MIJLOACE PENTRU Mijloace pentru mé: isurarea dimensiunilor liniare — rigle, sublere, micrometre Inca din cele mai vechi timpuri omul a fost supus cunoasterii distantelor si a locatiilor, fapt pentru care a aparut necesitatea de a masura. Apatitia schi | burilor si a tranzactiilor a impus amplificarea si diversificarea masurarilor si a | adus un element nou: uniformitatea masurétilor. Masurarea unei marimi fizice impune utilizarea unor masuri si aparate de ma- surat (fig. 2.1), folosind diferite procedee sau metode de masurare. ‘DERETINUT! | La baza oricarei masurari sta un fenomen, o legitate sau un efect fizic. | In Sistemul International lungimea reprezint o marime fundamentald. Notiunea de lun- gime se refera la: time, indltime, grosime, raza, diametru si distanta. Unitatea fundamentald pentru lungime in Sistemul International de unitati de masura SI este metrul [m]. G be supls yz Originea metrului dateazé din secolul al XVIII-lea. Au existat doud variante: ee. * Ya ooom din lungimea cercului meridian sau, echivalent, 10-7 din distanja de la pol la ecuator de-a lungul unui meridian; | + lungimea unui pendul gravitafional cu perioada de oscilatie de 2s. | In 1791, dupa Revolutia Francezé, s-a ales prima varianta, pe considerentul de-a putea oferi fie~ carui, stat posibilitatea de-a determina lungimea unui metru. Anume, orice fard are acces la un are dintr-un meridian, lucru care permite méasurarea lungimii cercului meridian. Deoarece perioada de oscilatie a pendulului gravitational depinde de accelerafia gravitationald care la réndul ei va- riaza cu latitudinea, pentru aplicarea definifiei este necesar accesul la un punct de pe Pamént de lao anumita latitudine. | MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 1920 20mm 20mm | | | Fig. 2.2. Metruletalon | “Tnurma masuratorilor s-a realizat un etalon constand dintr-o bara dintrun alae Plating, avg | |trasate dou marcaje la distanté de un metru unul de celalalt. Ulterioy s-= Cones at C8, dintrg |eroare legata de calculul turtirii Pamantuli, distanta etalon era cu 0,2 in mel cs dect de “finitia originalé; s-a stabilit insa ca etalonul s4 ramana definitia unitatii de masura. In 1960, des. “nitia metrului a fost inlocuita cu lungimea egala cu 1.650.763,73 lungimi de unda in vid ale rag. | fie care corespunde tranzitiei intre nivelurile 2p"°si Sd ale atomului de kripton 86. Stiati cd...? @ La 28 februarie 1875 s-a adoptat Legea pentru aplicarea Sistemului Metric de masuri $i greutdfi. La articolul 2 al acestei legi se prevedea ca pand la data de ! ianuarie 1879 se vor intocmi tabele comparative de mésuri $i greutati care sa stabileascd corespondenja dintre unitaile de masurd metrice si unitiile vechi, pe care le numim unitéifi arhaice. La articolul | 4 al legii de aplicare a Sistemului Metric se prevedea ca la | ianuarie 1879 Sistemul Metric de mé- suri si greutéti va deveni obligatoriu in tranzacfii, iar de la 1 ianuarie 1881 va deveni obligatorin in toata intinderea teritoriului Roméniei. In Explicatiuni asupra transformarii misurilor si greutijilor noi in vechi si viceversa adre- Sate tuturor primariilor din fara de catre Comitetul special pentru supravegherea aplicarii sist mului metric de masuri si greutafi se araté c& pentru a transforma un numar de pogoane in hee- tare, de exemplu, se inmulteste acel numar cu 5 012 $i apoi se imparte acel numéir cu 10 000; spre exemplu, 158 pogoane se transforma in hectare inmulfind 158 cu 5 012, ceea ce dé 791 896, si Impartind la 10 000, rezulté 79 hectare si 18,96 ari. Féilcile se transforma in hectare inmulfind cu 143 si impartind apoi la 100. Astfel, 158 de fallci se transforma in hectare inmultind cu 143, ceea ce dé 22 594, si impdrtind la 100, rezulté 225 hectare gi 94 ari. DENUMIRE _VESTA FUNIE | 4 prajini PRAJINA 3 stanjeni 669m | | STANUEN __eyicore 223m | cor 66,4cm 63,7 cm © pana | TOdeoet© | or e7sem | 24.625em [crauaac Wind | 20,5 mm |__DEGET 10Mt_ "25mm | 7 une ~~ D 3. lat de palma; 4. deget /palmacsformarea lun a tt rade lungime, se realizes seat? Mtr-o Informatie sau o indicatie echivalentd, exprimatd in | unit on dig £228 Cu aparate de mésurat lungimi (fig. 2.4). Din gama acestor dispozitive / aparate fac parte: MICROMETRU COMPAS COMPARATOARE Fig. 2.4. Aparate de mdsurat lungimi Masurarea distantelor poate fi ficuta fara a aplica metrul pe acea distanja cu ajutorul aparatelor numerice sau al rolelor / roilor de masurare. 