafonal la care Romina est parle or pe back de reciprocitae, 1 condi legit. 2. institutie constitutionalé 2 este reglementaté in detaliu in Titll ll — ,ExtrSdarea”’ si Titlul Ill— ,Dispoziti privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene in aplicarea Deciziei-cacru nr. 2002/584/JAl 2 Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de pre- dare intre statele membre” din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciard internationals in materie penala.uli pre aia tn FISA NR. 4 TRASATURILE ESENTIALE ALE INFRACTIUNII Arts 15. In saturile esenfiale ale infractiunt, (1) Infractiunen este fepta previsutd de legen penal, sdérgta cu vino- cali, njustifiata gf imaputabila personne care a soars 0 (2) Infeactiunca esto singurul tome 2 din definitia legala rezulté trasaturile esentiale ale oricarei infracti ce trebuie indeplinite pentru ca o fapta sé constituie infractiune fapta s fapta sé fie savarsit’ cu vinovatie; fapta s fie nejustificata (analiza acestel trasdturi va fi fécutd cu ocazia trataril pe larg a cauzelor justificative); ‘ fapta s3 fie imoutabild celui care a savarsit-o (imputabilitatea). este necesard intrunirea cumulativa a conditiilor de mai sus, absenta oricdreia dintre ele ints turdnd caracterul penal al faptei i, ce Insumeaz’ conditille ipicitatea) ° Codul penal in vigoare nu mai prevede pericolul social ca trasaturé esentialé a infractiunii, F* | astfel, pentru ca o fapti s fie infractiune nu mai teebule indeplinité ceringa pericolul NB | social TIPICITATEA 2 presupune identitatea dintre fapta sivarsita si elementele stabilite de legiuitor in norma de incri- minare (actiune, urmare, calitatea subiectului activ-pasiv, vinovatie etc.); 2 decurge din principiul legalitatii ~ nullum crimen sine lege; 2 nu orice faptd tipica este infractiune, tn timp ce orice infractiune este o fapté tipic’; 2 este primul element care trebuie verificat la evaluarea unei fapte ca flind sau nu infractiune; daci fapta nu este prevazut’ de legea penals, indeplinirea celorlalte conditii nu se mai verific Spre exemplu, daci autorul sustrage un telefon mobil, vom fi tn prezenta infractiumii de furt ‘numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditi: ~ telefonul mobil se afla in posesia sau detentia legitimé o altel persoane $/ telefonul a fost luat {fra consimtéméntul posesorului sau detentorului (art, 228 Cod penal, furtul); pe nedrept (tipicitate subiectivé); = autarul poate réspunde penal, in sensul 8 nicio cauzd justificativd sou de neimputabilitate nu este incident. ~luarea s-a realizat cu intentle, in scopul insusi Urmatoarele situati, dacé ar fi incidente in cauz6, ar impiedica trogerea la réspundere penal, intrueét sustragerea nu ar mai fi infractiune de furt, ci doar 0 fapta previzutd de legea penal: ~autorul nu a implinit 14 ani (minoritate, cauzé de neimputabilitate);24 Drept penal, Partea general = autorul a avut convingereo cé telefonul fi epartine (eroarea, couzt de neimputabilitate); = autorul a luat telefonul cu consimtéméntul posesorului (lipseste tipicitatea obiectiva); autorul a sustras telefonul pentru cd, dacd nu ar fi procedat in acest fel, viata i-ar fi fost pusé in pericol (constréngere morald, cauzd de neimputabilitate); ~ cutorul a sustras telefonul pentru a apela Serviciul 112 si pentru a solicita interventia unei am- bulante ia locul producerii unui accident rutier (stare de necesitate, cauz6 justficativa). Ul, ANTUURIDICITATEA > fapta prevazuté de legea penalé este ilicitd atunci cand este sSvarsit8 cu vinovatie, si nu este i denté nicio cauza justificativa; D daca este incident’ o cauz’ justificativ’, fapta, desi prevazuta de legea penala (tipica), nu este nfractiune, intrucat plerde caracterul ilcit, sévarsirea sa find permisa de lege. Spre exemplu, in cazul uciderii unei persoane in legitim’ apérare, autorul nu va putea fi tras la rispundere penald, deoarece fapta pe care a stvarsit-o nu este infractiune, lipsindu-i trésditura antijuridicitati. IML, IMPUTABILITATEA 2 fptwitorul trebuie sé fie responsabil; Responsabilitatea ~ starea psiho-fizic’ a persoanei care are capacitate de a ingelege carac- terul faptelor sale, de a aprecia urmirile faptelor sale, precum si posibilitatea de a stabill in ee rears ants irene eetiis eee Discernamntul ~ capacitatea persoanei de a-si manifesta constient vointa in raport de o anumita fapta concreta. 2 responsabilitatea inglobeazs doua aspecte > intelectiv: autorul i yelege semnificagia acjiunilor/inactiunilor sale; volitiv: autorul este stépan pe actiuni finactiunile sale. | te Post ca autora, chiar dacd este responsabil, 58 nu fie tras la raspundere penal, deoarece actioneaz’ in imprejurari pe care nu le-a cunoscut, imprejurari de care depinde ‘nsusi caracterul penal al faptei ° asadar, pentru a fi adusd in discutie imputabilitatea, sunt necesare anumite premise: faptuitorul si fi avut reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale si s poat’ fi stpan pe ele (si nu fi actio- ‘nat in conditiile iresponsabilitatii, intoxicatiei sau minoritati]; Faptuitorul sé fi avut posibilitatea si actioneze in conformitate cu cerintele legale (s& nu fi fost constréns la comiterea faptei pre- vazute de legea penala); féptuitorul sé fi avut reprezentarea caracterulul ilicit al faptel (si nu se fi aflat in eroare}; e nu este suscepribilé de forme, precum vinovatia ca element constitutiv al infractiunii, organele judiciare putand doar constata existenta sau inexistenta savinci. este os la itura = | Forma concreta pe care trebuie si o imbrace vinova NB 2 Trasdturile esentiale ale infractiunii 25 subsumata notiunii de imputabilitate. tia pentru fiecare infractiune fn parte (intentie, praeterintentie, culpa) va fi analizata ca element constitutiv in fia privind con- Vinovitia, ca trasdturd esentiald a infractiunii est inutul infractiunii este ultima trésaturd analizat de organele judiciFISA NR.5 CONTINUTUL INFRACTIUNII 1, OBIECTUL INFRACTIUNIL e e 8 ad i a dic principal, obiectjurdic secundar/adiacent) ~ valoarea socials prota) @ tiene: 2 obiectul juridic (obiect juridic generic, obiect juridic specific/special, obiect juri- de norma de incriminare; 2 object juridic generic - obiectul juridic comun unui grup de infractiuni: De exemplu, oblectul juridic generic al infractiunilor prevazute de art. 188 192C. pen. este viata obiect juridic specific - obiectul juriaic specific fiectret infractiuni; De exemplu, obiectul juridic