PREFATA Producerea energiei electrie si termice, ta pr ‘mondial immpune utilizarea celor m ‘Una din principalele condi care se pun inst siguranjei in fimefionare, adic& uri competitive pe plan acest domeniu. lor electrice eate aceea a ‘ou energie electtica a jor. Asigurarea funchioniril fri interupere a instalafilor electrice are © important deosebiti, atit datorité faptului c& urmiirile perturbatiilor in funcfionare pot fi foarte grave, cAt gi faptulni c& instalafiile electrice sunt mai cexpuse deranjamentelor decat alte gemuri de instalai enti inginerilor energeticieni care dorest si se inifieze in domeniul Jor de protect18 ‘Mas UOTALNAWATA ATV ANA sg ‘yagured vy axaund no vez 99 ezEjOUuoU 9 corre geet £9 E mal = st amsotond najuedamonioutos ap zysvame move apMTINORI A 's'¢ 09 “sywuLuoUe NUNS “hE 7 nnn “az taum vataduaniy “¢¢ 7 autounos ap tnd “7 ‘anogid wanyoo] wHIop va “eM aly WA Bs armed waseadE yO pURIOdg 8s ums 2xpou ap a}151 DIAG TL “artgeonn aja onmp is amare, ajoun “ewnaytp runs soqO}erDdo ajetuues “ImjRIOME vi ee " jeanowe umutiSou 18 20932 op umn 9p roresado nes atingunsip ap woresado quns po yp is AOUANAOWLOATA SAIL IVISNI NY TIVAONY RIAWIOTE 1§ BLOT symosouno argon jowgonpoxd 9p auseyo nyos ajaup, ‘mofouny ap soypuoo v axemBise ap xf oxfoqosd ap soysfouny wazesw dam ad ap ynicweede uy area aweustoMp 0 wiSIKy | Biajalos 109 joudeo nes yryonuesy EIR Taga axe ‘aad snow ‘orew aise ajenueur 2189 a1s90e 9p BIEDYO tNoMNOG 9p verEALE oestp 201g "eT ‘gued sep ‘reyuoiapdon sp 208m yeu 3 18) a0TUOND9}9 99} “ZZ pqUBIOWONIO|O 2°12 TZ ALLOALOWd Ad BITTY 7 vs aingon somfoojosd mneyfas 18 yrgmaqeo pulatad aorrai0. x nsouno varande ‘worSojouyp) areyoazop op ydeyo emo uy ‘yo umpUOY}uou ys amqoxy Tuusuop 38208 Us TUR Oy HUEAA ‘Ws zome ep ayeorignd pm1ony sojaseosoun 10 9p ‘wfooyoud nnuod sojafeyiax ‘nidioud op suryps aymjuazard ung se-s rojajoudeo wigofew jryeuy of “spony v poRoeAd ayEN nog ‘0}04 uid wioojoud ap soqniayesut v axeansiyzuoo 2p 18 vzxfeue ‘oxeioatoad ap soqanpaooud 2 yreosn wus ‘hnuad oszsony wy aqenuazazd 50) ne zoynfeyeIsUt fuyUOHouny wzifUe 16 Tnynoqeo osanud amo aypadse ajoury gansyur ap amoeunoysueD 18 amvonednsaut snraano “sonveje azeaqou ‘2uCIOUIS 9017}93]9 arporesDESS ‘ooLzIaI9 TUE “AO1N0a|9 aoruoysien iareud sojaiaueduso earwuolfoury purarid aftrSouno 18 umoard ‘sormaaja ojafor wip 2942p ap sojoa w iF ajeMOU areuor}onny 2p ToyHNUNFax [ano puratzd ojduwe ojaysouno oundnsaad tzezony youn vaseinoseg ~ gajau ured axfoanoad o saps Teor wba - opr ayhibayg §——_WHeLouezepylojaam aaa aa EOADCheorghe Hast 4.2. Magini sincrone... 1288 4.2.1, Reactia indusulw la magina sincrona 89 de functionare fn regim normal. 92 jonarea in regim de scurteircuit 93 4.24, Determinarea parametrilor maginii sinerone 95; 4.3. Transformatoare de puter... 43.1. Parametrii transformatoarelor eu dowd infisurati 4.3.2, Raportul de transformare... 4, Paramettii bobinelor de reactants... 4.6, Parametri baterii de condensatoare. 5. IRANSFORMATOARE DE CURENT $1 DE PROTECTIE . sn 5.1. Transformatoare de curent 5.2, Transformatoare de ten 5.2.1. Transformatoare de: 5.2.2. Transformatoare de B.A INSTALATILOR DE PROTECTIE 6.1. Protectia maximali de curent. 6.8. Protectia ca 6.9. Protect termi lor energetice impotriva panerilor la p 88. Protec{ia GS impotriva defecte 8.8.1, Protectia GS impotriva 8.82, Protectia GS impotriva 9, PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 9.1, Protecfii prevazute pentrs transformatoare. 9.2. Protectia transformatoarelor de mic& putere.. 9.3, Protectia transformatoarelor de mare puter 9.3.1. Proteetia cu relee de gaze (Buchholtz) 9‘ALAVUOOITAIE ‘otores & wreuiome wareoIe9SOCI "YET rye) ppides ewome voresujomVOY CET faV¥) faiazas b pjeeTOMe vaIEsUE|SUY "Ze “ sroyueurajdiu ap eameute 9 “ZTE “omezeau 2p MIpUO TET (Anda) sovivane 3p wparyar enue moony TEL YOMAOWANGOUI ETE NI PAYZILYINOLTV “Et or foonoad ay 'S'PZ “oyagugé espa ead epren| Fc iain ap Eten sem THT rm ~ rales elmonu Ty TT “Lg ap sojaneoyoun erisai0%g ZI ~-otgomnoud ap und “* EOPALDITA AOTTUVOLOW VILOALOWA “CI Ino ad aanzyaaud eluepodan 9p aperiuaxapip “ amezayeas op mdtouted “CL * mpwaMIoTSO TOT ‘PAVOLIA10 YOTHAVE VILDTLOWd “IT “= A OTT WATT faum Biloato4 “¢'9'0T aE a 908" ee" unas 92 990 ba O14 YOTINET WHALOWE ‘OT 6 ISNY POO ‘yoruUD suet dary Lafsoyo:d easmiag 7 7 6°6 use “~ duun op taqusisuoo v noqeo ud eamUIMESIOG “71766 f 9ce uy 2p royresuoo © yuauodio vamuuaoC T1266 gst dum ap umsuco eomeumsmI9q “17°66 Sc" putoreseadns oj soyareonetuioysten sopioajord varemSiqU0; “76/6 ber “EA 3p Son on ube i we 5 Royaam aejax - ebe" ove sez eur nes 21 0¢¢ 9p ereouadins eountsua) no sojazeorewseysen 6c mens Yan no soreangysuen mun vprezzoduypreuceU e2>,014 96 ose ap fe90(q no preunxcun vee" BTeUIpraBuo|gpehuasay wxoo}0x4 Z-¢'6 ‘oats eyo Pay —— a ISGheorghe Hest 1 INTRODUCERE, 1.1. Scurt istoric Dezvoltarea instalatiilor de protec prin relee gi celor de automatizare a refelelor clectrice este strins legati de dezvoltarea instalatiilor producere, ‘transport, distribuie si consum al energie’ el relee este pacte integr: sistem de alimentare este izolarea rapid’ a fate ale unui sistem si posts decizionale din ‘au suferit, peste mai mult de un secol, schimbare in punct de au fost schema de prote: schimbici importante in fan toriareleelor de protectie se referd la mai mult de un iteraturi spun c& primul releu de protectie 2 fost produs in 2), altele se refera la 1905 ((3], [4)). Dar, oricare ar fi data, este grew lufie important de la inceputul practic’ rele de curent cu jar conceptul de diseriminare fe relee de protectie. releele bazate pe lee de directional bazat’ fi frecventi utilizindu-se ca suport conductoatele lini’ protejte. Jn perioad’ 1925-1930 se objine 0 perfectionare a pr piilor si ‘metodelor de realizare a protectiilor, Se urmarese probleme cum ar lor proprii © Crasterea rapiditiii tn funefionare 3E yay HB ip now um 29 yuyop y oyeod wysoay “ooHEULON sfoouya esarBou to Ep O“oR6t Hue WI wEvodu for un one fudsnus 2p ESIOAUE eoNsHsJoeIeD no yaMD op eeuNxEW! eyo: v yandope vizaiorg “D661 HUE IE Og, HUE uy asndod “(ry) HIEOyRIEY wiuaiyjann] 18 ypandepy wifomosg,, axds ana8rousora9}9 teria esueAz © ap aovoylim fou JSOF ne G6GI 1 OR6I HUE UIP / azsapzoy msxo nu