2.1.1. Rigle. Sublere. Micrometre [Rigle gradate) Masurile de lungimi cu repere sunt instrumente ale céror valori reprezinta distanta dintre dou repere, trasate perpendicular pe axa instrumentului. Acestea sunt: ruleta, rigla metalic’ rigid’, rigla metalicd flexibila. Rigla gradaté se utilizeaza la masurarea final a lungimilor. de trasare, Constructiy, riglele gradate pot fi: * rigide; «# flexibile; © metalice; ¢ nemetalice. oe . O rigla (fig. 2.5) este caracterizata prin repere trasate din milimetru in milimetru sau echiva- 25,4mm). la este mult utilizata la operatii lentul in inch (1 inchi 2‘ 2 J @ MASURARI NEELECTRICE $1 ELECTRICE i june patrata, dreptunghiuia, | Riglele metalice rigide contin mai multe repere si sunt cu sectiune P Ptunahinta ~*~ trapez: . - can TO exter ox pont warcare_ CSS a —o 1 2 3) 9 er 9 50 Ju ob) orb Fig. 2.6. Ca si riglele metalice rigide, riglele metalice flexibile contin mai multe repere. Se confecy, neazé din banda de otel calita si revenita (fig. 2.7). Fig. Pentru verificarea suprafetelor se folosesc rigle care pot fi cu muchii active, cu fete active si sy forma de pani (fig. 2.8, fig. 2.9). “Rigld cu 0 fafa activa " Riglé cu doud fefe active Fig. 2.8. Rigle cu fete active i ‘suprafata activa | __ Fistacu3 much active Rigid cu o suprafaté activa Fig. 29. Rgie cumuchls ef active (sublerel Sublerul (fig. 2.10) utilizat la masurarea lungimilor este cel mai raspandit mijloc de masuet® a lungimilor mici cu precizie ridicaté, in raport cu rigla gradata, Instrumentul este format dintr? rigla cu scala gradata si un cursor cu vernier. La masurare, precizia sublerului este de 0,1 mm 0,05 mm, 0,02 mm. Rigla gradaté este parte componenta a sublerului unde se regase DL 28 elementele: ciocul scurtsiciocul lung, Gradarea este ralimett- | brace | Cursorul culiseazé pe rigla gradata. Cursorul este previzut © | —~ Fun vernier, care are gradatiile functie de precizia instrumentull | \ | aaa - | @1mm, 0,05 mm, 0,02 mm). | verier | Spre exemplu: la 19 diviziuni de pe rigla gradati corespund 10.4" | = e | ziuni pe vernier, in cazul sublerului cu precizie 1/10. Fig. 2.10. Subler 2 de z=mw iploace peru tiusuna sno Infigura 2.11 sunt redate elementele componente ale unui subler ce poate masura dimensiuni are, interioare si de adancime. exterior 7 = clout tung al riglel | 4—ciocul scurt al cursorulul; 5 — cursor; Xana 7 6 ~ gurub de blocare a cursor 7 = rigla gradata; 8—vernier | | 9 ~ piulita dispozitivulul de avans fin al cursorulu 10 — loc pentru marcare; 11--tiia de adancime. | Fig. 2.11, Subleral de exterior, interior siadéncime Modul de masurare cu ajutorul unui subler (masurarea de dimensiuni exterioare, interioare sau de adancime) este redat in figura 2.12. Fig. 2.12. Diferite posiblitai de masurare cu sublerul: a~dimensiuniexterioare; b~ dimensiunl interioare; ¢~ adancimi Este o scala gradata ajutatoare, suprapusa peste o rigla gradata pentru a permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale riglei gradate (fig. 2.13). [em | a - | oom i 2 | | rn | cus’ ul tutuutodl | | meus lot dutatatubutuduial | | eee eT ea | Sb bea D12sase78 90 | L —_1/10-4,90 L_ Clasificarea sublerelor SUBLERUL (cel mai utilizat mijloc de masurat lungimi — format dintr-o rigla cu scala gradaté ‘in mm si dintr-un cursor cu vernier) poate fi clasificat: + dupé precizie: 0,1 mm, 0,05 mm, 0,02 mm; + dupd limita superioard de mésurare, notatd cu yL"(L + dupa destinatie: exterior, interior, adancime. 