Ce trebuie 6a tim despre finaluri eoeceeee LUPTA INTRE DIFERITE FIGURI in mod obisnuit, regina castiga in fata turnului. Planul de castig consti din apropierea regelui si a reginei de regele si turnul advers, obligand la un moment dat turnul sa se indep&rteze de rege. Apoi prin sahuri sau printr-un atac dublu, ori se cAstiga turnul, ori se obtine matul. Pozitiile in care obligatia de a fi la mutare a uneia din parti fi este nefavorabila ducdnd la pierdere se numesc pozitii de zugzwang, (din limba germana Zug-mutare, zwingen-a obliga). Planul de céstig din diagrama care urmeaza este tipic: Negrul fiind la mutare se afla in situatia de zugzwang. El nu poate muta regele 1...a6 caci dupa 2.¥e8 turnul se pierde. Nici 1...8b8, caci primeste mat prin 2, WaS#; Deci turnul trebuie sa se indeparteze de rege. Dar unde? Turnul se pierde rapid in cazu- rile 1...8b2 2.Wd4+ sau 1...2g7 2.4d4+ . CAteva mutari in plus sunt ne- cesare pentru a captura turnul in cazul deplasarilor: 1...2b3 2.4/d4+ 2b8 3.8 f4+ sha7 4.Wad+ 1...8f7 2.Wd4+ &b8 3.4b2+ a8 4.Ya2+ Ba7 5.8 g8H; 1...2b1 2.4d4+ &b8 3.4h8+ ba7 4.h74+; 1...8h7 2.8d4+ &b8 3.WeS+ a7 4.Malt+ &b8 5.4bi+; Daca insa albul este la mutare, el nu mai trebuie s preseze pozi- fia, intrucat la 1 We8 ar urma 1.. b6+ si albul trebuie s plece cu regele la c5, deoarece la 2. 7 ar urma 2... He6+ 3.8xc6 gi ne- grul obfine remiza prin pat. Pentru a obtine victoria, albul trebuie si cedeze randul la mu- tare, adica va trebui s4 ajunga in aceiasi pozitie dar la mutare s& fie negrul! Aceasta se realizea-Yuri Averbakh z& prin mutarile 1.W4d4+.ca8 2. Wh8+da7 3. Wd8! Acum negrul este la mutare si cAstigul se obfi- ne dupa metoda cunoscuta. fn diagrama care urmeaza vom face cunostinta cu metoda stanjenirii regelui. yo Fa oO TO gn 1.84f6+ she8 2.8h8+ Gresit ar fi aici 2.8e6?? Hd6+! si Pat!= Nu ZW abircsedsienst obfine remiza prin Pat ale adver- | sarului! 2...2£7 3.88 &e7 Toa— te deplasarile turnului duc rapid | la pierdere. 3...Bd3 4.Wed+; 3...8d2 4.b7+ hes 5.Wb5+ hf7 6.Wcd+ ses 7.%8e6!, dupa care negrul este fa- cut mat sau pierde turnul. 3...8d1 4.c4+ he7 5.Wb4+ hes 6.he6! similar. | Tar acd 3...8e7+, dupa 4.c6f5 chg7 5.Wd8 Hf7+ 6.cbg5 ®h7 7.dd Bg7+ 8.6 hes 9.8d8+ &h7 10.!e8 se ajun- ge in pozitia studiata anterior, dar pe celalalt flanc.. 4.Wg8! He7 4...8d3 S.Wh7+; 4...8d2 5.We5+; 4..Hd1 5.Wg5+ hfs 6. 4+ che7 7.Wh4t+ 2f8 8.che6 si din nou negrul ori este mat ori pierde turnul. 5.4%g7+ &d8 6.1f8+ &d7 7.2d5 Bb7. Depla- sarile turnului pe verticala duc la pierdere rapida. 7...2c3 8.Wg7+; 7..Bc2 8.Wi5+; 7...8c1 8.WES+ he8 9.4hS+ chd7 10.He4+ d8 11.2d6! Din nou aceeasi situafie. 8.%Yf7+ &c8 9.%¥e8+ bc7 10.be5 Ba7 11.We7+ Sb8 12.8d8+ &b7 13.2b5 Had 14.Wd7+ &b8 15.hb6! Si negrul nu mai are aparare in fata ameninfarii de mat. Cu turn contra regina ne pu- tem salva doar in anumite pozitii de exceptie: = of GO a O Negrul fiind la mutare se poate salva datorita pozitiei nefavora- bile a figurilor albului. 1...2g7+! 2.85. Dupa 2.2f6 urmeazi sal- vator Hg6+3.c2xg6 si pat! LuHf7+ 3.cbg6 EBg7+ 4.cbh6 Bh7+! Daca albul ia tumnul ne- grul este pat, iar daca nu jl ia ne- grul da sah etern.Cetrebuie 94 gtim despre finaluri DAMA CONTRA UNEI FIGURI USOARE by - 2a/A Contra unei figuri usoare dama cAstigd cu usurintaé. Daca adversarul are un nebun, regele si regina se apropie de regele ad- vers pe cimpuri de culoare opus WY 7 J nebunului. asebEncHa Over ioig@an 1.hb2 bd5 2.8c3 Ded+ 3.843 Ac5+ 4.83 Deb. Negrul in- cearcd s& se mentina cat mai mult timp in centru 5.WfS+ bd6 6.204 AcS+ 7.24 De6+ 8.e4 Dc7 9.WeS+ 2d7 10.46 De6 11.kd5 Dc7+ 12.5 De8 13.We6+ dB 14.17 Ac7 15.2d6 De8+ 16.26 si negrul are de ales intre a