ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

ÎN LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

MOTTO:
 “Lucrările făcute cu plăcere sunt adesea cele mai reuşite, la fel, ca şi copii
conceputi din dragoste.”
(Chamfort)

INTRODUCERE

A fi mama înseamnă a renunţa la tine pentru fiinţa căreia îi dai naştere. A naşte un copil
nu este uşor, dar a-ţi asuma responsabilitatea creşterii şi educării acestui copil este un lucru şi
mai greu.

Sarcina şi naşterea aduc modificări importante asupra organismului femeii, de aceea

perioada imediat următoare naşteriise numeşte lăuzie.

Lăuzia – este o perioadă în care femeia are nevoie de îngrijiri deosebite pentru o
recuperare rapidă şi completă pentru îndepărtarea tuturor complicaţiilor care ar putea surveni.

Activitatea asistentei medicale constitue un proces de rezolvare a problemelor şi trebuie

condus într-un mod logic şi ştiinţific.
 I. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
FEMININ

Aparatul genital se compune din organe genitale externe, organe genitale interne şi organe
genitale anexe. Sistemul reproducător la femei, prezentând modificări structurale ciclice care
coincid cu fazele ciclului menstrual, la rândul său dependent hormonal.

I.1. Organe genitale externe

I.1.1. Vulva
Vulva reprezintă ansamblul formaţiunilor genitale externe ale femeii: muntele pubian, labiile mari
şi mici, vestibulul, organe erectil. Este situată la capătul extern al vaginului, imediat în afară
himenului.

Este delimitatǎ:

 lateral, de labiile mari

 inferior, de comisura posterioară
 superior, de muntele lui Venus
Forma vulvei în poziţie ginecologicǎ este ovoidalǎ, cu axul mare longitudinal şi prezintă o fantă
medianǎ - fanta vulvară - care desparte cele două labii mari. Îndepărtând labiile mari se
evidenţiază labiile mici care se unesc anterior formând frenul clitorisului şi posterior furculiţa
vulvară. Între formaţiunile labiale apare un spaţiu în care se deschide vaginul - canalul vulvar - cu
o profunzime de 5-6 cm, o deschidere de 7 cm şi care are ca extremitate superioară şanţul labio-
himenal.

Vascularizaţia este datǎ de ramuri din partea ruşinoasǎ internă. Venele sunt tributare venei iliace
interne. Limfa ajunge la ganglionii inghinali.

Inervaţia este asigurată de ramuri din nervul ruşinos intern.

I.1.1.1. Muntele pubian
Este o formaţiune triunghiulară cu vârful inferior situat înaintea simfizei pubiene şi
limitată lateral de pliurile inghinale. Este format în principal din ţesut celulo-grăsos acoperit de
piele şi are o grosime de 3,5 cm, continuându-se cu grăsimea abdominală şi labiile mari.

Muntele pubian este vascularizat de arterele ruşinoase externe superioare şi inferioare, artera
funicularǎ şi artera obturatorie.

I.1.1.2. Formaţiunile labiale

Labiile mari sunt pliuri cutanate care se întind de la muntele pubian până în regiunea
preanalǎ. Labiile mici (nimfele) sunt 2 repliuri cutaneo-mucoase situate înăuntrul labiilor mari, de
culoare roz, umede şi lipsite de peri. Labiile mari şi mici sunt vascularizate exclusiv din artera
perinealǎ.

I.1.1.3. Organul erectil

Este format din clitoris şi bulbii vestibulari. Clitorisul primeşte sânge prin arterele profunde
şi prin artera dorsalǎ a clitorisului.

I.1.1.4. Himenul
Reprezintă o membrană circulară situată în interiorul labiilor mici dar separată de ele şi
care delimitează intrarea în vagin. Reprezintă o barieră elastică care închide parţial vaginul, fiind
parţial perforată pentru a permite scurgerea sângelui menstrual. În general se crede că himenul
este lezat la primul act sexual. Himenul poate suferi leziuni prin activitate fizică ca mersul cu
bicicleta, gimnastică, prin căderi, sau prin masturbaţie.
 I.2.Organe genitale interne

Organele genitale interne cuprind ovarul, vaginul, uterul şi trompele uterine, între acestea
existând o strânsǎ corelaţie fiziologică. Ele ocupǎ cea mai mare parte a pelvisului, vaginul
străbătând perineul, până la vulvă.

I.2.1. Ovarul
Este un organ pereche feminin în care se produc ovulele şi este glanda endocrinǎ ce
secretă doi hormoni sexuali: estrogeni şi progesteroni. Este situat în interiorul abdomenului, în
cavitatea pelvianǎ, de o parte şi de alta a uterului. Are formă de ovoid turtit şi este legat de
organele din jur printr-o serie de ligamente.

Structura :

La exterior este acoperit de un epiteliu ovarian sub care se găseşte albugineea ovarului
formată din ţesut conjunctiv. În interiorul ovarului se disting două zone: medularǎ şi corticalǎ.
Zona medularǎ conţine ţesut conjunctiv, vase de sânge, vase limfatice şi nervi vegetativi. Zona
corticalǎ conţine foliculii ovarieni în diferite stadii evolutive. La naştere, în ambele ovare existǎ
circa 400.000 foliculi din care se maturizează 300-400 foliculi, începând de la pubertate până la
instalarea menopauzei. Foliculii ovarieni primari sunt formaţi dintr-un ovocit de ordinul I,
înconjurat de câteva straturi de celule foliculare. Din foliculii primari se formează cei secundari
care da naştere celor terţiari sau maturi (de graf).

Între douǎ mentruaţii în a 14-a zi, foliculul de graf se rupe şi eliminǎ ovulul care ajunge în trompe
pentru fecundaţie. Foliculul după ruperea şi eliminarea ovulului devine în timp de 10 zile un
nodul rotunjit de circa 2 mm, numit corp galben.

Vascularizaţia este asigurată de artera ovarianǎ, o ramură din aorta abdominală şi de o ramură
din aorta uterinǎ. Sângele venos este colectat de vena ovarianǎ care, la stânga se varsǎ în vena
renalǎ stângǎ, iar la dreapta, în vena cavǎ inferioară. Limfaticele merg în ganglionii lombari şi iliaci
externi, aşezaţi de-a lungul venei iliace externe.

Inervaţia este asigurată de plexul ovarian format din fibre simpatice şi parasimpatice.
I.2.2. Trompele uterine
Sunt întinse între ovar şi uter. Au o lungime de 7-8 cm şi prezintă 4 porţiuni: intrauterinǎ
(care străbate pereţii uterului şi se deschide în cavitatea uterului), istmul trompei (mai strâmtǎ),
ampula tubei (mai dilatatǎ, care se aflǎ lateral), infidibulul (în formă de pâlnie).

Structura:

La exterior este acoperit de peritoneu care formează şi un mezou. Urmează adventiţia

formată din ţesut conjunctiv, apoi stratul muscular format din fibre musculare netede dispuse în
două straturi: un strat de fibre longitudinale la exterior şi un strat de fibre circulare la interior.
Musculatura favorizează înaintarea oului spre cavitatea uterinǎ. La interior se aflǎ mucoasa
cutată, formată dintr-un epiteliu cilindric simplu ciliat.

Vascularizaţia este asigurată de ramuri tubulare venite din artera uterinǎ şi artera ovarianǎ.
Sângele venos este colectat de venele anonime.

Inervaţia este dublă: fibre simpatice şi parasimpatice.

I.2.3. Uterul
Este un organ musculos cavitar, nepereche în care se dezvoltǎ fătul. El este situat în pelvis,
înapoia vezicii urinare, înaintea rectului şi deasupra vaginului. Dimensiunile sale variază în funcţie
de vârsta femeii, diferite stări funcţionale, graviditate.

Este organ cu funcţie menstrualǎ, sexuală şi de procreare, găzduind oul după a 5-a, a 6-a zi
de la fecundaţie. Are o lungime de 7,5 cm şi o lăţime de 5 cm la nivelul fundului. Grosimea
pereţilor săi este de 1-2 cm. Este alcătuit dintr-un corp de formă triunghiulară şi un col fusiform
care se unesc formând istmul uterin.

Structura :

Corpul uterului este acoperit la exterior de peritoneu, care se aflǎ pe feţele anterioare ale
corpului uterin, pe pereţii laterali ai pelvisului, formând ligamentele late. Colul uterin nu este
acoperit de peritoneu. Sub peritoneu se aflǎ tunica externă musculară (miometrul), care
reprezintă stratul cel mai dezvoltat al uterului. Fibrele musculare sunt dispuse în 3 straturi: un
strat circular interior, un strat plexiform mijlociu, gros, care conţine în ochiurile reţelei vase
sanguine provenite din artera uterinǎ şi un strat muscular, la exterior.
 Tunica internă este mucoasa uterului (endometru), formată dintr-un epiteliu cilindric
simplu. Mucoasa este aplicată direct pe stratul muscular şi conţine numeroase glande care
pătrund până în miometru.

Endometrul are o evoluţie ciclicǎ lunară: în timpul sângerării menstruale se elimină în cea
mai mare parte, urmând ca în ciclul următor să se refacă pe seama epiteliului din fundul glandelor
uterine, rămase pe miometru, şi care nu se elimină în timpul menstruaţiei. La interior se aflǎ
cavitatea uterului care comunicǎ în jos cu vaginul prin orificiul extern, iar sus lateral cu 2 trompe.