50; 200; 300; 500; 800; 1 000; 1 500;2000 mm); 23= MASURAR] NEELECTRICE $I ELECTRICE Pe — a 5 __“ntrumasurarea dimensiunilorexterioare,interioare siadéncime, utlizim sublerele din g, 4 ‘ura, vy ig. 2.14. Sublere de exterior, interior si adancime (clasice, cu ceas, numerice) Sublerele pentru trasaj (fig. 2.15) au cursorul Sublerele oe roti din cursoare cu doua verniere. is II K revazut cu un cioc ascutit pentru trasaj, fate (fig. 2.16) sunt prevazute cu dou igle perpendiculate si doug = Fig. 2.16. Sublere pentru rofidinfate Pentru masurarea adancimilor sunt utilizate sublere pentru adancime (fig. 2.17) Fig. 2.17. Sublere de adancime ee La aceste sublere, rigla culiseaza intr-un suport-traversa, care part vernierul, suprafat? sprijin fiind lama. 24* Mijloace pentru masurarea marimilor neelectrice Cum se citeste o lungime masurata cu sublerul? RIGLA GRADATA, La masurarea cu sublerul se va proceda astfel: | *Se prinde piesa de masurat intre ciocurile sublerului; + Urmariti ce valoare indic& rigla gradata depasita de reperul zero de pe vernier; * Cititi valoarea diviziunii de pe vernier care se aliniazi cu una de pe rigla gradata a sublerului; *Cifra citité la vernier se va inmulti cu precizia de masurare a —— sublerului, Diametrul masurat al piesei, prinsa intre ciocul fixsicel | mobil ale sublerului, se determina astfel: ~pe rigla gradata inaintea reperului nier se citeste valoarea 28 mm; ~valoarea diviziunii de pe vernier, care se aliniaz cu reperul de pe rigla gradaté, este 30, ~ calculam valoarea masurat, dupa formula: 28mm + 0,02 mm/div x 30 div = 28,6 mm. Aplicatii 1.Pentru sublerul cu vernier a cdrui divi- ziune are valoarea 1/10 mm (fig. 2.18), precizati care este valoarea masurata, »zero" de pe ver- blll recizie 0,02 | => => Rezolvare: =2 _ Diviziunea ,0" a vernierului este pozitio- mae hata in dreptul diviziunii .45" de pe scara Fig. 2.18. Vernier cu diviziune 1/10 mm =9 gtadata a riglei. Urmarim pe vernier care divi- ziune este in ,prelungirea” gradatiei de pe rigla. Se observ: =9 in dreptul diviziu 3 = = > 2 2 a Ca aceasta ceringa este obtinuta #6" de pe vernier. In consecinta, valoarea masurata este data de relatia: 45 mm + 0,1 mm/div x 6 div = 45,6 mm. —— es 2. Precizati care este clasa de precizie a sublerului din figura 2.19. { | ~| R: 0,05 (1/20) | | “Fig.2.19, 3. Valoarea masurata de sublerul din figura 2.19 este: Subler cu vernier a cArui diviziune are valoarea 1/20 mm. R: Rigla indica 24 mm. Vernierul indica 8 diviziuni. L=24mm+8x0,05 4,40 mm. 4. La masurarea adancimii unei gauri se folosesc sublerele de adancime. Modul de masurare este indicat in figura 2.20. Utilizati un subler de adancime, din do- tare, pentru a efectua masurari. 2.20. Mdsurarea cu ajutorul sublerului de adancime 2526 a lungimilor Sublerul este un instrument de masurare Cu ajutorul sublerului se masoar’: + Dimensiuni interioare si exterioare: + Dimensiuni in adancime (gurl, canale, prague + Elemente ale rosilor dingate; *Cote pentru trasaj Sena ublerul se compune dint-o riglé gradata si un vernier. Bups prec ce ublerele sunt cu precizie: 1/10, 1/20, 1/50. a cu ajutorul sublerului a dimensiunilor: 7 ~ partea intreaga a valorii masurate (numarul de milimetri) se citeste pe rigla gradata, in drepty reperului zero de pe vernier; , i ~ partea fractionaré a valorii este determinata prin citirea prelungirli reperului de pe verniercy cel de pe rigla gradat, numarul de diviziuni citit pe vernier se inmulteste cu precizia inst mentului isa aluate isa de eve G 1. Precizayi ce elemente sunt necesare pentru cunoasterea complet a lungimii unui corp: a) valoarea numerica; b) unitatea de masurd; ©) valoarea numericé si unitatea de masura; d) valoarea numerica si simbolul marimii respective, 2. Indicati care sunt multipli si submultiplii metrului, 3. Si se efectueze urmatoarele operat exprimandu-se, de fiecare dat, rezultatul in unital lt 40 hm + 230dm = 250mm +15cm+3m 6 km - 20 dam + 35 hm = 240,000 um + 500 mm +3 dam = 500 mm + 2.500 mm +7 dam = 4. Realizati corespondenfa dinte diferite elemente din ¢ coloana A si rolul acestora in procesul de masurare Dupa pozitia suprafetei de masurare: eee : r 28 ee == Mijloace pentru masurarea marimilor neelectrice Micrometrele de adancime (fig. 2.23) sunt utilizate la masurarea adancimil unor fante, gurl etc. 2 dl ime: 1 —talpa micrometrului, 2— ti de masurare, 3— dispozitv de blocare,— 4— bucsé cllindricé graciata in milimetr si jumatat/ de milimetru, 5 - scala gradata a tamburulu 6 — aispozitiv de limitare a fortei de apasare » Dupa destinatie ~ micrometre: pentru sarme Sa pentru filete pentru hartie pentru tuburi