aoarvoap ‘eidoxde Soy 8 nu Boop ‘woySane a0 mais 1 1 revtrno | ena | rojas» aumiioas o 1 sep “yioyersuy youn 2] fomun yenpraiper reumu woupfoseadns se mu stonioad ap tmioyoed ‘oresBoqut aT 25nsTiaas wey PpoRoiasiaaT _ somfostoad varez wt stego18 wlosiaud aun jrdsou0s omg aifentmod as eoopy famuasts soynfosioxd eno: uy gueyodut soy 9p Bn tiseaoy [9] rezqenuso oreuioy ord =p noou 2oumouiny 9f2afax azeoss90dOxt Sy “awososoxdors.ur v] 1S apexfanut € “o}INpHOoMUES BI oMEDDUI-ORD9}D Bf 9p HzE=xBIET azo P ap adere ap auas o-nutad yugdsyp & apenpusrput a9[ai no ayisoiord “0661 tone yg ef 2rrtunu xtoosond wide wf ap sna 0098 Up oan und x oud nanox2ap wuorr oyes8 pwmeazard a9 [Tm Hp ‘nde ynou o-nuy a0an oxfsaroud 9p sojaaqar waxeyoAzop lotwonsa|s01do = 16 sojezeessooxdorom wrzede no ERP 0 ‘cL61 eng Ma OL 9p kounisuay nnd «364 dnp ze '6y P HE A OOF Ocz ap dymanysuot rusuad rou ayrapaaidl yuns aortonsey> oy ‘andor 8 poor oojor nes soruwoeuONse[9 29}21 reocqp amo 6 omen mane; Ud apt) aoe wus epeotiod wisee ut sveeead aoquon29}9 2foo1>q “0,61 jue edup wy alanuy wey preos ad aoruo9e12 moj, “2oruoHD9j9 eqwauodua09 ‘unuad wezyear ¥-8 “6c61 Ul “ANRMIOTe Ham ap ofo0 0 me-s ydrxo wud uy "ning yew axeuoriomny uy efemsig « ‘ReOIpU oTENTg!sUDg « jOAzap 9B aaNBo| MOS amoLayN NEL B EAISUEAMT eamPoAZap SHOE “eau jeguwsop HEBOGOD EzNED UP yes © o9[91 ud IHoo\oAd 9P sojmeyesar vamyoxz9p Jmpuout ogee: walop ye-ap miso nue uy cvlonposd ap soyumsoa earsonpayy as oR BfGheorghe Hari pals lor energetice poate fi def ca un nou tip de protectie care poate schimba performana, i ie de starea refelei gi defectele momice. Acests are o perspe in domeniul protectei Ia dstanta, protectin transformatoruui, prot i, RAR si aja mai depart, Sa aratat 8, pentru a obtine 0 pro adaptabilé la modul 4i starea defectiunilor, fimcrionarea mai privind defectiumile sunt objinute prin rapide a sistemelor electronice si a ala, cum ar fi reele neurale atificite, fuzzy si alte aplicali de cercetare, prin relee. De exempl ine identificareatipului defectului, misurarca rotectia directionala si aga mai departe. Rejeaua neuronal iciald are” caract depozitare distribuite, procesare paralela, uto-invijare, Aplicarea intetigentei artficiale va imbunititi Viteza si precizia detectiiidefectiunitor si diagnosticarea Ca urmare a acestor evolufi, performanfa releclot de proteote au fost imbundtifite. In acelasi timp, in 90, 0 dat cu extinderea continu a refelelor lecirice, cererea pentra revenirea rapid dupa a istemului @ incurajat utilizarea. semnalel din perioada defectelor. Acest luctu a condus la dezvottarea ag-numitet “protect Telee bazate pe unde calatoare si componente suprapuse, az reginul tranzitoriu pentru protec descoperit ci pot fi detectate si cuantificate semna tranzitori, cretnd posibilitatea dezvoltait noi princip f. © alté importanté piatra de hotar este aplicarea este utilizarea sistemnulu 4ée pozitionare global (GPS) in protecta sistemului de sraté in figura 1. fn acest sens, au fost propuse cdteva tehnici protectic propusi privind protecfia pentru o zon dex conceptual de protectic a zonelor larg 9 de control a fost prezen urma Protecta instalalor energetice i ani, cresterea semnificativa a paterii de procesare a semnalelo capacitatea platformelor de transmisie si disponibilitatca sistem comunicatii adecvate, au oferit oportunitates de a revizui conceptul de pi centralizatd. Conceptul de "prote 8 cf inform multe zone ale rejelei ele ite pent scheme noi de protectie, care ar putea fi semnificativ mai tehnicile de protectic existe rezultatinteresul pentru uti Simbunatitivea performantelor Pe de alti parte, evoh ile obfinute din mai Existenfa us jgent folosit si pentru control, sem locuieste un cabinet de protectie traditional echipamente si imbundtifirea fi echipamentelor primare de produc clasice de producti IOEMENERG, RDG si Ceh Ne [Coa Explicayie Simbai 5 eS ent_|_ ANSI ___| 48 60617 TE [BRN [ots ipa Pee ae T [21 FProtecia de Gistanki ~Prategie eure -2-< eed , acfioneaza la seaderea impedantei masurate ut provgat denaeere pag sbi ieccmnecie | (ent testinal pba cr 7 i 5 de timp la incre) 2° | ZIN” [Protecfia de distanta faza pimint ~ Proteofie | ~Ze< siconstantel yaf21 UIP sssooud sanyangue ayo gous ad gIeZ or amquasip “e999 104 98 ozsoNpUod op ne 1y oyood x (ojo ounroe 1 auouDAD axeUONESS 28 suouodwue> ayepo|20 empns 16 esajoud ap inyruayss eanjonang -atgonpuoo) axepunsos oynauta no punaidny aiSaqsqers 28 a3ez1 ~ouauanu ajaquaurediype ur azezrewonne 16 ayootond ap sjulouny yeeazteas a6 am ud (axzsxygos) [role 9p ojowextoad » “(ores up jeorioo 2p enealar aoqmeqimad puns wip sojouscHoMy & oS soqzTewoRN 1S soja und ruoduton ® arenston 1 arezieues 2p oyesode aye nos ajannrzodsip ‘a[so[ar anduzoxo op) areqwoycxo ap 18 isonpuo» 9p [ryouosiod if ayoaqord ap ynusxsis sap (= pene 9foI9eqU0> ‘onezHEUIO ME 18 atfoaroud ap aptlouny gunsoxa as aro wad ofaynamo 18 sojaieordeua ny @ ‘omfupjome 1S aneSuejoap ap (oaysaonzop> “Jaueuresa9p9) 2joanZodsip © exams 16 squewediyps) arezpewone ‘oumue 18 sis reat apequazud soja! ‘auad oresooou spuouodwioo apiisgd e180 puudno axfsaroud ap ayouaisig aaezyeuome 1 ofoozo.1d ap sojouD}sIS vAMINAIS “pT (srouueyo desSojoy - Aowsnbexy 2010) ePo0A pu wy ayi8o[212]eUe, - Lard onoareug Yovautong #uppo}quA = {ON umisun)9p soyeuuOgsUy =f pidesorfeanyes no soyeuuoysiesy ~ ys, torewysueyy, = y, ayfoatoudspay 1 ‘pluenoang eneuy ad rurusrasueay = 7 sino soweuoysuy, «7, aTes8g0S ~ 44S (Peg apis 28s) oyun ByeHe EPEg - Sg worry souepadiuy aoanos - yrs ‘tourg ofeowos nquad dunn ap 25019 - aS" dS ‘Tas reuoriey onadioug nmorsg - 9S ‘uaBrousonao|g was — FS anfoayoad axzonpuod ap warsig = (38 mnboe miep pue jonues Atosuasodng - YOK OS (Rua) OWE - 1H Ise 9p waUD99 woANR - 7 aD si OTT BaDOheorghe Hast oH Protectia install energetice Gheorghe Hazi Protectia install energetice rregim de scurti durata (160-250 °C). Valoarea acestei ten 15. Ceringe de performanja impuse instalafiilor de protectie prin relee specifice (8) sgrala din stanga se apreciaz prin curentul lent de defect timp de 1 secund’: criterii de performanya sunt: YER a= 1g? (mt ate =Tp ot he (2) ea, i unde m fine seame de aportl componente! aperiodice, iar 7 yine seama de Panini eresierea tensiunii in vevinitatea generatosrelor