Cavitatea uterinǎ se subîmparte într-o cavitate a corpului uterin, mai mare şi canalul cervical
situat în dreptul istmului uterin.

Vascularizaţia este asigurată de artera uterinǎ, ramurǎ din artera iliacǎ internă. Din artera uterinǎ
se desprind şi ramuri care vascularizează vaginul, trompa uterinǎ şi ovarul. Sângele venos este
colectat de vena uterinǎ care se deschide în vena iliacǎ internă. Limfaticele uterului ajung la
ganglionii lombari şi iliaci.

Inervaţia este asigurată de plexul uterin care conţine fibre simpatice şi parasimpatice.

I.2.4. Vaginul
Este un organ tubulocavitar, care prin extremitatea superioară se înseră pe colul uterin, iar cu
extremitatea inferioară se deschide în vestibulul vaginal, spaţiu delimitat de cei doi lobi mici.
Vestibulul vaginal are două regiuni: una anterioară care se deschide în orificiul extern al uretrei
(meatul urinar) şi una posterioarǎ în care se aflǎ orificiul vaginal.

La limita dintre orificiul vaginal şi vestibul se aflǎ himenul, care închide incomplet acest
orificiu. Vaginul are o lungime de 7-9 cm şi prezintă un perete anterior şi unul posterior. Peretele
anterior al vaginului are raporturi cu fundul vezicii urinare şi cu uretra, iar peretele posterior cu
rectul.

Structura:

Peretele vaginului prezintă la exterior adventiţia formată din ţesut conjunctiv. Urmează
tunica musculară formată din fibre musculare netede dispuse într-un strat longitudinal la exterior
şi unul circular la interior. Sub tunica musculară se aflǎ mucoasa formată dintr-un epiteliu
pavimentos stratificat.
 Mucoasa nu are glande (mucusul ce acoperă epiteliul vaginului este secretat de glandele
din colul uterin). În porţiunea inferioară a vaginului, el se deschide în vestibulul vaginal, vaginul
este înconjurat de sfincterul extern care are fibre musculare striate.

Vascularizaţia este asigurată de ramuri vaginale din artera iliacǎ internă şi din artera urinară.
Sângele venos ajunge în vena iliacǎ internă. Limfaticele sunt tributare ganglionilor iliaci interni.

Inervaţia este asigurată de plexul vaginal format din fibre simpatice şi parasimpatice.

I.3. Glandele anexe a aparatului genital feminin

I.3.1.Glandele lui Bartholin

În număr de două, de formǎ ovoloidǎ, sunt situate de o parte şi de alta a orificiului vaginal.
Canalul lor secretor se deschide în şanţurile dintre labiile mici şi himen. Se dezvoltǎ la pubertate şi
se atrofiază la menopauzǎ. Produsul lor este expulzat în timpul actului sexual, având rol de
lubrifiere a căilor genitale.

I.3.2. Glandele periuretrale sau glandele Skene

Mai numeroase că număr sunt situate în apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se
găsesc, în general, de o parte şi de alta a orificiului uretral extern. Ele se dezvoltǎ în perioada
pubertară şi dispar după menopauzǎ.

I.3.3. Glandele vestibulare

Mici şi foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal, secreţia lor
participând la lubrifierea orificiului vaginal.
I.3.4. Glandele mamare
Apanaj al feminităţii, sunt în mod normal, organe pereche, prezentând la exterior areola
mamarǎ, în centrul cărora se aflǎ mamelonul.

Descriptiv, la suprafaţǎ întâlnim mamelonul, situat în centru, înconjurat de o areolă circulară 3-5
cm diametru. Pe suprafaţa areolei se găsesc tuberculii Morgagni, glandele sebacee care în sarcină
îşi măresc volumul, luând denumirea de tuberculi Montgomery. Tot în sarcinǎ apare şi areola
secundară. Secreţia glandelor sebacee împreună cu cea a glandelor sudoripare protejează pielea
împotriva eroziunilor din timpul suptului, tegumentele sânului fiind foarte fine.

Mamelonul este o proeminenţǎ cilindrică sau conicǎ, cu vârful rotunjit şi baza lăţită. De formǎ
variabilă, turtit, invaginat, ombilicat sau despicat, prezintă la suprafaţa să 15-20 pori galactofori
prin care se deschid canalele galactofore în număr de 15-25.

Secreţia laptelui apare la 2-5 zile după naştere, ea putând fi stimulatǎ sau inhibatǎ la nevoie.

Lactaţia se declanşează prin mecanism neuroendocrin, printr-un proces de defrenare a

hipofizei anterioare după naştere în lipsa hormonilor placentari determinând secreţia de
prolactinǎ. Secreţia lactatǎ este întreţinutǎ prin reflex de sugere, de la mamelon şi reflex de golire
prin eliminarea laptelui din interiorul glandei. Înaintea secreţiei lactate, sânul eliminǎ colostrul.
 II. LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

II.1. Definiţie

Lǎuzia - este perioada de 6-8 săptămâni după naştere, până când organismul
printr-un mecanism complex de integrare îşi recapăta starea dinaintea sarcinii, iar organele îşi
reiau funcţiile pemiţând o nouă fecundaţie.

Lăuzia se numeşte fiziologică atunci când evoluţia ei nu este tulburată de nici o

complicaţie ca: infecţii, hemoragii, etc.

II.2. Clasificare

În lăuzie se desting 3 mari perioade:

1. Lăuzia imediată - sau primele 24 ore după naştere, care de fapt corespunde cu
cea de-a IV-a perioadă a naşterii, perioada supranumită şi ’’perioada marilor hemoragii’’.

2. Lăuzia propriu-zisă - sau secundară - cuprinde primele 10-12 zile după

naştere. La sfârşitul acestei perioade uterul devine, în mod normal, organ pelvin. Este posibil să
apară complicaţii prin infecţiile localizate la nivel genital.

3. Lăuzia tardivă - sau îndepărtată care fiziologic durează 6-8 săptămâni,

perioada în care femeia îşi reia treptat funcţionalitatea obişnuită de dinaintea sarcinii.

Pe toată perioada lăuziei trebuie avut în vedere:

- modificări anatomice a organelor genitale externe şi interne

- manifestările fiziologice din partea organelor genitale, a glandelor mamare şi a organismului în

general

- supravegherea şi îngrijirea lăuziei

II.3. Modificări generale în lăuzie

După o naştere normală, în general, lăuza se simte bine, uşurată, iar buna dispoziţie
revine după câteva ore.

După o naştere prelungită şi laborioasă, lăuza se simte obosită şi are tendinţa de a-i fi somn.
În mod normal, o lăuză sănătoasă şi care a născut eutocic îşi îmbunătăţeşte starea generală de la
o zi la alta. Dacă în timpul celor nouă luni de gestaţie au loc modificări profunde, în lăuzie asistăm
la o veritabilă “dezintegrare” a tuturor elementelor gravidice, cu femomene de regresie a
organelor hipertrofiate de sarcină. Într-un singur sector organismul mai “clădeşte”: cel de
lactaţie.

● Aparatul respirator

- respiraţia îşi reia frecvenţă şi amplitudinea normală prin evacuarea utrerului gravid care
îngreuna şi micşora capacitateă toracică

● Aparatul circulator

- pulsul şi tensiunea arterială sunt în limite normale

● Aparatul urinar

- apare uneori poliurie marcată  1000 – 2000 ml / 24 ore, cu gluocozurie şi albuminurie care
dispare în scurt timp

● Aparatul digestiv

- senzaţia de sete este mai accentuată, iar constipaţia persistǎ prin atonia tubului digestiv şi prin
prezenţa uneori a hemoroizilor formaţi în urma efortului depus la naştere

● Sistemul endocrin

- hormonii placentari, mai ales foliculina (estrogen) şi progesteronul, se metabolizează

- prin corelare apar noi hormoni cu funcţii proprii, iar spre sfârşitul lăuziei hipofiza şi ovarul îşi
reiau treptat activitatea ciclica şi nouă sarcină poate fi păstrată

● Sistemul nervos

- îşi reia activitatea fiind eliberat de multiple solicitări ale graviditatiei şi în special ale naşterii
 ● Metabolismul

- glicemia uşor crescută în timpul sarcinii revine la valori normale în câteva zile

- metabolismul azotului şi al lichidelor cunoscute cu o uşoară creştere datorită revenirii

organismului la starea normală

● Sistemul muscular şi articular

- are loc relaxarea şi modificarea hipertrofica a ţesuturilor şi ligamentelor în urma debarasării de

incubaţia de sarcină

● Greutatea corporală

- scade datorită eliminării conţinutului uterin: făt, lichid amniotic, placenta, precum şi din cauza
dezinhibiţiei tisulare

● Musculatura abdominală

- musculatura abdominală revine la normal în lăuzie concomitent cu refacerea peretelui

abdominal; se modifica şi vergeturile luând o culoare alb – sidefie, masca gravidică dispare
treptat.

● Planşeul pelvin

- îşi recapătǎ treptat forma şi rezistenţa dar, va rămâne pentru totdeauna o relaxare a hiatusului
genital şi o slăbire a diafragmei urogenitale; fanta vulvară rămâne uşor deschisă.