Fig. 2.24. Micrometre utilizate pentru destinafii speciale > Dupa precizie: de 0,01 mm; 0,002 mm; 0,001 mm.2.2) « mAsunAni NeEvECTRICE $1 ELECTRICE te de masurare multiplu de 25 mm, jy .e construiese cu limite de ™ ude __ oats come entre #25 CU ay 2 ‘ard 25 mm sicea superioaré 50 mm. Limitele cresc in 25 mm, — astfel c& exist’ micrometre pana la 475+ Observatio Elemente componente [ In figura 2.25 sunt prezentate elementele | ‘componente ale unui micrometru. INE] DE BLOCARE | ‘BRAT CILINDRIC GRangr Principiul de functionare | PYLTAA Principiul de masurare cu scala gradaté PRULTADE RecLge circulars consta in transformarea_miscarii de rotatie a unui surub cu pas fin, de obicei 0,5 mm, denumit surub micromettic, intr-o pmeeieyy! fm deplasare liniara. wangow De MAMPULARE™ Masurarea cu ajutorul micrometrului se face parcurgand urmatorii pasi (fig. 2.26) as 1. se prinde piesa de masurat - P -intre nicovalé (2) si as 2. se roteste tamburul (6) utilizand mansonul de manipulare (7), pana la apropierea suf. cienta a piesei (P) de tija palpator (3); as 3. se continua miscarea de rotatie cu ajutorul dispozitivului de limitare a fortei de apasie (8), pana cdnd se constata cd s-a obtinut forta de apasare necesara; as 4. citirea indicatillor consta in citirea numarului intreg (9) si a jumatatilor de milimetru (10) pe bratul cilindric (5), corelat cu citirea sutimilor de milimetru pe tamburul (6); as 5. valoarea lungimii masurate se obtine din: citirea valorii numarului intreg de miline tri (9) la intersectia dintre axa orizontala a gradatillor de pe cilindru si marginea tamburului 6 si citirea valorii jumatatilor de milimetru (8). La aceste citiri se va adduga gradatia sutimilor de milimetru (11) de pe tamburul micrometrului (6), gradatie care trebuie sé fie In coincident a linia axialé a bratului cilindric. Fig. 2.26. Masurarea cu micromatrul {In cazul prezentat in figura 2.26, valoarea masurat cu ajutorul micrometrului este obtinutéast™ + 13 diviziuni intregi, masurate pe bratul cilindric (numa ir . \treg — : +0,5 mm masurati pe bratul cilindric (umatate d tr cal 9 r le milimetru — +20 diviziuni masurate pe tamburul (6), corespunzator sutimiiorae nt ™ Rezultatul masurarii este: 13 +0,5 + 0,20= 13,70 mm 30 = =o | = DL j- AllObservatii: bratul cilindric al micrometrului are 25 de diviziuni inscriptionate . ppe scala liniara (9), Marimea unei diviziuni este de 1 mm. Reperele inscriptiona- Sa tedeasupra (in anumite cazur, sub) liniei de marcaj (10) sunt destinate pentrua —* marca jumatatile de milimetru, Scala gradata circular, pe tamburul (6) al micro- Obserrafie — metrului, are 50 de diviziuni, Marimea unei diviziuni este de 0,01 mm. 1, Precizati ce valoare indica’ micrometrul in figura 2.27. Raspuns: 8mm | a | 0,5 mm 2.Masurand cu_micrometrul ferestrele a $i b. Precizati ce valori indica micrometrul 7 TL cele trei situatii. Fig. 2.28. ® Mijloace pentru masurarea marimilor neelectrice figura 2.28 s-au obtinut rezultatele evidentiate prin ace | | Micrometrele sunt instrumente de masura dotate cu un vernier circular, folosite la determinarea lungimilor exterioare, interioare sau de adancime, Precizia acestor instrumente este: stfel: = 0,02 mm; 0,01 mm; 0,001 mm. Citirea dimensiunii masurate cu ajutorul microme- trului se face verificand punctul de intersectie dintre 10 35 a9 linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului, Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm, la care se adauga sutimile de milimetri citite pe tam- bur. Valoarea masurati este: 21,92 mm. 32 J = MASURARI NEELECTRICE $1 ELECTRICE Fist: do evaluate ; 1. Orice micrometru prezint& a) dou’ scale gradate; b)o scala gradat O)trei scale gradate. 