Capitolul TIT Recunoasterea si executarea hotararilor judecdtoresti straine Sectiunea 1. Transferarea persoanelor condamnate, detinute in state terte, in vederea executirii pedepsei sau misurii privative de libertate intr-un penitenciar sau unitate sanitar4 din Romania §1. Masuri premergatoare sesizarii instantei Dupa primirea inscrisurilor gi informafiilor prevazute de lege (cele prevazute la art. 132 mentionate anterior), directia de specialitate din Ministerul Justitiei le trimite parchetului de pe langa curtea de apel in a c&rei circumscriptie teritorialé domiciliaz’ persoana condamnata, in scopul sesizrii curfii de apel competente teritorial. Dupa primirea dosarului, procurorul desemnat de procurorul general competent are obligatia de a verifica urmitoarele: 4a) executarea hotdrdrii judectitoresti straine ar fi contrara principiului non bis in idem, b) persoana condamnati este cercetatt penal in RomAnia pentru aceleasi infrac- tiuni pentru care a fost pronunfati hotirarea judec%toreasc’ strain& ce urmeazii a fi recunoscuta; c) persoana condamnat& este cercetati penal in Roménia pentru alte infractiuni decat cele pentru care a fost pronunfat’ hot&rarea judecdtoreasca strain’; d) este incident vreunul din motivele de refuz prevazute la art. 136 alin. (2); e) persoana condamnat& beneficiaz de efectele regulii specialitatii” [art. 134 alin. (2)). Dispozifiile referitoare la regula specialititii se aplic’ numai dac& se prevede astfel in tratatul aplicabil in relatia cu statul emitent ori dac& potrivit rezervei sau declaratiei formulate de statul emitent la un tratat multilateral, acceptat’ de Romania, transferarea este conditionat de aceast regula (a specialitatii). Legea prevede ca informatiile necesare verificdrilor prevéizute Ia alin. (2) lit. b) gi c) sunt comunicate procurorului, in termen de cel mult 5 zile de la data solicitarti [art. 134 alin. (3)). De asemenea, in cazul in care procurorul constat& cA persoana in cauza bene- ficiazi de efectele regulii specialitifii, acesta va informa procurorul care efectueazit sau supravegheaz& urmarirea penal, Avem aici in vedere cazul in care impotriva persoanei condamnate se desfigoar cercetari penale pentru comiterea altor infrac- fiuni decat cele pentru care a fost condamnata in strinatate. 550Recunoasterea gi executarea hottirarilor judecdtoresti straine {in situatia in care, pan& la sesizarea instanfei competente, cererea este retrast, procurorul de caz va dispune clasarea si va restitui dosarul directiei de specialitate din Ministerul Justitiei. Dupi cum se observa, procurorul de caz trebuie s& verifice 0 serie de date absolut necesare solutionarii cauzei. Raporténdu-ne la practica judiciara, vom constata ca toate verificarile ce trebuie efectuate de procurorul de caz se referd la consultarea unor evidente aflate in posesia Politiei Nafionale sau a unititilor de politic teritoriale, ori a altor institutii. Astfel, in cazul verificarii unei eventuale incidente a principiului non bis in idem, procurorul de caz trebuie si solicite informafii de la serviciul de evident& operativa din structura unit&tii de polifie pe teritoriul careia domiciliaz& persoana condamnaté. Aceastii situafie este valabilé pentru cetitenii roméni, cetitenii straini care au domiciliul sau resedinta in Romania, neputind fi verificafi prin aceasti modalitate. in acest context, ne intreb&m cum va verifica procurorul roman incidenta acestui principiu, in situafia in care persoana condamnata este cetajean strain cu domiciliul sau resedinja in Romania? Pentru acel cetjean organele judiciare roméne nu au o evident a infractiunilor comise, decat eventual a unora s&varsite in Romania. Credem cf intr-o asemenea situatie ce se poate constata frecvent in practica judi- ciara, procurorul de caz va trebui sa solicite informafii scrise de la statul de origine al condamnatului; dacd nu actioneaza in acest fel, este posibilé inc&lcarea principiului non bis in idem. Pentru a verifica daci persoana condamnata este cercetati penal in Rominia pentru aceeasi ori aceleasi infractiuni pentru care a fost condamnata definitiv in statul strain (in cazul unui cetfean romén), procurorul de caz trebuie si solicite informafii de la politia locului de domiciliu. Aceeasi situafie este valabilA gi fn cazul in care se verifict dac& persoana condamnati este cercetat’ in Roménia pentru alte infractiuni. Situatia se complica ins& atunci cnd este vorba de un cetifean strain care domi- ciliazi sau are resedinta in Romania, procedura de urmat find cea menfionaté mai sus. O problema deosebitd apare in cazul verificarii incidentei vreunui motiv obliga- toriu de refuz al cererii, motive prevazute in dispozitiile art. 136 alin. (2) din lege. ‘Avem in vedere situatia concreti in care procurorul de caz nu are la dispozitie decat inscrisurile si informatiile existente la dosar. Dac& unele aspecte nu par a fi dificile, in schimb altele sunt aproape imposibil de realizat, necesitind verificiri complexe, ceea ce duce la trecerea unei anumite perioade de timp. Astfel, ne punem intrebarea cum va verifica procurorul roman dac& persoana a fost condamnati pe motive de rast, religie, sex, nafionalitate etc., in misura in care toate instanfele de judecatA din state care incalca frecvent aceste dispozitii, incearcd s& mascheze aceste condamnati, orienténdu-le spre infractiuni de drept comun. Numai simpla lecturare si interpretare a hotdrdrii judec&toresti nu este suficientd pentru convingerea procurorului. 