II.4. Modificări locale în lăuzie

II.4.1. Modificările organelor genitale externe 
· vulva îşi reia tonicitatea, dispare edemul, orificiul vulvar se reface a doua zi

· vaginul mult destins îşi revine repede, micile fisuri se cicatrizează

· canalul vaginal este hiperemiat, rămâne ceva mai destins, pliurile vaginului sunt
mai puţin reliefate
 · perineul, destins la maxim în timpul naşterii, poate prezenta leziuni traumatice de
la fisuri neansemnǎte până la rupturi şi chiar perineotomie

II.4.2. Modificările organelor genitale interne 

Involuţia uterinǎ (revenirea la starea normală a uterului) se produce printr-un proces lent şi
progresiv interesând volumul, greutatea, structura, consecinţele şi funcţiile uterului.

Involuţia uterină la primipare se face mai repede decât la multipare sau la femeile care au
avut anterior inflamaţii la nivelul zonei genitale.

Odată cu volumul uterin scade şi greutatea se proprie de la 1000 - 1300 gr la sfârşitul

parturiţiei la 60 gr la sfârşitul lăuziei. Tot în timpul involuţiei uterul rămâne pe linia mediană sau
uşor pe dreapta.

Refacerea colului uterin începe imediat după naştere, iar după 6 – 8 zile colul are o
consistenţă fermă, caucicoasă.

Orificiul intern se închide progresiv; după 5 – 6 zile nu permite decât trecerea unei pulpe de
deget, iar după 12 zile orificiul intern este bine închis. Marginile orificiului exterior rămân moi şi
extensibile în primele 10 zile.

Canalul cervical ( porţiune dintre orificiul extern şi cel intern ) se reface imediat după naştere
şi în primele 4 – 5 zile îşi reia lungimea normală.

Când canalul cervical rămâne deschis mai mult de 6 zile şi lohiile sunt abundente, ciocolatii, apar
resturi plancentare – se execută controlul uterin.

Miliometrul – fibrele musculare foarte mult hipertrofiate revin la dimensiunile obişnuite şi

edemul datorat inbibiţei gravidice se resoarbe.

Endometrul – după delivrarea placentei şi a membranelor se retrage, uterul rămâne acopetit

doar de stratul bazal şi parţial de stratul spongios al caducei serative ( denumirea mucoasei
uterine din momentul implantării oului ).

După 6 – 7 săptămâni, întreaga suprafaţă uterină este deplin formată şi femeia poate să
rămână gravidă.

Apariţia menstruaţiei după terminarea lăuziei este în funcţie de alăptare şi se manifestă

astfel:
 - amenoree, cât timp durează alăptarea – la 85 % dintre lăuze;

- menstruaţie neregulată, cât timp durează alăptarea – la 7 –10 % dintre lăuze

- menstruaţie regulată, deşi alăptează – la 5% dintre lăuze.

Trompele, ovarele, ligamentele largi şi rotunde revin treptat şi parţial la un volum normal în
aproximativ 2 săptămâni.

III. ÎNGRIJIRI ÎN LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

Într-o lăuzie fiziologică trebuie să urmărim foarte atent următoarele fenomene fiziologice:
pulsul, tepmeratura, involutia uterină, lohiile, secreţia lactată, alăptarea, ablactarea, emonctoriile
şi următoarele aspecte: plăgile perineale, regimul alimentar, gimnastica lăuzei, examinările post-
natale, schimbările emoţionale si reluarea activitaţii sexuale.

III.1. Pulsul 
 În lăuzia fiziologică pulsul este bine bătut, plin şi cu o frecvenţă normală de aproximativ
70 bătăi / minut.

O acceleraţie temporară a pulsului nu are o semnificaţie patologică, explicându-se în cadrul

unei labilităţi vasomotorii ( stres, emoţii, teamă, etc.).

Dar trebuie luate în vedere diverse boli ca: boala Basedow, diverse afecţiuni cardiace, etc. pentru
a face diagnosticul diferenţial.

O accelerare permanentă a pulsului în peroada lăuziei constitue un semnal de alarmă

indicând o posibilă infecţie pueral puerală sau o stare anemică.

III.2. Temperatura

În majoritatea cazurilor lăuza este cuprinsă de o senzaţie de frig, fiind marcat printr-un
adevărat frison: “ frisonul fiziologic” datorat unei oboseli ce se instalează după travaliu, pierderi
de căldură, hemoragie, activităţii musculare şi nervoase intense din timpul naşterii.

În primele zile după naştere se înregistrează o creştere a temperaturii ce nu depăşeşte

37,5C, având drept cauză prezenţa unor substanţe catabolice, produse prin procesele distructiv-
involutive ale ţesuturilor puerale, mai ales în sfera genitală, care trec în circulaţie.

De asemenea, în zilele 3 – 4 intrarea în funcţiune a glandei mamare poate fi marcată de o

creştere a temperaturii corpului care apare o dată cu instalarea secreţiei lactate, cedează relativ
uşor şi spontan. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de “furia laptelui”.

Temperatura cu caracter septic, cu ascensiuni de cel puţin 2 – 3C , urmate de temperaturi

aproape normale, apoi în câteva ore din nou o temperatură ridicată cu frisoane, este semnul unei
infecţii puerperale.

III.3. Involuţia uterină

Scăderea fundului uterin cu 1 – 1,5 cm în fiecare zi – practic cu un laţ de deget –

constitue un indiciu preţios.

Caracteristicile involuţiei uterine normale sunt:

 ● o involuţie de un deget pe zi

● uterul să fie nedureros

● uterul să fie dur “glob de siguranţă”

După expulzia placentei şi a membrelor uterul se află de obicei la nivelul ombilicului sau cu un
deget deasupra lui, uşor deviat spre dreapta.Involuţia uterului se manifestă în primele zile prin
contracţii accentuate care duc la eliminarea de cheaguri de sânge şi a resturilor deciduale.

Aceste contracţii uterine se numesc rasuri. Rasurile sunt uneori penetrante şi uneori
dureroase încât este indicată administrarea de calmante.

Uterul involuează datoria acestor contracţii uterine astfel încât în ziua a sasea de lăuzie el se
găseşte la jumătatea distanţei dintre ombilic şi semifiza pubiană, iar în ziua a 12 a devine organ
pelvin ne mai putându-se palpa deasupra semifizei pubiene.

Masajul uterului are un rol important golindu-l de cheaguri şi lohii.Uterul “fals” subinvoluat
apare în anumite situaţii deşi este o lăuzie fiziologică:

● când este sediul unei tumori – fibrom uterin

● când lăuza nu a avut scaun sau nu a urinat

● când uterul este al unei multipare

Uterul este dizlocat în sus palpându-se mai înalt.

III.4. Lohiile

Lohiile sunt secreţii ale organelor genitale după naştere, care durează tot timpul lăuziei
schimbându-şi calitatea, cantitatea şi culoarea. Modificările lor cantitative şi calitative constitue
primele semne patologice.

Cantitatea lohiilor este variabilă, în medie fiind între 1000 – 1500 grame.

Mirosul lohiilor este fad, caracteristic spre deosebire de lohiile infecţiei puerale(patologic) care
sunt fetide.

Compoziţia lohiilor: sânge, ser, apă, resturi ale endometrului uterin, celule deciduale, cheaguri,
albumine, grăsimi, NaCl, fosfaţi alcalini, săruri de Fe, Ca, produse ale secreţiei şi descuamaţiei din
canalul cervical şi vagin, vernix, lichid amniotic, germeni saprofiţi sau chiar patogeni proveniţi din
căile genitale inferioare.

Scara calometrica a lohiilor

1). În mod normal în primele zile lohiile sunt sanguinolente 100 – 400 grame din sânge
necoagulat uneori putând fi amestecat cu lichid amniotic şi chaeguri sanguine.

2). În ziua a 4 –a sunt serosanguinolente

3). După 6 – 10 zile devin de nuanţă brun – roşcat seroase

4). După 10 zile devin gălbui până în ziua a 21- a de la naştere

5). După trei săptămâni de la naştere lohiile se reduc cantitativ, până la dispariţie,
secreţia fiind alb- lăptoasă

6). Uneori se observă între a 20-a - 22-a zi de lăuzie o pierdere de sânge puţin abundentă
care durează aproximativ 1 – 3 zile şi nu necesită îngrijiri speciale (“mică menstruaţie”)

Prin compoziţia lohiilor şi căldura de “termostat” a organismului lohiile sunt un mediu bun
pentru agenţii patogeni. Din acest motiv este necesară îndepărtarea lor minuţioasă. În mod
obligatoriu se fac 2 – 3 toalete vulvare ( dimineaţa şi seara în funcţie de abundenţa lohiilor ) şi
întotdeauna după evacuarea vezicii şi rectului.

Toaleta vulvară şi a perineului se face cu o soluţie antiseptică de KmnO 1/ 5000, cloramina

1/ 1000, rivanol 1/ 4000, H O sau chiar apă fiartă şi răcită.

La 8 – 9 zile se poate face un duş cu apă caldă, iar la 2- 3 săptămâni baie în cadă, în funcţie
de scăderea cantităţilor lohiilor.

III.5. Secreţia lactată

Cea mai particulară şi durabilă manifestare a lăuziei o constitue apariţia secreţiei lactate
sau galactopoieză.

La sfârşitul sarcinii sale influenţa secreţiei hipofizare de prolactină glanda mamară secretă
doar colostru.
 După naştere secreţia de colostru se înlocuieşte în 2 – 3 zile cu cea lactată. Secraţia lactată
este alcătuită din 90 % proteine lactate ( cazeină, lactoalbumină, lactoglobulină ), 10 % fiind
rezultatul simplului transfer de plasmă în lapte.