2. Partea intreaga a valorii masurate se citeste Pe: a) tamburul gradat; b) scala milimetrilor; ©) scala jumatatilor de milimetru 3. Surubul micrometric din componenta micrometrulul are past 2)0,5 mm; b) 1mm; : 10,01 mm; 4) 0,002 mm. 4, Precizati ce fel de micrometru este redat in imaginea alaturata: a) analogic de exterior; b) numeric de exterio 0) de exterior cu parghie: d) de interior numeric. A- 2mm 6.2 x0,01= B-omm 6. Pentru mijlocul de masurare din figura de mai jos: a) Precizati denumirea mijlocul je masurare. ) Indicati marimea fizic’ masurata cu acest aparat. | | ©) Identificati elementele componente ale aparatulu, | numerotate cu cifre de la 1 la 6 (1,2,3,4,5.6) \ ¢) Specificati un alt mijioc de masurare, de tip aparat, Pentru marimea fizica precizata la punctul b. |* Mijloace pentru masurarea mérimilor neelectrice 7, Scrieti, in spatiul de raspuns, informatia corect care completeaza spatille libere: Domeniul de mésurare al micrometrelor este de ...(1).-. mm. Micrometrul de adancime masoard ...(2)-.. gdurilor infundate si a pragurilor. Micrometrul pentru roti dintate este prevéizut cu suprafete de mésurare in formd de «..(3)e.« Lamicrometrele ...(4)... rezultatul masurarii este afisat numeric.. 8. Precizati semnificatiile cifrelor 1 ~ 10 ale micrometrului din figura urmatoare: 9. Indicati la ce este utilizat micrometrul din figura de mai jos. 2.1.2. Raportoare f 7 _,. Unghiurile si conicitasile reprezinté elemente geometrice frecvent in- | (Rectutd: suplimentard séinite in constructia de masini, la asamblarea elementelor de meca- | | nied find. | | Unitatea de masura folosita pentru unghiul plan in SI este radianul, cu simbolul rad. Radianul reprezintdi unghiul dintre dou | raze ale unui cerc care delimiteaza pe cir- cumferinja acestuia un arc de lungime |egalé cu raza cercului. Pentru unghiul solid, unitatea de mé- surd in SI este steradianul, cu simbolul Sr. Steradianul este unghiul solid cu varful in centrul unei sfere care delimiteazé pe |aceasta o suprafafa egala cu aria unui pa- trat cu latura egala cu raza sferei 7 “In practicd, unghiurile plane se masoard in grade, Intre grade si radiani exist urmatoarele relaii | de transformare: unghi solid | 0 ° 180' Pte | a(grade)= 18°. a(radiani), respectiv: Wad =——=57°17'44, 8 | = 33ae Tapia 12! = MASURARI NEELECTRICE $1 ELECTRICE Pentru mésurarea unghiurilor sunt folosite tre! metode: = metoda de control prin comparare; = metoda de masurare indirect’ —metoda de masurare cta. Metoda de masurare directé foloseste instrumen- te si aparate cu scala unghiulara. In acest fel sunt uti lizate: raportoare mecanice, raportoare optice, nive- la cu bula de aer, cap divizor, platou sinus, rigla sinus, nivelé electronica, goniometre (fig. 2.29). Poe i Raportorul mecanic este un instrument de masurat unghiuri De iad tan dec lor cu vernier sau cu cadran. Acesta executa masurart - ip aa ou Ura Pentru masurare, talpa corpului 1 se asaza pe o suprafata, rigla eags cu butonal seen seaza pana se suprapune pe cea de a doua suprafata, unde se bloche le bloca Discul mobil 3 ce s-a rotit, se blocheaza si el cu butonul de blocare 6. Dupa indepartarea raportorului se fac citirle (fig. 2.30). Parti componente: 1-corp; | 2-disc; 3 -disc mobil; 4-rigla mobila; Ik 5—buton de blocare a riglet 6 - buton de blocare a discului3 @- unghiul masurat. 34= Mijloace pentru mdasurarea marimilor neelectrice ‘DE RETINUT! | Masurarea unghiurilor sia conicitatilor se face in practica prin urmatoarele metode: -metoda masurarilor etalon; ~metoda goniometrica prin care unghiul se determina direct in grade, minute si secunde; —metoda trigonometrica prin care unghiul se determina prin relatii trigonometrice. | Metoda masurarilor prin care unghiul | Metoda trigonometrica prin care | | etalon cu: se determina direct in grade, minute si | unghial se determing prin rela fet ____| secunde eu: trigonometrice cu: E - calibre conice; ~ raportoare mecanice simple; | ~rigle de sinus; - calibre unghiulare; ~ faportoare mecanice cu vernier; | - raportoare de sinus; |-sabloane unghiulare; | -raportoare mecanice optice; gle de tangent. |-echere, -nivele; | ~ capete divizoare optice; ~mese rotative. Metoda goniometricd de masurare consta in aceea ca valoarea unghiurilor se masoara direct in unitati unghiulare. Verificarea unghiurilor se face i cu ajutorul echerelor prin metoda fantei de lumina. Echerele sunt realizate pentru unghiuri active: 45°, 60°, 90°, 120°. 1. Verificarea unghiurilor se face cu ajutorul: a) echerelor; 0) riglei gradate; b) raportoarelor; d) sabloanelor. 2. Masurarea unghiurilor se face cu ajutorul: a) raportoarelor; ©) sublerelor; b) echerelor; d) sabloanelor. 