specific infractiunii de amenintare este liberta tea psihic’ a persoanei. object juridic principal, oblect juridic secundar/adiacent ~ se regiisese la infractiunile complexe, al céror element material este format din unul sau ‘mai multe acfiuni or inactiuni pe core legea le prevede element material in continutul unor infractiuni distincte. De exemplu, la infractiunea de viol, obiectul juridic principal este libertatea sexuala, iar obiectul juridic secundar este libertatea psihicd (cdnd fapta este svarsitf prin amenintare) sau integritatea fizic (cand vietima a fost lovit si v e imobiliza > objectul material (obiect material principal si obiect material secundar) ~ lucrul sau fiinta véitématé prin sévérsirea infractiuni De exemplu, Ia infractiunea de télhdrie, obiectul material principal este bunul sustras, iar obiectul material secundar este corpul persoanei, atunci cdnd sustra- gerea a fost precedata sau urmata de aplicarea loviturilor. toate infractiunile au obiect juridic, ins8 nu toate infractiunile au obiect material De exemplu, obiectul juridic al infractiunii de amenintare este libertatea psihicé a persoanei, lipsind obiectul material infractiunile complexe vor avea intotdeauna obiect material principal si obiect material secundar; De exemplu, télhdrle - obiect material principal: un bun mobil prin natura sau prin enticipatie, corporal, animat saw neanimat, fungibil sau nefungibil, care are 0 minimd valoare economicd si obiect material secundar: corpul persoanel, dacé exista acte de agresiune fizicé. {in cazul infractiunilor complexe, obiectul juridic secundar poate consta fie in valori juridice de aceeagi natura cu oblectul juridic principal (spre exemplu, uciderea @ doud persoane in aceeasi imprejurare ~ relatille sociale referitoare la dreptul la viatd), fie in valori juridice de natura dife-de 188 clo sau at in este asi crul ind far; fie, asi de ‘asi Continutul infractiunii 27 rit8 (spre exemplu, tdlhdria ~ principal: relatiile sociale privitoare lo apararea dreptului de pro: la protectia libertdti le privit prietate, a posesiei sou a detentie), secundar: relatille so psihice a persoanei sau a celor privitoare la viat®, integritate corporolé sau sénétatea persoanei). 2 obiectul material nu se confund3 cu produsul infractiunii; mijloacele de savarsire a infractiunii a infractiunile de rezultat, de regula, lipsa obiectulul material echivaleaz cu lipsa caracterului penal; 2 infractiunile de pericol nu au, ih principiu, obiect material (exemplu: amenintarea, violarea de domiciliu, favorizerea infractorului, mérturia mincinoasé, evadorea etc.), dar exist si exceptii (exemplu: distrugerea, semnalizarea falst); 2 nueste necesar ca obiectul material s8 apartin’ titularului valorii ocrotite il, SUBIECTULINFRACTIUNIL [mp (Notiune x | _ 2 subiectul activ af infractiunii - persoana fizicé sau jur Co WF tiunea in mod nemijloct (autor) sau care a partcipat la sévarsirea acesteia (coautor, complic, instigator); > subiectul pasiv al infractiunii -titularul volori sociale ce constituie obiectu! juridic died care a sdvarsit infrac al infractiunii 1. Subiectul activ { & , Nofiune — este sublect activ orice persoané care sdvarseste 0 fapté prevézu Sa legea penald. > sunt subiecti activi: autorul — nu este participant; coautorii ~ participanti; complicele ~ participant; instigatorul - participant. > subiectul activ poate fi + calificat: are o anumit’ calitate (exemplu: infractiunea de cercetare aburivé poate fi sovar- sitd, In calitate de autor/coautori, numai de cdtre un organ de cercetare penalé, procuror sau judectitor); 4 unie: infractiunea poate fi savérsitd de o singurd persoan, in calitate de autor (exemplu: infrac- flunea de mérturie mincinoasd),OD | Chiar dacd infractiunes nu poate fi s r 28 Drept penal. Partea generalé varsita decat de 0 singurd persoand in calitate de autor (fiind astfel exclus coautoratul), este posibil ca la savarsirea infractiunii s& participe instigatori/complic plural: infractiunea nu poate fi sivarsité decat de mai multe persoane (exemnplu: infractiunea de incaierare). o subiectul activ poate fi + persoan’ fizicS sau “ persoan’ juridicé. 1.1. Conditii pentru angajarea réspunderii penale a persoanei fice Art, 113. Limitele rdspunderti penate, (1) Minoru care mu a impinit wd (2) Mineral care are sta ntre 14 $116 ani réspunde p Minoru care a implinitofrsta de 16 ani rispunde penal potrivit igh ta de 14 ani nu rtspuunde penal, nal numai daca se dovedeste c¥ a stort fapta cu dis 2 este necesar ca fiptuitorut * 8 fiimplinit varsta de 14 ani (dac& minorul nu a implinit 14 ani la momentul savarsiril faptel, | ‘nu va réspunde penal, prezuméndu-se absolut lipsa discern’méntului séu); % SS fie responsabil (dacé persoana este iresponsabila, nu este indeplinitd trasatura esentialé a imputabilitayi); % 38 fi actionat in mod liber (dacd persoana este constrdnsé fizic/moral, nu este indeplinité trésstura esentialé a imputabilitati) 2 mu poate fi angajatd rispunderea penala in cozul: _minorului sub 14 ani (cauza de neimputabilitate incident este minoritatea); minorului intre 14 $i 16 ani, far’ discernimant prin raportare la fapta respectiva (cauza de neimputabilitate incident’ este iresponsabilitatea). De exemplu, dacti minorul de 13 ar svarseste o infractiune simpli de furt, nu va réspunde penal, fiind incidenté minoritatea (cauzd de neimputabilitate); daci insd minorul sévarseste infractiunea de lipsire de libertate, care se consumi (incepe) la varsta de 13 oni si se epuizea- 26 cénd minorul are 15 ani, acesta va raspunde penal (dacé are discernimént) sau nu va raspunde penal (dacé se dovedeste cé la 15 ani nu avea discerndmént) > in cazul anumitor infractiuni, sunt reglementate cerinte speciale corespunzStoare calitatii pe care trebule s& 0 alba subiectul activ pentru a putea sivarst infractiunea (exemplu: calitatea de func- sionar pentru unele infractiuni de coruptie). 