Alimentaţia, aportul de lichide şi diverse emoţii influenţează galactopoieza.

Cantitatea de lapte creşte progresiv şi poate ajunge în săptămâna a 2 –a a lăuziei la 1000 ml

şi chiar mai mult pe zi.

Caracterul congestiv şi supărător uneori al fenomenelor observate în faza de pregătire a

lactaţiei se numeşte “furia laptelui” care durează uneori 3 – 4 zile şi este însoţită de următoarele
semne:

· nelinişte

· cefalee supărătoare

· sete permanentă

· jena dureroasă în mişcarea braţelor din cauza unor reacţii a ganglionilor axilari

· sâni turgescenţi şi foarte sensibili, pielea sânilor se poate destinde şi deveni

lucioasă, mamelonul devine turgescent

· puls tahicardic

· temperatura în jur de 38C

· uneori greţuri şi vărsături

Semnele cedează la administrarea de antitermice şi după scurgerea sânului. O condiţie

esenţială pentru calitatea laptelui o constitue alăptatul la sân. Îngrijirea sânilor se face zilnic,
deoarece laptele uscat este coroziv pentru sâni.

Înainte de alăptare sânii se spală cu apă călduţă şi se tamponează cu prosopul. După alăptat
mamelonul şi areola se spală cu apă şi săpun după care se usucă.

Fisurile perimamelonare se vor trata printr-o compresă îmbibată cu glicerină boraxată,

glicerină şi alcool în părţi egale sau praf de sulfamidă ce se aplică pe sânul cu fisuri. Deasemenea
nealăptarea în 24 ore, timp în care îşi va goli sânul prin muls aftificial. Alăptarea normală se face
din a doua zi.
III.6. Alăptarea

Nou născutul va fi pus la sân la aproximativ la 6 – 8 ore după naştere moment hotărât de
starea mamei şi a copilului, astfel primul supt va începe în jurul orei 6 dimineaţa, iar ultimul supt
în jurul orelor 23 – 24, revenind în medie şase mese pe zi.

Durata unei alăptări nu trebuie să depăşească mai mult de 10 – 15 minute, în care copilul
este pus la ambii sâni favorizând astfel formarea reflexului suptului.

Laptele matern constitue alimentul ideal pentru sugar. Lactaţia începe de la naşterea
copilului. Ea trebuie stimulată şi susţinută de personalul medical precum şi de anturajul mamei.

Avantajele suptului natural

a) pentru mamă

· revenirea după lăuzie se face rapid

· formarea mamelonului

· evacuarea laptelui din sân este stimulent pentru secreţia de prolactină

· actul suptului duce la o bună involuţie prin mecanism reflex

· stabileşte o legatura mai intimǎ cu mama

· riscul cancerului de sân premenopauzal este redus cu 50%, iar al celui de ovar cu
33%

· osteoporoza are o incidenţǎ cu 50% mai micǎ (se estimeazǎ o reducere a incidenţei
acesteia cu 75% când alaptarea a durat mai mult de nouǎ luni)

· risc mai mic de mastitǎ (este o infecţie a ţesutului mamar care se manifestǎ prin
durere, umflarea şi înroşirea sânului )

b) pentru nou născut

· conţine toate elementele nutriţionale necesare dezvoltării sugarului şi are proporţii

optime

· conţine aminoacizi esenţiali ( ex. – taurina necesară dezvoltării creierului ) este

foarte gustos

· este la îndemână, este proaspăt, nu necesită încălzire, ingrediente sau completări

 · este cel mai bine digerat, nu produce colici, diaree, constipaţie

· conţine fermenţi, hormoni, anticorpi împotriva microbilor şi viruşilor

· este economic

· nu determinǎ alergie sau intoleranţǎ

Morbiditatea copilului alăptat este influenţată benefic de alăptare, studiile care confirmă acest
lucru fiind tot mai numeroase:

 riscuri incomparabil mai mici de malnutriţie, boli diareice acute, parazitoze

intestinale, afecţiuni dentare (carii, malocluzii, parodontoze)
 incidenţa cu 50% mai redusă a proceselor maligne în perioada 0-16 ani
 patologie respiratorie şi ORL mai rară şi mai puţin gravă
 astm bronşic şi diverse manifestări alergice mult mai rare şi cu forme mai uşoare
 risc de diabet zaharat şi de moarte subită la sugar de 2-3 ori mai mic
 infecţii urinare de cinci ori mai rare în primele şase luni de viaţă
 rol protector al alimentaţiei naturale faţă de hipertensiunea arterială şi ateromatoza.

Înainte de a începe să alăpteze se va educa lăuza cu privire la găsirea unei poziţii confortabile atât
pentru ea cât şi pentru copil.

Existǎ situaţii ca: fǎt mort, avorturi mari, diverse boli ( TBC, cardiopatie ) în care se sistează
secreţia de lapte.

III.7. Ablactarea

Se face:

a) pe cale naturalǎ: ● reducându-se mult lichidele

● administrând un purgativ două zile

● comprese reci alcoolate aplicate pe sâni

b) pe cale hormonală: ● se folosesc preparate de estrogen: ESTRADIOL,

GENTOFILIN

c) pe cale medicamentoasǎ ● diuretice : NEFRIX

 ● ceaiuri diuretice

Destul de des apare o turgescenţǎ dureroasă şi chiar o uşoară creştere a temperaturii în

cursul ablactării. Aceste stări neplăcute se înlăturǎ prin administrarea de calmante ca:
papaverina, luminal, aspirină.

III.8. Emonctoriile

Vezica urinară şi uretra fiind supuse transformărilor generate se sarcina cât şi a acţiunii
mecanice din timpul naşterii, involuţia lor necesită o atenţie deosebită.

Golirea vezicii în lăuzia precoce se efectuează greoi datorită unor multiple cauze:

● musculatura de evacuare a vezicii trebuie să-şi regăsească tonicitatea

● apare pareza vezicalǎ de compresiune întrucât vezica a fost comprimată între

prezentaţii, mai ales între cea craniană şi semifiza pubiană.

Lăuza îşi păstrează caracterul de vagotonie în timpul sarcinii motiv pentru care este constipatǎ
primele două trei zile. În mod normal evacuarea intestinului se face între 24 – 36 ore după
naştere fără nici o intervenţie.

Dacă în a parta zi după naştere lăuza nu are scaun spontan se face o clismă evacuatorie şi se
prescrie un regim alimentar adecvat (bogat în celulozǎ: vegetale, compot de prune uscate, miere
de albine). Nu se administrează purgative sodice pentru că acestea derivă apa spre tubul digestiv,
provocând diareea şi scade secreţia de lapte. Gimnastica participă la reluarea tranzitului
intestinal.

Hemoroizii care apar destul de frecvent după naştere trebuie îngrijiţi atent prin dezinfecţie
cu soluţie de Rivanol 1 / 1000, după care se aplică diverse fomezi cu Hemorsal sau Hemorozin.

III.9. Plăgile perineale

Adesea, cu ocazia naşterii, se produc diverse plăgi ale organelor genitale macroscopice şi
microscopice care necesită o îngrijire deosebită.
 Perineorafiile, dacă sunt executate corect respectând normele de aseptic şi anitiseptic,
trebuie controlate, curăţate prin toaletă externă cu soluţii slab dezinfectante. Firele de sutură se
scot deobicei după a cincea zi de lăuzie. Aceste plăgi sunt foarte vulnerabile la infecţii. Toaleta
vulvară se face des, obilatoriu după fiecare emisie de scaun sau de urină. Se aplică pansament cu
pulbere: acid boric, sulfamidă, rivanol, anitibiotice. Se va evita constipaţia. Înainte de aplicarea
pansamentului se tamponează atent regiunea vulvo – perinealǎ până la uscare pentru a evita
măcerarea pielii.

Dacă apar infiltraţii pe plagă cu carecter inflamator se pot administra antibiotice local sau
parţial.

III.10. Regimul alimentar

După naştere lăuza pierde în greutate deşi probabil majoritatea lăuzelor doresc să revină
treptat la silueta dinainte de sarcină, perioada postnatală nu este cea mai bună perioadă pentru a
ţine regim.

Alimentaţia unei lăuze cuprinde: proteine, grăsimi, enzime, vitamine, hidraţi de carbon

care constitue baza majrotăţii meselor .

În primele zile de la naştere se va respecta un regim lactovegetarian: ceai, limonadă,

compot, iaurt, lapte, supă, brânză proaspătă. În a treia zi va trece la un regim normal bogat în
carne şi mai ales în zarzavaturi şi fructe deosebit de importante în această perioadă. Pe perioada
alăptării se va suplimenta necesarul de calciu astfel: pentru fiecare 100 g lapte matern este
necesar 120 calorii aport alimentar.

Nu se recomandă în perioada alăptării: alcool, cafea, tutun, ceapă, usturoi, murături,

varză, alimente conservate sau afumate, fasolea etc.

III.11. Gimnastica lăuzei

Mobilizarea precoce a lăuzei este recomandată întrucât :

● uşurează involuţia organelor genitale

● stimulează evacuarea intestinului

 ● previne boala tromboembolica prin normalizarea circulaţiei sanguine

● are un efect psihic deosebit: creşte încrederea lăuzei, creşte pofta de mâncare,
asigură odihnă eficientǎ.

