Coperta: Vasile Socoliue Tustratia copertei Vermeer ~ Concert Redactor: Diana Balew ‘Toate drepturile asup apartin Edltur 79739 Bucuresti, Pat MILAN KUNDERA INSUPORTABILA USURATATE A FIINTEI Traducere de JEAN GROSU4-0635-X Cuprins PARTEA INTHE: Usuritatea si preutatea PARTEA A DOUA: Trupul si sufletul PARTEA A TREIA: Cusinte neintelese PARTEA A PATRA: Trupul si sufletul PARTEA A CINCEA: Usuratatea si greutatea PARTEA A SASEA: Marele mars PARTEA A SAPTEA: Surisul lui KareninPARTEA iNTiI Usuratatea si greutatea 1. Eterna reintoare jetzsche i-a pus ca, intro buna zi fe € 0 idee misterioasd cu care incurcdturd pe multi filosofi: a gindi toate se vor repeta asa cum le-am trait, ca pind si aceasta repetare se va repeta la nesfirsit! Ce vrea si. spund acest mit uluitor? Mitul eternei reintoarceri afirma, prin negatie, c4 via- ta care dispare o data pentru totdeauna, care nu mai re- vine, se aseamind cu o umbra, ¢ lipsiti de greutate, e dinainte moarta si daca a fost atroce. frumoasa, splendi- aceasta atrocitate, aceasta splendoare sau frumusete nu seamna_nimic. Nu trebuie si tinem seama de ele mai mult decit de un razboi intre doua tari africane din. se- colul al paisprezecelea, care n-a schimbat cu nimic fata lumii. in ciuda faptului ca in ef si-au gist’ moartea, in chinuri de nedescris, tvei sute de mii de negri Se va schimba cu ceva fata rizhoiului dintre cele dows tari africane din secolul al paisprezecelea, daci el se va repeta de nenumarate ori in eterna intoarcere? mba: va deveni un bloc, care se ¥% iar stupiditatea lui va fi iremediabila Daci Revolutia francez av trebui sa se repete Ia ne- sfirsit, istoriografia francezi ar fi mai putin mindra de Robespierre, Dar, intrucit aceasta vorbeste de un lueru iterosi n-au rimas decit simple au devenit mai usori ca fulgul, si-nu mai stirmese teama niménui. Eo diferent inco- ce nu mai revine, 7‘mensurabila intre un Robespierre care a aparut in istorie © singura data si un Rohespierre care ar reveni mereu ca si reteze capetele francezilor. Sa spunem, asadar, ci ideea eternei intoarceri indie © anumita perspectiva, din eare lucrurile ni se infitiseazd altfel decit le cunoastem: ele ne apar fara circumstanta atenuanti’a_efemeritatii lor. far aceasta circumstanta ate- noanti ne impiedicd. de fapt, si pronuntim un verdict Cum poate fi condamnat efemerul? Roseata amurgului humineazd totul cu farmecul nostalgic: chiar si ghilotina, Mam surprins. nu de mult, prada unei senzatii ins eredihile: rasfoind o carte despre Hitler. team. trezit vmotionat in fata citorva fotografi ale acestuia: i aminteau de ani copilaviei mele, pe care cam trait in fimpul ravboiului: mai multi membri ai familici mele Siu dasit” moartea in lagarele de concentrare naziste star ce onsemna moartea lor pe ling’ fotografia ui Hitler, ‘wre Imi evoca o vreme apusa 4 vietii mele, 0 vreme eo Accasta impacire cu Hitler tradeaza profunda_perver: stune morala, inerenta nei lumi intemeiate esential pe inesistemta intoarcerii, caci in aceasta lume. totul e inainte iertat. si, in conseeinta, totale ingaduit. ew Paci fiecare secunda a vietii noastre trebuie sa se ree pete la nesfirsit. inseamna ca suntem rastigniti (tintuiti> in eternitate ca lisus Hristos pe cruce. Cumplita imagine. in lumea eternei reveniri, fiecare gest poarld greutaten unei_poveri_insuportabile. Acesta este motivul care ba Ucterminat pe Nietzsche sa spund ci ideea eternci re- veniri este cea mai grea povara (das schwerste Gewicht), Dacé eterna revenire este povara cea mai grea, atun vielile noastre, proiectate pe acest fundal, pot aparea in wdoarea usuralatii lor, Dar este. frumoas: Povara cea mai grea ne striveste, ne face si ne inco- voiem suh ea. ne lipeste de pamint. Dar. in poezia de dragoste a tuturor veacurilor. femeia doreste si fie im. povarata de greutatea trupului harhitese. Asadar, cea mai grea povard este, in acelasi timp. imaginea celei mai intense implinivi vitale. Cu eit mai grea e povara, cu atit mai apropiata de pamint € viata noastra, sic atit © mai reala si mai adevarata, in schimb. ahsenta totala a poverii face ca fiinta umana si devina mai usoara ca aerul, si zhoare spre inaltimi. excluderea dragostei din viata hi In liga in ere ar fi incaleat aceasta conventie, celelalte amante s-ar fi trezit intr-o pozitie inferioara si s-ar fi revoltat. De aceea ii ficu rost Terezei de 0 cameri cu chiie unde trebui si-si duca valiza aceea nespus de grea. Voia S90 gupraveghere, 0 poker, sf se bucre de prezela dar nu simfea deloc neois ssi schimbe modal de viatd, Totodaté, nu voia si se stie c& Tereza dormea la el, cick somnul impreuns era socotit corpul delict al dragostei. ; — s niciodats. Cind se ducea la ele, era usor, putea si plece cind poftea. Mai complicat era cind veneau ele la el si trebuia si le spu- 1 ci dupi miezul noptii va trebui si le conducs acass, Intrucit suferea de insomnie si nu era in stare si adoar- mi Tingi 0 altd persoand. Povestea nu era departe de adevir, dar motivul principal era mai réu si nu se incumeta sil mirturiseasca nimanui: in clipa_urmatoare actului amoros, il incerea o dorinté insurmontabils. de a Famine sing, Nii pica se trezease i tial sont alituri de o fiinta straini: desteptatul matinal al_cuplului i dezgusta: n-avea chef si fie auzit cum isi periaz’ i in camera de baie, si nu-l ispitea deloc intimitatea micului dejun in doi. . ,rrt—~—”—C—CizCLCzaCidss= trezit si Tereza ii stringea mina cu atita putere! Se vita Wo fx aie ihain a8 nlengh ce to nimple: [si amintea ‘de ceasuile care tocmai se seursesert si avea senzatia eé inhala din ele parfumul unei femei ne cunoscute. 7De atunci au inceput sé se bucure si unul si altul, asteptind cu neribdare somnul in doi. Ag fi aproape ten. {at si spun ed, pentru ei, scopul actului amoros nu era voluptatea, ci somnul care-i urma. Ea, mai cu seami, mu Putea si doarma fir el. Daci se intimpla, uneori. st vimind singurd in garsoniera ei (care devenea, din ce in ce mai mult, un simplu alibi), nu izbutea si ine ochii toati noaptea. in bratele lui adormea intotdeauna, oricit de tulburat’ ar fi fost. El ii spunea in soapti Povesti de tot felul, inventate, anume pentru ea, nimicuri, cuvinte linistitoare sau hazoase, pe care le repela cu o voce monotond. fn mintea Terezei cuvintele acestea se transformau in viziuni confuze, care o transportau in bratele primului vis. Tomas era intotdeauna stipin pe somnul ei, si ea adormea in secunda aleasa de el. dormeau, Tereza il tinea de mind ca in noaptea stringea cu putere pumnul, un deget sau cotul, Cind voia si se indeparteze de ea, fard s-o trezeasch, trebuia si procedeze cu viclenie. isi elibera incet degetul (pumnul sau cotul) din strinsoarea ei; asta avea darul S-0 trezeascd, intotdeauma, pe jumatate, céei pin si somn il supraveghea cu strisnicie. Ca s-o linisteased, strecura in ‘min’, in locul pumnului, un obiect (0 haind de pijama facuti sul, un pantof, o ‘carte) pe care ea il stringea apoi cu energie, de parca ar fi fost 0 pirticics din trupul tui Intr-o zi, cind tocmai 0 adormise si ea se afla in an- ticamera primului somn, de unde mai putea si raspunda la intrebirile tui, Tomas ii spuse: — Bine, acum am plecat! — Unde? il intrebi ea. — Departe, ii raspunse cu o voce aspri. — Merg cu tine! rosti ea, silfindu-se in capul oa- selor. — Nu se poate. Plec pentru totdeauna, relua el, pe acelasi ton, pirdsind camera. lesi in vestiar, 18 Se dadu jos din pat si porni dupa el, clipind din ochi, Purta pe ea doar 0 cimésutd scurtd, sub care i se vedea goliciunea trupului. Avea o faté rigid’, firs ex- presie, dar migcirile ei erau energice. Din vestiar Tomas iesi pe culoar (culoarul comun al unui bloc de locuinte) si trase usa dupi el. Tereza o deschise cu 0 miscare violents sil urma, incredintati, in buimaceala somnului i injumatitt, cX el voia si plece pentru totdeauna, si ea trebuia sil retins. ‘Tomas cobori un etaj, se_opri_pe palier si acolo o astepti. Tereza ajunse ling el, il Ius de ‘mind sil trase inapoi in pat, ling’ ea. Si Tomas isi spuse in sinea lui: s& faci d © femeie si si dormi cu ea in acelasi pat pasiuni nu numai diferite, ci aproape contradictorii. Dra- fostea nu se manifesti prin dorinta de a face dragoste faceasti dorinta se aplicé la un numar nesfirsit de fe- mei), ci prin dorinta somnului in doi (dorinta ce se eur femeie). referd lao s .optii_incepu si geama in somn. Tomas o i chipul, Tereza spuse cu uri: Pleacat sndot und i fi povesti ce visase: erau amindoi undeva cu Sal i intro incdipere imensi, in mijlocul céreia se afla tun pat ce aducea cu 0 sceni de teatru. Tomas ii po- runcise 88 stea intr-un colt, iar el facea dragoste cu Sa- bina. Privea acest spectacol infiorstor, care-i pric suferinti insuportabilé. Vrind sé inabuse durere tului cu durerea fizicd, isi infigea ace sub unghi — Ma durea ingrozitor, spuse ea inclestindu-si pum- nii, ca si cind miinile i-ar fi fost intr-adevar ranite. © imbratisa. si, incet-incet (neincetind 8 tremure), Tereza adormi in bratele lui. . ‘A doua zi, gindindu-se la acest vis, Tomas isi aduse aminte de ceva. Deschise sertarul biroului siu si scoase sufle- 19de acolo un pachet cu scrisori primite recent de la Sabina. Curind descoperi pasajul cu pricina: As vrea si fac dragoste cu tine, in atelierul meu, ca peo sceni de teatru, in fata unor spectatori, cirora nu le-ar fi ingiduit 3% se apropie de noi. Dar nici si ne scape din priviti near putea..." Partea mai proasti era ci scrisoarea purta o dati... Era o scrisoare recenti, scrisi pe vremea cind Tereza lo. cuia de mult la Tomas. — Ai cotrobait prin scrisorile mele! se ratoi la