datorits acfiumii RAT. [y at © reprint valoare efetivi a components peiodice a cueatului de seursireuit * indspendent fade condiite expoats, ee Sutogla din dreapta oe syreciara prin densitsen de cure! etinist. pe eee perioada de seurteiruit imp del Secunda 151. Rapiditatea ce) entru ca temp li la scurtcircuit si fie mai mica ca valoatea Os Repiditatca este cea mai importantd condiie pe care trebuie si o ___ Pentruca temperature fina ‘Indeplineasca 0 instalatie de protectic, Necesitatea unei acfionéri rapide remultg %t° Suficient ca: din Pericolele pe care le prezinta intirzietea lichidarii scurtcircuitelor, acestea |” provocand: efecto termice si electrodinamice care duc la deteriorarea echipamentelor, © scaderi importante ale t * pierderea stabilitait fa in paralel a centralelor electrice de sistem adicd pierderea stabiltiii dimamice. Efectele termice se apreciaza prin eéldura generat& de curentii de defect prin efile de curent prin care tree. Caldura generati este practic inglobata ‘conductoare, datorité duratei foarte mici Ecuatia de bilant a céldurii generate prin efect Joule, pentru un element de refea cu revistenga R: altor consumatori, se pot situa sub valorile tensiunilor de autopomire ale motoarelor | electrive asincrone, utilizate in service inteme din centrale si la consumatori. De | asemenea ele pot provoca devonectarea contactoarelor daca tensiunea scade sub 0.7Un, Cupiul electromagnetic, My al fend Pee teenie caldura generati prin efect Joule pe petioada | -‘motoarelor asincrone este proportional cu conductoare prin cresterea pitratul tensiuni aplicate U, respectiv, floarca Bay dupa defect. M,= au? a fa regi normal (circa | nde A este un factor de proporfionalitate, motoarele asincrone micsorindu-si “6 a IE RCO) iB (dt = [Pk m0). boag ant as)lor energetice Pentru valorile tensiunii Ung < 0,7 Up se poate produce funoiune « motoarelor asinerone care actione: din centrale, eu consecinge foarte grave asupra intregié centrale. influenjind reactanfa de legaturd.a grup In concluzie, pe perioada scurtcircuielor au loc scideri importante ale + Timpul de deconectare — este vorba de timpul de deconectare a fensiumii, care daci au o durati mare pot afeeta fimctionarea principallor slementului avariat ca i de timpul de revenire la categori de receptoare clectrice, in mod deosebit, motoarele asincrone urbatiei ~ este esent i grupurior, rotecpilorinfluenfeaza fn mod esentlal 5 a @ grupurilor generatoare conectate dupa defect si se revini la schema initial sau la 0 schemé ft mai apropiate electric de locul de defect. In figura 13 este prezentatd etapele apropiat iaamic in cazul unui scurtcircuit in apropierea bomelor, a fm figura n functie de durata de actionare a Considerdm diagrama din figura 1.3, in care punctal normal de jurata de deschidere a intrerupatorului sau a fatrerupatoarelor, functionare este 1. Dupi un incident, de exemplu un seurtiteuit, se trece pe ul de defect: ccaracteristica b, unde valoarea Dupé un timp defectul este izot si se trece pe caracteristica caracterstica inifialé dact linia cu. defect este recon: unui RAR reusit. 5 Trecerea pe caracteristici in care valoarea maximi a puterii creste este beneficé pentru procesul tranzitoriu Intruct suprafata de fare creste, jar riseul pierderiistabilittii sade Ly 5 re{elele de 110-750 kV, in primul rand pentru lor cu grupuri generatoare de mare putere | interoonexiume international gi inteme, se vor asigura timpi de de aceelerare sinmti sub dreapta —s, oH : Pamconst (putere mecanica) este mai ‘ick ca suprefata de frénare situata Lee EEE er 300 ms, In cazul liniilor electrice, timpii de acfionare indicafi mai sus se referd la protecfii cu canal de transmisie, pentra scurtcircuite situate pand la 72% din 1, netemporizata a protectiei de distansa, ia de 80% din lumgime: i (ctitice) ale timpilor de climinare a defectelor reruptoare, in special in zona centralelor electrice, se face Figura 14 Schema unei refele simple ew seurteireut fn apropierea _generatoarelorsincrone Tungimea liniei (90% din zona, tre ‘considerénd un reglaj al trept ca pentru 0 analzi completé a fenomenelor se cer precizate i a in studii specifice (de regula, prin calculul si analiza stabilitafii tranzitorii) * Feil perarbatiei~scurticut monofaca,bifaa,biftat cu pumere la | Bonen timp de elaine a scatocitlo, se admit alo al at doc oe 38 : 3°Gheorghe Hast ProtectiaInstalpilr energece defect, se recomanda introducerea temp Protectiile meximale de curent din refelele cu tensiuni pani [a 110 kV i Deoarece adoptarea prin reglaj a unor astfel de temporiziri este posibil& numai corclat, simian, pe porfiuni relativ mari de refele, se recomanda ca toate luce in refelele de 1-110 kV si fie | alat in trepte independente, cat si - protecfile maximale de curent ce se prevazute cu posibilitatea reglirii tempor cu earacteristicd de timp invers dependenti de curent.. fn conformitate,cu prevederile codurilor tehnice ale refelelor electrice de inare a defectelor prin protectiile de tuansport si de distibutie, timpii de baza si de rezervi sunt impusi utilizatorilor rejelelor de etre Operatorul de Transport si de Sistem, respectiv, de care Operatorii de Distribute, prin avize tchnice de racordare si convenfi de exploatare. 1.5.2. Seleetivitatea de pe linia L3 (ig1.5), poate fi Viohidat de intrerupatoarete 5 gi 7, in acest mod fiind intreruptdalimentarea tuturor consumatoriloralimentai de pe bera D. © asemenea protecfiei. Pentru o functionare selectiva este necesara ca protectiles& comande dectansarea numai a intrerupatoarelor 5 si 6, plstréndu-seastfel continuitatea fn alimentare a consumatorilor de pe bara D, prin linia LA, 0 jidare a defectului araté 0 funcfionare neselectiva a Se admite actionarea nesele functiune, pentru asigurarea ac: este necesara gi eficace in scopuri ‘unui defect apdrut fa zona ,scurta” dintre intreruptoral conectat in funcfiune gi transformatoarele de curent asociate acestuia, se admite declangarea neselectiva a elementelor racordate la aceeasi bara cu elemental unde s-a produs defectul 1.53. Sensibilitatea Sensibilitatea este proprietatea protecfiei de a actiona la defecte sau regimuri anormale oricat de mici. ‘Astflo protectie maximala de curent va fi cu atét mai sens ‘acfiona la abateri