Mobilizarea se face după patru ore (dacă starea generală permite, adică după ce s-a epuizat
perioada hemoragiilor neaşteptate). Mobilizarea este completată de anumite exerciţii necesare
pentru redarea elasticităţii musculaturii generale, mai ales a muşchilor abdominali şi a perineului,
relaxaţi şi destinşi în sarcină.

Deaoarece sarcina şi naşterea supune organismul la un “efort total” ce duce la un anumit

grad de uzură, organismul femeii are nevoie de aproximativ doi ani pentru a-şi redobândi
complet starea de dinainte de puerperalitate.

III.12. Examinări postnatale

Aproximativ la 4-6 săptămâni de la naşterea copilului este important să se facă o

examinare, ori la medic ori la spital.

Doctorul sau obstetricianul va verifica dacă uterul este peste mărimea normală, dacă
unele afecţiuni sunt acum vindecate. Lăuza fi de asemenea cântărită pentru a vedea dacă
greutatea este apropiată de greutatea de dinaintea sarcinii. I se va lua tensiunea şi urina va fi de
asemenea verificată, ea va avea ocazia să vorbească despre orice probleme pe care le-a avut,
putând primi sfaturi cu privire la metode contraceptive. S-ar putea ca, dacă nu a fost vaccinată
împotriva rubeolei, vaccinul nu se va face . Acesta va proteja următorul copil. În cazul în care a
contactat pojarul într-o sarcină următoare, dar este important că, dacă e vaccinata în această
perioadă, şi nu rămână gravidă în următoarele 3 luni. I se vor da detalii despre când va trebui să
ducă copilul la o clinică postnatală pentru examinarea dezvoltării lui.

III.13. Schimbări emoţionale

Naşterea unui copil transformă femeia gravidă în „mamă”. De acum înainte,

responsabilitatea hrănirii şi educării copilului care cade pe umerii mamei, o povară ce poate fi
împărţită într-o oarecare măsură cu soţul/partenerul sau alţi membrii ai familiei. Împlinirea
altor speranţe şi vise ca acela ale unei creaturi irascibile şi plângăreţe, care nu vrea niciodată să
doarmă, probabil provoacă următoarele reacţii: „Ce am făcut?” ca şi „Nu e minunat să fii mamă?”.
 Senzaţia de pierdere a independenţei şi a libertăţii apare odată cu naşterea primului copil.
Viaţa nu va fi de aici inaite la fel, pe lângă emoţii, bucurii şi împliniri pot apărea senzaţii de panică
faţă de aparenţa fragilitate a nou-născutului, lipsa de încredere în capacitatea creşterii copilului.
Unele femei nu au aceste temeri, iar unii nou-născuţi nu fac altceva decât să mănânce şi să
doarmă. Perioada postnatală este un moment de o intnsă adaptare fizică şi emoţională.
Schimbările hormonale pot produce modificări violente ale comportamentului şi ale
sentimentelor faţă de copil, fără nici o explicaţie raţională.

La început copilul este o persoană necunoscută, iar lipsa obişnuinţei şi unui program în
primele săptămâni pot fi foarte obositoare şi stresante pentru femeile cărora le place să aibă
totuşi un control asupra propriilor lor vieţi. Lipsa odihnei îngreunează gândirea corectă şi
enervează. Un sentiment de nesiguranţă în ceea ce priveşte îngrijirea copilului poate duce la o
stare tensionată şi lipsa de încredere. Cu cât mama află mai multe lucruri despre copilul ei şi cum
să-l îngrijească cu atât problemele încep să dispară. Experţii în îngrijirea copilului pot da sfaturi
despre problemele practice, dar majoritatea sunt de acord că o mamă îşi cunoaşte cel mai bine
copilul, chiar dacă la această cunoaştere se ajunge prin procesul neştiinţific al gândirii şi greşelii.

Stresul datorat unei naşteri dificile ori schimbările radicale în stilul de viaţă de după
naştere, pot contribui la dezvoltarea depresiilor postnatale, mai ales dacă în familie există şi alte
surse de enervare, de tensiune, de agitaţie.

III.14. Reluarea activităţii sexuale

Dupa ce naşterea a decurs normal, indiferent că s-a produs pe cale naturală sau prin
cezariană, viaţa sexuală se poate relua după cele şase săptămâni de lăuzie.

Practic, organismul oricărei femei este pregătit de reînceperea vieţii sexuale, după vindecarea
leziunilor vaginale provocate de naştere. Apetitul sexual al femeii poate fi redus, în parte din
cauza leziunilor fizice, în parte din pricina tensiunii psihice cauzate de apariţia unui nou membru al
familiei.

În general, opinia medicală este aceea de amânare a reluării actului sexual, până după
controlul medical postnatal. Totuşi, unii cred că nu există probleme, dacă nu apar dureri vaginale
şi dacă eliminarea lohiilor a încetat. În orice caz, e mai înţelept să aşteptaţi până vă simţiţi
pregătită. Scăderea interesului sexual poate fi determinată de transformările hormonale, de
nopţile nedormite şi de concentraţia scăzută de estrogen. Alte probleme pot să apară din cauza
crampelor musculare uterine în timpul sexului sau din cauza epiziotomiei. O nouă sarcină poate să
apară înaintea reluării menstruaţiei sau în timpul lactaţiei. Diafragma anticoncepţionalǎ care era
întrebuinţatǎ înainte de naştere nu se mai potriveşte acum, iar pilulele anticoncepţionale sunt
contraindicate la persoanele care alăptează, cu excepţia celor prescrise de medic, care sunt numai
pe bază de progesteron. Se recomandă prezervative cu aplicare de spermicid.

IV. PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

IV.1. CAZ CLINIC I

Culegerea datelor:

Parturienta T.M. în vârstă de 27 ani este internată pe data de 10 februarie 2009 la

„Spitalul de Obstetrica Ginecologie, Gheorgheni” pentru asistenţă la naştere.

Locuieşte în oraşul Gheorgheni, la casă, este căsătorită de 5 ani, mai are doi copii ( un
băiat de 3 ani şi o fetiţă de 2 ani), este casnică, religie ortodoxă, naţionalitate romană.

Grupul de sânge al gravidei este A II Rh*, soţul are grupa de sânge AII Rh*, gravida nu
prezintă dificultăţi senzoriale, motorii, proteze, este alergică la Pencilina G, nu bea alocool, nu
fumează.

Echipa de susţinere este formată din soţul său şi mama sa. Locuieşte împreună cu soţul
şi cei doi copii într-o casă cu patru camere în condiţii optime de locuit; este o persoană tăcută,
necomunicativǎ cu cei din jur.

Antecedente personale:

- fiziologice: menrha la 14 ani, ciclu regulat, dureros, 4-5 zile;

- patologice: a făcut rujeola în copilărie.

Antecedente heredo-colaterale: - fară importanţă

 Antecedente obstericale:

- A=2

- N =2 ( un băiat de 3 ani; greutatea la naştere 2700 grame; o fetiţă

de 2 ani; greutatea la naştere 3200 grame);

- naşteri pe cale naturală.

Gravida a fost luată în evidenţă din luna a V a de sarcina la DMT din Gheorgheni unde i s-
au efectuat analizele şi vaccinările.

Sarcina a evoluat normal: la internare pacienta prezentă: talia = 173 cm, G = 76 kg, I.F.U. =
28 cm, C.A. = 92 cm ( U.M. = 22 . V . 1998, P.M. F 17 . IX . 1998).

La internare starea generală a gravidei este relativ bună, vine cu membranele rupte de
aproximativ 20 minute: T.A. = 125 / 60 mmHg, 68 pulsaţii pe minut, durere violentă lombo-
abdominală.

La trei ore de la internare naşte un făt viu de sex masculin G = 3900 gram, Apgar 9,
ruptura de perineu. La 20 minute de la expulzia fătului are loc expulzia placentei, care este
integralǎ

După naştere s-a executat perineotonia, apoi este supravegheată atent şi unde i se acordǎ toate
îngrijirile necesare.
 DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Scurgeri genitale datorită lăuzei manifestate prin lohii sangvinolente.

2. Alimentaţie şi hidratare inadecvată datorită oboselii fizice de la naştere manifestată prin
inapetenta, sete intensă.
3. Polakiurie datorită lăuziei manifestată prin micţiuni frecvente şi în cantitate mică.
4. Alterarea tegumentelor datorită rupturii de la naştere manifestată prin sutură de perineu.
5. Diminuarea mişcărilor datorită oboselii de la naştere manifestată prin repaus prelungit la
pat.
Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare
1. Scurgeri genitale datorită - Ca lauza sa cunoască - Rp.: Asigurăm condiţii optime de salon: t0 = 180-200C, Lăuza prezintă
cauza prezenţei lohiilor, camera curată. Evaluez cantitatea, culoarea şi mirosul scurgeri genitale în
lăuzei manifestate prin lohii
caracterul lor fiziologic şi lohiilor, notam în foaia de observaţie. limite fiziologice:
sanguinolente.
să evite infectarea lor. Psihoterapie: liniştesc lăuza cu privire la prezenţa lohiilor - primele trei zile
explicandu-i-se caracterul lor fiziologic. lohii sanguinolente

Sfătuim lăuza să-şi efectueze toaleta organelor genitale - după a patra până
externe cu apă şi săpun, soluţii slab antiseptice, uscarea în a şasea zi lohii
regiunii, aplicarea unui tampon steril, schimbarea lui la serosanguinolente
nevoie.