551Recunoasterea si executarea hotirarilor judecitoresti in relatia cu statele terfe Aceeagi situatie poate fi incident’ si in cazul infractiunilor politice sau conexe acestora, ori militare, Solutionarea acestor situatii, implic& din partea procurorului de caz studiul si interpretarea legislatiei statului care a emis decizia definitiva de condamnare. Ayand in vedere importanta institufiei recunoasterii hotirarilor penale striine, dar mai ales a frecvenfei unor asemenea solicitri in viitor, credem c& se impune specializarea a cel pufin unui procuror la nivelul fiectrei parchet de pe langii fiecare curte de apel in acest domeniu deosebit de complex; aceeasi misura credem ci este utila si in cazul curfilor de apel din fara. §2. Conditii pentru recunoasterea si executarea hotararii Pentru ca o hotrare judecdtoreasc& strain si poata fi recunoscuta de c&tre auto- rit&tile judiciare romane competente (curfile de apel), este necesar ca aceasta si fie de natur’i a produce consecinfe juridice potrivit legii penale roméne, si sd fie indeplinite cumulativ urmatoarele condiii: - hottirdrea si fie definitiva si executorie; - SA se constate existenta dublei incriminari; dac& hotirarea judectoreasc’ strain’ priveste mai multe infractiuni, verificarea indeplinirii conditiei dublei incriminari se face pentru fiecare infractiune in parte; - persoana in cauzi a fost de acord si execute pedeapsa in Roménia, cu exceptia cazului in care dupa executarea pedepsei ar fi expulzati din Romania; in situatii speciale, care privesc varsta, starea de sanatate fizici sau mintala a persoanei con- damnate, consimfaméntul poate fi dat de reprezentantul acesteia; - nu este incident vreunul din motivele obligatorii de nerecunoastere si neexe- cutare prevazute de legea romani (pe care le vom examina mai jos); ca exceptie de la aceasti regula, instanfa poate recunoaste hotdrdrea strain’ dac& apreciazi cA execu- tarea pedepsei in Roménia ar contribui semnificativ la reintegrarea social a persoa- nei condamnate (in practica judiciara, aceasti situafie va fi incidenti de cele mai multe ori, atunci cAnd persoana condamnata este cetitean roman sau domiciliaza si are familia in Roménia); - executarea in Romania a pedepsei detentiunii pe viafi, a inchisorii sau a masurii privative de libertate este de naturd sA faciliteze reintegrarea social a persoanei condamnate. in practica judiciara, instanta competent’ (curtea de apel) va trebui sa verifice mai inti indeplinirea cumulativa a acestor condifii. in acest sens, instanfa a decis ca: ,,fn cauzii find intrunite conditiile prevazute de lege pentru recunoasterea unei hotarari pronunfate in strainatate — printre care asu- marea unei asemenea obligatii de recunoastere sa se facd printr-un tratat international la care ambele state s& fie parte, precum gi respectarea dreptului la un proces echitabil — instanfa va substitui pedeapsa neexecutati aplicati de autorititile judiciare elvefiene cu pedeapsa corespunzitoare din legea roman, aplicdnd in acelasi timp si 552Recunoasterea gi executarea hot&rarilor, judec&toresti straine dispozitile din Codul penal romén privind pedeapsa accesorie, precum gicele vizind deducerea din pedeaps’ a perioadei executate in detenfie preventiva in Elvetia”. fn eventualitatea in care constati c& nu este indeplinité chiar si una dintre aceste conditii (cu o singurd excepfie), curtea de apel competenti nu va recunoaste hotararea. Exceptia priveste cazul in care, desi este incident unul din motivele obligatorii de nerecunoastere a hotirarii, instanta este convinst cd executarea pedepsei in Romania ar contribui semnificativ la reintegrarea sociala a persoanei condamnate. Motivele obligatorii care odat& constatate de instanta romana conduc la nerecu- noasterea hotiirdrii judecatoresti straine, sunt urmitoarele: a) recunoasterea gi executarea hot&rarii judecdtoresti striine este contrara princi- piilor fundamentale ale ordinii de drept a statului romAn; desi destul de generic for- ulat, acest motiv ate o importan{i major’ in cea ce priveste respectarea principiilor fundamentale ale ordinii de drept din Romania; sunt avute in vedere in primul rand principiile fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei, dupa care cele de drept penal gi ale procesului penal roman; b) hotiirdrea judecdtoreasc& strain’ se referd la o infractiune de natura politicé sau o infractiune conexa unei infractiuni politice ori la o infractiune militara care nu este infractiune de drept comun; acest motiv este de actualitate, deoarece avem in vedere recunoasterea gi executarea unor hotérari judecittoresti pronunfate in orice stat din lume, cu exceptia statelor membre ale Uniunii Europene; avem aici in vedere posibilitatea ca instanfele de judecati din Romania sé fie puse in situafia in care s& recunoasc& o hot&rfre judec&toreasci pronuntati intr-un stat in care sunt sanctionate penal infractiunile politice sau conexe acestora; c) pedeapsa a fost aplicat pe motive de rasé, religie, sex, nationalitate, limba, opinii politice sau ideologice ori de apartenenff a un anumit grup socials opiniile exprimate cu privire la motivul de la lit. b) sunt incidente gi in cazul acesta; 4) persoana a fost condamnata definitiv in RomAnia pentru aceleasi fapte penale. Cu toate acestea, instanta romna poate dispune recunoasterea parfialé, dacd sunt indeplinite celelalte condifii previzute de lege; acest motiv este prevazut in toate instrumentele juridice internafionale la care Romfnia este parte, reprezentind in esenfa sa principiul non bis in idem; e) persoana a fost condamnata intr-un alt stat pentru aceleasi fapte penale, iar hotiirfirea judecdtoreasca strain’ data in acel stat a fost recunoscutd in Roménia; f) persoana condamnati beneficiazé in Romfnia de imunitate de jurisdictie penal; 2) pedeapsa a fost aplicati unei persoane care nu rispunde penal potrivit legit romaine; hh) pedeapsa consti intr-o mAsurd ce consti in asistent& psihiatrica sau medicala care nu poate fi executati in Romfnia sau, dup’ caz, prevede un tratament medical ) 7. Gheorghe-Sorescu, in I.