3. Precizati tipurile de unghiuri ce pot fi masurate cu echerele din imaginile urmatoare: 4. Identificati urmatoarele instrumente de masura si verificare:! I, = MASURARI NEELECTRICE $1 ELECTRICE 2.1.3. Verificarea suprafetelor ; trebuie s8 indeplineascd condita de plang, le, ghidajele, mesele functional precum “nd indeplinesc conditia dea fi plane, * Suprafetele anumitor subansamble sau piese Caile pe care se deplaseaza o serie de subansam elemente constructive pot fi utilizate numai atun Abaterea de la planeitate reprezinta dis- tanta dintre planul de referinta si planul paralel cuacesta, Masurarea, respectiv verificarea planeltatii, se realizeazi cu instrumente mecanice i in- strumente optice, Cainstrumente mecanice de verificare a pla- neitatii enumeram: + rigle pentru verificarea planeitatii (fig. 2.31); + placi pentru verificare a planeitatti; snivela, Riglele pentru verificarea planeitatii pot fi: cu muchii active, cu fete active sau sub forma de pan O alta posibilitate de verificare este cea care foloseste rigla de planeitate (fig. 2.32). Pentruverificarea planeitatiicuajutorul riglei se foloseste metoda fantei de lumina (fig. 2.33). Se pozitioneaza rigla ca in figura si se verifica daca exista fanta de lumina. Placile pentru verificarea planeitatii au su- prafetele active in forma dreptunghiulara sau patrat& cu dimensiunea minima 150x100 mm. Nivela este folosita si ea ca instrument de verificare a planeitatii. Se cunosc doua tipuri de nivele: cu cadru si nivel de coincidenta (fig. 2.34). Ultima se foloseste in principal pen- tru masurarea unghiurilor, Fig. 2.33. Verificarea recilinitai prin metodo fom de lumina Fig.234 Nivel cu lasor~ riven walpancie Ca instrumente optice de verificare a planei- tatii se folosesc: luneta $/ colimatorul (fig. 2,35), luneta autocolimatoare, liniarul optic, liniarul cu laser (fig. 2.36). —— a -35. Vericarea planeta cu lunetas"liniar optic laser liniar Fig. 2.36. ot Verificarea planeita' a tinute pot fi representate grafic cores Schema de masurare, convenabil leas Rezltatele ob- r , obfinandu-se o imagine fideld a supraf supus verificarilor.Acestlucru se face cu autora planmmetalus et este Pletal directii de | >= deplasare a comparatorului ~ Fig. 2.38. Verificarea planeitaii cu ajutorul comparatorului Comparatoarele sunt mijloace de masurare cu ajutorul cdrora se efectueaz& masurari relative, adicé se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale ale pieselor. pot determina abaterile de forma si abaterile de pozitie ale cilindricitate, paralelism, perpendi- Cu ajutorul comparatoarelor se mai pieselor (abateri de la circularitate, planitate, rectilinitate, Cularitate etc). 3712.) ) emAsuRARINEELECTRICE ‘SHELECTRICE Clasificarea comparatoarelor: testul, = mecanice: comparatorul cu cadran, minimetrul, ortot imessul, pasametrul; z + optice: optimetrul, microscopul de atelier; d + electrice; v = pneumatice. F Principatele elemente ale unui comparator sunt: palpatorul, mecanismul de transmitere si amplificare, dispozitivul indica- tor (fig. 2.39). Rolul acestor elemente este: 7 " “palpatorul vine in contact cu piesa in timpul masurdril, el coboara si urcé in functie de denivelarea piesei —mecanismul de transmitere si amplificare [~ este format dintr-un sistem de parghii si roti 1 2 k 1 jintate avand rolul de a amplifica deplasarea palpatorului si de a transmite aceasta depla- sare la dispozitivul indicator; ~ dispozitivul indicator red, peo scala gradaté, prin intermediul unui ac indicator, deplasarea palpatorului si, ca atare, abaterea piesei care se controleaza. Elemente componente: | ‘Go° “0 1 —contoar de rotatii; 2-ac indicator; 3 —tij8 palpator; 5 —carcasa comparatorului; | 5 —scala gradata; 3 6 -limitator, . Comparatorul este utilizat pentru compararea dimensiunilor liniare. Marirea preciziei dem surare se realizeaza printr-o amplificare mecanica a deplasarii tijei palpatoare a comparator cu ajutorul unor angrenaje, parghii sau combinatii ale acestora. Domeniul de masurare este 0+ 10 mm, acul indicator puténd executa 10 rotatii a o suta de diviziuni. Comparatoarele au valoarea diviziunii de 0,01; 0,02, Pentru m&surare, comparatoarele se fixeaza ctr bratulge me (fig. 2.40) rt 1g. 2.40) intr-un suport® Mijloace pentru masurarea marimilor neelectrice Ceasurile comparatoarelor sunt reali- zate in variant analogic’, caz in care in- dicatia este dat de un ac indicator si in varianté numericé, indicatia fiind afigat’ pe un ecran LCD (fig. 2.41). Comparatoarele pot fi: de exterior, respectiv, de interior. . Jn figura 2.42 este prezentat un set pentru masurarea alezajului, iar in figura 2.43 un ceas comparator pentru masura- rea grosit Fig. 2.42. Fig. 2. 