ea. — Asa e, riposta, fard a incerca si tigiduiased. Go- neste-ma daci vrei Dar n-o goni. O vedea lipiti de perete in atelierul Sabinei, infigindu-si acele sub unghii. fi lui degetele in le duse la buzele sale si le siruta, amas pe ele urme de singe ce mina lui, le mingi de parc’ ar mai trebuiau sterse. Din ipa aceea insa, totul parea a fi un complot im- Nu trecea aproape nici o zi fir ca ea si afle despre aventurile sale clandestine. a negat totul. Cind dovezile erau prea evi dente, se striduia sa demonstreze ci nu exista nici o contradictie intre viata lui poligama si dragostea lui pen- tru Tereza. Nu era consecvent: 0 dati isi tigiduia infidelitatea, alté data o justifica. intr-o zi, ii telefona unei prietene spre a stabili o in- tilnire cu ea. Cind termina convorbirea, auzi din camera aliturata un zgomot ciudat aidoma unui clintinit 2go- motos de dinti inclestati. intimplarea a facut ca ea sd vind spre el, fara stirea lui, Tinea in mina o sticluti cu un calmant lichid, so bea din el cu licomie si, cum mina ii tremura, gitul st clutei i se izbea de dinti provocind zgomotul cu pricina. Se ndpusti asupra ei, de parca ar fi vrut s-o salveze de la inec. Sticluta cu valeriand cazu pe jos, ficind o pati mare pe covor, Tereza se zbitea, incercind si se smulgi din strinsoarea lui, dar Tomas o tinu un sfert 20 de ord lipits de el, ca intr-o chmasi de fort’, pind se init didea seama ci se afla intr-o cali, ce se intemeia pe o totala inegalitate. Inainte ca ea si fi descoperit corespondenta fusesera intr-un cabaret impreund cu citiva prieteni sirbatoreau avansarea Terezei, care pardsise laboratorul fotografic si devenise fotografa oficiala a revistei. Cum lui nu-i plicea si danseze, unul dintre tinerii sai colegi de spital avea griji de Tereza. Alunecau pe parchet nespus de frumos si Tereza ise parea mai frumoasi ca oricind. Urmirea, de-a dreptul uimit, cu citd precizie si cu cita docilitate devansa ea, intr-o fractiune de secunds, intentia parte- nerului sau... Dansul acela proclama, parca, faptul ci abnegatia ei, dorinta ei arzitoare de a face tot ceea ce vedea in ochii lui Tomas nu erau legate de persoana lui Tomas, ci erau gata si réspundi la chemarea oricirui alt barbat pe care I-ar fi intilnit in mai usor decit si si-o inchipui tindrului siu_coleg. Pink si facilitatea acestei avu darul si-l raneasci. Isi didea seama ci trupul Terezei putea fi imaginat, fari nici o dificultate, inty-o impreunare amoroasé cu trupul oricdrui birbat si asta il ficu si-si piardi buna dispozitie. Abia noaptea, tirzi cind au ajuns acasi, i-a mirturisit ci e gelos. Aceasti gelozie absurdi, nascuti dintr-o po: Pur teoretica, era dovada ci el considera fidelitatea ei drept 0 conditie sine qua non. Si-atunci, cum putea si-i ia in nume de rau faptul de a fi geloasi pe amantele lui absolut reale? uafie nejustifi- lea ei. Nimic nu era pe Tereza amanta 8. Ziua se striduia (chiar daci nu reusea decit in parte) ‘sX creada in spusele lui Tomas sisi fie veseld, asa cum fusese pini acum. Dar gelozia, imblinzita peste zi, se ‘manifesta tot mai satbatic in visele ei, care se termi 2‘intotdeauna cu un geamat violent ciruia, spre a-i pune apat, Tomas trebuia s-o trezeasci din somn, Visele se repetau ca niste teme cu variatiuni, sau ca te episoade dintr-un serial de televiziune. Adeseori fi revenea, de pild’, un vis cu nist infigeau ghearele in obrajii ei. La drept vorbind, acest vis poate fi explicat cu usurinté: in limba cehi, pisica este o expresie argotics, semnificind o femeie foarte tinara si frumoasi. Tereza se simtea amenintati de femei, de toate femeile, Toate femeile eau, potential, amantele lui Tomas, si ea se temea de ele. in alt ciclu de vise, era trimisi la moarte. intr-o noapte, dupi ce o trezise din somn in timp ce urla de froazi, ji povestise ce visase: — Se intimpla intr-o piscina “mare, acoperits. Bram acolo vreo doudzeci. Numai femei. Toate in pielea goala, trebuia si mirséluim asa in jurul bazinul pla- fon atirna un cos mare si in el se afla un harbat, Purla © palirie cu borul lat, care-i ascundea fata, dar eu stiam cera fe comenzi. Tipai. lar ni trebuia sa cintim mirsiluind si sa executim genuflexi- uni. Dacd una gresea genuflexiunea, trigeai in ea cu pistolul si'ea cddea moarta in bazin. in momentul acela, toate celelalte izbueneau in hohote de ris, si incepeau si cinte si mai tare. far tu nu ne scipai din ochi, si daca vreuna ficea din nou o miscare gresiti, impuscai. Ba: Zinul era plin de cadavre, care pluteau usor, la micd distanti, sub luciul apei. Eu stiam ci nu voi mai avea Putere si fac urmatoarea genuflexiune situ ma vei impusca! Al treilea ciclu de vise povestea despre ce se intimpla dupa moartea intr-un dric mare cit un camion de mutat_mo- bili. In jurul ei nu se aflau decit cadavre de femei, Erau atit de multe, incit usa din spate trebuia si rimini deschisa si picioarele citorva dintre ele atirnau in afar, i care sireau pe 22 Dar eu nu sunt moarté! ricnea Tereza. De vreme ce strat toate simturile! Si noi ne-am pistrat toate simturile de ea cadavrele. : Aveais exact acelasi ris ca femeile vii care-i spuneau. odinioari, cu vadita placere, c& si ea va avea odata dintii stricati, ovarele bolnave si fata zbircité, c& acest lucru € cit se poate de normal, intrucit si ele au dintii strc ovarele bolnave si fata zbircita, Cu acelagi ris batjo- coritor, ii explicau ele c& acum era moarti si ci totul era in perfect ordine! 7 a —hLrmrts—O—sOS imi vine si fac pipi! Asta-i dovada ci nu sunt isi bateau joc vin si faci pipi! Senzatiile astea iti vor imine multi vreme de-acum incolo. E ea atunci cind i se amputeaza cuiva o mind si bietul om o mai simte mult vreme dupd aceea, Noi nu mai avem urind si totusi ne vine mereu sa facem pipi". ipindu-se cu. putere de trupul i continua — Si toate mi tutuiau, de parci m-ar fi cunoscut de cind lumea, de parc’ ar fi fost prietenele mele, iar ew ma gindeam ca voi fi obligata si rdmin cu ele pentru totdeauna! Tomas, Tereza Toate u ul compasiune din prefixul come" si ridacina passio", care, la origine, inseamni ..suferinti*. In alte pildi in cehi, polonezd, germand sau suedezi, cuv acesta se traduce printr-un substantiv aleétuitdintr-un prefix echivalent, urmat de cuvintul .sentiment™ (in cehi sou-cit: in polonezd wspol-czuzie: in germana: Mit-gefil: jn suedeza: med-kinslo). 23___In limbile ce se trag din lating cuvintul compasiune inseamni a nu putea privi cu singe rece suferinta altuia: altfel spus: pa . frantu- v, in italiana pieta etc., ete.). sugereazd chiar un fel de indulgent fati de fiinta ferind’, Avoir de la pitié pour une femme (ati fi mili de o femeie) inseamna a fi mai favorizat decit ea, a te lina in fata ei, a cobori pind la ea. Acesta-i_ motivul pentru care cuvintul compassion sau vitié inspiri, in general, neincrederea, sugerind, se pare, uun sentiment de ordin secundar, ce nu are aproape nici © legitura cu dragostea. A iubi pe cineva din compasiune inseamna a nu-l iubi cu adevarat, In limbile ce aleituiese cuvintul compasiune nicide- cum din ridacina .passio ~ suferinti", ci din substan- tivul sentiment”, acesta e folosit aproape in acelasi sensi cur toate acestea nu se poate spune ci ar sugera un sentiment urit, sau de ordin secundar. Puterea sale scaldi cuvintul intr-o alta tu conferindu-i o semnificatie mai largi: a avea com: pasiune (co-sentiment) inseamnd a trii cu cineva neno- rocirea lui, dar, totodat sentiment a impartisi cu el orice alt bucuria, spaima, fericirea, durerea, Aceasta ne (cu sensul de soucit, wspolezucie. fo) determina, asadar, capacitatea ma imaginatiei afective. arta telepatiei emotionale. in ie wentelor. acesta e sentimentul suprem, Atunei cind Tereza a visat cé-si infige ace sub un. ghii, ea s-a tradat, dezvaluindu-i lui Tomas faptul de a fi cotrobait in tain’ prin sertarele sale. Daca aceasta isprava ar fi facut-o oricare alta femeie, Tomas n-ar mai fi vorbit niciodata cu ea. Tereza stia acest Iucru si, de aceea, i-a spus: Hai, di-ma afara! Dar el, in loc’ s-0 dea afara. a apucat-o de mini si i-a sirutat virfurile de- getelor, céci i aceea simtea el insusi durerea de 24 sub unghiile ei, ca si cind nervii degetelor Tere fost legati direct de propria-i scoarta cerebrali. Cel care nu-i inzestrat cu darul diabolical com- pasiunii (co-sentitnent), nu poate decit si condamne, cu raceali, comportamentul Terezei. cici viata intima a altuia e sfinti si mu se cade si-i deschizi sertarele in care el isi pastreaz’ corespondenta personal’. Dar. intrucit com- pasiunea devenise destinul (sau blestemul) lui Tomas. acestuia i se pirea ci el insusi ingenuncheazd in fata sertarului deschis al biroului siu. simu era in stare si-si desprind’ ochii de pe frazele serise de Sabina. O intelegea pe Tereza si nu se simtea doar incapabil si se supere pe ea, ci, dimpotriva. din clipa aceea a inceput s-0 indrageasca sii mai mult. 10. Gesturile ei deveneau tot mai violente si_mai incoe. rente, Trecusera doi ani de cind descoperise infidelitatile lui, si_treburile mergeau din rau in mai rau. Situatia parea fara iesire. ‘a?! Nu putea el sti renunte la priete sale erotice?! Nu, nu putea, Asta Lar fi dat peste cap. bar fi Nu avea puterea si-si stipineasc’ pofta de alte femei. Si-apoi, toati povestea i se pirea inutili, Nime: ia mai bine ca el cé aventurile sale n-o amenintau cu nimic pe Tereza. Si-atunci, ce rost avea si se lase de ele? Accasti eventualitate i se parea Ia fel de absurdi ca aceea de a renunta la meciurile de fotbal. Dar mai putea fi vorba acum de plicere? Nicidecum. Din clipa in care pleca si se vadi cu una dintre me- tresele