-C. Morar (coord), op. cit., p. 280; C.A. Pitesti, Sectia penalai, sentinta penala nr. 5/12,06.2009. 553Recunoasterea si executarea hotirarilor judecdtoresti in relatia cu statele terfe sau terapeutic care nu poate fi supravegheat in Romania, in conformitate cu sistemul national juridic sau de s&natate; i) persoana condamnata a pardsit Romania, stabilindu-si domiciliul intr-un alt stat, iar legaturile sale cu statul roman nu sunt semnificative; j) persoana condamnati a comis o infractiune grav, de natura si alarmeze societatea, sau a intretinut relafii strénse cu membri ai unor organizafii criminale, de natura s& facd indoielnic& reintegrarea sa social’ in Romania; &) exist indicii obiective c& hotararea judecdtoreascd a fost dati cu inc&lcarea drepturilor gi libert&tilor fundamentale, in special ci pedeapsa a fost aplicat’ pentru a sanctiona persoana condamnati pe motive de sex, ras, religie, origine etnica, cetifenie, limba, convingeri politice sau orientare sexual, iar persoana condamnat mua avut nicio posibilitate de a contesta aceste circumstante in fata Curfii Europene a Drepturilor Omului sau a unei alte instante internationale [art. 136 alin. (2)]. Asgadar, ori de céte ori, instanta competenta va constata incidenfa unuia dintre motivele mentionate mai sus, hotirdrea judeciitoreasci strand nu va fi recunoscuti gi implicit executati in Rominia. Precizim c& toate aceste motive se regasesc gi in alte instrumente juridice inter- nationale de acest gen, statele cu regimuri democratice recunoscute acceptand refuzul recunoasterii unor asemenea categorii de hotarari. in practica judiciara s-a decis c&: ,,Un stat nu poate pretinde aplicarea unei dispo- Ziti a Conventiei europene privind valoarea international’ a hotirdrilor represive de c&tre un alt stat, atéta timp cAt a formulat o rezerva care vizeaz& refuzul executirii hot&rarilor in lipsa. in ceea ce priveste aprecierea hotararii a carei recunoastere se solicita in cauz’, din perspectiva sintagmei «in lips’, regiisite in Conventie, sentinja a fost pronuntat’ {n lips, deoarece persoana solicitat nu a fost prezenti la niciun termen de judecata, nici la judecata fondului, nici in apel. Cererea de asistenfa judiciara internationala a vizat comunicarea c&tre cetéteanul romén a citatiei pentru un termen de judecat, fiind mentionate gi termenele ulte- rioare, ins& cererea de asistenfa judiciaré international nu acoperi lipsa inculpatului de la judecata, aceasta vizand exclusiv comunicarea unor relafii procedurale catre cetfeanul roman”), Cu toate acestea legiuitorul roman a prevazut si o singura exceptie, potrivit careia, chiar dac& este incident unul din motivele obligatorii de nerecunoastere si neexecu- tare a unei hotiirari judecdtoresti straine, aceasta va fi totusi recunoscuta de instanta competent& din Roménia, Aceasta excepfie vizeazA cazul in care, instanta romana, in urma examinarii hoti- rarii judec&toresti straine si a actelor existente la dosar, este convins’ cA executarea pedepsei in Roménia ar contribui semnificativ la reintegrarea social a persoanei condamnate. » Idem, autor 7, Juverdeanu, p. 225; C.A. Tasi, Sectia penal si pentru cauze cu minori, sentinfa penal& nr. 27/22.02.2011 554Recunoasterea $i executarea hot&rarilor judecdtoresti straine ‘Asemenea situatii apar freevent in practica judiciara, si trebuie avute in vedere de instantele din Roménia, in mod deosebit, atunci cand persoana condamnata in strdin&tate este cet&itean roman gi locuieste cu familia sa in Romania, ori desi este cettean strain locuieste cu familia sa in Rominia, sau este membru de familie al unui cet&tean romain care locuieste in tara. Pe de alta parte, instanta roman’ trebuie si ia in consideratie conditiile de detentie precum gi cele prin care se asiguri reintegrarea social a condamnatului in statul emitent. Pe lang’ motivele obligatorii de nerecunoastere si neexecutare a unei hotiréri judecdtoresti strAine, legea romani prevede gi unele motive facultative, respectiv: - persoana este cercetata in Romania pentru aceeasi fapti penala pentru care a fost condamnata in strain&tate. Dac& hotiirdrea judecatoreasca a fost dati si pentru alte fapte penale, instanta poate dispune recunoasterea partial a acesteia, dac& sunt inde- plinite celelalte conditii; ~ atunci cAnd statul emitent a respins cererea formulata in vederea completirii informatiilor solicitate. Atunci cAnd persoana condamnata este cercetati in Romania pentru infractiunea pentru care a fost condamnata in strainatate, in loc s& refuze recunoasterea, instanta poate dispune fie recunoasterea hotirarii judec&itoresti striine, fie suspendarea cauzei pana la luarea unei decizii in procesul penal aflat pe rolul organelor judiciare romane. De asemenea, hotirdrea judec&toreasc& strain& nu va fi recunoscuté sau, daci a fost recunoscutii, nu va fi pus’ in executare, atunci cnd, potrivit legii penale romane, a intervenit amnistia, gratierea, dezincriminarea faptei, precum gi orice alte cazuri prevazute de lege. §3. Durata si obiectul procedurii de recunoastere a hotararii judecatoresti straine fn termen de 10 zile de la inregistrarea sesizirii, presedintele instanfei sau judect- torul delegat de acesta fixa termenul de judecat& (in interiorul acestui termen). Durata totala a procedurii de recunoaste a hotirarii judecdtoresti straine este de 60 de zile de Ja data inregistririi cauzei la instant’. Potrivit dispozifiilor art. 135 alin. (2) din legea special’, instanja judecit in com- plet format dintr-un singur judeccitor, in camera de consiliu, fara citarea parfilor. Participarea procurorului este obligatorie. Avem mari rezerve fati de aceste dispozitii, deoarece raportindu-ne la ultimele decizii ale Curtii Constitufionale, acestea par a fi neconstitutionale. Credem c& judecarea cauzei trebuie s& aiba loc in sedinf4 