pierde calul sau a fi facut mat. = wee aore 1.8b5 hd6 2.244 Be6 [2...2c6 | 3.86 chd7 4.che5] 3.Wb6+ Le7 4.05 SET [4...2d7 5.Yc7 he8 6.bf6] 5.4e7+ he8 6.f6! Stanjenirea regelui advers se face la fel de usor ca si in cazul | regelui advers singur. | Calul protejeaz4 mai bine re- gele decat nebunul, insa el nu poate face fata unei figuri atat de puternice ca regina.Yuri Averbakh TURNUL CONTRA CALULUI bE - 2A De regula, cu turnul contra calului nu se poate castiga insa pentru a objine remiza apararea trebuie sa joace foarte exact. =~ yoeoonro Le ZZ Gi biicriGarecutiagiain Dupa 1.s8f6 singurul rispuns al negrului este 1...Qh7+ Pier— de 1..&h8? 2.He8 dg8 3.he7 si calul se pierde 2.26 8+ 3.h6 Hh8 4.87 g8! Din nou pierde 4...Qe6 $.8f6!. 5.Bg7+ ®h8 6.8g1 S-ar parea ci al- bul a obfinut mult, dar si acum negrul are resurse suficiente pentru egalitate. 6..0d7! Sin— gura aparare! La pierdere duce 6..Hh7 7.2¢6 kegs (7... A/8+ 8.0f7 Dh? 9.Bg8H) 8.%g2 DES+ 9.cef6+ bh8 10.817 Dh7 11. 8g8#. 7.%2g6 chg8! 8.892. Negrul se salveaza si dupa 8.2d1 A+. 8.218 si negrul se apara. Deci in finalurile cu turn con- tra cal aducerea regelui la banda nu este periculoasa. Dar, exista si pozitii unde, datorita pozitiilor nefavorabile ale regelui si calu- lui, remiza nu se mai poate obti- ne. De exemplu: = yw se oor o a cdefgn Aceasta pozitie este cunoscu- ta inca din secolul al [X-lea. Ci- titorul va putea gasi cu usurinta cAstigul si in cazul in care turnul se va deplasa pe orizontala si nu pe verticalé. 1.247 b8 2.2b6 a8 3.8h7! Bineinfeles nu 3. 8xb7 si ne- grul este pat! 2d8 4. 2h8 cu cas- tig. Acest exemplu demonstreazi ca, de regula, pozitia calului in colt este nefavorabila. Alta posibilitate de joc la cas- tig in acest tip de final il reprezin- tA cazul cAnd regele si calul sunt departati unul de altul existand posibilitatile fie de a castiga ca- ul, fie a face mat.a abc adetgah 1.Be4 Adl Ae urmeaza 2.cbf6, 3. sbg55 si calul se pierde, iar la 1...202 2.5 a3 3.2c5 @bl 4.bb4 Ad2 5.8f4+ whe7 6.2c3 Abl1+ 7.sb2 Ad2 8.82c2 din nou calul este pierdut. 2.8f4+ 297 3.8f3! Acum calul este indepartat de rege si acti- unea de capturare poate incepe: 3...cbg6 4.che5 hgs Schad shed 6.2f1 Db2 7.2b1 Dad 8.8b4 ! si calul se pierde! =p woe oor @ XS Soe oT eT TURNUL CONTRA NEBU- NULUI bE - bf Finalurile de turn contra ne- bun, de regula, se incheie remiza. in aceste finaluri ca gi in cele de turn contra cal, aducerea regelui la banda nu este periculosa in- trucat o aparare corecté duce la remiza si la marginea tablei. Trebuie sa tinem minte ca regele trebuie sa se retraga in coltul de culoare opusa | nebunului sau. Ce trebuie 98 gtim despre finaluri Pozifia critica cea mai impor- tanta este urmatoarea: ecabesewag cenafan: Regele negru se afia in coltul bun si toate incercarile albului | dea face mat nu reugese in cazul unei aprari corecte. ins, cand regele negru se afla in colful rau, albul obfine victo- ria: awe re oare = Oe Go ae Daca albul ar fi la mutare ar castiga imediat prin 18d7 &b6 2.8b7 Qc5 3.Bb8+ Af 4.8d8 @h8 5.8xf8 mat. Daca negrul muti, nebunul trebuie ascuns, ferit de dublele ameninfari: 1..2g1 2Ef1 &h2 3.8h1 2g3 4.821 2h2 5.892!Yuri Averbakh Cu toata rezistenja indarjita prin atacuri succesive ale nebunului, albul obliga regele negru si mute §..Re5 6.8e2 2d6 7.8e8+ £8 cu mat in doua mutari. | Uneori cu turn contra nebun | se poate objine victoria si daci | fortele adverse sunt dislocate, ca | in exemplul urmator: | In aceasta pozitie, finalul unui | studiu, albul castiga cu mutarea | 1.82£3 si cu toata aparenta sa mo- bilitate, nebunul negru se pierde. De exemplu 1...2h4, La 1...2c7 urmezi 2.8e8+ @h7 3.Be7+, iar la 1...2b8 2.8e8+ 2.8h6+.