lui, il incerca dezgustul faté de ea si se jura sinea lui cd aceasta va fi ultima lor intilnire. Avea mereu in fata ochilor chipul Terezei si trebuia si se imbete repede ca si nu se mai gindeasca la ea. De cind © cunostea, nu mai era in stare sé se culce cu alte femei fra ajutorul alcoolului! Numai ci résuflarea lui, 25marcati de alcool, era semnul dup care Tereza descoperea, cu mai mult usurintd, infidelitatea lui, Capcana se inchisese deasupra lui: de indati ce se ducea si le intilneascd, nu mai avea nici un chef de ele, dar era de-ajuns si le ducd ipsa o singurd zi si, gata, forma un numar de telefon spre a stabili o intilnire. Cel mai bine se simtea tot cu Sabina, ea era o femeie discreti si nu trebuia si-i fie teama ci va fi descoperit. Atelierul ei il intimpina ca o amintire plicuti sale de odinioar’, a vietii idilice de tindr celi- putea ca nici ea, nici el si nu-si fi dat seama cit de mult se schimbase: se temea si se intoarca tirziu acasi, flinded Tereza il astepta. O dati, Sabina a obser- vat ci, in timp ce faceau dragoste, Tomas se uita la ceas si se striduia si pund capit cit mai repede actului amoros, Apoi, goali-puseS, s-a plimbat alene prin tot atelierul, sis in cele din urma, oprindu-se in fata unei pinze neterminate, prinsi pe un sevalet, a tras cu coada ochiu- lui spre Tomas, care se imbrica in mare grab; Curind fu gata imbracat, dar un picior ii rimisese descull. Se its citeva clipe in jurul lui, pe urma se lis jn patru labe si incepu si caute ceva sub mass. Sabina ii spuse: — Cind ma uit la tine, am impresia e& esti pe cale 8a te transformi in tema eterna tablourilor mele. In- {ilnirea dintre doud lumi. O dublé expunere. in spatele siluetet tui Tomas — libertinul, transpate chipul incredibil al indrigostitului romantic. Sau, poate, contrariul: prin silueta lui Tristan, care nu se gindeste decit la Tereza lui, se intrevede frumosul univers, tridat, al libertinului Tomas se ridicase si asculta absent vorbele Sabinei. — Ce cauti? il intreba. — Un ciorap. Cercetara impreuna incdperea, apoi el se Lisi din nou in patru labe si se apucd iar si caute sub masé. 26 — Nu vad nici un ciorap aici, spuse Sabina, Cu si- guranta ai venit fara el 7 ; : — Dam sol erad 8 seul ck am vent cu on sla: wr ciorap! strigi- Tomas, uitindu-se la ceas. oer eeExclus war fe ultima wreme esti alt de im- pristiat! Vesnic grabit, te uiti mereu Ia ceas, si nu e de mirare ci ai uitat si-ti pui un ciorap. Era hotirit si-si traga pantoful pe — E frig afard, ii spuse Sabin ciorap de-al meu. Ti intinse un ciorap lung de culoare alba, crosetat cu mari, dupa ultima moda. isi didea seama foarte bine ed era vorba de un act de razbunare, pentru faptul de a se fi uitat la ceas in timp ce ficeau dragoste, sii ascunsese ciorapul intr-un Joc unde nu putea si-l giseascd. Afara era intr-adevar frig, asa ci nui raminea altceva de facut, decit si i se supuni si, astfel, porni spre casi intr-un picior cu un ciorap barbatese, iar in celilalt cu_un ciorap femeiese de cculoare albi, rulat deasupra glezne Ajunsese intr-o situatie fara iesive: amantelor (era marcat cu pecetea infamanté a dragostei sale pentru Tereza, iar in ochii Terezei cu pecetea infamanti a aventurilor sale amoroase. i imprumut un MOON Ion Ca (in sfirsit, au putut si renunte fa garsoniera in care, de fapt, ea nu mai Tocuia de mult), sii fScu rost de un aitel, : Era o corcituré, a cirui mami era céteaua Saint-Ber- nard a unui coleg de-al lui Tomas, iar tatal, al vecinului acestuia, Nimeninuci dorea pe si aleagi unul dintre ei, stiind ci pe care nu-i va alege aveau si moari, Se ceilalti_puiso a7simfea in postura unui presedinte de republic’ avind in fata sa patru condamnati la moarte, dar n-avea puterea 8a gratieze decit unul. in cele din urmi se hotari pentru © citelusi al cArei trup pirea a fi de ciine-lup si al cirei cap ii amintea de céfeaua Saint-Bernard a colegului sau. Lo aduse Terezei. O lua in brate si-o strinse la. pieptul ¢i, iar micutul animal ii umezi pe loc bluza cu pipi. Apoi incepura si-i caute un nume. Tomas tinea mor- tis sa se tinea Ia subsuoara in ziua cind venise la Praga fara sil anunte, si propuse 84 i se spuni Tolstoi — Cum 0 sa-i spunem Tolstoi unei fetite? obiect’ ‘Tereza. Putem si-i spunem Anna Karenit — Nici vorbi. De unde pin’ unde Anna Karenina, ri- Posté Tomas. 0 femeie nu poate avea niciodaté un botic atit de nostim. E mai curind Karenin. Da, Karei Exact asa mi lam imaginat ew intotdeauna. — Si nu i se va perturba sexualitatea daci 0 s nem Kareni = Exclus n-ar fi, spuse Tomas, ca 0 citelusa careia stipinii i se adreseazi mereu cu un nume de citel si iba inclinatii lesbiene. stipin decit de stipina lor, dar la Karenin se intimpla contrariul. Hotari si se indragosteasca de Tereza, si Tomas ii era pentru asta indatoritor. fl mingiia pe cap sii spunea: Bine faci, Karenin. Ai dreptate. E tocmai ce asteptam de la tine. Trebuie si mi ajuti, céci singur nu sunt in stare si mA descure cu ea. Dar nici cu ajutorul tui Karenin nu izbutea s-0 fact fericité. A inteles acest lucru zece zile mai tirziu, dupa ccuparea tari sale de tancurile rusesti. Era in august 1968, directorul unei clinici din Ziirich. pe care Tomas il cunoscuse cu prilejul unui colocviu international, ii 28 ic, interesindu-se de soarta lui, Se oferea un post. telefona de acolo temea pentru el si 12. Dacé Tomas refuza_mereu, fir’ si ezite, oferta me cului elvetian, asta se intimpla din cauza Terezei, crezind cd ea nu va fi dispusi si plece. De altfel, Tereza isi pe- trecuse primele sapte zile ale ocupatiei intr-o stare euforics, vecind cu fericirea. A stat in stradi cu aparatul de fotografiat sia distribuit peliculele sale jurnalistilor strdini care se imbulzeau care mai de care, bitindu-se si le obtina. Intr-o zi, cind s-a ardtat prea cutezatoare. fotografiind un ofiter cu revolverul indreptat spre mat festanti, a fost inhitata si tinutt peste noapte la coman- damentul rusese. Au amenintat-o c& va fi impuscata, dar de indata ce i s-a dat drumul, s-a dus inapoi in strada sia inceput din now sa fotogratieze. De aceea, cu atit mai mare a fost surpriza lui Tomas ind, in a zecea zi de ocupatie, La intreba — In fond, de ce nu vrei tu si pleci in Elvetia? — Si de ce-ar trebui si plec? — Aici, ai avea multe de platit. — Si cine n-ar avea? replici Tomas, cu o miscare a miinii ce trdda resemnarea. Dar ia spune: tu ai putea si traiesti in strainatate? se grabi si adauge. — De ce nu? — Dupa ce team vizut gata siti sacrifici viata pen- tru aceasta tari, ma intreh cum ai putea s-o pirisesti, — De la intoarcerea lui Dubéek totul s-a schimbat, spuse Tereza. Acesta era adevirul: euforia generala tinuse doar in primele sapte zile ale ocupatiei. Oamenii de stat cehi au fost dusi cu forta de armata rusi, ca niste criminali, nimeni nu stia unde. Toati lumea tremura pentru viata lor, iar ura impotriva rusilor fi ametea ca un alcool. Era betia sirbitoreasci a urii. Orasele Cehiei se impodobeau 29cu mii de afise pictate de min, incircate cu inscriptii, epigrame si versuri baljocoritoare la adresa lui Brejnev, cu caricaturi ale acestuia si ale armatei sale, de care foati lumea ridea ca de o trupa de cire a analfabetilor. Dar ni Sarbatoare nu poate dura 0 vesnicie. in acest timp rusii ii silisera pe oamenii de stat arestati si semneze Ia Moscova un compromis. Cu acest compromis Dubéek s-a intors la Praga, unde si-a citit cumplitul siu discurs la posturile de radio. Cele sase zile de seches- trare il distrusesera in asemenea hal, abia era in stare si vorbeasc’, se bilbiia, respira din greu, iar frazele lui_erau intrerupte de pauze interminabile, ce durau aproape o jumitate de minut. Compromisul a salvat tara de tot ce putea fi mi rau: de executii si deportiri in masi in Siberia, de care toti_erau inspaimintati. Un lucru ins devenise cit se poate de clar: Cehia va trebui, de-acum incolo, si se ple- ce in fata cuceritorului.. Sa se bilbiie, si giffie, si-si piard’ risuflarea, si respire din greu, ca Alexandru Dubéek. Sarbatoarea se sfirsise. Urmau zilele umilintei ‘Toate astea i le-a spus Tereza lui Tomas, si el stia ci acesta era adevirul, dar mai stia ci sub acest adevar se ascundea un alt motiv, mai fundamental, care deter- mina dorinta Terezei de a parisi Praga: viata ei aici era nefericitd. Cele mai frumoase zile ale vietii sale le traise in fotografia pe strazile pragheze pe soldatii tusi si se expunea primejdiei. Au fost singurele ile in care serialul televizat al viselor ei se intrerupsese si ei fusesera linistite. Odati cu carele lor blindate, iduseserd seninitatea. Acum, cind sirbitoarea se sfirsise, incepuse din now si se teami de noptile ei, i voia si fuga de ele. Descoperise cé existau circumstante in care putea si se simté puternicd si multumita si, de aceea, dorea sa plece in lume, cu speranta ci va regi acolo circumstante aseminatoare. Si nu-ti pas c& Sabina a emigrat si ea in Elve- intrebs Tomas. 30 — Geneva nu ¢ Ziirich, spuse Tereza. sunt sigur c& acolo mi va deranja mai putin decit la Praga. Cel care doreste si-si pirdseascs locul in care triieste nu e un om fericit. Asa se face ci Tomas a acceptat do- rrinta Terezei de a emigra, asa cum accept’ un vinovat verdictul judecdtoresc. I se supuse si, astfel, se trezi in- tr-o bund zi, cu Tereza si Karenin, in cel mai mare oras al Eletiei. 