publica, cu participarea condamnatului ‘asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, precum si a procurorului. Atunci cfnd prezenfa condamnatului nu poate fi asigurat4, este necesar ca interesele lui s& fie aparate de un avocat ales sau desemnat din oficiu. Instanfa de judecati are obligatia de a verifica in cadrul sedintei de judecati, conditiile prevazute de legea romén& pentru recunoasterea gi executarea hotardrii 555Recunoasterea si executarea hotiirarilor judectitoresti in relatia cu statele terte judecitoresti straine, iar atunci cand constati c& acestea sunt indeplinite, atribuie hot&rarii judec&toresti straine efecte juridice pe teritoriul Roméniei gi dispune transfe- rarea intr-un penitenciar sau unitate medical din Roménia a persoanei condamnate. {in practica judiciara se va verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 136 alin. (1) din legea special, si nu este incident vreunul din cazurile previzute in art, 136 alin, (2) din aceeasi lege. Mention&im cf la art. 136 alin. (2) din lege sunt menfionate motivele obligatorii de nerecunoastere si neexecutare a unei hotirari judecitoresti straine. Cu privire la motivele optionale de nerecunoastere si neexecu- tare prevazute de lege, acestea vor face obiectul unei analize distincte a instanfei, urmand ca acesta si decida. Apreciem cA in practica judiciari, aceasti examinare se va desfigura pe trei paliere, in ordinea menfionata mai sus, respectiv: verificarea indeplinirii cumulative a conditiilor previizute la art. 136 alin. (1), stabilirea inexistenfei vreunui motiv obliga~ toriu de nerecunoastere previzut la art. 136 alin. (2) si verificarea motivelor optionale previzute la art. 136 alin. (3), care impune gi aprecierea instantei in raport cu incidenfa vreunuia dintre aceste motive. Dispozifiile care pot privi pedepsele pecuniare, misuri asigurdtorii sau cheltuieli judiciare, precum si altele din hotardrea judecdtoreasca strain, nu cad in competenta instantei romfne, decdt numai in cazul in care statul emitent solicit aceasta in mod expres. in situatia in care statul strain solicit a fi avute in vedere de instanta romana gi alte dispozitii decat cele expres prevazute in legea roman’, instanfa se va pronunta si cu privire la recunoasterea si executarea a altor dispozifii penale din hotirdrea judecitoreasca. Atunci cand prin hot&rarea judecdtoreasc& persoana in cauzA a fost condamnati pentru mai multe infractiuni, instanfa roménd va verifica indeplinirea conditiilor prevazute de legea roménd pentru fiecare dintre acestea; in cazul in care se constat c& sunt indeplinite condifiile numai pentru unele dintre aceste infracfiuni, se poate dispune recunoasterea parfiali a hotirarii judecttoresti straine, ins’, anterior pronun- fri, instanfa poate consulta statul emitent prin intermediul directiei de specialitate din Ministerul Justit fn practica judiciara pot interveni situafii in care, in timp ce procedura de Tecunoastere a hotararii judecdtoresti stréine se afl in desfasurare pe rolul instanfei roméne, statul emitent retrage cererea; intr-o asemenea imprejurare, instanfa romana ludnd act de retragerea cererii, instanfa o respinge ca nesustinut’. in cadrul procedurii de recunoastere, dup’ examinarea hotirarii judecdtoresti straine si verificarea celorlalte documente aflate la dosar, instanfa roméni va pro- nunfa una din urmatoarele solufii: - dispune prin sentinf&, recunoasterea si executarea pedepsei aplicate prin hot- rrea judecitoreasci rimasi definitiva a instanfei straine; sau - dispune prin senting’, respingerea cererii de recunoastere si executarea a hoti- rarii judecatoresti straine; in aceasta situatie, cererea persoanei condamnate sau a statului emitent poate fi reexaminata daca au intervenit elemente noi. 556Recunoasterea si executarea hotirdrilor judecdtoresti straine in practica judiciaré poate si apari si situatia in care, cu ocazia examindrii hotiirarii judecdtoresti strdine, instanfa constaté c& natura sau durata pedepsei aplicate de instanfa str4in%, nu corespunde cu natura gi durata pedepsei previzute de legea roméni pentru aceeasi infractiune sau infractiuni similare. fn aceasté primi situafie, instanfa romén& va adapta prin sentinfi pedeapsa privativa de libertate aplicati de instanfa strain, atunci cand: - natura acestei pedepse nu corespunde sub aspectul denumirii sau al regimului de executare cu pedepsele prevazute de legea romana; - durata pedepsei depiseste, dupa caz, limita maxima special a pedepsei prevé- zute de legea penali romfn& pentru aceeasi infractiuni sau durata pedepsei aplicate de instanta striin& depisegte 30 de ani, sau atunci cénd durata pedepsei rezultante aplicate in cazul concursului de infractiuni depaseste totalul pedepselor stabilite pentru infractiuni concurente sau limita maxima general a pedepsei inchisorii preva- zute de legea roman’. in sensul legii, adaptarea pedepsei aplicate de instanta str4in& const’ in reducerea pedepsei pana la limita maxim’ admis’ de legea penala romAn& pentru infractiuni similare. in urma procesului de adaptare (reindividualizare), pedeapsa stabilité de instanta romana trebuie si corespund’, pe cat posibil, din punctul de vedere al naturii sau duratei, cu cea aplicat& de statul emitent si nu va agrava situatia persoanei condam- nate. De asemenea, in cadrul procesului de adaptare, instanfa romana nu poate modifica pedeapsa cu inchisoarea intr-o pedeaps& pecuniar’. fn cea de-a doua situatie, instanfa romAni stabileste si aplic’, prin sentinfa pedeapsa pentru infractiunea sivargiti. Astfel, in cadrul procesului de stabilire si aplicare a pedepsei pentru infractiunea comisa, instanta romani este tinut& de constatarea faptelor, de starile si circumstan- tele in care acestea au fost sivarsite, aga cum rezulti explicit sau implicit