intalnirea I © Particularitati privind determinarea costurilor: procedeele de determinare a costului unitar utilizate in cazul existenfet anumitor particularitati tehnologice (Captolul 4) 1. in cadrul unei ferme vegetale totalul cheltuielilor efectuate pentru cultura Iucema sunt in valoare de 560,000 um. Cantititile productiei obtinute sunt urmitoarele: lucern3-fan: 80,000 kg, lucem’-mas& verde: 100.000 kg, respectiv lucerni-siloz: 120.000 kg. Parametrul in functie de care se face repartizarea cheltuielilor este reprezentat de valoarea unitatilor nutritive, astfel'; lucernd-fan: 0,6, lucema mast verde: 0,12, lucerna-siloz: 0,9. Determinati costul unitar aferent celor trei soriimente de lucernd, utilizdnd procedeul indicilor de echivalenta calculafi ca raport direct, parametrul de baza find produsul lucernd - fain. 2, Se cunose urmatoarele informati Elemente Valori Cheltuieli totale aferente unei culturi de porumb 200,000 um Productia obtinuta: * _ Produs principal (porumb) 500 tone © Produs secundar (coceni) 50 tone Destinafia productiei secundare: © Consumata in fermi 10 tona © _Livrata tertilor 40 tone Prejul de valorificare al productiei secundare 100 u.mJtona ‘Cheltuieli suplimentare pentru productia secundard liveati terjilor 500 u.m. Care este costul unitar al produsului principal, folosind procedeul deducerit valorii produsului secundar (coceni)? 3. Societatea Omega detine un solar in care sunt inregistrate cheltuieli de productie in valoare de 6.000 um, intre momentul objinerii risadurilor_ si momentul utilizarii (livrarit) intervin pierderi din cauza degradarii unor rasaduri, situatia fiind wrmitoaree: ip risad: Cantitate obfinuti: Cantitate livrati: Rosii 1,900 rasadur Ardei 3.900 rasaduri Vinete 6.000 rasaduri 5.500 risaduri Utiliziind procedeul caniitativ, deiermina(i costul unitar al celor rei produse. © Determinarea costurilor si a rezultatelor. Utilizarea sistemului de conturi (Capitolul 5) Studiu de caz Societatea Mobimob are ca obiect principal de activitate productia de mobile, un departament de productie (DP), doua sectii auxiliare (Instalatia eoliand ~ IE si un atelier de reparatii AR). un departament administrativ (DA) si un departament de distributie (DD). Din procesul de productie sunt obfinute doua produse: dulapuri (A) (pentru care se utilizeaz pal negru - X) si masute ind organizata astfel: * Pentru echivalarea productci de furaje (Fin, masA verde, siloz ec.) in unitati nutritive se utilizeaza indici de echivalem stabiliti jn baza confinutului in unitti nutritive al unci unit fizice (kg) cin ficcare fel de produsfurajer. 1de cafea (B) (pentru care se utilizeaza pal be} -Y). Din documentele aferente contabilitatii financiare au fost selectate urmiitoarele informati Simbol Denumire cont Sold Rulaj Total sume Sold final cont D D Cc D Cc D Cc 301.X | Materii prime 20.000 3,000 | 15,700 | 25.000 | 15.700 | 9.300 301L.Y Materii prime 30.000 1.000 | 16.500 | 31.000 | 16.500 | 14.500 331.A__ | Productie in curs de executie 2.000 3.400 | 2.000 5.400 | 2.000 | 3.400 331.B Productie in curs de executie 1,000 500 | 1.000] 1.500] 1.000 500 345.4 Produse finite 0 7 r 345.B Produse finite 9 2 2 348.A__| Diferente de pre{ la _produse finite 0 2 7 348 B rente de pret la_produse finite 0 2 fr 601 ‘Cheltuieli cu materii prime 32,200 | 32.200 612 Cheltuieli cu chiriile 9.192 | 9.192 641 Cheltureli cu salanile 60.000 | 60.000. 