13. Cumpira un pat, ca si amenajeze 0 locuints goali (pentru alt mobili n-aveau deocamdats bani) si se avin- t& in muncd cu toati frenezia omului ce incepe o viati nou la patruzeci de ani trecu fi telefond de citeva ori Sabinei la Geneva. Spre no- rocul ei, deschisese acolo, cu opt zile inaintea invaziei rusesti in Cehia, 0 expozitie, si amatorii de arti elvetieni, animati de valul de simpatie pentru tirisoara ei, ii cumparasera toate tablourile. — Datorita rusilor am devenit o femeie bogati, bueni ea in hohote de ris la telefon, dupi care il inv 8 vind sii vada noul atelier, care, il asigura ea, nu se deosebeste cu nimic de cel pe care Tomas il cunostea la Praga. Scar fi dus cu plicere si-i faci o vizits, dar nu gisea tun pretext penru a justifica in fata Terezei necesitatea acestei cilitorii. Asa se face ci veni Sabina la Ziirich. Trase la un hotel, si Tomas se duse s-o vada dupa pro- gramul de lucru. O suni de la receptie, apoi urcé spre camera ei. fi deschise si se posta in fata lui pe fru- moasele sale picioare lungi, despletita, avind pe ea doar chilotii si sutienul. Pe cap igi indesase o gambeti nea Sri. Il privi pe Tomas indelung, fara si miste, fra si-i spund ceva, Tomas statea si el neclintit si ticut. Dupa tun timp isi didu seama ci era foarte emotionat. 31fi trase gambeta de pe cap si o asezd pe misuta de Apoi ficuré dragoste fra si-si spund 0 vorba. Plecind de ta hotel spre noul siu cémin din Ziirich (unde mai adusese, de curind, o masi, citeva scaune, citeva fotolii si un covor) isi spunea in sinea lui, cu un capi sentiment de fericire, ci purta cu el modul séu de viati, asa cum isi poarti ‘melcul cochilia sa, Tereza si reprezentau cei doi poli ai vietii sale; poli indepart ireconciliabili, frumosi insi, si unul si altul. Dar tocmai pentru faptul ei-si purta peste tot sis- emul vietii sale, ca pe un apendice al trupului siu, Tereza era coplesiti mereu de aceleasi vise. Se aflau la Ziirich de sase sau sapte saptimini, cind, tr-o seard, intorcindu-se tirziu acasi, Tomas gasi pe masa o scrisoare. Tereza il anunta ci plecase la Praga, Plecase fiinded n-avea taria si traiasca in striindtate, Stia cA aici ar fi trebuit si-i fie Iui Tomas un sprijin, dar mai stia ci nu-i in stare de asa ceva. Crezuse, in naivitatea iata in straindtate 0 va face si se schimbe. isi imaginase ci dupa cele traite in timpul zile- lor de invazie, nu va mai fi meschin’, se va maturiza, va deveni inteleapta, puternicé, dar se supraestimase. Era pentru elo povard si tocmai asta nu dorea si fie. Voin si-si asume toate consecintele, inainte de a fi prea tir iu. Si isi cerea iertare ci-l luase cu ea pe Kar inghiti citeva somnifere puternice, dar nu izbuti sa adoarma decit spre dimineata. Din fericire era simbata si putea sd riminé acasi. Pentru a o suta cincizecea oari recapitulé intreaga situatie: frontierele intre Cehia si restul lumii nu mai erau deschise cum erau in momen- tul plecarii lor. Nici telegramele, nici apelurile telefonice nar mai putea s-o faci pe Tereza si vind inapoi, Autoritatile nu i-ar mai ingidui si iasi in striinatate, Nuri venea si ereads, dar plecarea Terezei era definitiva, 14. Constiinta totalei sale neputinte avea asupra lui efec- tul_unei lovituri le maciucd in moalele capului, dar, in acelasi timp, avea darul si-1 linistease’. Nimeni nu-l silea si ia o hotarire. Nu era obligat si priveasci zidurile caselor din fata lui si si-si puna intrebarea daci vrea sau nu si traiascd impreund cu ea. Tereza hotarise totul de una singura, Se duse si ia prinzul intr-un restaura |. Se simtea trist ~ dar, in timp ce mincé, disperarea initiali parea ci slibeste, pierzindu-si parca vigoarea si lasind in urma ei doar melancolia. Arunci o privire inapoi spre ani petre- uti alituri de ea, si isi spuse, in sinea lui, ci povestea lor nu putea si se sfirseasci altfel: Tereza a venit la el. intr-o tot asa a plecat, intr-o alta Cu o valiza grea a plecat. Plati_ si, parisind restaurantul, porni si se plimbe pe strizile orasului, coplesit de 0 melancolie ce devenea din ce in ce mai plicuti. Avea in urma sa sapte ani de viata cu Tereza, si fécea acum constatarea ci acesti ani erau ‘mai frumosi in amintire decit in clipele in care i-a trait, Dragostea dintre el si Tereza era, fird doar si poate, frumoasi, dar, totodatd, obositoare: era nevoit mereu sa ascunda ceva, si tinuiase’, si simuleze, si repare, si ridice moralul, s-o consoleze, si-i mentin’ buna dispo- Zitie, si-i dovedeatc’ neincetat ca 0 iubeste, sa fie acuz de reprosurile geloziei sale, de suferinta sa, de sale, si se simta vinovat, sa se justifice si si-si ceara scuze. Acum, oboseala aceea disparea si nu riminea decit frumusetea. Se apropia seara de simbata si el se plimba pentru prima oaré singur pe strazile Ziirich-ului, trigind adinc in piept parfumul libertatii sale. Aventura pindea Ia fie- care colt de stradi. Viitorul redevenea un mister. Se intorcea inapoi la viata lui de celibatar, la acea viati fari sil anunte. Si, A venit cu o valizi grea. le 33céreia era incredintat, cindva, ci-i fusese destinat, cici era singura in care putea fi el asa cum era cu adevarat. Trdise sapte ani priponit de Tereza si fiecare pas al su era urmarit de ochii Terezei. Se simlea de parca i-ar fi atirnat de picioare niste bile grele de fier. Acum, pasul lui devenise, pe neasteptate, mult mai usor. Avea Senzatia ci pluteste. Ajunsese in cimpul magic al lui Parmenide: se bucura de dulcea usuritate a fiintei, (Avea chef si-i telefoneze Sabinei la Geneva? S& reia legatura cu vreuna dintre femeile pe care le cunoscuse la Ziirich in ultimele tuni? Citusi de putin, Avea sentimen- tul c& daci s-ar intilni, indiferent cu care dintre ele, amintirea Terezei i-ar pricinui pe loc o durere insuporta- 15. Aceast bizar incintare melancolicé n-a durat decit pind duminici seara, Luni dimineata total s-a schimbat, ‘Tereza diduse buzna val-virte} in mintea lui: simtea py ce trecuse in timp ce-i seria scrisoarea de despi simfea cum fi tremurau miinile; 0 vedea tinind int mini valiza grea si, in imagina cum risucea_chei pragheze, si simtea, in ini singuratatii care i-a sfc perete, In decursul celor doui minunate zile de melancolie, compasiunea Iui (acest blestem al apatiei sentimentale) se odihnise. Compasiunea dormea asa cum doarme mine- rul duminica, dup 0 siptimin’ de muncé grea, pentru a luni si poati cobori din nou in gut. Tocmai_ examina un bolnav, dar in’ locul acestuia o vedea pe Tereza. Si in sinea lui se dojenea spunindu-sit Nu te indi la ea! Nu te gindi la eal... sunt bolnav de compasiune, e bine cd a plecat, si nam s-o mai vid niciodata. Nu de ea trebuie si ma eliberez, ci de fr suflul dezolant al cind a dat usa de 34 ‘compasiunea mea, de aceasti maladie pe care n-am cu- noscut-o inainte si cu care m-a inoculat ea! Simbsta si duminicd simtise dulcea usuratate a fiintei venind spre el din adincul viitorului. Luni se simlea co- tropit de 0 povard pe care n-0 mai cunoscuse pind atunci. Toate tonele de fier ale tancurilor rusesti nu insemnau nimic fata de aceasta greutate. Nimic nu cinti- reste mai grew decit compasiunea. Nici propria noastra durere nu ne apasi atit de greu ca durerea impartisits cu altul, pentru altul, in focul altuia, multiplicati de imaginatie si prelungita in sute de ecouri, Se mustra, atrigindu-s si nu cedeze in fata compasiunii, si compasiunea il asculta cu capul nlecat de arc’ sar fi si ci facea a © tinea _mortis plecarea Terezei, si, astfel, in a cincea zi duj Tomas il anunti pe directorul clinicii (acelasi care telefonase zi de zi la Praga, dupa invazia rusi), ci trebuie 88 se intoarca acasi imediat. fi era rusine. Isi didea seama ci directorul vedea in comportamentul lui un act iresponsabil side neiertat. Avea un chef nebun si i se destiinuie si si-i povesteascd totul despre Tereza si despre scrisoarea pe care i-o lisase pe masi inainte de a pleca, Dar n-o facea, Un medic elvetian n-ar fi in stare si vada, jn felul de a actiona al Terezei, nimic altceva decit 0 dezagreabilé manifestare de isterie. lar Tomas nu putea ‘ngidui ca cineva si gindeased ceva urit despre Tereza, Directorul se simtea intr-adevar ofensat. Tomas ridici din umeri si spuse: — Es muss sein, Es muss sei Era o aluzie. Ultima miscare din ultimul cvartet de Beethoven e compusi pe aceste dou’. motive: Mass es sin? (Trobe?)Ps muss sein! Es muss sel! (Tree!) Pentru ca semnificatia acestor cuvinte si fie cit se poate de clara, Beethoven a intitulat ultima miscare cu urmatoarele cuvinte: Der schwer gefasste Entschluss“ — decizie Iwata cu grew, Prin aceasta aluzie la Beethoven, Tomas se si afla in preajma Terezei, cici ea fusese aceea care-I silise si cumpere discurile cu cvartetul si sonata lui Beethoven. De altfel, aceasta aluzie se dovedi a fi mai mult de- oportuna, cici directorul era un mare iubitor al mu- ici. Cu un zimbet senin, spuse, imitind, cu 0 voce domoali, melodia lui Beethow — Muss es sein? (Trebuie?) Si Tomas mai repetd 0 daté: — Da, trebuie! Ja, es muss. sein! 16. Spre deosebire de Parmenide, greul era pentru Beethoven, de bund seami, un lucra, posi. be, schwer gefasste Entschluss™, decizia Iuati cu greutate © asociati cu vocea Destinului (es muss sein!"); greuta- tea, necesitatea si valoarea sunt trei notiuni legate intre ele, intrinsee: tot ce valoros ¢ tot ce are greutat _ Aceasti convingere s-a nascut din muzica lui Beethoven si, in ciuda faptului ca e posibil (daci nu probabil), ca responsabilitateas-o poarte mai curind exegetii lui Beethoven decit compozitorul insusi, astizi o impartasim, ‘mai mult sau mai putin, cu totii: miretia omului consti, pentru noi, in faptul cd-si poarta destinul asa cum purta 36 Atlas, pe umerii_ sai, bolta cereased. Eroul lui Beethoven e un halterofil ridicétor de greutati_metafizice. Tomas gonea cu masina spre frontiera elvetian’, si ew imi imaginéz cum insusi pletosul si posacul