edt mai mici ale curentului fayi de valoarea de referinga din cirouitul protejat cucat va 4o {teas seuss 2g9p) ezaxony es amngon woroud pupa pansisarevodouy « ‘ud oonpen 96 wisesoy =es900u oso pupo reuunr 1§ sesa90u 2350 puyo euort _ 7 8P Adal woupMAde os - voremeDs nos aseuoHouy my ehusG vayeyL oes nes axeuorfouny uy ehMEANBS ps] ‘yrauauno w ore\6a19 PUL YO PupauY ud areoHfoury ap yeuzou yuan op «3839p 2p ynunlax o89qas09p am ‘oF “emeISIp op af ze und ‘ox9]du109 loojoxd oun vamezynn yresonou 9189 umzea a}saoe yf fmo OOP WK TEM zeYD eS ysqezedOD Wy 10d df ARE WOU ap 4N90j 9p eUAdap 203}9p ya vodsuen ep mm no ‘ounisuor eneny op 9f3 IP Lzeo oan Wyo aYEHAISUOS ap rpuoD tessaoN a pp e259 30 Bey op nfuarao uns 757 47 ape D Apes. ony fat (sheeen oer fen (osu sotosiud ze we 3p usisis tLHotwed 2p 1Woo ur} SWISS —ut ‘no|eo mud urigo as ensooy “RsIDAul piuay eae yas wo amnIse 6 YS [eNOS 2S] Ezy yod 98 eotsourtsou 1oys2a)9p [Ze wy ih in i wf athaioxd apn ap awsaqar 9p ayfoatond nud yezeytq dy op mun tnzeo newered so) ap ‘wade wamnd se oxo sojeyoajop mieanp 18 wluandoyy ‘emMeUatB0 ut juzeD runuod ayefoyoud rou” wm 98 Bs omgany, “(arefotond toUZ oMIaIND sIoAJap taMtad “wZ"D A189 yea pout viado ea inuarsis go amnfise es amngan mony © SeOV “EKA wieeuodun © ap aysa axfsoroud op uisIsts smu vosmIONOWg ‘ommpoydya uy eamyaajap¢ —--® ANIECHDYLe Ia;uaUOdutoo e arworgammdse1os2U 821¥)5) ws ¥OEI9AUO PAAIE SUL « oezooun woseandlyuodyeazeyoa\ord @ aa 2p BIEzMe9 ¥ oyod wooi0out vareuorfouny (81) a ‘ammut rou ay es omqan axfoajord ap sopmfeyeysur vareytnoas tere mF no axfoio vasomnd 1$ sumisuat ap |njoatu aga nc “aansadusaqut muoxfoury ‘oan yuamo op ayeuuxuus lolsonoud ang Jom W exer op manar yore vs amngan mu mood wpVe G1) eee oxony vs oingost nu vtlseyead pupa wanis axeuorloeet @ 18 aa Oy i Ta oH wiBAOR FaBLBEe TDD oaoIg — ——————_——————— re eeesenfialé atunci cind se evalueaz complexe de testare (truse de eurent ca protectia de baz st actioneze si de rezerva indepartat 4sPHP emtouutyrediuoo : x9 9p) of axeredas aatjonysuo9 Hey _ stpatead ap odtu ynop 20130 aye (aua.nge ofeqeo W8 amaounoap op IPaULA 2[29[01 ‘SueaIDOW ep ofoasazzodsip Pm|ouL) oremNe 1S apedioud sojoquauediyse vaxsetdue (p ‘Poyoads uf ojeroun8 aoruyat oaeniuou mad | FEwwewwopfox ys anesodo naunyuod yuasno 9p soyymasta ¥ aneswdas 9P IMpOU #6 aaua}Ip weg Enop w eauBpoAouT ‘240 o[sojaN “soInDo|S nes ojaluemais ro purynutyuos FL 9p senyo pupdoour vareredas ‘n010q 9p ay ‘afsoroid ap odnut > LOjRIMOUTE wasesedas (9 SUWIA Je Sumusuay oxpow 9p apajnj20 wy 16 wndoxd 9p waUnisu>y pupae ejaquouredimpe e) oyde ‘eanesedo afeoo|q 16 armusuue op ayuopuadapar idruaiyer e aueSuejcop ap oaissodsyp enop Supjsep 9p omtepuodapui ayn ap vaneziyeau (q joatoud op adnu8 yop 2]99 anuad ayi9j1p wioma Isa 9p aseoyeULCYSKEN v] wOzeDOUO YPUELUODS! 98 AY OSL 2 ‘oremdas amamowwe axoxdtuomuy nes ofueants peanid too azepunsas LEST Foun Fasezifin ayBuIpe 98 aumIst9) mes aqsome 29 sfomoreuejsuen e| ‘EMER 9p sojaeoreROISuEN af NIP nis vazopze ey eanuenasd spepurioes apm ‘yemedas unjqoo 16 suman wird “eaxeou0 (e ruroine nes jarlaorosd © HeMoyE wazes0[g (e nes oifoaroud ap ayadnul anu areredas 2p tnsgar ajorediontg eaoud as ws omgan joajoud ap sopoyeuunos v axsrusueH ap 20] Teas rarroypaucjsueN B39 “‘rwSWejoaP ap “EMsyEI ap JojeHMOHI> ye ‘alinAswOD aIpan 9p youd {ap emapuadapuy adn wn “eau ap ‘euedos 200 as wlsroud wnop 0190 (anuauoq> ‘aya =P woofoyeo ojoun nnuad weeg ap food wnop nxt) ynjoo Ut efeoetEaioza1 3p RIFOP. aoso1d oS wang op atjonord o ypesaad as ys ses900U 2460 ptm ofose a Te (ore oweuogsue “on auoUIEdIUSe arBooK suns aunanta a3s908 sojawoxdronay #8 waze2o|g v9 aqlupe OFT ap sojaeojeuoyst {oreur TeMt MRS Ay fagmuorjouny v] onpuog nu uaysaqe 08 womusuia(fer jomtwoo na waseyD2U09 jolny :zv0 9p ojduioxi-|euou ange ywsado orequauIye anueg w redopuy wasozar ainise 96 es (q ‘ontisajoxd w ypeases wi vazetoriouny sp wuneas os-npupmn} 16 opqeqoad wind rew aseuorfsuny ap sopumua3o1 aT Rai ae AR aC ne ma iBaaayD SensesGheorghe Haxt Protectia installer energetia Gheorghe Heasi_ _probailitstoa Gecruia de mu funciona sau de fonctions ge 1.55, Adaptabilitatea IPPR Adaptabilitatea IPPR - parametril regimurilor de Independenja faja de tare reprezimta apitudinea IPPR: de a fimefiona cotect independent de schema de conexi ‘momentul producerii defectului precum i de numérul generatoar lor) aflate in functiune. Din acest mot fnscamna capacitatea modifi aranjament unul din dow). impottiva declansri false din cauen operiei ‘A doua metodo protejee2d_impotriva In 0 defectione. Uneeri, tre pentru: © reginmul de maxim (selectivitatea) regimul de minim ( sibilitatea) SA funcfioneze pentru a finaliza 0 de bare poate genera ciderea nei a volumului si lel thnico-economic, cexisti ino un numir mare de releele electromecanice si statice care ofr in ccontinuare o stare de incredere. Releul electric este un aparat care execut Dac nivelul de fia realizate de un singur disporitiv mu este: ila, emeliorarea poate si fie realizat prin redundangi, de exemplu prin duplicarea de echipamente. Dowd protectii complete, independente sunt lectromagnetice, produse de variafia unor mar furnizate si aranjate astfel incdt fie efectuati functia necesari. Dac 8 {ensiune) aplicate infisurdrilor sale 0srezuodwan a3jay “4 (-Zemy) yums ‘onaueUOND9Is eae ajax man w sojoqied uy ‘xseIo mayor mum ope syuaodion sIthmA es Peer ante 2 focgarwarafune wap sinos dum op mnpyeuanm eaunsgur eng, cq aaquEsaUNO.L99I9 VP “TZ 4 i eunyosodoy2¢1 “ay oumisosd aq “Ht nce 2c | 28 ac ayy oq : eosin rary ‘ourpmaidare ac “1 eluaaaayy oc] “a oe head ac stmusuoy 2q 1 onus sontay, 2 arezurmjodan 1 aHez10d 1 somnaajanaueyy “p sorumeuiponaa}g "> SUpINS OI NDT arp nt ovianpt 9¢1-q uamypunre v grou anwosiar no) amepUNDDS 90}5y 4, ‘unisuat 9g “4 yuo1n9 9¢q-4 ‘suoud a9poy © UY axeloeuos ap jnpow Edgy -y atiooroud op z0j29[01 vareatgseI oreunxeyy “2 ‘sreuortomy op youusouUs war mun eaqEHERUOAD Up stad @ areuorluate op wanezyjeuuios yeu epuBiuoD 2[20[91 x9 p yuwae sun ye ty) umduat o ejrfrpueD pupo ‘pIYOeop jasuas wl) exeSuEJoap ap inmuustuvsow vidnse lun 289 aHoetoud op otupsaja jnajex ‘snds Fay rejonuoo eowrgu op euapuadacy “9 reqonueo eouLguL ep eiuapuadepuy “= auezuloduay ap vonstioroures edgy “3, "aap