1.2. Conall pentru angajarea réspunderii penale a persoanei juridice Art. 135. Condifiile rispunderii penate a persoanei juridi publice, rdspuonde penal pentru infrectiunile stoarsite in real (1) Persoana juried, cu exceptia itilor area obiectului de activitate sau fx interesul ori x nurnele persoanei juridicette de ‘ticipe ctiunea win apt rif a isounde pute pecere ¥* |e autorivatile pu NB | giunea savarsita in exercitarea unei activitsti care poate face obiectul domeniului privat si r NB r NB Continutul infractiunii — 29 exorcitarea uni actviti ce e obiectud D este necesar: 4 s& existe o entitate cu personalitate juridi penal (s4 nu fie exceptati de lege de la raspunderea penal’ — imunitate); , iar aceast entitate trebuie s8 poat’ rSspunde Nu pot fi subiect activ al infractiunit = entitatile aflate in curs de constituire; = societatile simple, dacd nu se prevede altfel in actul modificator; ® asocierile in participatiune; * statul si autoritatile publice ~ Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul etc.; /@~cU toate acestea, instituia public’ va rispunde penal pentru infrac~ pe care 0 poate desfasura in mod legal alturi de activitéti ce nu pot face obiectul dome- niului privat; * intreprinderea individual’ ~ form’ de activitate economic’ organizata de intreprinzdto- rul persoan’ fizicd tn temeiul 0.U.G. nr. 44/2008. 4 ca infractiunea si fi fost sivarsitd © in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice; © in interesul persoanei juridice, chiar daca nu este comisa in realizarea obiectului de acti vitate sau © in numele persoanei juridice, chiar dac& nu este comisé tn realizarea obiectului de activi tate sau in interesul persoanel juridice. “ infractiunea sé fie comisd de persoana juridicd ca urmare a unei hotdrari a acesteia, Societatea comerciala divizat3/absorbit3 fuzionaté/dizolvatd/aflata in curs de lichidare poate fisublect acti. Raspunderea penal a persoanei juridice poate fi angajat si de o persoand care nu exer- cit& voinga societard. a infractiunea sa fi fost comisé de persoane juridicd urmare a unei hotdréri adoptate in cadrul acesteia (intentie) sau a neglijentei acesteia (culpa); rspunderea persoanei juridice este generalé, directa, pentru faptd proprie (réspunderea persoa- nei juridice nu este obiectiva); ibuit la rspunderea persoanei juridice nu exclude rdspunderea persoanei fiice care a co! slvarsirea acelelasl fapte, Nu este necesar’ identificarea persoanel fizice.30 Drept penal. Partea general r Fig | Opersoans iurdicé poate raspunde pentru faptele altel persoane jridice Forma de vinovatie: > intentia sau culpa; 2 persoana juridica si persoana fizic’, participanti la aceeasi fapt3, pot avea aceeasi form’ de vinovatie (intentie/intentie; culp3/culp8; praeterintentie/praeterintentie} forme de vinovatie diferite (intentie/culpa; culp8/intentie; praeterintentie/culp3; culpi/oraeter: intentie; intentie/praeterintentie). Persoana juridicd poate fi subiect activ al oricdrel infractiuni. F? | Unele infractiuni nu pot fi ins’ sévarsite tn calitate de autor de cAtre persoana juridica NB _ | (exemplu: mérturia mincinoasd, represiunea nedreapté). In cazul acestor infractiuni, per- soana juridic poate fi participant (complice/instigator). pr_| Insstulin care exeté mei mite peroare sce eu opin aferit in condueerea pereoane juridice, este necesara delimitarea vointei persoanei juridice de cele ale factorilor de deci- NB | zie din conducerea sa. 2. Subiectul pasiv § Notiune ~ titularu!(persoané fizicé sau juridicd) volonit sociale ce constituie obiectul Cie Juridic al infractiunii 4 infractiune fara subiect pasiv; pe Petsoana prejudicaté poate f ferité de subiectu pasi al infractuni (exemplu:sustra {gereo bunului care apartine lui X, aflat in posesia lui Y. ¥ este subject pasiv siX este persoa- na prejudiciats). 0 ‘hu poate fi subiect pasiv: * opersoan’ decedat’ (sublectul pasiv cazul infractiunil de profanare de morminte este statul); mal (furt/dis- trugere] este proprietarul animalulul]. Animalul poate fi ins obiect material al infractiunit un animal (subiectul pasiv tn cazul une’ infractiuni indreptate impotriva unui ar o fn cazul anumitor infractiuni, sunt reglementate cerinfe speciale corespunziitoare calit3jii pe care trebule sa o alba subiectul pasiv pentru a se putea retine svérsirea infractiunil (de exemplu, cali totea de functionar pentru infractiunea de ultraj). Pluralitatea de subiect! pasivi atrage, ca regulé, retinerea atétor infractiuni cate persoane au F? | fost vatimate prin savarsirea faptel. Este ins posibil ca pluralitatea de subiecti pasivi s& NB _ | constituie element circumstantial agravant (de exemplu, vatamare corporal din culpé fn for- ‘md agravatdi), caz in care se va refine svar sa une’ singure infractiuni, in forma agravat’Confinutulinfractiunii 32 [ ’ iil, LOCUL $I TIMPUL SAVARSIRII INFRACTIUNII ‘2 Poate fi prevazut «element constitutiv/conditie esentiald (exernplu: la infractiunea de ucidere a nou-ndscutului de citre mam, timpul sdvérsiril infractiunil, respectiv in primele 24 de ore de la nasterea copilului, conducerea unui autovehicul fard permis, pe drumurile publice) -> nerealizarea ele 5 mentului constitutiv, in locu! si timpul stabilit de lege, conduce la imposibilitatea retineri acter. respectivei infractiuni (fapta nu este tipica): : + element circumstantial agravant/atenuant [exemplu: furtul sévar ntr-un mijloc de transport in comun (locul) este furt calificat] -> nerealizarea ele pe timp de noapte (timpul) sou be mentului circumstantial, in locul si timpul stabilit de lege, nu va conduce la imposibilitatea ee retineriiinfractiunil, ci doar la neretinerea variantei agravate/califcate a acesteia. IV. SITUATIA PREMISA oe > imprejurare de fapt/drept prealabil’ faptei si pe care aceasta se grefeazd (exemplu, in cazul in bet fractiunii de abuz de incredere, situatia premist presupune incredintarea bunulul in temeiul unui titly, cu un anumit scop); D_ nu se regiseste in toate infractiunile, iar dacd exist, absenta so in cazul faptei sSvarsite atrage neretinerea infractiuni fectul \V. CONTINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNIIC! 2B Notiune — totalitatea conditilor prevézute de textul de incriminare cu privire la actul a or de conduitd interzis $/ atitudineo subiectivé a féptuitorului foté de acesto. ie 2 reprezint’ analiza trisdturil esentiale a tipicitatii; D actul interzis sivarsit de FSptuitor cunoaste dous aspecte ce contureaz’ latura obiectiva si pe cea subiectivi a infractiunit sul) vii 4. Latura obiectivi on We Notiune— conditille cerute de textul de incriminare privind actul de conduita interzis, cali a > este formata din trei componente: wa * elementul materi ra % urmarea imediaté; for % legdtura de cauzalitate. 