Beethoven dirijeazi fanfara pompierilor locali_cintindu-i, la despirtirea de emigratie, un mars intitulat Es muss sein! Mai tirziu insi, dup ce trecu frontiera ceh’, se tre nas in_nas cu un sir de tancuri rusesti. opreasci masina la o intretaiere de drumuri si si astepte © jumatate de ord pind cind avea si se scurgi toati co- loana. Un tanchist infioritor, in uniforma neagri, stitea protipit in mijlocul intersectiei si dirija circulatia, de parc toate drumurile Cehiei ar (i fost proprietatea lu Es muss sein! Trebuie! repeti Tomas in sinea lui dar peste putin timp incepu. si se indoiascé: a trebuit, intr-adevar? Da, a trebuit ~ nar fi suportat si rimina la Ziirich, imaginindu-si cum traieste Tereza singuri la Praga. Dar cit timp va mai fi chinuit de compasiune? Toati. viata? Un an intreg? O luna? Sau numai o siptamina? Cum putea si stie? Cum putea sav in orele de fizici, orice elev poate si facd experiente spre a verifica exactitatea unei ipoteze stiintifice. Omul insi, Pentru faptul ci dispune doar de o singuri viati, nu are nici posibilitate si verifice ipoteza prin experienti, drept care nu va afla niciodati dacd a gresit sau daci a facut bine dind ascultare sentimentelor sale. Cu aceste reflectii deschise usa apartamentului sau. Karenin ii sari in brate si asta avu darul sii usureze clipa revederii. Dorintei de a se arunca in bratele Terezei (dorinta_ aceasta il incercase din momentul in care se urease in masina la Ziirich) dispiruse cu desivirsire. e prea ci stiteau fata in fatd, in mijlocul unei pil inzapezite, si tremurau amindoi de frig. 3717. Din prima zi a ocupatiei, avioanele militare rusesti brazdau noapte de noapte cerul Pragai. Tomas isi pierdu- Se ohisnuinta acestui zgomot si nu izbutea si adoarma. Se risucea de pe o parte pe alta, lingi Tereza ador- mité, ‘si isi aducea aminte ce-i spusese ea cu mult timp urma, in toiul unei discutii nesemnificative. Vorbeau despre prietenul lui Z. si ea ii declarase: Daca nu te-a$ i i pe tine, m-as fi indragostit de el, fird doar si poate", De pe atunci ined, aceste cuvinte avurd darul sil arunce pe Tomas in bratele unei bizare melancolii, Intelesese, pe neasteptate, ca Tereza se indrigostise lator de el sinu de prietenul siu Z. Ci in afara sale ealizate cu Tomas, mai exista. in imensul posibilului un numsr infinit de iubiri, nerealizate, cu alti barbati. Suntem cu totii ineredintati ci e de neinchipuit ca marea dragoste a vietii noastre si fie ceva usor, ceva lipsit de orice greutate: ne imagis insusi_posacul Beethoven, ‘cu pletele sale cumplite, cinté al sau E's * spre a cinsti marea noastri dragoste, Tomas isi amintea de observatia Terezei cu privire la ietenul Z. si constata ca din povestea dragostei viel und nici un WES muss sein”, ci, mai curind, vEs konnte auch anders sein”, adici, putea fi'si altfel... Cu sapte an spitalul orasului in care locuia Tereza fusese declarat, intimplitor, un caz grav de meningita si seful lui Tomas fusese chemat acolo pentru © consultatie de urgenta. Dar, intimplitor, seful ficuse atunci 0 crizd de sciatica, nu era in stare si se miste drept_urmare, il trimisese in locul lui pe Tomas la spitalul acela de provincie. Orasul avea cinci hotelu dar, intimplitor, Tomas trasese la hotelul unde lucra Tereza. Intimplator, ii mai prisosea un pic de timp pink {a plecarea trenului si se dusese si si-l petreacd in braserie. Tereza era, intimplitor. de serviciu si. 38 intimplitor, masa la care se asezase Tomas se afla in raionul ei. A fost nevoie, agadar, de sase intimpliri ca sil impingé pe Tomas spre Tereza, ca si cind el insusi near fi_avut chef te asa ceva, -_— Se intorsese in Cehia pentru ea. O decizie atit de fa- ali se intemeia pe o dragoste atit de intimplitoare, care, de fapt, nici n-ar fi existat dacé seful lui n-ar fi facut o ceriza de sciatica, in urma cu sapte ani... Tar aceasta femeie, aceasta intrupare a unei intimpliri absolute, stitea acum intinsi ling el, si respira din adine in som- nul ei linistit. . Se ficuse tirziu de tot. Tomas simtea cA incepeau Si gupere durerile de stomac, aga cum i se intimpla intotdeauna in momentele sale de depresie psihics Rasuflarea Terezei se transforma o dati sau de dows trun sfordit usor. Pe Tomas nu-l mai incerca acum un fel de compasiune. Tot ce simtea era o apisare in cavitatea abdominali. si disperarea pentru faptul de a se fi intors.PARTEA A DOUA Trupul si sufletul ie din partea autorului, daci ar incerca cititor si creadé ci personajele sale au vealitate, Acestea nu s-au niscut din trupul e. ci_din citeva fraze sugestive, sau dintr-o situatie-cheie, Tomas s-a nascut din fraza einmal. ist Keinmal: Te din chiorditul maruntaiclor. Cind a trecut pentru intiia oar pragul locuintel tui Tomas, au inceput si-i chiordie matele. Faptul nu. tre. huie si ne mire - nu luase masa de pring, nici masa de sear, multumindu-se doar cu un sandvis pe eare-1 min, case dimineata, in mare grabi, pe peronul gi de a se urea in tren, Concentrata temerarei sale cilatorii, uitase sim care nu are griji de trupul sau devi ima a acestuia. Ce chin. pentru taiele Iuind cuvintul, exact in momentul cind se afla fi in fata cu Tomas! i venea si pling. Din fericire, peste ce secunde, Tomas o cuprinse in bratele sale si, astfel, uti si uite de vocile plingirete ale burt inte tregime asupra manince. Dar cel mult mai usor 0 2. Asadar, Tereza s-a nascut dintr-o iveala, cu brutalitate, dualitatea de neimpacat a trupului sia sufletului — experient’ umana fundamentala. ,_Cindva, omul asculta cu uimire batiile ritmate ale ciror ecouri rizbeau din adincul pieptului siu si se ine treba ce pot fi. Nu se putea identifica, el insusi, cu ceva ituatie ce scoate la 40 atit de striin si de necunoscut cum ¢ trupul omenesc. Trupul era o cused s se afla ceva ce privea, asculta, se temea, gindea si se minuna: acest acest rest, rezultat dup sciderea trupului, era trupul a incetat si_mai fie un mister: acum stim ci batiile din piept inseamna inima, si nasul nu-i altceva decit capitul unui tub ce risare din trup ca si aduci oxigenul in plimini. far fata nui decit un tablou de bord toate_mecanismele trupului: digestia, vazul, auzul, respiratia, gindirea. De cind a invatat si denumeased toate pirtile trupu- lui, acesta il nelinisteste mai putin pe om, Tot de atunci a inceput sd stie ci sufletul nu-i decit activitatea teriei cenusii a scoartei cerebrale. Dualitatea trupului si a sufletului s-a ascuns in spatele unor termeni stiintifi si astizi nu mai e decit o prejudecata de modi veche, ‘care ne face sa zimbim, Dar, ¢ de-ajuns si iubesti la nebunie sisi auzi chio- raitul_matelor, pentru ca unitatea dintre trup si suflet, aceasta iluzie lirica a erei stiintifice, si se destrame pe loc. 3. Incerca sa se vadé prin trupul «i De aceea zibovea adeseori in fata oglinzii. Si, intrucit se temea si nu fie surprinsi in aceasta postura de mama ei, aceste priviri oglinds aveau caracterul unui viciu secret. ‘u vanitatea 0 atrigea spre oglindi, ci uimirea de asi descoperi propriul eu. Uita cd in fata ochilor sii se afla_tabloul de bord al mecanismelor trupesti. Credea cé-si vede sufletul, ce i se infatisa sub trisiturile chipu- lui ei. Uita c& nasul nui decit capitul unui tub ce conduce aerul in plimini, Vedea in oglind’ expresia fi- deli a firii sale. alSe contempla indelung si, din cind in cind, 0 deranj faptul ca descoperea pe chipul ei trasaturile mamei atunci incepea si se cerceteze cu o indirjire inversunali, striduindu-se, din rasputeri, si steargi, si facd si. dis para fizionomia materna, in asa fel incit pe chipul ei si ‘nu ramina decit ea insisi. Cind reusea, era cuprinsi. de © incintare euforica: sufletul tisnea pe suprafata trupului, asemenea unui echipaj ce se avinta din pintecele unei nave, invadind puntea si cintind cu bratele inaltate spre cer. {in afara faptului e& se asemina cu mama ei din punet de vedere fizic, am uneori impresia ci viata ei nea fost decit 0 prelungire a vietii_mamei sale, asa cum traseul unei bile de biliard nu-i decit 0 prelungire a mis- cirii executate de bratul jucétorului, Unde si cind a Iuat nastere aceasti miscare, ce s-a transformat mai tirziu in viata Terezei? Fara indoiala, in clipa in care bunicul ei, un negus- tor din Praga, a inceput si laude in gura mare frumu- i sale (mama Terezei). Aceasta avea pe-atunci tei sau patru ani si el le spunea tuturor ed seamind cu madona lui Rafael, Pustoaica a retinut acest lucru si, mai tirziu, cind se afla pe bincile liceului, in loc si-] asculte pe profesor, isi punea intrebarea cu ce tablouri se aseamini, La vremea miritisului avea noui_pretendenti, ingenuncheau facind roaté in jurul ei. Statea in mijlocul lor ca o printesa, nestiind pe care si-1 aleaga: primul era mai frumos, al doilea mai spiritual, al treilea mai bogat, al patrulea mai sportiv, al cincilea se trigea dintr-o fami lie mai bund, al saselea ii recita versuri, al saptelea stri- batuse toatd lumea, al optulea cinta la vioard. si al nouilea era cel mai viril. Dar toti, fird deosebire, stateau enunchi, si toti aveau genunchii la fel de basicati, 42 urmi, pe al noudlea, nu pentru cel mai viril, ci pentru ca in timpul ea ii soptea la ureche: ,,Fii atent! i el renunta dinadins la prudenti, drept voitd sil ia repede de barbat, fiinded mu izbu- tise si giseased [a timp un medic care si-i fac raclajul. Asa s-a niscut Tereza. Numeroasa familie se aduna din supra ciruciorului si ‘Tacea. Se gindea la ceilalti ise pireau acum a fi mai buni La ales, in cele ch era, dintre tot actului_amoros, opt_pretendenti decit al nouilea. ; La fel ca fiicei sale, ii_plicea si se priveased in