Lenjeria de pat şi de corp cărata, uscată, schimbarea la

nevoie.

2. Alimentaţie si hidratare inadecvată Ca lăuza sa se alimenteze si - Rp.: Recomand primele zile regim lichidian compus din: Lauza se
datorită oboselii fizice de la naştere hidrateze corespunzator in ceaiuri, supe, compoturi, lapte. alimentează si se
manifestată prin inapetenţă, sete urmatoarele sase ore. hidratează coresp.
Vom calcula raţia alimentară necesară de 2000 calorii / zi.
intensă. Ratia calorică de
Interzicem cu desăvârşire consumul de alimente 2000 calorii pe zi si
contraindicate perioadei de alăptare: ceapă, usturoi, varză,
afumături, alcool, cafea, tutun, etc. 1500 –1800 ml
 lichide pe zi.

3. Alterarea tegumentelor şi Ca lǎuza sa se vindice momente Rp.: Se asigurǎ o lenjerie de corp comodă, care sa nu Perineul este
deranjeze cicatrizarea plăgii, se scot firile de sutură. Se face
mucoaselor datorită rupturii de la de disconfort si fară infecţii neinfectat iar plaga
toaleta locală.
naştere manifestată prin sutură de tinde să se vindice.
Se educa lăuza cu privire la metodele de autoingrijire
perineu.
(asupra bailor parţiale).

Se usucă zona, se aplică tampoane sterile.

Se face obligatoriu după fiecare emisie de scaun şi urina

toaleta organelor genitale externe.

Că lăuza să prezinte micţiuni în

4. Polakiurie datorită lăuzei limite fiziologice în următoarele Rp.: Măsurăm zilnic diureza şi o notam în foaia de Din a 3-a zi de
observaţie. Cântărim zilnic lăuza. Recomandăm regim
manifestată prin micţiuni frecvente două zile lăuzie prezintă o
preponderent lichidiare în primele zile format din ceaiuri,
si in cantitate mică. . compoturi, lapte, supe, etc. diureză normală
Regim alimentar hiposodat, efectuarea cu rigurozitate a de 1300 ml / zi.
toaletei organelor genitale externe pentru a preveni
infectarea.

Recoltam un examen sumar de urină.

5. Diminuarea mişcărilor datorită Ca lăuza sa se mobilizeze cat Rp.: Încurajarea lăuzei cu privire la faptul că o mobilizare Lǎuza respecta
precoce duce la o evoluţie favorabilă a lăuzei şi evită
oboselii de la naştere manifestată mai precoce. orarul mobilizarii.
apariţia complicaţiilor că: costipatii, etc.
prin repaus prelungit la pat. În prima zi face exerciţii simple de flexie şi extensie a
membrelor inferioare, coboară din pat, este supravegheată
la baie.
În următoarele zile plimbări în aer liber însoţind lăuza, apoi
executa exerciţii pentru tonifierea musculaturii abdominale
şi a celei pelviene.
MONITORIZAREA LĂUZEI

ZIUA PULS TEMPERATURA LOHII INVOLUŢIA UTERINA

LACTAŢIA PLAGĂ PERINEALA

- cu 1,5 cm / zi - intactă
10 II - uter nedureros - neinfectată
68 b/min 36,80C sangvinolente normală
- „glob de siguranţă”
36,70C sangvinolente normală - uter nedureros - intactă
11 II
66 b/min

72 b/min 36,50C sangvinolente normală nu are - uter nedureros - intactă

12 II „furia-laptelui”

1 74 b/min 37,00C sero- sangvinolente normală - cu 1,5 cm / zi - nu s-a suprainfectat

3 II - uter nedureros

74 b/min 36,30C sero- sangvinolente normală - cu 1,5 cm / zi - intactă

- uter nedureros
14 II - „glob de siguranţă”

15 II 70 b/min 36,50C sero- sangvinolente normală - uter nedureros - curată

- nienfectata
 EVALUARE FINALĂ

Lăuza T.M., se externează pe data de 15 februarie 2009 prezentând lohii sero-

sangvinolente, involuţie uterina normală.

La externarea starea lăuzei şi a nou-născutului este forţe bună.

Lăuzia se prezintă în limite fiziologice.

Se externează cu următoarele recomandări:

● repaus sexual timp de 40 de zile;

● igiena corectă a organelor genitale externe şi a sânilor;

● evitarea eforturilor fizice excesive ;

● evitarea umezelii, frigului, curenţilor de aer reci;

● alimentaţie echilibrată; evitarea alimentelor contraindicate pe perioada

alăptării: ceapă, usturoi, cafea, alcool, tutun, varză, etc.;

Dispensarizarea lăuzei şi a nou-născutului prin D.T.M. din Gheorgheni

IV.2. CAZ CLINIC II

Culegerea datelor:

Parturienta E.K., în vârstă de 30 ani, este internată pe data de 14 februarie 2009 la „Spitalul
de Obstetrica Ginecologie, Gheorgheni” pentru asistenţă la naştere.

Locuieşte în oraşul Topliţa, pe strada Primăverii, este căsătorită de 2 ani, este contabilă la
Şcoala Generală nr.13 din Topliţa, religia ortodoxă, naţionalitate romană.

Are grupul de sânge OI Rh-, soţul are grupul de sânge AII Rh*, nu prezintă deficienţe
senzoriale şi motorii, nu are proteze, nu se ştie alergică la medicamente. Nu bea alocool, nu fumează,
consuma 1-2 ceşti cafea pe zi.

Echipa de susţinere este formată din soţul ei. Locuieşte împreună cu acesta într-o casă în
condiţii optime; este o persoană comunicativa căreia îi plac foarte mult prăjiturile şi să citească cărţi.

Antecedente personale:

- fiziologice: menrha la 14 ani, ciclu regulat dureros, 5-6 zile, flux

moderat

- patologice: apendicectomie în 1986

Antecedente heredo-colaterale: - fără importanţă

 Antecendente obsterticale:

- A=0

- N =0

Gravidă a fost luată în evidenţă din luna a II a de sarcină la DMT din Gheorgheni unde i s-au
efectuat analizele şi vaccinările necesare.

Din discuţia cu pacienta aflăm că sarcina a evoluat normal U.M. = 18 mai 2008, P.M. F = 26
octombrie 2008, talia gravidei = 164 cm, G = 68 kg, I.F.U. = 28 cm, C.A. = 78 cm.

La internare starea generală este bună, T.A. = 125 / 60 mmHg, puls = 69 b / minut, 19
respiraţii pe minut, T0 = 36,70C, membranele sunt intacte.

În seara aceleiaşi zile are loc ruperea membranelor, în jurul orei 1.00 naşte un făt viu de sex
feminin, G = 2800 grame Apgar 9, pe cale naturală, perineu intact.

La 30 minute are loc eliminarea placentei care este integra.

După naştere lăuza este supravegheată 4 h apoi este adusă la secţia de „Lăuze” unde este
supravegheată în permanentă şi unde primeşte îngrijirile necesare acestei perioade.

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Scurgeri genitale datorită lăuzei manifestate prin lohii sangvinolente.

2. Alimentaţie şi hidratare inadecvată datorită oboselii fizice de la naştere manifestată prin

inapetenţǎa, sete intensă.

3. Alterarea eliminării intestinale datorită scăderii peristaltinismului intestinal manifestată prin

constipaţie.

4. Hipoactivitate datorită oboselii de la naştere manifestată prin repaus prelungit la pat.

5. Anxietate datorită necunoaşterii stării de lăuza manifestată prin teamă.

Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare
1. Scurgeri genitale datorita lauzei Rp.: Ca lauza sa cunoasca Evaluam cantitatea, culoarea si mirosul lohiilor; Lauza prezinta
manifestate prin lohii sangvinolente. prezentei lohiilor, caracterul lor notam in foaia de observatie. scurgeri genitale in
fiziologic si sa evite infectarea. limite fiziologice: -
Cercetam ca lohiile sa nu fie precedate de o serie de
primele 2 zile lohii
semne patologice cum ar fi: prurit, usturime, etc.
sangvinolente
Linistim lauza cu privire la caracterul fiziologic al
prezentei lohiilor. - apoi sero-
sangvinolente.
Ajutam lauza la efectuarea toaletei organelor genitale
externe, uscarea regiunii si se va aplica un tampon
steril.

Se va schimba la nevoie lenjeria de pat si de corp. Se

va purta o lenjerie intima curata, alba, din bumbac,
lejera.

Se va observa orice modificare a lohiilor: aspect,

culoare, miros, cantitate.
2. Alimantatie şi hidratare inadecvată
datorită oboselii fizice de la naştere
manifestată prin inapetenta, sete
intensă.
Ca lăuza să se alimenteze şi să se
hidrateze corespunzator.
Rp.: Asigurăm repaus la pat primele patru ore după Lăuza prezintă un
naştere. Primele ore după naştere se vor consuma aspect bun. Se
cantităţi crescute de lichide: compot, ceai, suc hidratează şi se
natural. Prima zi regimul va fi lacto-vegetarian. alimentează cores-
punzator.
Se urmăreşte zilnic cantitatea de lichide ingerate ( <
1500 – 2000 ml. / zi). Se va evita consumul de varză,
ceapă, usturoi, condimente, care modifică gustul
laptelui. Se va interzice consumul de cafea, alcool,
tutun. Suplimentarea alimentatieise face cu carne
fiartă, seara grătar, ouă fierte moi, brânzeturi, etc.