43. Ceas comparator de grosime Verificarea dimensiunilor interioare se face utilizand un comparator cu doua brate, acestea pu- tand fi actionate cu ajutorul unei clapete (fig. 2.44). Masurarea cu ajutorul comparatorului Pe suprafata de asezare a comparatorului (fig. 2.45) este plasata o cala cu lungimea nominal’ tn=50mm. Varful tijei palpatorului va fiin contact cu suprafata calei. Se are in vedere ca tija palpatorului sa fie la jumatatea cursei, pentru o deplasare in jos a acestuia.Indicator de tolerant cat plan-parsiels Suprafati de asezare Rama mobild a comparatorului, solidara cu cadranul scalei principale, se roteste pentruaaie reperul,0”in dreptul acului indicator. Rama va fi blocata cu ajutorul dispozitivului de blocare. Inlocuim cala cu piesa de verificat. Pe scala gradata a cadranului de ture cititi numarul intreg de mm, iar zecimile si sutimies citesc pe scala principal a cadranului. Aceste valori se aduné la valoarea de 50 mm (valoareat reglare); Deplasam indicatorul de toleranta in dreapta reperului,0” de pe scala principals, in drepulé viziunil care indicé 0,08 mm, iar al doilea indicator de tolerant se pozitioneaza in stanga pet "in dreptul diviziunii de 0,13 mm; : Valoare,+ se considera cand deplasarea aculul indicator "cand deplasarea acului indicator este in stanga reperul Daca acul indicator este intre indicatoarele de tolerant este in dreapta reperului,0", iar va! Ui ,0"; | c 2, dimensiunea piesei este bund. DE RETINUT! | Comparatoarele sunt mijloace de masurare dest tin Siege oC tive in raport cu dimensiunile nominale ale pieselon = S metoda indirecta (geometrica; gravimetric’), » metoda de comparatie; i > metoda volumetrica. 42p " Mijloace pentru masurarea marimilor neelectrice or + Metoda geometrica (ca metods indirect) utilizeaza formule. [SS de calcul, din geometrie, ale volumul «Metoda gravimetrica ( (ca metoda indirectd) se bazeazi pe definitia volumului: wns | Masé = Volum=—" 5 _ | m = Densitate | p ce unde: masa se determina prin cantarire, densitatea se alege mg din tabele functie de natura materialului, Prin metoda de comparatie, volumul lichi o masura etalon. Majoritatea mijloacelor de masurare a volumului se bazeazai pe metode de comparatie. Metoda de masurare volumetrica presupune: 1, Masuri pentru determinarea volumului lichidelor si gazelor 2. Instalatii pentru distribuirea carburantilor Ca masuri pentru determinarea volumului lichidelor si gazelor enumerai a) Masuri din sticla — acestea sunt mijloace de masurare a volumelor lichi- delor, au forme variate si majoritatea sunt confectionate din sticla. lului se compara cu b) Cilindri gradati — masoara volume cuprinse intre 5 si 1 000 ml, avand mar- cate volumul nominal si diviziuni ale acestuia (fig. 2.46). r | | de na- ori Fig. 2.46. Cilindr gradasi ipetele sunt destinate pentru masurarea cantitatilor mici de lichid (fig. 2.47). le Fig. 2.47. Pipete 43 &TT ss MASURARI NEELECTRICE $1 ELECTRICE er 4) Biuretele utiizate nlaborator pentt det ot minarea volumelor mici de lichide prin 39 Bette lite, Acestea sunt tuburi de sticld care eesen partea inferioara un dispozitiv de inc ana sau reglare a curgefil. . - snaclcur ¢) Seringile — sunt destinate injectarli de aot Dozan stante_medicamentoase organismelor penta (fig, 2.49). vurete Fig. prin care i - ‘entru stabilirea conti- Fig. 248-5 19 2.49. Sering Doral £) Butirometrele - sunt p nutului de grisime tn produsele lactate. faze. Pri iolele - in industria petrolier’. ; are 9) Fiolele ~ sunt utiizate i petrolers roduselor petroliere sunt utilzate my, prods 2. Pentru masurarea lichidelor alimentare : 7 metalice de capacitate, precum: cisterne auto (pent transportul auto al lichidelor, yt vagon (pentru transportul pe cale ferata), rezervoare (pentru depozitarea fluidelor) ~ fig. 25) Dozatoare volumetrice / gravimetrice at cont 7 Irancloitie cate neveser ca produsul si fie ealizat prin acumiulari cantitative, acumulircagy realizate cu ajutorul unor dozatoare. 