din hot&rdrea judecttoreasca strain’. in practica judiciara s-a decis ca: ,,in aplicarea art. 6 C.pen., a Deciziei nr. 1/2014 gi a Deciziei nr. 13/2014, pronuntate de fnalta Curte de Casafie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penal, instanja roména nu poate reduce in baza dispozifiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen. pedeapsa rezultanti aplicati, prin cumul aritmetic in cazul unui concurs de infractiuni, prin hot&rdrea de condamnare pronunfati de instanta strain, intrucat, in conformitate cu dispozitiile art. 135 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 302/2004, adaptarea pedepsei rezul- tante aplicate in cazul unui concurs de infractiuni este permis’ numai in ipoteza in care aceasta depiseste totalul pedepselor stabilite pentru infracfiuni concurente sau limita maxima general a pedepsei inchisorii. Prin urmare, in ipoteza in care instanfa straina a aplicat pedeapsa rezultant& prin cumul aritmetic, dac& instanja roman a redus pedepsele stabilite prin hottrdrea de condamnare pronuntat& de instanfa strdin& pentru infractiuni concurente in temeiul Deciziei nr. 13/2014 a inaltei Curti de Casatie gi Justitiei - Completul pentru dezle- garea unor chestiuni de drept in materie penala, noua pedeapsa rezultanti nu se aplica 557Recunoasterea si executarea hotirarilor judectitoresti in relatia cu statele terfe potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., ci prin menfinerea cumulului aritmetic aplicat de instanfa straina ca autoritate de lucru judecat”), Precizim c& prin Decizia nr. 13 pronuntaté de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penal al fnaltei Curfi de Casatie si Justitie, la 5 iunie 2014, instanfa suprema a decis c&: ,,dispozifiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, privitoare la legea mai favorabili dupa judecarea definitiva a cauzei, sunt aplicabile si cu privire la hotararea de condamnare pronunfaté fafa de cetfenii romani, dac& aceasta a fost recunoscuti in procedura reglementat’ de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciar’ international in materie penala””), Totodata, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, prin Decizia nr. 1 din 14 aprilie 2014, a decis ca: »in aplicarea legii penale mai favorabile, dupa judecarea definitiva a cauzei inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infractiuni, {ntr-o primd etapa se verificd incidenta dispozifiilor art. 6 C.pen., cu privire la pedep- sele individuale. fn a doua etapa, se verificd daca pedeapsa rezultant& aplicat’ potrivit legii vechi depaseste maximul la care se poate ajunge in baza legii noi, conform art. 39 C.pen. in cazul in care pedeapsa rezultant’ aplicati potrivit legii vechi depaseste maximul la care se poate ajunge in baza art. 39 C.pen., pedeapsa rezultanta va fi redusa la acest maxim”), in legatura cu aplicarea legii penale mai favorabile, in cazul transferarii persoanei condamnate in scopul executirii pedepsei privative de libertate in Roménia, se ridic& problema momentului in care se aplica legea penal mai favorabila, respectiv, odatt cu recunoasterea hot&rarii penale str4ine si reindividualizarea pedepsei aplicate sau ulterior de care instanta de executare? in aceast’ ipotezi, consideram ci aplicarea legii penale mai favorabile este de com- petenta instantei pe rolul careia se afla recunoasterea hotirarii judecatoresti straine. Din interpretarea dispozitiilor cuprinse in art. 135 alin. (9) din legea speciala, rezulta c& instanfa romana nu are competenta de a examina si evalua probele in baza c&rora a fost dispusi condamnarea de cdtre instanta strain’, ci numai hot&rérea definitiva a acelei instante. Cu ocazia adaptirii pedepsei in aceasta situatie, instanfa romana nu va fi compe- tent si schimbe o pedeapsa privativa de libertate intr-o pedeapsé pecuniara si nu va putea agrava situatia persoanei condamnate, dar nici nu va fi finutd de limita minima. a pedepsei prevazute de legea rom4na pentru infractiunea comisa. De asemenea, instanfa rom4na are competenta de a deduce integral din pedeapsa aplicaté de instanfa str4ind perioada executati de persoana condamnaté in statul emitent., LC.CL,, Sectia penal’, decizia nr. 2508/09.09.2014. » 1.C.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penal, Decizia nr, 13/2014 (www.s¢j.ro). 5 1.C.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penal, Decizia nr. 1/2014 (www.sej.r0). 558Recunoasterea gi executarea hotirarilor judecdtoresti strane Aceste dispozifii nu sunt aplicabile in cazul in care tratatul aplicabil in relafia cu statul emitent exclude conversiunea condamnitrii ori dacé statul emitent a indicat in mod expres cA va acorda transferarea numai dac& statul romfn va executa fie pedeapsa aplicati de instanta str&ind, fie pedeapsa adaptata de instanfa roman’. De fiecare dat, conversiunea condamnirii nu va viza numai pedepsele principale aplicate de instanfa strain’, ci si pedepsele accesorii. {fn acest sens, in practica judiciara s-a decis c&: ,,instanfa de judecat& sesizata in scopul recunoasterii unei hotirari penale straine de condamnare si al transferarii persoanei condamnate pentru executarea pedepsei privative de libertate intr-un penitenciar din Roménia se pronunfé atat cu privire la pedeapsa privativa de libertate, cat si cu privire la pedepsele accesorii aplicate prin hotirdrea penala strain’ de condamnare. in cazul in care felul pedepselor accesorii aplicate este incompatibil cu legislatia romana, instanta de judecati adapteazd, in temeiul dispozitiilor art. 159 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 — dispozitii referitoare la conversiunea condamnarii — aceste pedepse la pedepsele prevazute de legea romnd pentru faptele care au atras condamnarea. Prin urmare, in acest caz, instanta de judecata