exon Siekais linamy Praag od Es ES A cmeGheorghe Hast Protecia energetid: Gheorghe Hasi Protetia instal Figura 2.2 ES EC EE L Releu elecromecarte maximal de Figura 21 ‘Schama bloc a wn refewclasic unde: } ES — elemental sensibil sau elementul de intrare; Be EC elemental relucrare logic a in figure 2.2 este prezentat un exemplu de releu electromagnetic clasie: informatie’ si de deci EE — clementul de executie sau elemental de iesire. Aceste relee au fost cele mai vechi forme de relew folosite pentru protectia. sistemelor encrgetice si acestea dateaz& de cirea 100 ani. Lucreaza pe principi 2.2, Relee electronice (statice) unei forte mecanice operdnd un contact de releu ca spuns fa un stimul Forta mecanicé este generata prin ffuxul magnetic ftr-una sau mai mi ‘Termenul "static" implica faptal c& refeul nu are componente In migcare. {nftgurasi pe un circuit magnetic, de unde termenul de releu clectromecanie, vest aspect nu este strict cazul unui releu static, deoarcee, la iesire contactele avantaj al acestor relee este cd acestea asiguré o izolare galvanicé. sunt in general atrase de arméturi. fn domeniul releelor de protectie, termenul si sigurd. Prin urmare, aceste! "static" se refera Ia absenta pirgilor mobile pentru a crea caracteristica releului. releclo sunt facd foloste pentru foncfile simple de comutare da/nu, Contactele Imiroducerearelelor statce a Tnoepa 1960. Proiectarea « se bazeaza pe ulilizarea dispozitivelor electronice analogice in loc de bobine si Pot fi clasifcate in mai multe moduri diferte magneti pentru a crea caracteristica releufui. Versiunile anterioare au folosit ‘un releu maximal de curent. sunt dupa cum urmeazt © Cu atragerea an * Cu miscarea bobinei ppenira procesarea semnal * De inductie de bax au fost comune mai * Termice © propria config + Cumotor 1 functile de baza ale regliri curbel * Mecanice i considerate ca un sistem lectromecanice, ou uncle suplim Cu toate acestea, in prezent exist doar tipuri de relee cu atragerea! economil de spain ‘armaturiin op portante in timp ce toate fn unele cazuci, consumul releului este redusd, infhuensind iesirile gi cu relee mai mod erinjele impuse transformatoarelor de miisur multe probleme de proiectaretrebuiau rezolvate cu rele static, cum si de energie in curent continun si mésuri de protectie pentru deteriorarea circuitelor electronice vulnerabile.se bs (od tes s1ueoswaxoeje Naja un no aneseduoD ap veifouny 2 pediound uw yyeqn spumog OIYP) O rSOJ0y Wo jruosaoorderaIpY 8 sjeuwosm20xdoroyy -aBojouyo nap erfoajoxd ap ajaajey ctfesouo wud uip peNatp mayan un yerere aise 2 eB uy “onaBuoUoONDD|e MyUEDISIS HHEMTEGEYS exdnse aLQ:s0d apeI>—FI eine eae yes tod amo epm ap rows oye ouvoqnets Ses ap nydmoxs un rouozaxd aso ¢z wma uy seatseds wowed Bi9g 9p mayan pzvavoriouiser aqenip oeo[ar ty sway so[emossooudosoNt- eu YreMoesa RUOHES o oso (ew nu viesnds ¥ eomqer“aotaEvounreels i Fat no ayfeseditoo uy aresacau Jojooax v areouqey ap oop rypuos Ud Hynayar ¥ panyeuTaLd aunuloayap 0 vooxoxd aqood s0p EDO y ajpod nu saMeIsoHas|O LOLAFOLESSEP RIEIOIED vareIONDTOCL mda uy ojetoeds mineaeud gusooaw azeo ‘sonmsonzefa uEa9Sap sazodsigy “eretpex ojuarnyso wad yeu pau aoruou29/9 sojpAryZodsip nad Bnd PY e409} “eiuepuadepuy BMS 0 BIPEON JOINS 189 “1a “F Jeaiye tuony yssoy “Buorfouny va nu “mus anead o wisp9 1 nes OQ ad ‘S900 “ta[er 9p toin mies oye|noqe9 28 29 ne 9x29. susLIOUey 1 nuns ap eanneBay o 8 arzzvaud azeur reus 0 “yRIes ap eBxey yeu uN eImOHID a Ta ayaaGheorghe Blast Protetia instalation energeis Gheorghe Mazi 24, Relee numerice Releele mumerice sunt evolutii ale releclor digit i folosesc uml sau m: srecaufic adecvate sunt luate in faza de proiectare, La software problemele sunt reduse la minimum prin utilizarca rigurossi a proiectului de software, testarca prototipurilor extinse si capacitatea de a descarca software actualizat. Experienta e faptul c& releele mumerice sunt la fel de fiabile ca cele din anterioare. Numeroasele relee numerice vor avea auto-monitorizare Si cirouitelor intrare/iesire condue igur clement de hardware pentru o serie de functii. Pentru wn ti pot fi Separate de hardware pot fi aici inchuse element, Principal dezvoltiri ale releclor numerice se referé Ia urmatoarele fun ‘+ Protectia Ia distan{a-mai multe scheme care pot fi definite de utiizater * Protectie maximala de curent (directionala/ nedircotionala) Y iN IN: | 3. DEFECTE $I REGIMURI ANORMALE iN INSTALATOILE, ELECTROENERGETICE ‘conectare pe defect * Blocare la pendutayii 3.1. Tipuri de defecte si regimuri anormale B.A. Defeete Principalele tipuri de defecte sunt: Defectele cele mai des intdlnite in instataile electrce sunt seurteireuitele. reuite polfazate(witazate, bitazate, sau bifazate la plant, end este stripunsd zolafia intre dows sau tri faze, si =scurtcircuite monafézate clnd este stripunsi izolaia intre 0 fazd gi implementa in sof. C Sarre moniter ce Ponte rula.o varetate vasta de paminy, i care neuitele transformatoarelor de putere su i de punere la legate direct la 76 4 a up es yom aja ad premaHD 219 wEIGOR KEP zeKD ‘ade nN suSIONRS ‘aviouiese Yoep wareayluen soey eA as fumoFAX ep ouIqog J0UN vosETsSUE 18 warmotoud wy + Gun] 9] Lo}eA ap yeHTER| niuowo unsUT sede “pheioeas 9p ajaurqog 1$ Fur wareneden anu wlueuozay ap ajauatmOTay “aay wadnianmy mzeo uy UD OZZ BOX ap runny er ezRy © ad nsadnsaNUL ‘9p manimy 9 yoru wayeyoedes 1$ rowqoq vjuero0ot raeidns arede rod go garosqo 9s Ze Emig WIC (Cx emu) giumsoeas ap aurqoq no uiodswen ap 20 Inzeo ui giueuozas ap auetouay 201m rep rumisuareidns wooAoud 304 ‘axpjodowoy JW6200H 2189 WaJouOUL ymasToLES ap fmUDIN:) ‘a122F9p &] a9[a1 Uta iorfoo cmmuad ‘yor ap "pzeomnop IDS BaHZOULIAA 98 ea EMoMoUMEs 9p jaya, fat und soqnfoojoad mgariaoyas eoreotsion 1S 4 yMoMNOS ap yuo supuned wy rezey1q 1S opezejouoU 2 nos 12a wacean onus mune pam PE oanbig annoupanas ap umd -7'¢ f ae sso ontop pana oe ppd ad waa farsi 9 9p seas eoey = SS) ‘ fase pugoan jmazop « x S “moSundgns joyoouad oy cseoV TuEpURM no 10 -efueroeas ap auqog no srodsuen ap sop izes uy wlueaozar ap eurtou2s 20Ur yu RoEOAOLA ajpias ap und sisone ‘OVP runtsuayeudns woosoxd yod azej Hop ad nes wens o ad vasadnonUy Ee uomo ap watlosuy asa aseo ruguagel 18 w2mp 6 ont 2}00}0 9p und Jmowon wat ‘anBuns 