oglinds. Intr-o zi, constati ca e plina de riduri in jurul ochilor. spuse, cu amariciune, ¢& menajul ei era 0 prostie. Intilni un barbat mai putin viril, care avea in spate citeva fraude si dowd divorturi. Detesta amantii cu enunchii plini de basici si avea un chef nebun si inge- nuncheze la rindul ei. Cazu in genunchi in fata escro- sului si isi soful si odrasla, set mai irl birbat devent cel mai tist bithat. Bra atit de trist incit nu-i mai pisa de Spunea peste tot, in gura mare, tot ce gindea, si politia comunista, socati de declaratile lui, ba arestat, Ia condamnat si ka bagat in pusedrie. Scoasd cu forta din locuinta si Tereza a fost dusi la mama ei. 7 Peste putin timp, cel mai trist barat muri in pused: rie, si mama, imbolditi de Tereza si de escrocul i accept si se mute intr-un ordsel de provincie aflat la poalele unui masiv muntos, Tatil vitreg lucra ca func- tionar de birou, iar mama era vinzdtoare intr-un_ magazin. A mai niscut trei copii: apoi. intro zi, uitindu-se din nou in oglinda, a constatat ci imbatrinise si se uri dc pierduse totul. ciuta un vinovat. Toti erau vinovati: vinovat era primul sot, cel viril si neiubit, 43care ‘nui diduse ascultare atunci cind ea fi soptea Ia uureche sa fie atent: vinovat era al doilea sot, mai putin viril, dar iubit, care o tirise departe de Praga, intr-un orisel de provincie, unde se tinea dupa toate fustele si ea nu mai contenea cu gelozia. in fata amindurora se simtea_neputincioasi. Singura fiinti umana care-i par. tinea Scape. ostaticul care putea si pliteasca pentru toti ceilalti, era Tereza. De altfel. nu era exclus ca tocmai ea si fi fost res- Ponsabila de soarta’ mamei sale. Ea, adicd absurda ntilnire a unui spermatozoid al celui mai viril barbat cu un ovul al celei mai frumoase femei. In secunda accea fatidicd. numita Tereza a inceput, de fapt, maratonul ratate a mamei Ti explica in permanenta Terezei ci a fi mama ine totul. Cuvintele ei sunau convingitor, intrucit_exprimau experienta unei femei care pierduse totul din pricina copilului, Tereza asculta si credea ea valoarea supremi a vietit este maternitatea, cd materni fatea_inseamna un mare saerificiu, Dacdmaternitates reprezinta intruchiparea sacrificiului, atunci destinul fiicei intruchipeazd Vinovatia, pe eare nimeni si nimie n-o va putea rascumpara vreodata, Fireste, Tereza nu cunostea episodul noptii in care mama ii soptise la ureche celui mai viril hirbat sa fie atent. Vinovitia pe care o resimtea era neclari, capi. catul originar. Facea totul ca si-l riscumpere. Mama a retras-o din licew cind avea paisprezece ani, si de atunci a lucrat ca picolita, si tot cistigul i-l aducea mamei. Era dispusi, sa faci orice, ca si merite dragostea ei. Se ocupa de gospodirie, avea griji de fratii si surorile sale. isi petrecea toate duminicile dereticind si spilind. Pacat, cici la liceu era cea mai inzestrati din intreaga clasi, Voia si se ridice, tintea mai sus, dar in micutul orasel 44 yovincie nu exista pentru ea nici un mai sus. Spila fete ss in tnpol sta, Tinga endd or asezati intot- deauna o carte, Intorcea filele si pe carte cideau picaturi Bree erie eee eee peters ena prin toati casa doar in furou, uneori fara. sutien, alteor in zilele de vara, chiar goali-pusc’. Tatal vitreg nu se plimba despuiat pind la piele, in schimb, astepta intot- deauna momentul in care Tereza se afla in cada, ca si dea buzna peste ea. Intr-o zi, pentru faptul de a se fi ‘ncuiat in camera de baie, mama i-a ficut o scens cum- i: wCe-s mofturile astea’ " Tie teama co si-ti muste frumusetea?! (Aceasti. situatie demonstreazi, cu claritate, ci ura puternica decit gelozia pe cei era fii mar- Cine te crezi in baie ~ era, pen- un eventual interes tru mama, mai putin acceptabil de sexual al sotului pentru Tereza.) 7 Intr-o zi de iarn’, mama se plimba goala-pused intr-o camer cu lumina aprinsa. Tereza sa repezit si tra jaluzelete ca mama si nu poaté fi vizuti din casa de peste drum. O auzi rizind in spatele ei. In ziua urma- toare, mama primi in vizita citeva prietene. O vecina, 0 colegi din magazinul unde lucra, 0 institutoare din car- tier si ined dowd sau trei femei, care obisnuiau si se su regularitate. Tereza veni si petreaca in com- pans lor cites clipe nso de Tal uneiaditee doam- ne, un baiat de paisprezece ani. Mama profita numaidecit de’ acest pre) pentru 0 povestt cum incercase Tereza i uudoarca in ziua precedents. Ridea, si celelalte ie altorard tn cor. Chol se Unite, tama relat Tereza nu vrea sii se impace cu gindul cd trupul_ ome- nese se pisi si trage pirtu fata. dar mama_insista:7. Mama isi sufli nasul zgomotos, le povesteste oame- nilor, in gura mare, despre viata ei sexual, le arati pro- teza dentard. Se pricepe s-o scoati din gura cu dexte- ritatea uimitoare a unei_miscari a limbii, astfel c& un zimbet mai larg face si-i cada maxilarul superior peste dintii de jos si chipul ei capita, pe loc, o infatisare de-a dreptul infioratoare. Tot comportamentul ei nu-i decit un gest violent, unieul prin care se descotoroseste de tineretea si de fru: musetea sa. La vremea cind cei noua pretendenti in- Menunchiau roata in jurul ei isi pazea cu mare grij huditatea, socotind, de buna seami, e& misura pudorii exprima adevarata valoare a trupului sau. Acum, devenind impudicd, face acest lucru la modul radical, ca si cind ar vrea, prin lipsa de pudoare, si tragi o linie solemna in urma vietii sale trecute si si prociame, strigind in gura Mare, ca tineretea si frumusetea pe care le-a supra- estimat n-au de fapt nici 0 valoare. Am impresia ci Tereza este prelungirea acelui gest prin care mama azvirlea, departe de ea, viata ei de feme- ie frumoasi. _ (Si dacd Tereza are, la rindul ei, atitudini nervoase, daca gesturile ei sunt lipsite de gingisie si gratie, faptul nu trebuie si ne mire: acel gest miret al mamei, violent si autodistructiv, a ramas in Tereza, ¢ insdsi Tereza.) 8. Mama pretinde si i se facd dreptate si vrea ca vino- vatul si fie pedepsit. Insist’ ca fica ei si rimina cu ea in lumea lipsiti de pudoare, in care tineretea si fru- 46 muselea nu inseamna nimic, in care intregul univers nu-i decit un urias lagér de concentrare al unor trupuri ‘ee se aseamini intre ele ca dou picaturi de apd, si ale ciror suflete sunt invizibile. ‘Acum putem intelege mai bine semnificatia viciului secret al Terezei, a indelungatelor si repetatelor sale pri- viri in oglind’. Era o lupté cu mama ei. Era dorinta de a nu fi un trup — precum celelalte trupuri -, ci de a ve- dea pe suprafata chipului ei echipajul sufletului_ tisnind din cala navei, Nu era usor, céci sufletul, trist, timid si timorat, se ascundea in adincul maruntaielor ei, sfiindu- se si se arate. Exact asa s-a intimplat in ziua cind La intilnit pe Tomas pentru intiia oard. Se strecura printre betivii din cu trupul incovoiat sub greutatea halbelor de bere pe care le ducea pe o tavi, si sufletul ei se afla un- li sau in panereas. Si tocmai ‘Tomas. Aceasti chemare era deva in cavitatea abdo in clipa aceea auzi vocea | importants, fiindea venea de la o persoana care nu-i cu- nostea mama, nu-i cunostea nici pe betivit din gurile ca- Tora auzea mereu tot soiul de expresii obscene. Statutul de necunoscut il ridica pe Tomas deasupra celorlalti. Dar mai era si alfceva, ce avea darul sé-1 inalte peste ceilalfi: pe masa lui se afla o carte deschiss. in aceasta circiuma nimeni nu mai deschisese vreodata 0 carte pe masa lui. Pentru Tereza, cartea_ era semnul de recunoas- tere al unei conirerii secrete. Impotriva lumii grosolane care 0 inconjura, nu dispunea, de fapt, decit deo sin- guri arma: cirtile, pe care le imprumuta de la biblioteca municipal; cu predilectie, romane; citise 0 multime ~ in- cepind cu Fielding si sfirsind cu Thomas Mann. Aceste cirti ii ofereau sansa unei evadari imaginare, care 0 smulgea dintr-o viaté ce nu-i aducea nici 0 satisfactie; dar mai avea pentru ea si o alt semnificatie, si anume, de simplu obiect: ii plicea si se plimbe pe strada cu 0 carte Ia subsuoari. Pentru ea aceasti carte avea aceeasi aimportanta pe care 0 avea bastonul elegant pentru un dandy din secolul trecut. Pe scurt, o deosebea de ceilalt. (Comparatia cartii cu bastonul elegant al unui dandy ‘nu € cea mai pottivits. Bastonul era semnul distinctiv al dandy-ului, dar, in acelasi timp, facea din el un personaj modern si la moda. Cartea o deosebea pe Tereza de alte finere, dar facea din ea o fiints de moda veche. Fireste. ra prea tinird ca si-si dea seama ci avea caracteristicile uunei persoane demodate. Adolescentii care misunau prin Dreaima ei, cu tranzistoarele lor asurzitoare, niste prosti. fi seapa faptul ci erau moderni. Asadar, birhatul care tocmai o chemase era un nect- noscut si, deopotrivs, membru al unei confrerii secrete. Hi vorhea cu o voce plicuti, si Tereza isi simtea sufletul {isnind la suprafata, prin toate venele, prin toate vasele we si prin toti porii, spre a se face vizut de ochii se pareau lui. 9. Dupa intoarcerea sa din Elvetia, Tomas cizu_ prada indispozitii apasatoare, provocati de gindul ca in- filnirea lui cu Tereza fusese rezultatul a ase intimplari neverosimile, Dar, oare, un eveniment nue cu atit-mai important si mai incdrcat de semnificatii cu cit depinde de-un numar mai mare de intimpliri Numai intimplarea ne poate apirea ca un mesaj. Tot €e se petrece ca o necesitate, tot ce © de asteptat si se repeté zi de zi mui decit un tucru mut. Numai plarea ne spune ceva. far m ea, asa cum citese tigin cafelei pe fundul cestii, Aparitia lui Tomas in braserie fost pentru Tereza o manifestare a intimplirii absolute, Statea la masi, aplecat