7 Operatia prin care se stabileste volumul, debitul volumetric sau masa produselor se numeste day, J Do: | I DER ie me auto, cisterna vagon C_ Rezervoare i : tridi Fig, 2.50. Masuri metalice pentru capacitaiti mes Dozarea, urmata de obicel de ambslare, se face influx continuu sau discontinu In aie operatii cu caracter tehnologic, materiile prime si auxiliare se distribuie ji i prevazue® retetele de fabricatie. ie in cantitat Pr ‘Aceste dozatoare pot fi volumice, respectiv, gravimetrice, De a VC icé 2 : | : a /olumica si cea gravimetric se regasesc in industria chimica, industria alime™” res ustria farmaceutica, in agricultura, in laboratoare, in comer} et See = os s z etc, Fig-2.51. Dozatoare ravimetriceN&suri sterne 50, © sunt ozare, smite te cu «= Mijloace pentru maésurarea marimilor neelectrice Dozatoarele gravimetrice (fig. 2.51) sunt masini manuale, automate sau semiautomate, cu dozare gravimettica utilizate pentru dozarea produselor nefragile si ugor prafoase, cum arfi zahar, fain, malai, boabele de grau, orez, porumb, floarea-soarelui, diferitele feluri de leguminoase, snack-urile din porumb, amestecurile de soluri etc. Dozarea lichidelor (fig. 2.52) este o operatie realizata in scopul umplerii recipientelor folosite pentru ambalare, Debitul de dozare este determinat de viteza de curgere si diametrul conductelor prin care lichidele alimenteaza aparatele si utilajele de imbuteliere. Dozarea lichidelor in volum se realizeaza la masinile de dozat si ambalat, printr-o succesiune de faze. Principiul de functionare a dozatoarelor volumetric se diferentiaza dupa modul de transfe- rare a cantitatii de produs in recipient. Astfel de dozatoare sunt destinate ambalarii cantitative a produselor alimentare (ulei, bauturi alcoolice ‘sinealcolice, apa minerala, lichide farmaceutice etc). Fig. 2.52. Linie de imbutellere alichidelor cu ajutorul dozatoarelor volumetrice Dozatoarele volumetrice folosesc dispozitive de dozare automata sau manuala. | DE RETINUT! | ‘Volumul este o marime fizic’ derivata (in SI) care desemneaza proprietatea unui corp de a avea tridimensionalitate, adic’ intindere de-a lungul a trel axe perpendiculare pe care se masoara lungi- mea, latimea si, respectiv, indltimea sa (toate cele trei dimensiuni find, de fapt, valori de lungime) Unitatea de masura (In SI) este metrul cub (m) Cand volumul este ocupat de lichid se numeste capacitate. Relatia dintre unitatea de capacitate i volum este: ‘Uitru = 1,000028.10? m* Pentru determinarea cantitatii de lichide sau gaze cuprinsa in recipiente, se masoara volumele respective apeland la urmatoarele metode: > metoda indirect (geometricé; gravimet > metoda de comparatie; > metoda volumetrica. Ca masuri pentru determinarea volumului ichidelor si gazelor enumeram: + Masurile din sticl’; + Cilindrit gradati + Pipetele; + Biuretele; + Seringile; + Butirometrele; + Fiolele. 45,er Fisc: de evaluate inse intre: 1. Gilindrii gradati masoara volume cuprinse 7 - 2.000 si 5.000 ml; b.5 si 1000 mi; . 1 000 si 2 000 ml; d. 5.000 si 8 000 mi. » 2. Dozatoarele gravimetrice se folosesc pentru: a. dozarea lichidelor; eee b. dozarea produselor nefragile si usor prafoase; c. dozarea pulberilor; d. dozarea produselor fragile. . Operatia prin care se stabileste volumul, debitul volumetric sau masa produselorse nun a. volumizare; b. dozare; ¢. Comparare masica; d. determinare volumica. w 4. Pentru masurarea lichidelor alimentare sau a produselor petroliere sunt utilizate misus a. metalice; b. nemetalice; c. pneumatice; d. hidraulice. 5. Metoda gravimetric se bazeaza pe: \ a. definitia volumului; b. definitia masei; . relatia densitati; d. definitia densitati. 6. - - Precizati denumirea dispozitivelor din figura de mai jos si utilizarile acestora: Siow unit : ~ 7 ~ = 1 7. Efectuati urmatoarele transformari: 1 a.54m3=...1 P c mas