3. Alterarea eliminarii intestinale Ca lăuza să aiba un tranzit Rp.: Se va mobiliza lauza inca din primele ore, in Lăuza prezinta
datorită scaderii perestal-tinismului intestinal normal. mod progresiv, sub supraveghere. scaun normal, 1-2
intestinal manifestata prin scaune pe zi.
Efectuam masaj in zona abdominala cu scopul de a
constipatie.
accelera peristaltismul intestinal.

Se vor recomanda fructe si zarzavaturi crude. Se va

asigura un regim alimentar si hidric echilibrat.

4. Hipoactivitate datorită oboselii de Ca lăuza sa se mobilizeze cat mai Rp.: Mobilizam pacienta precoce ( după 6-8 h de la Lăuza respectă cu
naştere). Planificăm împreună cu lăuza un program de
la naştere manifestată prin repaus precoce. stricteţe orarul mo-
mobilizare şi de efectuare a unor exerciţii simple la
prelungit la pat. început pentru recu-perarea bilizarii.

5. Anxietate datorită necunosterii
stării de lăuza manifestată prin
teamă.
Că lăuza să-şi învingă teama, să
cunoască: educarea lăuzei,
asigurarea lăuzei cu privire la
siguranţă îngrijirilor ce i se acorda ei
şi copilului.
independentei lauzei.
Ajutăm lăuza să adopte poziţii comode în pat. Ajutăm
lăuza să execute exerciţii fizice pentru tonifierea
musculaturii abdominale şi a celei pelviene.
Rp.: Asigurăm un climat liniştit. Comuni-cam cu Lăuza este
pacientă, o liniştim că starea ei este fiziologică, lăuza increzatoare în echipa
evoluează normal. medicală şi în propriile
forţe. S-a acomodat
Asigurăm pacienta să-şi satisfacă toate nevoile.
Susţinem moral pacientă, îi insuflam sentimente de repede cu noua
siguranţă, de incrredere în propriile ei forte. situaţie.
MONITORIZAREA LĂUZEI

ZIUA PULS TEMPERATURA LOHII INVOLUŢIA UTERINA

LACTAŢIA

69 p/min 36,70C sangvinolente normală - cu 1,5 cm / zi

14 II
- uter nedureros
68 p/min 36,80C sangvinolente normală nu apare „furia- - cu 1,5 cm / zi
15 II
laptelui” - uter nedureros

74 p/min 36,40C sangvinolente normală - cu 1,5 cm / zi

16 II
- uter nedureros
17 II 76 p/min 36,70C sero- sangvinolente normală - cu 1,5 cm / zi
- uter nedureros
18 II 72 b/min 36,60C sero- sangvinolente normală - cu 1,5 cm / zi
- uter nedureros
 EVALUARE FINALĂ

Lăuza E.K. se externează pe data de 18 februarie 2009 prezentând lohii seroase,

involuţie uterina normală, secreţie lactata normală, funcţii vitale în limite normale.

La externare starea lăuzei şi a nou-născutului este favorabilă.

Lăuzia s-a încadrat în limite fiziologice. Se externează cu următoarele recomandări:

● repaus sexual 40 zile;

● igiena corectă a organelor genitale externe, a sânilor;

● evitarea eforturilor fizice mari, suprasolicitărilor psihice;

● evitarea curenţilor de aer reci a frigului şi umezelii;

● alimentaţie echilibrată, hidratare corespunzătoare;

● dispensarizarea lăuzei şi a nou-născutului prin D.T.M. nr.4 din Topliţa.

IV.3. CAZ CLINIC III

Culegerea datelor:

Parturienta P.M., în vârstă de 25 ani, este internată pe data de 13 februarie 2009 la „Spitalul de
Obstetrica Ginecologie, Gheorgheni” pentru asistenţă la naştere.

Domiciliata în Gherogheni, în cartierul Bucin, este căsătorită de 3 ani, lucrează la societatea

„DOVA S.A.”, fiind de profesie contabil, în prezent fiind în concediu de maternitate. Este de religie
ortodoxă, naţionalitate romană.

Grupul sanguin al gravidei este A II Rh+, soţul are grupul de sânge OI Rh-, nu prezintă
dificultăţi senzoriale şi nici motorii; nu bea alcool, nu fumează, consuma ocazional cafea, iubeşte
foarte mult dulciurile şi plimbările în aer liber, nu este alergică la medicamente.

Echipa de susţinere este reprezentată de soţ, părinţi şi cei doi fraţi ai săi. Locuieşte într-un
apartament cu două camere mobilat, condiţii potime: apă rece curentă, apă caldă de 4 ori pe
săptămână, gaz metan, încălzire centrală. Este o persoană socialbila, foarte comunicativa cu cei din
jur.

Antecedente personale:

- fiziologice: menarhă la 14 ani, ciclu regulat, nedureros, flux moderat, 3-4 zile;

- patologice: neagă.

Antecedente heredo-colaterale:

- mama cunoscută din 1983 cu hepatită cronică.

Antecedente obstreticale:

- A=0

- N =0, primipara, primigesta.

Gravida a fost luată în evidenţă în luna a III a de sarcinǎ la DMT din Gheorgheni, are
efectuate analizele (hemoleucograma, VDRL, examen sumar de urină, calcemie, grupul de sânge şi
Rh), vaccinările şi cură de calciu.
 Nu este precizat faptul că în timpul evoluţiei sarcinii să fi apărut unele probleme, la internare
membranele erau intacte.

Din declaraţiile lăuzei aflăm că U.M. = 15 mai 1998, P.M. F = 21 octombrie 1998, talia
gravidei = 1,65 cm, G = 63 kg, I.F.U. = 28 cm, C.A. = 87cm.

La internare starea generală a gravidei era bună, tegumente şi mucoase normal colorate, T.A.
= 120 / 70 mmHg, prezente uşoare dureri lomboabdominale.

În ziua de 13 februarie 2009 în jurul orei 13.30 are loc ruperea membranelor, iar la ora 22.05
are loc naşterea spontană, pe cale naturală, prezentaţie craniană. La 15-20 minute de la expulzia
fătului are loc expulzia placentei, care este integră, perineu integru.

Pacienta naşte un copil de sex feminin, greutatea = 3200 grame.

După naştere lăuza este supravegheată timp de 4 h la sală, apoi este adusă la etajul al II lea, la secţia
de “Lăuze” unde este supravegheată în continuare pe toată durata spitalizării acordându-se toate
îngrijirile speciale necesare în această perioadă.
 DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Scurgeri genitale datorită lăuzei manifestate prin lohii sangvinolente.

2. Polakiurie datorită lăuzei manifestată prin micţiuni frecvente şi în cantitate mică.
3. Alimentaţie şi hidratare inadecvată datorită oboselii fizice de la naştere manifestată prin
inapetenta, sete intensă.
4. Alterarea ritmului cardiac datorită sângerării de la naştere manifestat prin puls uşor
tahicardic (85 p / minut).
5. Alterarea eliminării intestinale datorită scăderii peristaltinismului intestinal manifestată prin
constipaţie.
6. Diminuarea mişcărilor datorită oboselii de la naştere manifestată prin repaus prelungit la
pat.
7. Hipertermie datorită intrării în funcţiune a glandei mamare manifestată prin creşterea
temperaturii corpului peste limitele normale (T = 37,8 0C).
8. Insomnie datorită instalării „furiei laptelui” manifestată prin imposobilitatea de a se odihni,
oboseală fizică şi psihică.
Diagnostic de Nursing
1. Scurgeri genitale datorită
lăuzei manifestate prin lobii
sanguinolente.
2. Alimentaţie şi hidratare
Obiective Interventii Evaluare
Lăuza să cunoască Evaluam cantitatea, culoarea şi mirosul lobiilor Lăuza prezintă scurgeri genitale in
cauza prezentei lobiilor, notam în F.O. Cercetăm că lobiile să nu fie limite fiziologice:
caracterul lor fiziologic, să precedate patologice cum ar fi pruit, usturime.
- primele trei zile lobii sanguinolente
recunoască semnele Psihoterapie: livistim lăuza cu privire la prezenţa
infecţiei lobiilor explicându-i caracterul lor fiziologic. - din a patra pană in a sasea zi lobii
serosanguinolente
si sa o prevină pe toată Ajutăm lăuza la efectuarea toaletei organelor
genitale externe cu apă şi săpun, - din a sasea zi lobii seroase
perioada lauziei
soluţii slab antiseptice, se va usca regiunea şi se va
aplica un tampon steril.
Toaleta organelor genitale externe se efectuează
ori de câte ori este nevoie şi obligatoriu după
fiecare emisie de urină şi scaun.
Instruim lăuza la apariţia celui mai mic semn
patologic (pruit, usturime, modificări de culoare şi
miros, cantitate a lobiilor) să se prezinte la medic.
Ca să-şi recapete pofta de Comunicare cu lăuza cu privire la efortul depus în Lăuza se alimentează şi hidratează
inadecvată datorită oboselii mâncare iar setea să timpul sarcinii. Recomandăm primele 2 zile lichid (1500 –2000 ml lichide/zi) normal
fizice de la naştere manifestată diminuia în intensitate în lacto-vegetarian, prepoderent lichidian> ceai, supa, raţie calorică 2000 Kcal / zi
prin inapetenta, sete intensă. următoarele 6 ore. lapte, brânză, 2000 ml lichide / zi.