4 am acestora (lature 1 pentru 0 clasifcare 2 unor infractiuni din partea specialé prin raportare la modul de sivirsi obiectivé si cea subiectivd a infraciuni) ase vedea al comparativ din anexa nr. 1.32 Drept penal. Partea generala 41.1, Elementul material a Notune = verbur regens ~ actu de conduit interis Gu * a > poate consta intr-o: actiune «act flzic (exemplu: iovire, pbtrundere, distrugere); © act verbal (exemplu: amenintare); # scriere (exernplu: infractium de fats) inactiune ~ rménerea in pasivitate, atunci cdnd exist o obligatie legala sau conventionala de a actiona ce incumbi faptuitorului ‘© obligatie legalé (exemplu: nedenuntarea); ‘© obligatie conventionala (exemplu: interventia salvamarului tn caz de inec). > poate fi unic (exemplu: lovirea) sau alternativ (exemplu: {uarea de mité) -> in cazul elementului material alternativ, sivarsirea acestuia in oricare dintre variantele reglementate atrage retinerea s8varsintinfractiunit; 2 elementul material poate consta in mai multe acfiuni sau inactiuni (In acest caz, realizarea mal multor variante ale elementului material nu va conduce la retinerea unui concurs de infractiuni, in timp ce, in cazul infractiunilor complexe, este necesaré realizarea tuturor actiunilor prevazute componenta elementului material) in functie de elementul material, exist’ infractiuni comisive: elementul material consti intr-o actiune; Exemplu: actiunea de sustragere, actiunea de lovire sau actiunea de distrugere. + omisive prop! elementul material const’ intr-o inactiune; Exemplu: omisiunea sesizdril organelor judiciare, nedenunjarea, pe Ifraciunile omisve propriinu pot fi sdvarsite rint-o actune (exemply, infroctunen de nedenuntere a une! fapte nu poate fi stivérsita decat prin rdiménerea in pasivitate a auto- rului nedenuntari. “ omisive improprii (comisive prin omisiune): elementul material const intr-o inactiune, insemnand omisiunea de a impiedica producerea unui rezultat socialmente periculos pe care fptuitorul avea obligatia s4-l impiedice. Exemplu: medicul poate réspunde pentru ucidere din culps dacé nu administreazt (inactiune) un tratament de care depinde viata pacientului. po_| SPecte inftecsunitor omisive impropri este cleiuitorul nu enumers aciunle/inactunile prin intermediul cérora se poate sévarsi fapta, spre deosebire de infractiunile omisive propri, NB | unde legiuitorul specific’ expres inactiunea [exemplu, la infractiunea de omor, elementulonala rtului verea siuni, seute de to une, care ile ri tu! Continutulinfractiunit 33 moterial este uciderea. Uciderea poate fi realizat’ atdt printr-o actiune \impuscare — actiu- ine}, ct si printr-o inactiune (conducdtorul auto, cu intentie, nu pune frénd — inactiune, coli- 2iunea ducénd la decesul persoanei)) ‘D_ infractiunile comisive pot fi 4 de rezultat — produc un rezultat material (exemplu: furtul) 4 de pericol — produc o stare de pericol {exempiu: amenintarea). sive prin omisiune. infact na comtisiol care precupune produceree nui Art. 17. Sdvarsirea inftuctinnii con sider a) exist o obligate legal sa i printr-o actiune ontractuald de a b) autorl omist fnachiune w roduceren vezultatuli aindosnit 2 vizeazd infractiunile comisive de rezuitat; © presupune o actiune comis’ prin inactiune, si nu o inactiune comis& printr-o actiune. Astfel, infractiunea poate fi comisiva prin omisiune, 5i nu omisiva prin comisiune; D_ actiunea sau inactiunea poate fi licita sau ilcitd; > obligatia de @ actiona poate fi una de rezuitat sau una de mijloace; > obligatia legal’/conventionalS poate rezu + legatur3 naturala, intre membrii de familie; + legaturd stransi de comunitate; “© asumare voluntar’ a obligatiei de protectie. 1.2. Urmarea imediatd BF oione—ratnres atu ae socle cote net dena Urmarea imediata este diferita de consecintele subsecvente ale infractiunil Urmarea imediat& este rezultatul faptei si un element al infractiunii de care depinde exis- tenta acesteia. r NB | consecingele subsecvente sunt fie elemente circumstantiale in continutul agravant al unor Infractiuni (exernplu: consecinfe deosebit de grave, dezostru etc), fie simple circumstante. 2 const3 intro: + modificare fizicd a realititii(infractiune de rezultat); Exemplu: urmarea imediatd a infractiunii de omor este decesul persoonet fice; % stare de pericol (infractiune de pericol); Exemplu: urmorea imediat’ a infractiunii de ameninjare este stareo de temere creaté persoanei fice34 rept penal. Partea general D trebuie si fie rezultatul nemijocit al elementulul material; > infractiunile de pericol pot fi “de pericol concret: trebuie dovedit & fapta poate genera starea de pericol preconizat§ de norma de incriminare; De exemplu, va exista infractiunea de amenintare dac® actele/faptele realizate de autor sunt de naturd sti producé o stare de temere. Asadar, trebule dovedité aptitudinea actiunil de a produce starea de temere, de pericol abstract: nu trebuie dovedit cd fapta poate genera starea de pericol preconizat’ de norma de incriminare, deoarece starea de pericol e prezumats; De exemplu, simpiu fapt al conducerii unui autovehicul pe drumurile publice faird a poseda permis de conducere. Starea de pericol pentru siguranta in trafic existti incti din momentul fn care soferul s-a urcat la volan. Infractiunea existé indiferent dacé soferul cauzeazé sou nu un accident rutier. 2 pot exista forme alternative ale urmaril imediate cuprinse in dispozitille de incriminare 1.3. Legditura de cauzalitate Notiune ~ legdtura de determinare existenté intre elementul material si urmarea imediaté. 2 este esential pentru retinerea savarsirii infractiunil ca legitura de cavzalitate sa existe intre ele- ‘mentul material si urmarea imediat3; 2 trebuie dovedité numaila infractiunile de rezultat si de pericol concret; 2 nu trebuie dovedité la infractiunea de pericol abstract (rezulta ex re) > poate pune probleme cénd la producerea rezultatului socialmente periculos au contribuit mai multe cauze > in acest caz trebuie stabilits contributia fiecdrei cauze $i apoi trebuie eliminate cele care nu au fost esentiale pentru producerea rezultatului; cauza necesar’ este orice actiune/inactiune in absenta cdreia rezultatul nu s-ar fi produs (pe baza criteriului sine qua non). v exemple: = va exist legtturé de couzatitate intre impuscarea victimei in zona vitalé (elementul material flind actiunea de impuscare) si decesul victimei (decesul fiind urmarea imediaté); nu va exista legéturd de cauzalitate intre lovirea victimel cu o bucaté de lemn in zona membrelor inferioare si decesul acesteia, survenit la un an de la data agresiunil, cauza fiind un infarct miocardic 2. Latura subiectiva oP ‘Nofiune — condiile prevazute de