asupra unei cirti deschise. Si-a ridicat privirea spre Win coniae, vi rog tim ne straduim si citim in figurile desenate de zatul in clipa aceea se auzea la radio 0 melodie. Tereza se duse spre tejghea si ceari coniacul si, cu acest prilej, invirti butonul aparatului ca si amplifice volumul, Recu- noscuse muzica lui Beethoven. O cunostea de pe vremea cind venise in oriselul lor un cvartet din Praga. Tereza (care, asa cum stim, tintea mai sus”) a fost la concert. Sala era pustie. S-a trezit acolo singurd, in compania farmacistului si a sotiei acestuia. Asadar, se afla pe scena un cvartet_ de muzicieni, iar in sali un trio de auditori, dar muzicienii au fost atit de amabili, incit n-au contramandat concertul si au cintat toati seara, numai pentru ei, ultimele trei cvartete de Beethoven, Dupa aceea, farmacistul i-a invitat pe muzicieni la ci- ni si a rugat-o pe necunoscuta auditoare si vind cu i. De atune, Beethoven a devenit pentru ex inaginea lumi spre care tinjea. jimp ce revenea dinspre tejghea, aducind pe ta coniacul lui Tomas. se striduia sa citeasca in aceasta implare: cum © cu putinta ca tocmai in cind se pregatea sa-i serveascd un coniac acestui_necunoscut care-i placea, si-l audi la radio pe Beethoven? Plind de asemenea vraji e intimplarea, nicidecum ne- cesitatea. Cao dragoste si rimin’ de neuitat, intimpla- rile trebuie si se adui jural ei din prima clipa, ca pasarile, coborind din zbor, pe umerii Sfintului Francise de Assisi. 10. O chema sa-i faci nota de plata. Inchise cartea (acest semn de recunoastere al unei fratii secrete) si ea era dornicd sa afle ce citea. . ; — Puteti s-o treceti in contul camerei? intreba el. . — B iteles, raspunse ea, Ce numar de camera ave fi arata o cheie agatata de capatul unei placute de lemn, pe care era pictati, cu rosu, cifra sase. 49— Ce ciudat, spuse ea. Dumneavoastra sunteti la camera sase! — Si ce-i ciudat in asta? intrebi el, plin de curio- ritate. isi aduse aminte ci pe vremea cind stitea Ia Praga cu parint wainte ca acestia si divorteze, clidirea in care locuiau se afla la numarul sase. fi spuse ins cu totul altceva (iar noi nu putem decit si 0 admirim pen- tru vielenia ei — Dumneavoastra aveti camera cu numirul sase, si ett, la sase, termin programul. — lar eu plec cu trenul de sapte, spuse necunos- cutul. Nu stia ce si-i mai spuna: fi intinse nota ca s-o se- mneze si se duse s-o predea Ia receptie. Cind termind serviciul, steainul nu mai era la masa lui, Si fi inteles, ‘are, mesajul ei? esind din local, se simti tulburata. Peste drum, in ima acestui orisel murdar, se afla un pirculet, 0 ra- iste mohoriti care, pentru ea, fusese intotdeauna 0 oxzi a frumusetii: pajistea cu patru plopi, citeva bincute, 0 salcie plingitoare si citeva tufe de Forsythia. Necunoscutul stitea asezat pe 0 banc’ vopsita in gal- ben, de unde se putea vedea intrarea in braserie. Era aceeasi banca pe care sezuse ea, in ziua precedenti, cu o carte pe genunchi! in clipa accea a inteles (pisarile fimplirilor se adunau pe umerii ei) ci acest barbat ne- cunoscut ii era predestinat. O chem’ si-o invita si ia loe Ting el. (Tereza simtea echipajul sufletului siu nivilind pe puntea trupului.) Peste putin timp il conduse pe necunoscut la gard si, inainte de-a o pirisi, acesta ii intinse o carte de viziti cu numérul lui de telefon: — Dacé intimplitor veniti intr-o zi la Praga... 11. Malt mai mult decit acea carte de viziti, pe care ne- cunoscutul i-a inminat-o in ultimul moment, a insemnat acel impuls al intimplirilor (cartea, Beethoven, numirul sase, banca galbend din parc) care i-a insuflat Terezei curajul sa plece de acasa_ si si-si schimbe destinul. S-ar putea ca aceste citeva intimpliri (de altfel, destul de mo- deste si banale, demne, intr-adevar, de acel ordsel lip de important), s& fi pus in miscare dragostea ei si si fi devenit izvorul de energie din care se va adipa si nu-l va epuiza pina la sfirsitul vietii sale. Viata noastra de zi cu zi e bombardata de intimplari mai exact de int nimente, cdrora se spune coincidente. Coincidenta se produce atunci cind dou’ evenimente neasteptate apar in acelasi timp, si se intilnese: Tomas apare in braserie in momentul in care la radio se aude o muzici de Beethoven, in imensa lor majoritate, aceste evenimente tree absolut neobservate. Daci in braseria amintiti ar fi venit si se aseze la masi, in locul lui Tomas, macelarul din colt, Tereza nu si-ar fi dat seama cd la radio se a zea 0 muzicd de Beethoven (in ciuda faptului ed inti nirea dintre Beethoven si micelar este si ea 0c denta interesanta). Dar dragostea, pe cale si se infiripe, a avut darul sé stimuleze in sufletul ei simtul frumosului si ea nu va_mai_uita niciodati aceasta muzicS. Ori de cite ori ii va fi dat s-o audi, va fi nati. Tot ceea ce se va intimpla in jurul ei in asemenea momente va fi aureolat de strilucirea aces muzici si va fi frumos. La inceputul romanului pe care Tereza ill tinea la subsuoard cind venise pentru intia oard Ia Tomas, Anna il intitneste pe Vronsli in imprejuriri ciudate. Se afi amindoi pe peronul unei giri, unde, tocmai atunci, cineva se arunca ‘naintea trenului. Aceasta compozitie simetric3, in care acelasi_motiv apare la inceput si in final, poate kisa 0 impresie foarte romanesea. Da, sunt de acord, dar numai 51cu conditia ci acest ,romanese* nu semnificd pentru dum- Reavoastra un Iucru ,inventat™, artificial", fara aseminare cu viata", Céci tocmai asa sunt alcituite vielile omenesti. Da, sunt alcatuite intocmai ca o compozitie muzicala Omul, animat de simtul frumosului, transforma eveni- mentul imprevizibil (0 muzicd de Beethoven, moartea cuiva intr-o gard) intr-un motiv ce se inserie si ramine in aleatuirea vietii sale. Revine asupra lui, il repeta. il modifica sil dezvolta, asa cum face compozitorul cu te- ‘ma sonatei sale. Anna ar fi putut si-si puna capat zilelor cu totul altfel. Dar, in momentul disperarii, motivul garii si al mortii, acest motiv de neuitat, asociat cu infiriparea dragostei, o atragea cu frumusetea sa intu- necata. Omul. fara sé-si dea seama, isi compune viata potrivit tegilor frumosului, chiar si in clipele cele mai adinei ale disperarii, Asadar, romanului nu i se poate reprosa faptul ca ¢ fascinat de misterioasele intilniri ale intimplirilor (cum e. de pilda, intilnirea Vronsky-Anna cu peronul si moartea, sau intilnirea Beethoven-Tomas si coniacul). in schimb i se poate reprosa omului, pe bund dreptate, faptul cae orb la aceste intimplari cotidiene, pagubind in felul acesta viata de dimensiunile frumusetii sale. timplarilor care se adunaserd lua o saptamina de concediu si, fara sa-si anunte mama, ured in tren. in timpul calito. riei se ducea mereu la toaleti, si se priveases i implore sufletul si nu pariseasca in aceasta zi hotaritoare a vietii sale. \du-se asa, simti deodata o iritatie in git si se ingrozi. Si-i fie dat si se imbolniveasea tocmai in aceasta zi decisivi a vietii sale? Dar cale de intoarcere nu mai era. ii telefond din in momentul cind ii deschise usa, pintecele ei incepu si emita, ca din senin, niste chioraituri infio- ratoare. Se rusing. Era ca si cind ar fi avut-o in pintece pe mama ei care se hlizea, ca si-i strice intilnirea cu Toma La inceput crezu ci din pricfna acestor sunete dez- gustitoare avea s-0 dea afard, dar el o cuprinse in brate © strinse la pieptul ui. far ea, recunoscatoare pentru faptul ca_nu-i_pasa de chioriiturile i mai mult pasiune, si ochii i se incetosars de lacrimi Nu trecuse nici micar_un minut si faceau dragoste. in toiul actului amoros, Tereza i creases temperatura. Avea febra. Gripa se instalase. Capatul tubului care duce aerul in plimini era rosu si infundat. Apoi_veni pentru a doua oari, eu o valiza grea, in isi indesase toate lucrurile personale, hotariti simu se mai intoarca niciodaté in micul orisel de provincie. 0 inviti si vind la el in seara urmatoare. Isi petrecu noaptea intr-un hotel ieftin: dimineata isi depuse valiza la deporitul de bagaje al garii, dupa care hoinari toata ziua pe strazile Pragai, cu Anna Karenina la subsuoara, Seara suni la usa lui, el fi deschise si ea tinea in mind cartea, cu atita strisnicie, de pared aceasta ar fi fost bi- fetul de intrare in universul lui Tomas. isi dadea seama cA n-avea alt pasaport decit acest bilet amirit. si-i venea sa plinga. Ca si evite plinsul, deveni volubila, vorbea cu voce tare si rides. Dar n-apucase si treacd pragul si, la fel ca ultima oari, Tomas 0 lua in brate si ficura dragoste. lar ea patrunse intr-o ceati in care nu se ve- dea nimic, nu se auzea nimic, decit strigatul ei. 13. Nu era un oftat si nici un geamat nu era — era, tradevar, un strigat. Si strigitul ei era atit de puters cit Tomas isi indeparta capul de fata ei, de parci fost teami ca aceasti voce tipatoare sé nu-i spar impanul, Acest strigat nu era o expresie a senzualitati 33Senzualitatea reprezinté mobilizarea maxima a simturilor: un partener il urméreste cu incordare pe celilalt sii aude cele mai firave sunete pe care le emite. Strigitul Terezei voia tocmai contrariul: s& indbuse simturile spre a te impiedica si vada si sa audi. Cel care striga in adincul ei era idealismul naiv al dragostei sale, care voia si suprime toate contradictiile, s4 suprime dualitatea trupului sia sufletului, si suprime, eventual, existenta timpului Tinea ocl Nu, dar nu se ita cu ei nic fixau pustietatea plafonului, si ea isi risucea, din cind in ind, capul dintr-o parte in alta, cu 0 migcare ind strigitul ei amuti, Tereza adormi lings Tomas, si toatd noaptea il tinu de mini. Asa obisnuia si adoarma, de cind avea opt ani: isi stringea mini