2p yugoq uud yupunRd ej 07089) ues orejon plaroreuLeysmen ope oxou ojaiound ase ‘se0a03d 2q00d 9109 ‘9294 ioun voradnsanuy jsur my wang sqwod ares yayop ya un, ySt3} Stpout ap ojajal ‘Sumysua} aypaur ap ofoqaHo4 uy apSOPOCT-Z-1+¢ aes youn vasodnza.nnuy “¢°¢ sonnet 18 sotaempongaa 6 ojo juenodiuy id ‘yeuruow 199 np atiesedwoo losur uns a7oznfgod syesmoxtounog “(ayo gore apr omy ‘jared 38 ap mymains wezzoyeA 2 S000 H]A6-APINSO|O wZeFONOLE MNABiOUOHD9|0 29 t sg09p nim re euejodowoy vluo.oes ap rowonoduIsG NEUE 2x50) HOTeA op duosno 9p om LzED aja tf a09se09p “aapME ey Bo 18 sesoot ots doos moor wy Wo], OAT ns zopUIyD MupAO 2p) BeApaxamofEA 9p efaepadeay orn Hes 3 Tangy waa eR one TERT se LSAes scour 03 Figura 32 Supratensiuni la fnefonarea cu ‘mumdr incomplet de fase le sunt provocate de: ( exterioare elementului protejat 1 suprasarcini. mi determin o deconectaro imediala a clemen 1 pot fi admise pe o pericads neviterminatd intrucdt pro terioare zonei protcjate, acestea ducénd la valori redus semanents Ia barele staillor apropiate de defect. 6 *fimcfionarea anormal a meca Si wlilajelor antrenate de motoarele electrce. sciderea frecventei, pe lank modificarea turatiei, afecteazi si cuplul respectiv pierdetea stabiliiit sistemului pot aparea din lichidate prea tarziu, teri transportate printt-o linie de interconexiune, ete., care | areatlor de porire a protect Se impuneastfel i wcestea comportandu-se in mod diferit la cand blocheaz protectia — si la respectiva — cénd permite acfionarca corectii a jeosebiri care exist intre caracterul variaiilor uterilor in cele dows cazuri rovocate, de exemplu, de: rogenerator, for cu reactant’ capacitiv’, * fumc{ionarea cu num de faze incomplete, ‘ functionarea une lini electrice lungi in Pentru proiectatea instal ‘exploatitii, trebuiese cunoseute ve yw 8 9p Nes eUTWON Haun ap axfouny UT nes “axet>joud rnnuad 1ef “gg - 97= 18 “auauae yum nD ae monounas ap yiuamo 9p aifoury us “zeo edap “Bape ug sunysuia oppout op. jaureand 16 jndn ap purdsp "4 injnyyun Ope, wo nso yariooyoud v ax ad vounsuay Younre 4 yuyound uy eupd JOP 9p yayns0] varardoude fe Mes oOMNDD[9 IO}=R0: ey Foto 16) ee fyetyntZ20 4 co XL = TZ = PZ 7 artoany uy ay 98 apideropulsayd e, 08 op inmrauauno w woWpouede woduioo ap eveluonyjut aso nu sopufoayoad vosouoriouny Hod wast) corpouede requatodwioo » tom [aE Hy ‘atulsosuoo sary synaunos yu Jautauodwoo w EINRITD vaseZTOW wsaysUeU azvod 38 joojoud je axeuotiow ap nuudo Ue 9789 Jo|asms oarumv jaya ul saround amo ag ‘muouredyso osgyuosyxo wf op armisucy anuip arofez=ja] « we aye “(gnqrone viuarstzor ep ymouioamas op vUREINEP wy vuURDS aul) os ‘WNoHoLs uy a9 uous eavansed 98 area Uy ze UE 2j99 anu sinpayp mom eluarstzas Up nes oruBDAKH DEIHOD Aa[ahut 2g yezEAUN MOIPHANIE "T'S" de soy ajotusysyzas “tam a yauoUNeS 9p so|usIno jRINI|ED TALS ‘ufoaesnexdns #99 9p yoru eat ‘areod dius yuna un oy rnymusuno vaojea se oajep ap prawn are ‘urguogluout oz 92 joxd sofofueumoysed mporptzan aqyqysod ou fea Pov areuraisuas ap tmyraaforjaoo wysorda emo uoHoye BaLapoA Uy wnouIoUNas op soj\fueano yayROTED nuNUE uy rponnuy ‘ioroxd ap und soysaoe wnengisuos eameoUtion nnuod . “yoxounos tunze9 asaoe uy HF BresacoU ays wMaWTOLMAS ap soyfuaIN NOTED « sonfiuamno ape apoodsax oqaiusjovas oye ilogzumexdns soypojea pundsai09 ain BRIT PROGhe Hast Protectiaintaapior in figura 3.4 s remanente la un defect pe linia L2, Se observa cd tensiunea creste lini suns, ge= 10-20", > Bs) Figua3d E 4) Schema monefiara,b)Diegrama foil Vara Wigre remarente impedanfa la locul de defect. Dac inci Uae Us 3.8.2, Scurtcireuitul bifazat i jocul de i 2 protectiei Scurtcircuitulbifazat este determinat de contactul metalic sax prin ar di douk conductoare a dow faze, in acest caz neexis ‘ensiuni (figura 2.5). G12) Ua Figura 3.6 Schemele echivalente de seven la se 6“9 (6z'e) (ave) ine=4n+ SA+¥ a spyafas ye round 2an0 A095 9p ajaiwauoduion sede ze 18908 Uf 8 tuamo "gxejodowoy, ee WH Ds PAF a sonoorondw areqesuy op yoo oy Hzay dose, 4p. y= ore > 7 a a "yorun aueo[eA 9p pluoysrzan ud nes Geo) Be 'T Z= dy 204 YwHa|yanou ne aie ajjafan ty axed a}ap ap dh 590" eo 054 07. Bz PA sorfooroad » areqeisut ap noo} +] wiueAs9s 2p alMERNO. yezejouour MOALMDS “E's"¢ sesfovon ancien phkce 2p OAC THOS snrana wpioau 8 oaup gua 9 veamay Seo sunsu op a[sopED 2p sIaMIep sure ee FS “ Joaup tlootoss ap emda» suo egg anonmanos sp a] C nC oy aC ni "les {NSIOAUI 16 loan einanoas elt apap SZ GP eas exommpoye os wezeytq mmorninos ap mymuamo yaya tuluag 4 “0211.0 wap auoUise op aise aa anpueosoy od oto 18) : “ae ere) idoade aur 90 wansyu ag cee) apoep gorur reur utind aso ace) “FOP ofo7m HE BsvOTEUES Eze; ANU eurUsWAY INAMDAJEP [OO] v] 199q) SA 180 =" E'S T= T= 045) = 5 449 = Hp) = Spy a0704 ra S We} AMP aunjsuay ‘a9 y208 uy “ezeouDFIP ‘asins ap auedep teu mye j2qop amng ore) 1D: e+ PA-o= 17 M704 0H. 0-57 ere Wey wpe PAs P72 soueBaews. TuoerO ee eH ayeGheorghe Haci Proecpia au fost negli de sarcina, Curentul de scurteireuit monofazat calculeazi ou schemei echivalente compusi din reactanfele de seov directa, inversd gi homopolara. 3.5.4, Scurtcircuit bifazat cu punere la pimiint Figura 3.10 Schema monefilard a retelel test in acestcaz (dnc impedanfa a locu de defect Z-0): Ug-Ui=Us +2 wn BE [y=-E-— 2h Zipgg =10* j-35 MET 2-Zy ty Impedanielespectie, la 20°C, sunt Zz. LBA 110 kV, 3185 mm*: Z gg =0.157 + j-0. Iy=-E- = t Zyg 2036+ j-13. LEA L10kV, 3x150 mm?: Z gq =0.193 + j-0.386[Q/km] Tensiunile de secventi din refea se calculeaz’ ca la pet, 2.6.3, iar mii Zip = 0.406 + j-1.379[exn] a Impedanfele specifice, pentru determinareacurentului de Up Wen Un Une TLEATION 31S ams Zapmin “0244 0410) Bene ta ran Wig e Zann =054~ f-1314{0%09 Up=a-Uy ta? Uy +U yy LEA LIORV, 3x150 mm: Z comin = 9.29 j-0.386 [Ockm] Zaamin = 0.61 j-1.379{2UKm) Exempla Schemele de seevenfs sunt ardtate in figura 2.6. ‘Sa considerim schema din figura 3.5. Bou 174 1 Z 2 1PZ rupeouypurur op juauBas najuod “(Z=3 nad nydiusxa) Aseodses “1 sins ouds puasoas op oppluepadan yzeajnoeo 2 -¢ "peut op foumfax anod [*|o 16 wun op yaunBor nauad *[=0 apuin ayent ‘8s vj pauusua) semdun ag *z ‘osms nop soyoo ody, Z_ ay Zon 11.1002 1g erga ONIN ae wueAD9s 9p sffempodu zeaqnoye 2g “| - yy ms (2-3 e|Moned wy) jHpoL ayaa un nayEad