textul de incriminare cu privire la atitudinea faptui- GPF —_torului fatd de fats si urmérile acesteiazat de sunt de 210d nizats permis soferul utier. rmorea e ele uit mai mminate ve baza vaterial infarct fiptul Continutul infractiuaii ‘> - poate fi formatd din mai multe componente: + vinovitia —trebuie $4 existe in forma ceruta de lege; joare de cerin- 4 mobilul sau scopul faptei ~ daca este previzut in norma de incriminare, are vi tS esentiala, 2.1. Vinovaitia'*) 9 | Notiune ~ forma de vinovitie ceruté de textul de incriminare pentru ca fapta sévir SHL/ itd 58 constitue infractiune. itis infractinone naval a Art. 16. Vinovaia. (1) Fapi intone nd foptuitorul a) prevede rezultatul fi urmarind producerea lui prin sdoargireaacelelfapte gi, deg ma] urn prevede rezulatal accept posibilitaten prodcei ti 4) Fapla este stvbritd din culpa cd feptuitoru 4) prevede recullatl fapti sale, dar nu-1accoptd,socotind fad lemei eel mu se va produce ) nw prevede recultatl fap cal nd fapta constind i trebuia gi putea sil prev ro acfune sau inactiune i Fone produce un rezultat mci gray, car 5) Exist i a 6) Fapta con dnd intro actiume sa nacht constitu rp cu intempo, Fapta comic di cul me nursai cind legen o prevede fn m > vinovatia, ca element constitutiv al infractiunii (distinct de vinovatia trisstura esentialé a in- fractiunii, subsumatd cerintei imputabilitatii), poate imbraca mai multe forme. 2 modalitatile vinovatiei * intentie © direct © indirecté; © depasita (practerintentie). culps © cuprevedere, © fard prevedere. A. INTENTIA > intentia directa: + fSptultorul prevede rezultatul faptel sale, urmérind producer: fapte (de exemplu, autorul introduce un cutit in abdomenul victimel, urmarind sd suprime lui prin savarsirea_acelei viata victimei); © Pentru o prezentare comparativé a madaltallor vinovétie, 2 se consulta tabelul de la finaul aces36 rept penal, partea generat nu nteazé dac’ producerea rezultatului este cert sau doar probabil, ceea ce conteazi este ca acesta s8 fie urméirit de faptuitor. 2 intentia indirects: % fSptuitorul prevede. © cel putin o urmare (licité/ilcité) pe care o doreste, indiferent daci este sau nu prevazutd de legea penala © urmarea pe care 0 accepta, care este intotdeauna prevazutd de legea penald ‘Spre exemplu, autorul aruncé un cutit intr-un grup format din trei persoane. Prin aceasté acfiune, autorul isi doreste si atragd atentia asupra sa, si intimideze, sé opard la stiri etc. Desi nu ur ie reste, cutorul accepté posibilitatea ranirii unei persoane din grupul respectiv. ° dacd aprecierea faptuitorului c3 fapta nu se va produce nu se bazeazi pe temeiuri obiective sau rezonabile, ci pe hazard, se va retine intentia indirect, iar nu culpa cu prevedere; 0 dac’ producerea urmarli pe care autorul o accept este inevitabil, intentia este direct’; intentia mei poate fi + calificatd prin scop (exemplu: sustragerea unui bun in scopul insusirit pe nedrept); 4 initiald: rezultatul este previzut inci de la inceput; # supravenita: rezultatul este prevazut pe parcursul executarii (pénd la terminarea execut3ri); + spontana (intentie repenting): rezolutia este luat’ intr-o stare de tulburare sau emotie si ‘este pusd in executare de indata sau intr-un timp scurt; Intentia repentina (spontand) poate fi refinuta in cazul circumstantei atenuante a provo- * premeditata: pentru retinere, necesita trecerea unui interval de timp din momentul ludrii hotarérii de a savarsi infractiunea si pand la punerea in executare a intentiel de a savarsi infractiunea Intentia premeditata se poate retine in lipsa actelor de pregatire. r NB 2 intentia depasité (praeterintentia): intentia premeditatd este o circumstantd agravanta *% faote constand intr-o actiune/inactiune intenjionat’ produce un rezultat mai grav care se datoreaza culpei faptuitorului (exemplu: Joviri sau vatéméri cauzatoare de moarte, viol urmat de moartea victimei); trebuie ca actiunea/inactiunea intentionaté sé fie prevazut de lege. Dac’ nu este previzut’ de lege se va retine c& fapta a fost sévarsité numai cu forma de vinovatie a culpel:x iune, ive sau atari) rotle gi rove I luarit sivarsi urmat Conginutulinfractiunii 37 febule doar prevazut, nu acceptat. Dacd producerea rezultatului este rezultatul mai gra) acceptati, se va retine intentia indirect 2 structura intentiei depisite: ‘ intentie (direct4/indirect4) in raport cu rezultatul urmrit/acceptat si > culp’ (cu/fara prevedere) in raport cu rezultatul mai grav produs Nu toate infractiunile progresive sunt comise cu praeterintentie. Exemplu: = este infractiune progresiva si praeterintentionaté: 0 primé actiune vatématoare stivdrsité cu intentie, peste care se supropune un rezultat care va fi imputat autorului r cu titlu de culpa (x loveste pe Y cu intentie si, ca urmare a actiunii vatdématoare, ¥ NB decedeazii, faird ca X sé fi urmarit sau acceptat producerea decesului); = este infractiune progresivé, dar nu este infractlune praeterintenjionaté: 0 primi actiune vatémétoare savarsitd din culpa, peste care se suprapune un rezultat care va fi Imputat autorului tot cu titlu de culpé (X loveste din culpi pe Y si, ca urmare a actiunii vatématoare, ¥ decedeazé, Ia un anumit interval de timp). > astfel, infractiunea progresiva poate presupune urmatoarele forme de vinovatie intentie si culp’ ~se poate refine existenta unel infractiuni praeterintentionate; De exemplu, lovirea persoanei, urmata de decesul persoanei, in conditile in care autorul nu a urmérit si nici nu a acceptat producerea decesului culpa si culp8 —nu se poate refine existenta unei infractiuni praeterintentiona De exemplu, accidentarea pietonului care o necesitat 110 zile de ingrijiri medicale (vétémare corporal din culpa) urmata de decesul pietonului (ucidere din culpa). B. CULPA 2 cull cu prevedere (usurinta % fAptuitorul prevede rezultatul faptel sale, dar nu-! acceptd, socotind fara temnei c& rezultatul nu se va produce (de exemplu, un conducitor de autovehicul se angajeazd intr-o depasire periculoasa si neregulamentardi stiind ci rezultatul acfiunii sale ar putea genera un accident, insd se bazeazé pe anumiti factori subiectivi sau obiectivi, precum: vizbilitate bund, fréne bune, anvelope de calitate, experienfa, situatii similare care s-au terminat cu bine); faptuitorul prevede urmarea dorita (licit8/ilicité), prevazutd sau nu de legea penald; faptuitorul prevede urmarea ilicita (Intotdeauna prevazutd de legea penal, dar neaccep tata); dacd