Atragem atenţia lăuzei cu privire la evitarea

alimentelor contraindicate pe toată perioada
alăptării.

3. Polakiurie datorită lăuzei Că lăuza să prezinte micţiuni în Raport: Măsurăm zilnic diureza şi o notam în În primele 24 ore lăuza a prezentat
manifestată prin micţiuni limite fiziologice şi să ştie care foaia de observaţie. o uşoară scădere a diurezei (900 ml /
frecvente şi în cantitate mică sunt semnele unei infecţii zi), apoi a prezentat o diureză
Cântăresc că la interval de 1-2 zile lăuza.
urinere în decurs de 24 h normală (1200 ml / zi)
. Recomand consum de lichide crescut ceaiuri,
. sucuri naturale, compoturi suplimentare.

Regim alimentar hiposodat, efectuarea toaletei

organelor genitale externe pentru a preveni o
eventuală infecţie puerperala.

Recoltez un examen sumar de urină pentru a

observa cantitatea, calitatea, aspectul,

mirosul urinei, etc.

4. Alterarea eliminării intestinale Ca lăuza să aibă un tranzit Asigur condiţii optime: salon curat, aerisit, t = în decurs de 3 h lǎuza şi-a reluat
datorită scăderii peristaltismului intestinal normal in 180-200 C, lenjerie de pat şi de corp curată. tranzitul intestinal normal.
intestinal manifestat prin urmatoarele ore. Cercetez cauzele constipaţiei.
constipaţie
Evaluez dieta, consumul în fibre celulozice,
. cantitatea de lichide ingerate.

Recomand consum de fructe şi legume cât mai

multe, consum de ceai cald dimineaţa.

Mobilizez precoce lăuza chiar din primele 8 h

de la naştere, o ajut să facă plimbare de scurtă
durată.

Recomandare: la indicaţia medicului se face

clismă evacuatoare.
5. Alterarea ritmului cardiac
datorită sângerării de la naştere
manifestat prin puls uşor limite normale.
tahicardic (85 b/minut).
6. Diminuarea mişcărilor
datorită oboselii de la naştere
manifestată prin repaus
prelungit la pat.
Ca in termeni de 12 h
pulsul lǎuzei sa revinǎ la explic faptul că lăuzia decurge normal. Măsor
Că lăuza să fie receptivă şi să-şi
stabilească un orar de reluare a
activităţilor
.
Rp.: Liniştesc lăuza cu privire la starea sa, îi Lǎuza are puls in limite normale:
a14-zi = 74b/minut
pulsul de 2-3 ori pe zi şi notez în foaia de
observaţii. Recomand regim hidric primele zile . a15-zi = 75b/minut
Observ faciesul, tegumentele. a16-zi = 73b/minut
Supraveghez atent lăuza. a17-zi = 74b/minut
Rp.: În primele 4 h lăuza va sta obligatoriu la Lăuza este receptivă, respectă
pat. După 6 h dacă nu apar complicaţii facem cu stricteţe programul stabilit
împreună cu lăuza un program strict de exerciţii
şi plimbări în aer liber. Învăţ lăuza exerciţii fizice
pentru refacerea şi tonifierea musculaturii
pelvine şi a cele abdominale. Însoţesc lăuza în
efectuarea unor plimbări de scurtă durată de 5-
6 ori pe zi.
7. Hipertermie instalată în a II a Ca pacientul sa-şi recapete Asigur camera corespunzătoare: t0 = camerei de Din a 4 a zi de lăuzie temperatura a
şi a III a zi datorită intrării în temperatura in limite normale 180-200C, lenjerie curată de pat şi de corp revenit la limite normale.
funcţie a glandei mamare in 2-3 zile. (schimbarea la nevoie).
manifestată prin creşterea
Aplic comprese reci pe sâni şi pe abdomen.
temperaturii corpului peste
limitele normale (T = 37,80C) Liniştesc lăuza cu privire la caracterul fiziologic.
Observ zilnic sânii pentru a evita apariţia
ragadelor mamare.

Măsor şi notez dimineaţa şi seara temperatura

în foaia de observaţie.

R.D.: -la indicaţia medicului administrez

antitermice uşoare: 1f – algocalmin. I.M.

8. Insomnie datorită instalării
„furiei laptelui” manifestată prin
imposibilitatea de a se odihni,
oboseală fizică şi psihică.
Că lăuza să se poată Rp.: - Asigur condiţii optime în salon: t 0 Lăuza se odihneste bine, are un
0
camerei 18-20 C, camera aerisită, salon curat,
odihni in ultimele 24 ore. somn linistit.
lenjerie de pat şi de corp curată, uscată.
Îndepărtez orice stimul nociv din jurul lăuzei,
identific împreună cu lăuza tehnici de relaxare.

Recomand să bea înainte de culcare o cană de

ceai sau lapte călduţ, să efectueze o plimbare
scurtă în aer liber, să citească o carte.
Înlătur orice stimul care i-ar perturba somnul.
 MONITORIZAREA LAUZE

LACTAŢIA
ZIUA PULS TEMPERATURA LOHII INVOLUŢIA UTERINĂ
85 b/min 36,80C Sangvinolente colostrul - cu 1,5 cm / zi
13 II
- uter nedureros

- „glob de siguranta”
74 b/min TD = 37,80C Sangvinolente „furia-laptelui” - cu 1,5 cm / zi
14 II
TS = 37,90C - uter nedureros

75 b/min TD = 37,90C Sangvinolente „furia-laptelui” - cu 1,5 cm / zi

15 II
TS = 37,50C - uter nedureros

16 II 73 b/min TD = 36,90C sero- sangvinolente normala - cu 1,5 cm / zi

TS = 36,70C - uter nedureros

17 II 74 b/min T = 36,80C sero- sangvinolente normala - cu 1,5 cm / zi

- uter nedureros
 EVALUARE FINALĂ

Lăuza P.M. se externează pe data de 18 februarie 2009 prezentând lohii seroase, involuţie
uterina fiziologică, temperatura 36,80C, T.A. = 120 / 75 mm Hg.

La externarea starea lăuzei este bună, lăuza se prezintă în limite fiziologice. Starea nou-născutului
este foarte bună.

La externare se fac următoarele recomandări:

● repaus sexual timp de 40 de zile;

● igiena organelor genitale externe zilnic de câte ori este nevoie, schimbarea
tamponului la nevoie, se instruieşte lăuza cu privire la verificarea zilnică a lohiilor  : dacă acestea
capăta miros şi aspect neplăcut, dacă apare o sângerare abundenta să se prezinte la medic, igiena
sânilor

● evitarea eforturilor fizice mari, dar se vor efectua zilnic exerciţii fizice simple,
plimbări în aer liber 

● evitarea frigului şi umezelii 

● alimentaţie echilibrată ( pe perioada alăptării se va face un surplus de calorii

astfel: în prima lună un surplus de 450 calorii, în a doua lună 530 calorii, în lunile următoare 570
calorii).

Se vor evita alimentele care trecând prin laptele matern îi dau acestuia un gust neplăcut şi pot crea
tulburări digestive nou-născutului: ceapă, usturoi, cafea, alcool, tutun, varză, etc.

Dispensarizarea lăuzei şi a nou-născutului prin D.T.M. din Gheorgheni.

 V. CONCLUZII

Asistenta medicală în obstetrică desfăşoară activităţi preventive, curative şi de recuperare,

începând cu sarcina, naşterea şi primele sfaturi date familiei cu nou-născuţi.

Asistentele de obstetrică ocupă un loc aparte în serviciile care acordă asistenţă femeii.

Ele sunt cele care au primul contact cu pacienta şi păstrează legătura permanentă cu femeia
şi familia sa.

Asistenta medicală are o varietate de roluri în acordarea necondiţionată de îngrijiri de

sănătate pe tot parcursul vieţii: rol de educator, de sfătuitor, de specialist şi cercetător.

Măsura în care asistentele îşi realizează aceste roluri depinde de competenţa lor
profesională.

Asistenta încurajează pacientele să devină conştiente de drepturile lor la acordarea

îngrijirilor de sănătate.

Ea este cea care are o privire de ansamblu asupra stării de sănătate şi care ştie cele mai
multe lucruri intime legate de pacient.

Ca şi un educator de sănătate, asistenta medicală încearcă să le ajute pe pacientele în

luarea deciziilor în ce priveşte îngrijirea sănătăţii lor şi a copiilor lor.
 VI. BIBLIOGRAFIE

1. Carol Mozes - Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 2020

2. Carol Mozes - Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 2005
3. Eugen Aburel și colectiv - Obstetrică și ginecolgie, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1971
4. Lucreția Titircă - Îngrijrii speciale acordate pacienților de asistenții medicali. Manual
pentru colegiile și școlile postliceale sanitare, ediția a IX-a, Editura Viața Medicală
Românească, Bucureşti, 2008
5. Lucreția Titircă - Ghid de nursing, ediţia a IV-a, Bucureşti, 1996
6. Petrache Vârtej - Obstetrica fiziologică şi patologică, Editura All, București, 2006
7. Roxana Maria Albu - Anatomia și fiziologia omului , Editura All, București, 1996
8. Virgiliu Ancar - Obstetrică, Editura Medicală, București, 2004
9. Vasile Nițescu - Obstetrică și ginecologie, Chişinău, 2006
10. Virginia Henderson - Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, publicat în
colaborare cu Dansk Sygeplejeraad, Copenhaga, Danemarca, 1991