ymo[e ap Io Eze WRONTSpINOS 9p wpeecyMIUTEL pousTas BAEDNOqLD 9g °§ 47 4, wT pluaaoae 9p ssoanyoo euayese “mag meg = Z ITE bating ay : ZZ MP7 HT apy agony eetoeg 0 ezamz ye | i: ; wg Ty 2 ] ig Ry Fig ig ap PZ 4 IPE * e z 7 Fe pee ha : 71°F sxonut Bungay (q T "n09}9p ap 1nooy Bj aqmayearyos wluanoes ap ojluepadtut w2walnote9 95 “p cum, cmU TED, 27 MCU ree 11 4 HZ = THM 4 PZ = Bo elet cg MZ 4 CZ LOZ 4 WZ 4 PZ PZ 1g 5 IZ = 4G emg ay s > £ z i SauaE ae yeTaRR ESTA Pr i iba Baa TEDGheorghe Hass Prete nstaelr ener ghe Hat Protect istaloir enegeee Hsmint 2? Bhan +2 Lenin F Barmint = Lan +E mint Lenina =0-Ubimint +0? “Lenint Ys mint =2? Camini +2°Y mint Lismina = @? Lhe nin2 +4 Temind f La mint =2-Y dint 72? Limint ermin2 =4- Lamina +2? Leming é Ue Yar Yin Uy =a? Ry +0-Thy ‘ Usi 2a? Uy) tay Hy = 0-1hg +0? Thy é Ur aU gta? Uy Usa @? EBay $0-E2y 5 Canina = Wanted “ind Up nina 8° Lanin2 2 Limn2 ‘Tensfuni, de secvenia in celelalte noduri (Ujj=0): vu, Yeo =Yar Un . 2 mint = Za mint Fie mint Usp =a? Ug taUi2 pa ; Gar Zant Le Up =aU gga? Uy Semin = Zarit Lemint Y rmins = Za mins *Zimin3 Uy Zany 1h, Ds ming =? Va mins +4°U ion : 2 Lamin3 = Zemin? Emin pte = aU amin3 +2” Timing Ups Yas Ona Yas =Zarz H, iD Uspna? Uys taUy Liming ee Tatra y gga? ie ze Ups =a-Ugs +a" -Uj3 Yas =Zan2 Urming = Leming + Liming Lamina = (anes *2anms) Lamin? Usining = 2? Udrning +°U tind Uae = Zara +Zan3)Ligg 2 ing 2 Ua ming +0 Vining Ope Wag Ue Usg =a? Ugg ta-Uia Vining = at min2 * Zattmins PL Yeas +Za3) thy Zermina pial Ury=aUag ta’ Vig 7. Se calculeaza regimul mininy/maxim de scurtcitcuit monofazat: ‘Curentul de scurteircuit monofazat (faza R); Tensivni pe faze, in noduri: ” Eoef Py AT I-= "iT eaupyy ery aud "pera wfuaAgos op jrawauncy Phe PL a a WPT wuryy ier sonny nang sms ods “amy ad miuamy Pz eat ; ; Phen ay eat ae aA azar smzrg pep = court gh aoe et ee eeaeat eg oe sea worsen sy ca aeons ain't Ap (ez eA = 17 Ea eay.ey = re ae or qian comp cumary 20g i : PZ __ ceuoyy ef PT = ET way “7 eet wy. megs 7 : cn teary F an mi A = rary cet pe op my en ne seueyy. map. camp AT PZ = HME :(@>) w2}9p 9p [e90} ¥] wlusKa2s ap aMIsOE, i TR oa septa opie IGAosm ads (1's) ez a rans “yezejouoUs iramosimos 1 Wo wzwalnayea 26 yluansas ap Huauno ad asms nop s0j99 waLody. 74 Sty = Mod ag f= aT Hr Sy = ey sogyop ap jroo] wy suyuapd wud mua AD 0+ BT 04 P= 27 sry MPN ID mL gl g?* gl ?* azl azl Hro+ FT 0+ P= 87 Ayo. MET. oe P= AT saaajap ap yoo Hf (1'S) samy ad husanc 17. mmPZ 2 4 EZ % 109JOp ap [M0] ef EhuaAdes op txfuarn: supe vy {fond 19 29 yous op sense enBax yaar 2g¢p ATS. v4 PT ya ba Beis pee pr aaa EMT, OHI. og PUMP» Em z Fem CF EP, a SMSF Fer SEIT, EOP SUM R47, 7 7 A+ F: 94 Pw tl Ie 8.04 7. p= 087 M74 ORs PRR OR CUNT 4 COMI DT CHID T, y cath FMM CIF 04 LPT, 9m OMS zm CHIT. COMP. eUMY WIZ oy eel q rez Zz TE wy wo caine es TE Ey SoyeBaans ceoGheorghe Hazt Protectia instolailer energeice B E de secventa la locul de defect (k-2): Lint = : 7 faint ain Waamin2 = Zanon La min Ls 2 faz Wao Za-Thy aug Uimin2 Yamin? fb Zana Un Waa E ae “Aportul celor doua surse (curenti de secventa): tare 2, -Erwanna bee Bani =p tt Zz ‘Tensiunile din noduri: Zatmi Limin = Zee mint ‘Lins U2=0 Uamin = Zetmin2 Linind 3 Wann = Zetmin2 + Zemin) Eb mind 3 Uy ~Zay Hh 3 U3=Zaa-H, We Caz +Zats)- Hy 6. Se calouleazAregiml minin/maxim de scurtezcutbifarat ‘Curentul de scurtcircuit bifazat (faza S): (Curent pe faze, spre surse: Curentul de seeventa inversi: 2 2 Leimin =~Liet min 2 42. Lig = “Lihabd we :(q ea) ezeyouour ymastoyms ap DM {ezeyouour ymoupunos 9p wIxeUIyUNUTUL PRUs BzEDIMOIED 25 M7 ox P70 HR :unpou ut ‘973 9d wunjsuoy ayy, isa 7-04 PT w= IST NT(ER z+ PZ 07 zeny Bp (emmy + uM IP 7) = pus, wy (CPZ CP y) . 1R HRs eRe A PT. 04 MP0 = PL PU .n 4 DMMP Tp = SST, camry (smerny, cout = pra pinay, pump. pu 2p e073 £19, ow PT. = 67 a 2p. cz = ee cams, cuuro _ sumer 7 z= O74 PQ. = 87 z Ry PRR ot EMMET 0 = ELT, TMP cums _ Eup Phy cum eT. uM Pe Myez— 17 24 MPT. 7 MST Its raw 9% aw Ay. tury. awe, Ir. ey = 1 ya tum 8 come ty. oe on tty O04 OF. v= S75 MOPLT. tary — Lame T0427 p= SR Homes rung «187 0="7D) empou ayeaj20 uy ¥hu>4908 9p Stumsuoy, AL PR. OR Ee. 04 EME pm EOL 4 leo Lamy ns cHmP A. = EHS 4 BT: 04 MPT 0 = C7 27-04 (P47. ou e517 one Co CH BT 02 2°47. ou O17 Peete 117. 04 1p on (NT OD os Ion 7 T-,0+ 1%. 00 Ny 7-94 14; : Ups IPA = 195 AT-04 IPN). 0 1847 i TMMAT, 94 CHET» cues, oe eT AT, CMP] pu CLE "LA 2HMET 0s EMT. 9 = cam MT, po PT DF PHT 9 POMP. om FST ) PET. 04 PMOL 1 ne Fe IMM BT Be 7 ES eg aS PRA TT RE2 La min * Zhmin Curentii de seeventa la locul de defect: °F Zemin Zin - Curengii pe faza R, spre surse: “Tensiunile de seeven a local de defect: Yamin =E-Zaimin Lhamin ga =E-Za ly 1 mind =~Zd min Limi 1 Lamina = ~Zinmin Liamin Aportul celor dou surse, curenti de seovensa directi. si inversa, caleuleazé ca la scurteiteuitul bifazat. Aportul 1 1 cd mint * Liemint * Lenin 1 Leeming = Hi ect Eg ce Lena = Lean + Lia + Lin Tensiunile de seoventi directa gi invers& din noduri se calculeazé ca la scurtcircuitl bifazat. Tensiunile de secvenyé homopolara in noduri nmin = Zimini “mint Uy =Ziea Tas Lamins = Zr min? Lhnmin? Waa = Zana“ Tao Unmana = remain? * Zicmin3)Leomin2 Ung = Coro *Ziua)" Ln ~Tensiunile din noduri, pe faze: Urmint =Zamint *Zimint *Zrmint 2 Us mint = Za ming + 1+ Limint =a mint +2 Uimint +Zhmint Un Up Ua +i *Lar Us) =a? Ug taUy +Un 2 Uz, =a-U gs +0 Uy +, n‘sins auds (1's) 22m3 ad nluaung, ‘ezBjouous yrymastonos 1 bo w2vaInoqe 98 whuoAdDs op usin ad oss EOP J0|99 ImIody ‘9h _ ody, T+ HIG sgn gy = et noayop ap noo] of ume ad yuan 5. on Mon M7 17 aah: P+ ail + T= ag tg EIT 9 NR ty del Pt agh Pt del= ae 04 oa O= 7 AD P+ AT 22+ fal gel a enna aehet eta aT soajep 9p noo (L's) B2ep ad wus) 92. °¢.2402 2 ay Peg eel faye oepe aes ZEIT canny, REG e "2-2-2422 BPC gy aye pining tty wag = M7 17-9 a+ PE TPZ ay argent ae rapes PZ PZ Hays eT au o9Fep ap Ino9} b eluonoDS 9p usta spared tt unox pevamnoqea agg MWD os 70a 107 tnd no yeZyNIG yMoMIOUNDS ap UEPKeRLAT MDs Mon tPR. va ts5 MTs Nae eRe AR PMT PI. a PMP = PME PM MT 4 PPT, ya mS Pama, MEM Heme. a 74 DDE Poa eG MDOT a+ PR. oe 57 Ss ORS PRR A SUM CH oy EMIT Sut i mo BME. pa ts Fre 7 Sur. Emp — guna NG 04 0706 tH D+ Te FD. = 7 MRSA. PAG PUM. MIT, 9 5 HP Ty CLI CHM EMI. 9 