aprecierea faptuitorului ci fapta nu se va produce nu se bazeaz’ pe temeiuri obiective sau rezonabile, ci pe hazard, se va refine intentia indirect, nu culp§ cu prevedere38 rept penal. Partea general culpa fara prevedere (greseala): + fSptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia $1 putea s3 il prevad’ (de exempiu, un conducdtor de autovehicul accidentea2d, din neatentie, un pieton; un farmacist elibereazé, din neatentie, un alt medicament decét cel prescris); ° daci nicio persoani nu putea s prevada rezuitatul, se va retine cazul fortuit (caus de ne- imputabilitate); * dacd autorul (persoana fara pregatire de specialitate) nu a prevazut rezultatul faptei si nici nu putea fata de pre; ) putea s8-! prevada, nu se retine culpa fara prevedere, dar nici cazul fortuit ~ art. 16 alin, (1) lit.b) teza a Il-a C. proc. pen. 2 culpa mai poate fi rea sa, dar o altd persoans (specializat + comuné: activitate culpabild atdt a faptuitorului, cat sia victimei; * concurenta: activitate culpabili a mai multor persoane. | ¥” | culpa poste fi retinuté ata ainfractunes de pericol, ct sila infractiunea de rezultat | ‘2 fapta comisé din culpa constituie infractiune numai cdnd legea o prevede in mod expres. ‘n cazul infractiunit sAvarsite cu intentie, legiuitorul nu trebuie s8 prevada expres forma de | vinovatie. r Exemplu: art. 194 C. pen. ~ vétémarea corporels. NB_ | in schimb, o fapta (actiune/inactiune) savarsit8 din culpa este infractiune numai cand legiuitorul prevede expres aceast form’ de vinovatie, Exemplu: art. 196 C. pen. - vatémarea corporal din culpé. fF? | Prin urmare, daca textul de incriminare nu prevede expres nicio forma de vinovatie, acea NB _| fapta va fiinfractiune doar dacd este svarsit& cu intentie sau intentie depasits 2.2, Mobilul si scopul Notiune: py é ——_Dimobilul-motivu ce a ds a idee sBvdrsiinfracunt n mintea fptutoruu OH > scopul —felul urmarit de faptuitor la sivérsirea infractiunit 2 mobilul si scopul pot fi + elemente constitutive (de exemply, in cozul infractiunil de cercetare abuzivd, scopul este ele- ‘ment constitutiv; in cazul infractiunii de abuz in serviciu, mobilul este element constitutiv); % element circumstantial agravant (de exemplu, omorul sévarsit din interes material saw pentru a ascunde sévérsirea unel infractiuni); + circumstant3 agravant generala (de exemplu, sdvarsirea infractiunii pentru motive legate de rasa, nationalitate, etnie etc.) > daca nu sunt previzute de lege, mobilul si scopul nu afecteazd existenta infractiunii;Winutulinfractiunil 39 > nuconteaz’ dac’ scopul prevazut de lege si urmdrit de faptuitor a fost atins sau nu, omplu, reazé, ssponsabilitati. | ipsa orci motil poate fi un indicia al tenes Tabel comparativ FORME DE VINOVATIE ici nu a — retine intentie directa | prevede | urmarest Intentie prevede | nu accept’ Culpa cu prevede | nu nu socoteste faré temei cd rezultatul nu prevedere urmareste | accept _| se va produce eis | aa Culpa fra nu prevede | nu nu trebuia si putea sa prevada prevedere urmareste | accepta Intentie depasit’ | intentie direct3/indirecté + culp§ cu/fara prevedere‘eidere la cererea victimei, | determinarea sau ink | | vitima ] agravati (siv | | ia | Tipsre de ibertate i forme ipfasimilats amenintare: in scop de folosingd, in ora tp ‘dihdrie/ valde caifeata gestiune frauduloast in form | travats (sivirsité cu scop) { | cite famenintar ‘me asimiate son (shir Ruin WiTENTIE DIRECTA | NU BRSTA OBIECT MATERIAL Violarea de domiciiu/sed uk [ santa, princpi L [tuburare de poses Continutul infractiunii 41 Anexa nr. I —PLANGERE PREALABILA ovire sau Violent subi pasiv = membru de poral din culpa (subiect corporaié dn vitimar | ddomiciiu/sediui I | [toa epi fur ealfiat, mat | ‘putin in formele dela alin. (2) ia) $i | atin. (3) : | furtin scop de folosins; furturi pedepsite la plangerea prealabils a persoanel vatamate | ‘abuz de Tncrede — 1 ~~ Tasugires bunulul | wssie Gistragere, in form’ ibaa(Rumanian omer inducerea in eroare a organelor | juciiare in forma asimilata t [Bainaires 7 c (sivarsit cu seep) cercetare abu2ivs tortur "asistenta sl reprezentarea neloiaa, Inform’ asiilats (sSvrsité cu scop): [Wwatie de inluenga/cumprare de influenta Continutul infractiunil [ NU EXISTA OBIECT MATERIAL | _ PLANGERE PREALABIA Trparea de alt ofl soeati(nraresde” | inducerea in eroare a zanelorjudiclare favorizarea fi asistenta si reprezentarea ntarea ‘evadare, n forma tipfiniesnirea evadari,in | forma ts | rerespectarea hotirarilo judecdtorest (in principiu erespectarea hotiravor Judecétoresti, mai putin in formele prevézute la alin Ii a-o Tuare de mit mits/teatie de influent3/cumparare de influent’; en 3 TmPAcaRe ‘abuzin serviely, in forma, aimilata (evar mobil) eu un purtarea abvavs, informa tl sau agravat’ (erin amenintare)/abueul in serviciu/negiienta in serviclu a | | als in inscrisurl sub semndturd privat wz deals [ate in deta fale privnd ion | — [Take privnd dete; | tulburarea ordi gi linge | | pectarea mSsurilorprvind pectarea masurlorprivind neredingarea minoruliFISA CAUZELE JUSTIFICATIVE $I DE NR. 6 __NEIMPUTABILITATE. ASPECTE GENERALE dats retinute, cauzele justificative si de neimputabilitate atrag imposibilitatea considersrii faptei ca flind infractiune. i, CAUZELE JUSTIFICATIVE Sediul materiei: “Art. 18. Dispozifii generale. (1) Nu const (2) Bjectul cewzelor e e rt, 18-22 C. pen. iced eit vreune diate] alive prewiaute de lege ustficative se extinde tipicd potrivit textului de incriminare devine permisd: (justificatd) si, deci, nesanctio~ até. cauzele justificative pot fi: generale — prevzute de Codul penal in Partea generala si aplicabile oricdrei infractiuni (apli: cabilitate generals); © legitima aparare; ¢ starea de necesitate; © exercitarea unui drept sau indeplinirea unel obligatii; © consimfimantul persoanel vatamate. speciale — prevézute in Partea special a Codului sau in legi speciale in cazul anumitor infrac- giuni conditi 5 fl fost sBvarsitd o fapta prevézutd de legea penal; 4 faptuitorul s constientizeze 4 actioneaza in conditjile unei cauze justificative efecte ‘nlaturd caracterul antijuridic (ilicit) al faptei — produce efecte cu privire la fapta, care va fi considerati lict’, nemaifiind infractiune, urd vinovatia, sub forma imputabilitatii; se extind si asupra participantilor, operand in rem; % rejinerea cauzei justificative nu permite: % nuint © aplicarea pedepselor; © aplicarea masurilor educative; © aplicarea masurilor