IL Proprietitifzice ale uidelor. Mari care caracterizezi fui 6 Compresiilitatea uidelor Compresiblitatea fluidelor este o misuri a schimbarii volumului acestora. dacorité variatiei de presiune. Sub influenta fortelor de compresiune, fluidee igi micgoreaz8, mai mult sau mai putin, volumul. Modul in care se comprimai un fluid (un gaz) depinde de frontiera acestuia, Cand fluidul este perfect izolattermic gi are loc o comprimare a lui, aceasta se poate face fra schimb de caldura cu exteriorul. Compresiumea este in acest caz, adiabaticd. Dacd fiontiera este perfect petmeabili, are loc schimb de cAldur8 cu exteriorul si temperatura jin realitate, ins’, ‘imine constantd, Se obtine, in acest mod, © compresiune izoterm frontiera nu poate fini 3, ceea ee face ca, in perfect impermeabilt, nici perfect permeabil ccazul unci compresiuni, aceasta si fie © compresiune izentropicd, Denumirea provine de la termenul izentropie, proces in care entropia sistemului riméne constantl, Procesele care au loc cu schimb atit de cildurd, edt gi de tueru mecani inte sistem si mediul inconjurator, sunt procesele politropice. Un astfel de proces este caracterizat prin ecuatia de stare: pv'=c G17) Indicele politropic este un numar real. Toate procesele definite mai sus sunt eazuri Particulare ale provesului politropic. Astfel, pentru n = J, procesul este izoterm, pentru n supraunitar, egal cu indicele adiabatic (raportl ealdusilor specifice), procesul este adiabatic. Pentru aer, de exemplu, valoarea indicelui adiabatic este de 1.4 Fiecare dintre cele trei forme de compresiune se poate obfine pentru timp diferit de ‘comprimare. Astfel, dac& comprimarea are loc intr-un timp foarte seurt, nu are foe sehimb de cldura cu exteriorul si se objine o compresiune adiabaticd. Dac timpul de comprimare este foarte lung, temperatura se mentine relativ constanti si are loc 0 comprimare izoterma. intre aceste dou’ forme, compresiunea este izentropica. ‘Compresibilitatea izoterma reprezintd proprietatea fuidului ca, la temperatura constanta, ‘luidul si-gi modifice volumul, datoriti variatiei de presiune. Dacd presiunea p se mareste ct 4p, volumul V se micsoteazi cu AV. Variatia relativi a volumului este, intro prima aproximatic, proportional’ cu variatia de presiune: s4Figura 3.1 Comprimarea fluidulu la cresterea presiunl Semnul minus se datoreaz& faptului c& variayile dV si dp sunt de semne contrare, pentru ‘cl 0 crestere de presiune determin o scfdere a volumului (masa fiind constant) si invers. Din formula de mai sus, rezultd dimensiunea si unitatea de misura a coeficientului m IN =1/ Pa [B= Mr LT si (8), Fcindu pe AV i tind la zero, se obfin: lw Ve G.19) Coeficientul se numeste coeficient de compresibilitate izoterma sau modul de compresibiitate. Se poate face o analogie cu legea lui Hooke. Se foloseste observatia cd, la o revenire la presiunea initial, volumul revine, gi el, la marimea initiala. Acest proces are loc datorits clasticititi. De aceea, inversul modulului de compresibilitate izoterma, se numeste modul de elasticitate, notat cu E sau cu € 6.20)ice care caracterizezi fluidele si este analog modulului de elasticitate pentru solide. Modulul de elasticitate al. gazelor supuse unor procese izoterme, este egal cu presiunea absolut. Afirmaia se justifies pomind de la ecuatia de stare a proceselor izoterme: pV = const care, prin diferentiere, conduce la Dar din (3.19) si (3.20), se serie de unde se objine E=p Pentru a exprima coeficientul de compresibilitate izoterma si modulul de elastcitate, in functie de densitate, se porneste de la m-= p 1’. Cum masa fluidului se consider’ constant, ri diferentiere, se obtine: O=dp-V + p-dv Se gisese relatile dp Gan E=p#. Pap Ldp 622) poiwe pb Pentru fluidele in stare adiabatic, cu coeficient adibatic k, se obtine formula: 6.23) Din relaie (3.21) si (3.23), rezult 56Not E=kp G2) imensiunea si unitatea de masuré pentru modulul de elastiitate, in SI, sunt: [] LY (Ey = 1 Nin? =1 Pa Modulul de clastictate al apei este 2,2-10° Pa, iar cel al acrului 1,42-105 Pa. Compardnd modulul de elasticitate al apei cu modulul de elastcitate al ofelului, se ajunge la coneluzia cd apa este de aproximativ 80 de ori mai compresibila decatofelul (Brujan}. in tehnica, prezinti interes modulul de elasticitate al uleiului, in cazul in care acesta antreneaza aer. Modulul de elasticitate al sistemului ulei-aer scade foarte mult. El depinde de presiune [Dragan]. Cea mai mare diferent dintre proprietyile fizice ale lichidelor si gazelor se afla in valorile modulului lor de elasticitate, adiea in compresibilitatea lor, Gazele pot fi comprimate mult mai mult decat lichidele si, ca o consecinjé, orice migcare care antreneazi varia nso, ale volumului specific det in cel al lichidelor. apreciabile in cémpul de presiune, va ccazul gazelor, de schimbari mult mai mari Compresibilitatea mercurului este cam 8% din compresibilitatea apei, iar ‘compresibilitatea acidului nitric este de sase ori mai mare decat cea a apei Coeficientit de compresibilitate izoterma pentru lichide sunt, aproximativ, constangi, ceca ce permite integrarea ecuatiei (3.21), folosind metoda separaii variabilelor. Pentru fluidele a cdror densitate variazi foarte pujin cu presiunea, modulul de compresibilitate poate fi considerat ca fiind nul. s7