646 Cheltuieliprivind — contributia asiguratorie pentru munca (2%") 1.200 |_1.200 681 Cheltuieli cu amortizarea 20.820 | 20.820 71 Venturi aferente —_costului 2 2 z stocurilor de produse obtinute in plus, se mai cunosc urmatoarele informatii: Potrivit Raportului de lucru numarul total de ore efectuate pentru obfinerea produselor tip A este de 150 ore, iar pentru obtinerea produselor tip B este de 250 ore. Pottivit Contractelor individuale de muncé, muncitorii angajafi pentru obfinerea produselor A, respectiv B sunt platiti in functie de numarul de ore lucrate, cu un tarif brut de 100 u.m Jord. Valoarea salariilor brute aferente personalului TESA este stabiliti astfel: pentru angajat este de 7.000 u.m., pentru cei care asigura functionarea IE este de 3.000 u.m., pentru c: de 4.000 u.m., pentru cei din DA este de 4.000 u.m., iar pentru cei din DD este de 2.000 um. Cheltuielile cu chiriile provin din doua Contracte de inchiriere. Primul contract de inchiriere prevede plata unei chirii lunare in valoare 1.500 u.m. si are ca obiect inchirierea unui teren pe care sunt amplasate instalatiile eoliene. Al doilea contract de inchiriere prevede plata unei chiri valoare de 7.692 um. si are ca obiect inchiriere unei cladiri, suprafata totala inchiriata fiind de 1.5384 m2, Utilizarea acestei suprafefe este realizata astfel: 600 m? pentru hala de productie, 200 m? pentru atelierul de reparati, 160 m? pentru departamentul marketing, 150 m* pentru biroul managerului, 250 m? pentru departamentul contabilitate si 178,4 m? pentru spatiile comune (holuri, gupuri sanitare), Detalierea cheltuielilor cu amortizarea este reslizata in conformitate cu informatiile existente in Fisa mijlocului fix, locul unde sunt utilizate utilajele productive, respectiv scopul in care sunt utilizate autoturismele si laptopurile detinute de companie. Detalierea este urmatoarea: DP — 5.860 u.m., IE — 4.440 um., AR — 2.920 u.m., DA — 3.040 u.m, DD 4.560 u.m. intre sectiile auxiliare au loc urmatoarele prestatii reciproce: din DP AR este ‘Centrul TE AR DA DP DD | Total Tnsialajia eoliand - IE (KW) =| 4.000 | 2.000 | 10.000 | 4.000 | 20.000 Atelier reparatii - AR (ore) 30. = 30, 210 30[ 300 Cheltuielile indirecte de productie se repartizeaza in functie de cheltuielile cu salariile directe, cele administrative in functie de costul bunurilor vandute. iar cele de distributie in functie de cifra de afaceri, Gradul de activitate este de 100%. 2 Pentru simplificarea urmériri calculelor, contributia asiguratorie pentru muncé (CAM) a fost consideratd 2%, 2Costul standard a fost stabilit astfel: produsul A — 400 u.m./bue, iar produsul B ~ 125 u.m_/bue. Productia obtinut’: A — 100 bucati, produsul B — 500 bucati in cursul lunii se vand 80% din produsele finite obinute. Preful de vanzare a fost stabilit astfel: produsul A — $50 u.m./bue, iar produsul B - 150 u.m./bue. Sa se cateuieze costul de producjle at celor dovd produse, in conigilie In care penira reparttzarea secundara se foloseste: 1. Metoda direct. 2. Metoda algebricd; 1b) In ipoteza folosirii metodei algebrice la punctul precedent 1. Séise determine: i. Diferenjele existente intre costul stondard si cel efectiv; ii, Costul complet al celor doud produse; iii, Rezultatele analitice si rezultatul global. Comentati situatia existenti; 2. Siise completeze informatiile marcate cu “?” in extrasul din balanta de verificare; 3. Sai se efectueze inregistrarile in contabilitatea managerialé (CM). a)