dispune recunoasterea hotararii penale strine de condamnare atat cu privire la pedeapsa privativa de liber- tate, cfit gi cu privire la pedepsele accesorii si, conform art. 159 alin. (1) din Legea nr, 302/2004, republicati, dispune conversiunea pedepselor accesorii recunoscute in pedepsele accesorii corespunzitoare prevazute in art. 64 alin. (1) C.pen. Omisiunea instantei de judecati de a se pronunfa cu privire la pedepsele accesorii aplicate prin hotirdrea penal striini de condamnare nu constituie o eroare material evident, in sensul dispozitiilor art. 195 C.proc.pen., procedura reglementati in aceste dispozifii nefiind incident, intrucét implicd existenfa unui proces de deliberare cu privire la compatibilitatea pedepselor accesorii aplicate prin hotfrérea penal& strain de condamnare cu legislatia Roméniei”». Chiar dac& odaté cu modificarea legii romAne numérul articolelor indicate in decizie nu mai corespund, pe fond aceasta este de actualitate. Dupa pronunfare, sentinfa se redacteaz& in cel mult 5 zile si se va transmite directiei de specialitate din Ministerul Justitiei in vederea comunicirii persoanei con- damnate. Aceasta sentinti poate fi atacat& cu apel, in termen de 10 zile, de procuror, din oficiu sau la cererea ministrului justifiei, precum gi de ciitre persoana condam- nat. Pentru procuror termenul curge de la pronuntare, iar pentru persoana condam- nati de la data comunicarii copiei de pe dispozitiv. Dosarul va fi inaintat instantei de apel in termen de 3 zile, iar apelul se judecd in 10 zile, in camera de consiliu, fara citarea persoanei condamnate, iar prezenta procurorului este obligatorie. Punerea in executare a pedepsei se realizeaz& potrivit dispozifiilor Codului de procedur’ penal’ romén. » T, Stanciu, R.A. Popa, C. Rotaru, in M. Radu (coord.), op. cit., p. 205; LC.C.I., Sectia penal, decizia nr. 2767/1 1.09.2012. 559Recunoasterea si executarea hotiririlor judecttoresti in relafia cu statele terfe Hotirarea rimasi definitiva si un exemplar al mandatului de executare a pedepsei detentiunii pe viafi sau a inchisorii sau a inchisorii se comunic& directiei de specialitate din Ministerul Justitiei. in cazul in care, dup’ emiterea mandatului de executare a pedepsei detentiunii pe viaf4 sau a inchisorii, statul emitent informeaz& c& transferarea nu poate avea loc, instanta sesizaté cu o asemenea dispozitie, va dispune anularea mandatului. intr-o asemenea situafie, sentinfa de recunoastere a hotirdrii penale strine va produce efecte juridice numai sub aspectul starii de recidiva a persoanei condamnate, cu exceptia cazului in care transferarea nu mai este posibil pe motiv de acordare a amnistiei, ori ca urmare a faptului c& s-a stabilit ulterior c& persoana nu se face vinovaté de sivarsirea infractiunii, ori ca urmare a decesului in statul emitent al acestei persoane. Dacé dupa emiterea mandatului de executare a pedepsei statul emitent transmite 0 nou& hotiirdre de executare a unei alte pedepse, dispozifiile Codului de proceduri penala referitoare la contestatia la executare, care nu sunt contrare dispozifiilor legii speciale, se aplic& in mod corespunzator, in aceast imprejurare instanfa de executare este curtea de apel care a pronuntat sentinta. in situatia in care, dup& transferarea persoanei condamnate, statul emitent transmite 0 nou% hotlirdre judecitoreasc& in vederea executirii unei alte pedepse, procedura de recunoastere si executare diferé (aceasta urmfnd a fi examinat& in subsectiunea urmatoare). in cazul in care, dupa emiterea mandatului de executare, statul emitent comunica faptul ca transferarea persoanei condamnate nu poate avea loc deoarece persoana condamnat& a revocat consimfaméntul la transferare, toate cheltuielile vor fi supor- tate de aceast’ persoan’, in baza dispozitiei adoptate de conducerile Ministerului Justifiei sau a Inspectoratului General al Politiei Roméne. Observam c& desi titlul acestei subsectiuni previzute in legea speciala este »ttansferarea persoanelor condamnate, detinute in state terje, in vederea executirii pedepsei sau a misurii privative de libertate intr-un penitenciar sau unitate sanitara din Roménia, in concret dispozifiile in cauz vizeazi procedura recunoasterii gi executiirii unei hotérari judecatoresti pronunfate in state terfe”. in practica judiciara s-a decis c& ,,In cazul in care printr-o hotardre penal straind s-a dispus atat condamnarea la pedeapsa inchisorii, cAt si condamnarea la pedeapsa amenzii, instanfa de judecat8, sesizat& in scopul recunoasterii hotrarii penale straine de condamnare in integralitatea ei si al transferarii persoanei condamnate pentru con- tinuarea execut&rii pedepsei privative de libertate intr-un penitenciar din Romania, se pronunfi atat cu privire la pedeapsa privativa de libertate, cat si cu privire la pedeapsa amenzii aplicati prin hot&rdrea penal strain’ de condamnare, in confor- mitate cu dispozitiile art. 122 din Legea nr. 304/2004”), Chiar daca dispozifiile invocate de instanta suprema nu se regisesc in articolul la care se face trimitere, decizia este de actualitate. YLC.C.J., Sectia penal, decizia nr. 2447/21.07.2010 (www.scj.ro). 560Recunoasterea gi executarea hotiirdrilor judecdtoresti straine Precizim ins’, c& instanfa romén’ trebuie s& verifice indeplinirea conditiilor prevazute de legea roména, pentru fiecare din pedepsele aplicate, nefiind obligat& si recunoasca gi pedeapsa amenzii in cazul in care aceasta a fost aplicati pentru alta infractiune. fn cazul in care instanfa strAin& a pronunfat pentru aceeasi infractiune pedeapsa inchisorii si a amenzii, recunoasterea se va realiza in integralitate, in sensul c& vor fi recunoscute ambele pedepse. Sectiunea a 2-a. Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti straine, in cazul in care persoana condamnati se afl in Romania in sectiunea anterioaré am examinat procedura de recunoastere si executare a unei hotirari judecktoresti strdine, in cazul in care persoana condamnati se afla in detentie pe teritoriul statului ter, emitent. in cadrul acestei sectiuni vom examina procedura de recunoastere a hotararii judecdtoresti strdine si de luare a misurilor preventive, in condifiile in care persoana ‘condamnati fn statul tert, se aflé in Romania. §1. Procedura de recunoastere a hotararii judecitoresti striine si luarea masurilor preventive Directia de specialitate din Ministerul Justifiei, dup ce verificd inscrisurile gi informatiile transmise de statul emitent si constati cA acestea sunt complete (sunt avute in vedere inscrisurile gi informatiile prevazute in dispozifiile art. 132 din legea special’ roménd, pe care le-am examinat anterior), le trimite parchetului de pe Langa curtea de apel in a c&rui circumscriptie teritoriali domiciliazi persoana condamnati ori, atunci cAnd aceasta se afl in detentie, in a c&rui circumscripfie se afl locul de detentie, care va sesiza curtea de apel competent. Dispozitiile referitoare la masurile premergitoare sesizirii instanfei, care privesc verificirile realizate de c&tre procuror, precum gi cele care se refer la durata gi obiectul procedurii de recunoastere, examinate anterior, se aplic& in mod corespun- zitor [sunt avute in vedere dispozifiile cuprinse in art. 134 alin, (2) lit. a)-d) si alin. (4), precum gi cele de la art. 135 alin, (1) si alin. (4)-(10)]. Instanfa judecd in complet format dintr-un singur judecdtor, in camera de consiliu, cu citarea persoanei condamnate, prezenta procurorului find obligatorie. Cu toate ci legea nu prevede, apreciem ca la solicitarea sa persoana condamnat& poate fi asistati de avocatul ales sau desemnat din oficiu. Obiectul procedurii de recunoastere a hotirdrii judecdtoresti striine fl constituie verificarea indeplinirii urmatoarelor conditii: - hotirarea este definitiva; - exist dubla incriminare; dac pedeapsa a fost aplicati pentru mai multe infrac- tiuni, aceasti conditie se verific’ pentru fiecare infractiune in parte; 561Recunoasterea gi executarea hotararilor judeciitoresti in relafia cu statele terfe ~ nu este incident vreunul din motivele de nerecunoastere si neexecutare a hota- rari judectitoresti straine, prevazute la art. 136 alin. (2); in cazul in care instanta constati incidenta vreunuia dintre motivele obligatorii de nerecunoastere si neexe- cutare, instanta poate totusi dispune recunoasterea si executarea dac& exist convin- gerea c executarea pedepsei in Roménia ar contribui semnificativ la reintegrarea social a persoanei condamnate; - executarea in Roménia a pedepsei detentiunii pe viati sau a inchisorii ori a miasurii privative de libertate este de natura si faciliteze reintegrarea sociali a persoanei condamnate; - nu exist vreunul din motivele obligatorii sau optionale de refuz al recunoasterii si executirii hotirarii judecatoresti straine [este vorba de cele prevazute in art. 136 alin. (2)-(4)]. Fara indoiala cd atunci cénd instanta constat existenfa vreunui motiv optional de refuz al recunoasterii si execut&rii, decizia de recunoastere gi executare poate fi luatii daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege. La cererea expresi a statului emitent, se poate lua fafi de persoana condamnati una din masurile preventive prevazute de Codul de proceduri penala roman, Alegerea misurii preventive ce urmeaza a fi luata se face findndu-se seama de pedeapsa aplicati in statul emitent, de natura infracfiunii, de sin&tatea, varsta, antecedentele gi alte situafii privind persoana fat de care se ia misura. Potrivit dispozitiilor legii roméne, ,,misura arestirii preventive poate fi luat& fat de persoana condamnat, in cazul in care infractiunea comisi face parte din una dintre categoriile de infractiuni prevazute la art. 96 alin. (1) si existi una dintre urmitoarele situati a) persoana condamnata a fugit din statul emitent in scopul de a se sustrage de la urmirirea penal, judecati sau executarea pedepsei si s-a refugiat pe teritoriul Roméniei; sau 'b) pedeapsa aplicata de instanfa striind sau restul rimas de executat este de cel putin un an inchisoare” [art. 137 alin. (5) din legea speciala]. Precizim faptul ca in dispozitiile art. 96 alin. (1) din legea special sunt prevazute infractiunile si grupele de infractiuni grave, pentru care nu se impune verificarea dublei incriminari in cazul executarii unui mandat european de arestare. Durata oricirei masuri preventive este de cel mult 180 de zile, iar misurile preventive inceteaza de drept: - la expirarea termenului prevazut de lege sau la expirarea termenului prevazut de organele judiciare romane; - cand, inainte de pronunfarea unei hot&rari de recunoastere a hotararii judecd- toresti strdine, durata arestirii preventive sau a arestului la domiciliu a atins durata pedepsei inchisorii aplicate in straindtate; sau - dac& arestarea preventiva s-a dispus anterior primirii cererii de recunoastere si executare a hotirarii judecdtoresti straine, atunci cnd, in termen de 30 de zile de la data arestarii preventive, nu au fost primite de c&tre directia de specialitate din Mini: terul Justifiei informatiile prevazute de legea romén& (avem in vedere informatiile prevazute in art, 132 din legea special). 