intr-alta, inchipuindu-si ci-I tine asa pe barbatul iubit, pe barbatul vietii sale. E lesne de inteles de ce stringea cu atita inversunare mina lui Tomas, in timp ce dormea: se pregitise si se antrenase pentru asta din ani copiliriei. i fata care. in loc sa tinjeascd spre ceva mai sus“, © nevoiti sa serveased here unor betivi si si-si petreaci duminica spalind rufele murdare ale fratilor si surorilor sale, acumuleazi in ea 0 imensi rezerva de vi- talitate, care nu poate fi conceputa de cei ce frecventeaz’ cursurile universitare si case aplecati asupra cirtilor. Tereza citise mai multe carti decit ei, si stia despre viati ‘mai mult decit ei, dar niciodata nu va fi constienta de acest lucru, Ceea ce il deosebeste pe autodidact de cel cu studii facute nu este amploarea cunostintelor, ci velul diferit al vitalitatii cu care s-a avintat Tereza in viata, odata sositi la Praga, era deopotriva vorace si fragili. De parcd s-ar fi asteptat ca, intr-o bund zi, si i se spund: ,Locul tiu nui. ai 54 Antoarce-te de unde ai venit!" Toaté pofta ei de viata atirna de un singur fir: vocea Iui Tomas, care facuse si urce spre indltimi sufletul ascuns cu sfialé in mirun- taiele Terezei Obtinuse un post in laboratordl fotografie al unei re- viste ilustrate, dar nu se multumi cu atit. Voia si fotografieze ea insisi. Prietena lui Tomas, Sabina, ii im- prumuté ea insisi citeva_ monografii_ale unor fotografi celebri, se intilni cu ea intr-o cafenea si se apuci si explice in fata cirtilor deschise ce anume i se pirea teresant in acele fotografii, Tereza o asculta intr-o concentrare muti, rareori intilniti de un profesor pe fetele elevilor sai. Datorité Sabinei a inteles inrudirea fotografied cu pi fe. Reusi, curind, si publice propriile sale fotografii in siptiminalul amintit si, intr-o bund zi, Iaboratorul, aliturindu-se fotografilor profesionisti ai reviste. in seara aceleiasi Sirbitorease’i_avansarea insistentele ei de a-i spune ce s-a intimplat, ii marturisi, abia cind au ajuns acasi, c& era gelos fiinded 0 vizuse dansind cu unul dintre colegit sii — E adevirat ef team facut gelos?! izbueni ea, si repeta aceste cuvinte de zece ori, de parcd i s-ar fi adus, Ta cunostinta ci i se decease premiul Nobel, si ei nu-i venea si creads, Pe urmé, il apuci de mijloc si incepu si danseze cu el prin toata casa, Nu mai era dansul acela monden pe care-1 prezentase, cu putin timp in urma, pe parchetul barului de noapte. Era un fel de dans popular, un sir de topaieli extravagante. isi ridica pe rind picioarele, tot mai sus, execulind cu stingcie niste salturi mari sil tragea pe Tomas dupa ea, prin toati inciperea. 55___ Din pacate, curind dup& aceea deveni si ea geloasi, iar gelozia ei nu era pentru Tomas un premiu Nobel, ci © povari de care nu avea si scape decit cu un an sau doi inainte de a muri 15. Defila goaki-pusca in jurul bazinului multime de alte femei despuiate. Tomas se afla sus, intr-un cos agitat de bolta piscinei acoperite. si urla de zor, poruncindu-le si cinte si si execute genuflexiuni. Cind una dintre femei ficea o miscare gresita, o dobora cu un foc de revolver. Vreau si mai revin 0 data asupra acestui vis: oroarea ‘nu incepea in clipa in care Tomas descarca primul glont. Visul era de la bun inceput inspaimintator. Si mirsilu: iesti_goali-puscd, in rind cu alte femei in pielea goals era pentru Tereza imaginea cea mai elementari a groa- zi. Pe vremea cind locuia la mama ei, i se interzicea si jin camera de baie. Prin asta, mama wea: trupul tau nu se deosebeste de celelalte tru- u dreptul la pudoare: si nici un motiv ca sa ascunzi ceva ce existi sub 0 forma identicd in milioane de alte exemplare, [n universul mamei sale toate trupu- rile erau la fel sii marsdluiau in sir, unul in spatele ce- luilalt. Goliciunea trupului era pentru Tereza, din copi- larie, semnul uniformititii obligatorii a lagarului de concentrare: semnul_umilintei. Dar mai era ined o oroare, si tot Ja inceputul acestui toate femeile trebuiau si cinte! in afara faptului cé uurile lor erau identice, depreciate si reduse la con- ditia de mecanisme sonore fara suflet, mai trebuia, pe deasupra, si se veseleascd, si se bucure! Era bucuria ce- lor fara suflet. Erau fericite ci se descotorosisera de povara sufletului — aceasta iluzie a unicitatii, aceasta tru- fie caraghioasi — se bucurau de perfecta lor aseminare. Tereza cinta in cor cu ele, dar nu se bucura, impreuna cu o 56 fiindcd se temea si nu fie ucisi de aceste femei daci nar fi cintat, Dar ce semnificatie avea faptul c& Tomas le dobora cu focuri de revolver si ele cddeau moarte, una cite una, in bazinul de inot? : Femeile care se bucuré de aseminarea si_nediferen- tierea lor isi sirbitorese, de fapt, viitoarea lor moarte, care va face ca aseminarea lor si fie absoluta. Focul de revolver nu era, deci, pentru ele, nimic altceva de ricita implinire a marsului lor macabru. De aceea dupit fiecare impuscitura si risul lor era plin de v ind cadavrul se_cufunda sub oglinda apei. cintau cu si mai multi insufletire. Si de ce tocmai Tomas era cel care trigea, si de ce voia s-o impuste si pe ea? Pentru ci el eva cel ce o trimisese printre aceste fe- meit Si tocmai asta era ceea ce voia sii transmita lui Tomas acest vis, intrucit Tereza nu stia cum s8 i-0 spu- ni, Venise Ia el, cas scape de universul_mamei, in care toate trupurile erau_egale. Venise la el pentru trupul ei si devina unie si den . Si iat ci, acum, desena si el un semn al egalitstii dintre ea si celelalte: le siruta pe toate la fel, le mingiia la fel si nu facea nici o deosehire, dar absolut nici_una, intre trupul Terezei si alte trupuri. in felul acesta o expediase inapoi in lumea din care credea ci seapase. O expediase. ca si mirsiluiased, goali-pusci, alituri de alte femei in pielea soala. 16. Avea, cu alternanté, trei seri de vise: primul, in care isi faceau de cap niste pisici, ti aducea aminte de toate suferintele vietii; al doilea ii dezvalu nenumarate variante, imaginile executiei sale: al treilea ii vorbea despre viata ei de apoi, unde umilinta devenise o stare Permanenti. 37in aceste vise nu era nimic de descifrat. Acuzi pe care aceste vise i le adresau lui Tomas erau atit de clare, incit nu-i rminea nimic-m tacd_mile si, cu capul plecat, si mingiie mina Terez fn afara faptului cé erau atit de elocvente, aceste erau frumoase. E un aspect care i-a scipat lui Freud a sa teorie a viselor. Visul nu e doar o comunicare (eventual 0 comunicare e, totodata, 0 activitate esteticé, un joc al imaginatiei, iar acest joc este, el i susi, 0 valoare. Visul reprezinti dovada ci a-ti ima, visa despre ceva ce nu s-a intimplat, cons! tre cele mai profunde nevoi ale omului. Aici ridicina perfidi a primejdiei ce se ascunde in adincul_visului Daci visul n-ar fi frumos, ar putea fi repede Tereza revenea_mereu la visele ei, le repeta in gind fransformindu-le in legende, lar Tomas traia sub vraja hipnoticd a sfisietoarei frumuseti a viselor ei. — Tereza, Tereza, unde mi te pierzi, scumpa mea? Unde vrei si ajungi? Visele tale, sears de seari, numai despre moarte, mi fac si cred ci vrei, intradevir, si dispari... ii spuse el, intr-o zi, cind stiteau fata in fata lao masi, intr-o cafenea. Era ziua in amiaza mare, ra- fiunea si vointa erau, din nou, la putere. O picaturad de vin rosu se prelingea, incet, pe sticla paharului si Tereza spunea: © vina, dragi Tomas. inteleg totul. Stiu ca infidelit Se uita la el cu drag, dar se temea de venirea noplii. se temea de visele sale. Viala ei era tiiati in doud. Noaptea si ziua isi disputau puterea asupra ci, 17. Cel ce tinde si urce mereu mai sus", trebuie si se astepte ca, intr-o bund zi, si-t cuprind’ ameteala, Ce in- seamna ameteala? Teama de a cidea? Dar cum se face 58 4 ne cuprinde ameteala chiar si atunci cind ne aflim pe © belvedere previzutd cu 0 balustrad’ solids? Ameteala e altceva decit teama de a cidea. E vocea golului de sub noi, care ne atrage, ne ispiteste, trezind in noi dorinta cdderii, cireia ne impotrivim apoi cu team’. Defilarea femeilor goale in jurul bazinului, cadavrele din carul mortuar, care se bucurau ci Tereza era moarta ca si ele, erau acel inspiimintator ,.in jos" din care evadase 0 dat, dar care continua s-o atrags in taina. Aceasta era ameteala ei: auzea o chemare foarte caldi (aproape_vesela) care o indemna si renunte la destinul si la sufletul ei, Era un apel la solidaritate cu cei fara suflet si, in momentele de slibiciune, ii venea si ras pundi, si dea ascultare acestui apel, si si se intoarci inapoi la mama ei. Ti venea si recheme echipajul sufle- tului de pe puntea trupului: si coboare, si se aseze prin- tre prietenele mamei si si rida cind una dintre ele va_sl bozi un pirt zgomotos, sa defileze cu ele, goale-pusci. jurul bazinului. sisi cinte. 18. E adevarat 3, inainte de a-si pirisi familia, Tereza se lupta mereu cu mama ei, dar si nu uitim cd, in ace- Iasi timp, nutrea pentru ea o dragoste bolnivicioas’. Ar fi fost in stare si faci orice pentru ea daci i-ar fi cerut acest lucru cu vocea duioasi a dragostei. Numai datorita faptului ci n-a auzit niciodats aceasta voce a izbutit iseasci in ea acea forts de a pleca de acast Cind mama a inteles cA agresivitatea ei nu mai avea (© putere asupra fiicei, a inceput si-i scrie la Praga scrisori lacrimogene. Se plingea de sotul ei, de patronul ei, de copiii ei. sici spunea Terezei ca ea nt apropiat’ pe care o mai avea pe lumea vocea dragostei, mat- erne, Ia care rivnise cu nostalgie douizeci de ani, si o cuprinse deodati dorinta si se intoarcé la ea, Dorinta ei era singura asta, Tereza crezu c& aude in sfirsit 39