de sigurant3; apiicarea sanctiunilor civile46 rept penal. Partea generala ll, CAUZELE DE NEIMPUTABILITATE Sediul materiei: art. 23-31 C. pen. c pla previtzuid de legen penal, daca fost comisa in condi 1) Nu constituie infractiune foptap Art, 25. Dispozifii generale reuneia dintre cauzele de reimputabiitae fe nu se extinde asipra participator, eu excepfiaeazulu fortuit fect cauzeor de neimputabi Notiune —acele imprejuréri reglementate de legea penaldi in prezenta cirora 0 fapté Upicés potrivit textului de incriminare devine neimputabild si nu este sanctionatd ca infractiune, datorité absentei vinovatiei faptuitorului. QB > imputabilitatea este ultima trasaturd a infractiunii care se analizeaz’, dupa caracterul nejusti. ficat; 2 dacd, in urma analizei caracterului nejustificat, rezulté ca fapta a fost justificatd, nu se mai ana- lizeaz’ incidenta vreunei cauze de neimputabilitate; sa fifost si ¢cauza de neimputab 2 caurele de neimputabilitate: sito faptd prevazutd de legea penald: te s8 existe la momentul sivarsirii faptel + constrangerea fizica; constrngerea morala; excesul neimputabil; minoritatea fptuitorului iresponsabilitatea; intoxicatia; eroarea; “ cazul fortuit. > Efecte: “ inlaturd imputabilitates — produc efecte cu privire la vinovatia féptuitoru infractiune; fapta nemaifiind nu se extind si asupra participantilor, operand numa in personam, cu exceptia cazului fortuit care produce efecte in rem; % retinerea cauzei de neimputabilitate nu permite: = aplicarea pedepselor; ‘+ aplicarea masurilor educative se pot aplica masuri de sigurant, {In anumite situatii, inkéturarea imputabilitstil nu atrage dup’ sine inkéturarea rispunderil civileCauzele justificative si de neimputabilitate. Aspecte generale 47 ‘Tabel comparativ i Cauze justificative Cauze de neimputabilitate | = Se extind si asupra participantilor, Nu se extind si asupra participantilor, operénd condi operand in rem; numai in personam, cu exceptia cazului fortuit, care produce efecte in rem; —_ | Nuse aplic’ pedepse; Nu se aplica pedepse; o fopta aplici masuri educative; Nu se aplica masuri educative; nati ca [use aplica masuride siguranta; Se pot aplica masuri de sigurant’, [[co regula, nu se aplicé sanctiuni civile Se pot aplica sanctiuni civile. nejusti- vai ana naifiind fortuit, underiica LEGITIMA APARARE SI STAREA DE NR. 7 NECESITATE™! |. LEGITIMA APARARE Sediul materiei: art. 19. C. pen. Ark. 19, Legitima apeirare, (1) Est justificat fapta preaitzu (2) Eston lpia aparare persoana care stages fapta penta a fn ure acestora sa interes general, deci apirarea este proportional cw gravitate ect, ima injust are pune ara un tac material 1 percol persoana £4, 2 altuia, dre ataculu ) Se prezum af fn legit pt ge ptrunderea unei pe fn condipite alin. (2), acela care comitefopta pentru are din} sau loc imprejmut finan do accasta, fora drept, prin violent, viclenie,efactie sone intr-0 lacuin\,incipere, dey ale spl nop wenea modaliineleg a Notiune ~ riposté justificaté impotriva unui atac nejustificat Q BS D vorianta tip ~ actiunea de apérare a unei persoane prin sévérsirea unei fopte penale pentru 0 infétura un atac material, direct, imediat si injust, care pune in pericol persoana féptuitorului, o altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacé apérarea este proportionalé cu gravitatea ataculd 2 prezumtia de legitimé aparare — comiterea faptei de optirare pentru a respinge patrunderea unei persoane intr-o locuinté, inedipere, dependint sau loc imprejmuit tindnd de aceasta, fara drept, prin violenta, viclenie, efractie sau alte asemenea modalitéti nelegale ori in timpul noptit. 1. Conditii privind atacul in ipoteza art. 19 alin. (2) C. pen. Pentru a firetinutd legitima aparare, atacul trebuie sd fie 2 material “poate consta intr-o: © actlune: este necesar ca actul s4 produc’ o modificare fizicd a valorii ocrotite, prin actio- area direct asupra lor; de regul’, aceastd caracteristicd se realizeaz’ prin actele de vio- lent& fizica ale agresorului, fie prin intermediul instrumentelor (arme, animale, substante otrévitoare etc.) sau al altor persoane; actiune: pasivitate ce a permis unor alte forte s& opereze respectiva modificare (inac: tiune}; de exemplu: un politist care refuzd sa intervind intr-un conflict violent. | pentru o prerentare comparativa a celor dou’ institutl, ase consulta tabelul din anexe nr. 2.sare pune) ravitates unel por ‘i fapte eneral, sspinge ‘ejmuit menea actio- fe vio. stante (inac- r Legitima apirare si starea de necesit 49 nu poate consta in acte verbale sau scrise ori st&ri conflictuale anterioare, 4n cazul infractiunilor/atacurilor savarsite prin astfel de acte (de exempiu, amenintareo cu moarteo, violenfe verbale), nu se poate reactiona in legitima aparare printr-un act material autorul va putea sé beneficieze Ins’ de retinerea circumstanel atenuante a provociri simpla temere sau presupunere cu privire la declansarea unui atac nu legitimeaz’ riposta [de exemplu, nu existd atac material atunci cand inculpata, justificindu-se pe temerea provocate de fortarea usii de la bucéitérie, -a aruncat peste faté o substanté causticd, ce a avut drept consecintd pierderea vederii (C.J, s. pen., dec. nr. 724/199, in 8.) 199, p. 182-183); nic simpla prezenté a victimei, avénd in vedere relatille de rudenie, chiar dacé victima era Inarmaté cu 0 furcé pe care nu a folosit-0 in niciun fel) Nu este necesar ca atacul s3 constea intr-o infractiune. Exemplu: atacul constd doar intr-o foptd prevézutti de legea penalé (otoc realizat de un NB. minor de 13 ani). direct 4 atacul trebule sé fie Indreptat cétre 0 anume persoand sau un interes general si s# creeze un pericol direct si nemijlocit pentru acestea; “® nu trebuie neaparat 58 existe un contact nemijlocit intre agresor si victima (spre exemplu, tdierea cablurilor ce sustin o telegondolii poate constitui un atac), dar nici nu trebuie sa existe un obstacol intre acestia (de exemplu, daca intre agresor si victimd existd un zid, 0 poarté ete. sau o distant semnificativa); obstacolul trebuie sa fie apt de a stopa atacul pentru a inlatura caracterul direct al acestuia (spre exemplu, 0 poorté de lemn nu va opri o drujbé, iaro diston td considerabila nu va opri un glont) imediat atacul trebuie sd fie actual (in curs de desfésurare) sau trebuie sa fie iminent (pe cale si se desfésoare), insi declansarea atacului trebuie s3 fie 0 certitudine; atacul igi pierde caracterul imediat de