562Recunoasterea gi executarea hotirarilor judecitoresti striine Situatia juridicd a persoanei condamnate nu poate fi agravatd ca efect al duratei misurii preventive privative de libertate aplicate de organul judiciar roman. Din studiul normelor juridice care reglementeazi conditiile in care sunt luate miasurile preventive, in cazul procedurii de recunoastere gi executare a unei hotirari judecdtoresti definitive pronuntate intr-un stat terf, iar persoana condamnaté este identificatS pe teritoriul Rominiei, rezulti o serie de particularititi care exced Codului de procedura penala roman. in primul rand constatim cA existi diferente semnificative in ceea ce priveste condifiile generale ce trebuie indeplinite pentru a se dispune una din misurile preventive prevazute de legea romana. Astfel, instanfa de judecat trebuie si analizeze urmatoarele aspecte: - existenfa unei cereri exprese a statului emitent, prin care acesta solicita luarea ‘unei masuri preventive impotriva persoanei condamnate; ~ care sunt motivele care susfin cererea statului emitent, care este masura pre- ventiva care se soliciti a fi dispusi de organele judiciare roméne, precum si dac& aceasti misura este prevazuti de legea romén’; ~ conditiile speciale in care se afl& persoana condamnati, respectiv cele care privesc pedeapsa aplicatd, natura infractiunii, sAndtatea, varsta, antecedentele penale sau alte situafii care privesc persoana condamnati. in cazul in care statul emitent prin organele sale judiciare abilitate solicita expres arestarea preventiva a persoanei condamnate sau arestarea la domiciliu, pe ling’ constatarea existentei condifiilor valabile pentru toate categoriile de masuri preven- tive prevazute mai sus, instanta romdnd trebuie si verifice si indeplinirea urmitoa- relor conditii: ~ infractiunea pentru care a fost condamnatd persoana in cauza face parte din grupul de infractiuni pentru care nu se solicit’ existenfa dublei incriminari in cazul executirii unui mandat european de arestare; - persoana condamnati a fugit in scopul de a se sustrage de la executarea pedepsei pronunfate in statul emitent gi a fost identificat’ pe teritoriul Romaniei; ~ pedeapsa aplicata de instanfa striina sau restul de executat este de cel putin un an; - situatia juridic& a persoanei condamnate nu poate fi agravati ca efect al duratei masurii preventive privative de libertate dispuse de orgamul judiciar roman. jn situafia in care instanfa romAn& constati ci nu sunt indeplinite aceste conditii, misura arest&rii preventive sau a arestului la domiciliu nu pot fi dispuse. Interpretarea dispozitiilor legii romAne ridic& si o problema de drept, care const in posibilitatea instanfei romaine de a lua impotriva persoanei condamnate una din masurile preventive prevazute de legea romani, cénd nu exist o solicitare expresti de acest gen din partea statului emitent. Opinia noastra este aceea c&, in condifiile in care statul emitent nu solicit expres luarea unei misuri preventive, instanja rom4n’ nu poate dispune o asemenea misura. Diferente semnificative, raportate la dispozifiile legii roméne, apar gi in ceea ce priveste durata masurilor preventive, care, indiferent de natura lor nu poate fi mai mare de 180 de zile. 563Recunoasterea gi executarea hotararilor judecatoresti in relatia cu statele terfe Potrivit dispozitiilor legii, ,,sentinta se redacteazi in cel mult 10 zile de la pronuntare, iar impotriva acesteia, pot face apel, in termen de 10 zile, procurorul, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si persoana condamnata. In cazul persoanei condamnate termenul curge de la pronunfare sau, in cazul in care a lipsit atat de la dezbateri, cft si de la pronunfare, de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. Dosarul va fi inaintat instantei de apel in termen de 3 zile, iar apelul se judecd in 10 zile, in camera de consiliu, fara citarea persoanei condamnate, prezenfa procurorului find obligatorie”. Consideram c& dispozitiile care se refer la judecarea apelului in camera de consiliu, fri citarea persoanei condamnate, par a fi neconstitufionale (avand in vedere ultimele decizii ale Curfii Constitufionale). Apreciem ci in practica judiciara a instantelor din Roménia, in acord cu deciziile promovate de Curtea Constitufionala, este necesar a se asigura prezenfa persoanei in cauzi asistaté de avocatul ales sau desemnat din oficiu. fn cazul in care nu este posibil asigurarea prezentei persoanei in cauz’ in fafa instantei de apel, aceasta va fi reprezentati de avocatul ales sau desemnat din oficiu. §2. Notificarea hot&rarii judecitoresti strdine gi contestatia persoanei condamnate fn cazul in care, procurorul de caz, dupa verificarea dosarului constata ci hotara- rea judecitoreasca a fost dati in lipsa persoanei condamnate, acesta notificd persoa- nei condamnate hot&rarea, Notificarea trebuie s& cuprinda urmatoarele informafii ~ c&i a fost primit& o cerere de recunoastere gi executare pe teritoriul Romaniei a pedepsei pronuntate prin hot&rarea judecdtoreasct; - are dreptul s& conteste hot&rdrea judec&toreasca straina gi si depuna contestatie in acest sens, dac& acest drept fi este conferit de legea statului emitent; = c& respectiva contestatie este supusa jurisdictiei statului emitent; = c& respectiva contestatie se depune la parchetul competent, respectiv parchetul de pe lang curtea de apel in circumscriptia careia domiciliaz’ sau dack se afl in detentie, in circumscriptia ciruia se afla locul de detentie; - c& termenul de depunere a contestatiei este de 30 de zile si curge de la data primirii notificaii; = c& nedepunerea contestafiei in termenul de 30 de zile are drept consecint4 consi- derarea hotirarii judecitoresti straine ca fiind pronunfat in prezena sa. Un exemplar al notificirii va fi trimis directiei de specialitate din cadrul Minis- terului Justitiei. Dacé la expirarea termenului de 30 de zile, persoana condamnati nu a depus contestatie, procurorul va sesiza curtea de apel competent’. in cazul in care, la expirarea celor 30 de zile se constat& ci persoana condamnata a depus contestatie, procurorul dispune clasarea si restituie dosarul directiei de spe- cialitate din Ministerul Justifiei, odat& cu contestafia gi celelalte inscrisuri depuse de persoana condamnata. 564