indat’ ce infractiunea s-a consumat/epuizat/a rémas in stadiul de tentativa, deoarece in acest caz ar fi deja prea tarziu pentru a combate atacul (spre tacul s-a produs si victima a scpat nevétémata, iar apoi urmdreste agreso- dul s6u, nu se mai poate retine legitima opdrare); exemplu, da rul care incearcé sé fuga $1! atacd far poate ins persista caracterul imediat fn cazul unel infractiuni consumate, dac’ rezultatul este reversibil (de exemplu, victima, imediat dupa consumarea télhéiiel, exercité violente asupra in nilor contra patrimoniului; fractorului pentru a-si recupera bunul) ~ specific, indeosebi, infract in cazul infractiunilor continue, apararea poate interveni in orice moment inainte de epuizare; situatie aparte 0 constituie dezarmarea — in functie de probabilitatea reluarii sau continusrii atacului dup3 dezarmare se va stabili dacd atacul mai poate fi considerat, in asemenee situatie, imediat [de exemplu, ,nu existti un atac imediat otunci cdnd, dupd o discutie contradictorie, persoana vatmatd se inarmeazé cu un topor cu care incearcd sé loveascé capul inculpatului,Drept penal. Partea generalé dar acesta, cu ejutorul unel alte persoane, o dezarmeazé ‘multe ori in cop, peste corp si membre” (CA. Craiova, s. pen., dec. nr. 458/2003, in Dreptul nr. 7/2004, p, 166-167)] injust % atacul trebuie s@ fie far4 drept, deci s3 nu existe un temei legal pentru acesta (de exemplu, persoana care se opune fizic politistului care vine sd o aresteze in baza unui mandat nu va cu acelasi topor, o ioveste de mai putea invoca legitima apérare); * dacé atacul justificat de lege depaseste limitele setate de textul legal care il permite, e! devine injust s| poate sa dea nastere legitimei aparari (in exemplul de mai sus, dacé politistul utilizeaza violente fizice Impotr este injust, iar apdrareo, /a persoanei care nu se opune in niciun fel arestérii, atacul legitims); % atacul trebuie exercitat de o persoand responsabili, apt sa inteleag’ dac’ atacul sau este sau nu just; Dacé atacul provine de [a un iresponsabil, trebuie ca cel ce se apaird s& nu cunoascd starea F* | de iresponsabiltate a atacatoruli. Dacé cel ce se apér’ cuncasteslarea de iresponsabil tate, se va analiza indeplinirea conditillor pentru retinerea starli de necesitate. Dacd apdrarea este realizata de un iresponsabil impotriva unui responsabil, se va retine £* | responsabittatea numal dacs tu'se poate refine legitima aparare (legitima aparare fiind cauzé justificativa, se va analiza inaintea oricdrei cauze de neimputabilitate) * atacul realizat de un animal nu este injust si nu poate da nastere unei aparari legitime, decat daca animalul a fost asmutit de o persoan’ responsabil (daca atacul animalului nu 3 avut la baz’ o actiune uman3, iar riposta legitima a ranit sau omordt animalul, nu se va putea invoca legitima aparare, ci starea de necesitate); Necesitatea unei delimitiri clare a situatiilor in care va fi incident una sau cealalt’ dintre cauze are la baz diferenjele de tratament juridic dintre starea de necesitate si legitima $7 | apirare. in esenta, celui care actioneazs in stare de necesitate nu i se cere, precum in cazul NB_ | legitimei apirdri, doar ca apararea s4 fie proportionala cu atacul, ci ca pericolul si nu fi o e putut fi inlgturat intr-un alt mod. intotdeauna, pentru cel care s-a aparat, va fi mai favo- rebild legitima aparare, atacul poate fi sivarsit: + cuintentie/intentie depasit3; din culpa. atacul poate fi indreptat: impotriva celui care se apara; Impotriva altel persoane; % impotriva drepturilor acestora (privind viata, integritatea, sinatatea, libertatea);de mai Dreptul empl, nu va ite, el hitistul atacul u este area ibili- tine iind itime, lui nu seva atre ima azul ufi vor Legitima aparare si starea de necesitate 51 « impotriva unul interes general (al statului sau altor persoane de interes public). ‘5 atacul poate viza una sau mai multe persoane; ericolului ,grav" in care sd se fi flat valorile aparote; © noul Cod penal nu mai prevede cerinta asadar, este necesar doar ca atacul sé fi generat 0 stare de pericol suficient de importanta Incat $8 justifice s8vdrsirea unei fapte penale in apérare. 2, Conditii privind apararea in ipoteza art. 19 alin. (2) C. pen. > apirarea trebuie s8 se concretizeze intr-o fapt prevzuta de legea penal; in absenta retineril legitimet apa + fapte trebuie 53 fie tipic’, deci sé fie, justificative, infractiune; * vinovétia poate imbriica forma intentiei, a intentiei depisite ori a culpel; +b forma faptel sivarsite in apSrare poate fi atat cea fapt consumat, cat si tentativa; it apararea s4 fie cea impotriva cAreia s-a indreptat “nu este necesar ca persoana care ex atacul injust (spre exemplu, soful va fi in legitima apiirare dacé it loveste pe agresorul sotiei sale) ++ cel ce se apérd trebuie si fie constient de atac si de implicate sale. ‘> apirarea trebuie sé fie precedata de atac; apararea nu se poate baza pe o apreciere subiectivi a aparatorului cu privire la producerea ataculul (nu se poate actiona preventiv in legitima aparare); trebuie 58 intervina intre momentul in care atacul a devenit iminent si momentul tn care atacul s-a consumat, Nuise va considera indeplinit aceasta conditie dacé aprarea continua si dupa ce atacul a FP? | fost consumat (spre exemplu, dupa ce victima a lovit agresorul si Ia deposedat de cutitul NB. | cucare o otacase, procedeazi la a-/ aplica acestuia mal multe loviturt cu ace! cusit, lovituri care se soldeazii cu moartea atacatorului). 2 apdrarea trebuie sé fie necesard pentru respingerea atacului; * nueste necesar ca sivarsirea faptei sa fie singura cale de inlaturare 2 ataculul po | Beatintin ipotezadezarmini deseriss mal sus ~ cit tp agresorul a fost devarmat, ruse ‘mai justificd (prin legitim’ aprare) o ripost8 continuat8 de apSr3tor dupa ce dezarmarea a NB: avut loc. 3 apararea trebuie sa fie exercitats impotriva atacatorului; + in caz contrar, sau dac& existd si victime colaterale, se va analiza indeplinirea conditilor erori sau ale str de necesitate, dupa caz; de exemplu, cel atacat, pentru a se apéra, a tras un foc de arma, rénind 0 alta persoand care se afla in opropierea agresorulut. Faté de cel rénit, se vo refine starea de necesitate, iar fafd de agresor, legitima apdrare, + conditia este indeplinit3, de exemplu, ,atunci céind, inculpatul o surprins trei persoane, printre rin.) sustrégénd porumb de pe terenul sé care $i partea vatématd (persoana viitématé