CNET, gu MS FT 5 Ea HME cy ‘oye soon eIaa aT aaa aC OA a oH eBayGheorghe He Protec nt LB int Lint #2 Leb int 8 Liking Lip Lik ta? Lids +a lig Li nina = bint °2 Lib mind #2 ind 1B, hy 0° +0 Tih LS nina = Liking #2 Ladin * Lain? Lib alin ta? Lib talib UE mina = Uting +2 Uebmina ¥ 2° Uirind UB Lifes atiby va? if Tensiunile de secvenja in noduri si tensiunile pe faze in noduri #1. calculeazi ca la scurteircuitul monofizat. Valorile curentilor de scurtcircuit minimi si maximi, Ie locul defect, sunt fn tabetul 3.1 _Curenti de scurtcireuit pint ‘tabelele 3.2, 3.3. Tabelul 3.2 Aport curenti de scurtcireuit minis ‘Curent de scurteireuit [A] Trifazat | Bifazat* | Monofazat** TaL627 2.8 7965.13, 8157,89_| 7064.94 | 8760.48 1157,07 1330.94 iH E 1 $34.40 Bek 1258,71 964,83 of 3 910.46 731,03, E [1064.29 [847,46 # faza'T, scurtcireuit §,T, pamint Tabelul 3.3 Aport curenti de scuntcircuit minimi/maximi din sursa 2 ise Curent de seurtei Loe ‘Curent de seurteireui I scurtezeuit | ‘Trifazat | Bitazat® | Monofazat®* seurtcireuit | Trifazat_ | Bifazat* | Monofazat** ieee Kt 8276.53 AGT 663,53 ‘com 869,05 752,62 707,02 817,87 793,63 | _9572,48 | _9869,22 1002,60_| 868,27 813,09 940,92 a 272,02 | 21 ze210 |g 147 _|_1227,75 9638,8 | __1302,03 | ote st 3129,54__| 2421.25 | 331862 | 161,78 | _1395,85 | 109032 [1478.63 a 3308,90 | 2865,62_| 2302.24 | 3052528 | xy 206749 1790.50 | _1490,07 | 1908.15 3767.85 | _3263,05_| _ 2629,17 af 231481__| 2004, 166442 | 2137.72 7 400495 | 346839 | 3008.75 | 374753) xg |_2966.51_| 256,07 | 2375,70 | 278,73 4491,07 389,38 3456,38 418440 7 [3263.16 2825,98 2609,20 3059,22 * fara S, surtcireut ST fa S, scuricireuit 8,7 “faa faze R ai 2 a mle). r worl pew | L |e s_| 680 owls | E El we mH! § oil > LUL9 SUN | Le s-|* ae wwts & x $6ez an | a a Leeee SW OL s P66 wen { 8 x]? 9869 “| | rally i 368 ww | | S| 3 get mi] Ss "| 159 aw | a it se0c | oo = ee0z | sw] S| x seoz | pew] a) Lis i “S661 Ti z : [Her ni ah Set av | a |” erie sew] | $ | a mans | § oFVE wn | i | 3 é i ans z ose uw | a Ta uytL sw] 1 s a sent S| 7 160F en A | § coo beet |e 689 mA | § i oa aes |! ot ST sn | aL |ezea |; eeSb HL waa] aon cath sys TH neoacnas oF BR asap od aR 8 BATE remo a wa | s_ “jound f 929 mf uynanonos oy ‘szoy ad oysunusu ayep yun Pre mp Ise on | a | pagmmpd ‘1's ynastauM9s “] 27) ogy PEDGheorghe Hast © fn cazul nodului K4, eur Difart cape | Din datele prezentate in tabelele 3.1+3.4 rezultl urmatoarele: * Curenfii de scurteircuit din nodul K1 au valori mai mari pentnu defe cu pamantul datorité faptului c& sursa 1 are impedanta de seeve homopolard mai mica decat cea de secvenfl directi, adicd raportul fide scurteirouit au valori mari in caza defectelortriftzate, trucit raportul de mai sus este subunitar pentru sursa apropia # Curentul de scurteicuit monofazat este cel mai mic la defecte tn ponctele K2,K3,K4, 1 Valorle din regim maxim ale curentlor de seurteircuit depagese ov 1- 12% pe cei din regim minim. 10% din aceasta diferenya se datorewa tensiunii wai -mati cu 10%, iar restul se datoreaz8 majoricii @ rezistenflor, . pentru reginnul minim, cu 50% potrivit PE 134/L at. 16. ‘Datorits puterii de scutercuit mai mare (impe ‘mai miei), curenji de scurcircuit sunt de 2-3 ori ma rnodului 1 si scad pe msur& ce ne apropiem de K3, unde valorile sunt cele mai mici. « Aportul celor dou’ surse la curentul fotal de scurtereuit este mai mare gn vecinslatea acestora, Aportul surselor este aproximativ egal in ‘ecinitatea nodului K2 (mai exact, est egal intre K2 si K3). + Circulaile de curent pe Iaturi sunt necesare pentru calculul reglajelor protexilor din capete de HOY. ‘efn cazul scurtcircuitului monofazat, apar spratensiuni pe fazele sinitoase fire 3 si 22% cole mal mari find in cazul defectetor in K2 si KB. 6 fa camul sourteircuitului bifazat cu punere la pimént, apar spratensiuni pe faza séndtoasa pentru defecte in K2,K3 si KA, valoarea maxima fiind de 125%.“ 9p ererpes afuargyoyay vj oun 2 f szoxony es oingaxy, “our m ud “8 jm-omapsoy ppa) men I09 8 as-npuyzunx9 ouIOW us “eaysa0e an 4 un ef BQO as osmaq,Gheorghe Hasi Kg ng le OOM Tit tk fapeTui nu introdue un nod sireflecti mai bine fimctionarea reald a transformatorului, nu se recomanda. y, Xq aq aT, . a an % 58 Ryan ue beth Bn dh Tra, rh ia Figura 4.10 a, ol] Sm Ryan 2 3, UM : a = Up tise fi aap, F. “| + (lq sino, ? 43.1. Parameteii transformatoarelor en dowd infiguriri Poy = Uso Ten Se determin’ pe baza tncercivilor efeetuate asupra transformatoereor. Valorile uzuale ale reactanjelor de scapari x, 0.10.25 ur, in timp entra Xj¢ valorile sunt 1+2.5 ur. Reactanta sincrond longitudinale xd are val de ordinul 1.6+2.6 ur., iar cea transversala 1*2, Reactanta tranzitorie ~ tensiunes de order + incercarea la gol ~ curentul de mers in gol - pierderi in fier, La incercarea la seurtcircuit putem serie: Ug 27 Tin = 27 “Ton (4.16) Tan =1in=Lan Btn @17 saportul de transformare nominal portea de IT (4.18)66 ‘umysuar psoof ap varsed ad wpe 06 yo vem yy ey ausuon yeu, ap eared ad eye as ynferRau (6'4) way My ‘aise jnfeeu apum waued ad ap pyeurtiou vaunstos ey yreuodes ‘(%6] ‘gy ad junistey e ganojar eieueA a}se oumssuay ap mmfe(for onsua}DEIE) ‘sumusuo} 9p (e804 no ajareoyeuuIeystEN P| MIEAOGA wHZOM 16 323 4 ainqan [eapl ynuowHLOFSHEN |S axeNLOJSUEN 2p jrUIode| “yoseasd Trop! uojeumoysuen fourae “ip waumisuay ef ewodes jms watax Up so som) tunourered youd “s1doud arouortoury ap vou Ory 8 6p arundey my euozandas eye ‘3 mes "19 exewnd vounisusy | sieyodes jod Hernoqeo jase nou, aremossaen ap msodey TE “suey sojpreoreusosues yeze9 16 snquTeA NS sas feUH 9p aE een) (cen) ‘roumue Ts] 49 8 TA (er) up (st a (oer) 7a t9= | apg) 4o:e= Mar. a yon 8 oudeu sao ond 9 w) 108 w aE a A OOF 2A oot). eeu () oh . “A a id ap ot ay OE PPE so g ‘amoTea pugae ereunad voseangyyay ud nono ase9 [mqUaaTe nulow eaumystn ap 18 “g pyeurasou easaynd ap axfouny. uy] pennoo 96 anjoadsaa ‘emewud rugunsgyuy je gzgy ad ‘oxtds ap ynagane ina BE ——————____ soptnewered eluanygur of was [A] 2.8 [VARI W's ToT um Te zs . up av = ly 7 , ee ‘a "Ap fot (EP), ty gm 1 ig ( wy) tee Er dyes ap z swrsoudxa mie ynotopas e| wareousou B] yeanspuL a|9prLg "5. 00r 001 4, Wa, = Z| fe] und yremdsazoo {myo wou SSR GEET ap idx epundsaio0 ope Iaqse 17 to weooNd ach [o] 27 peminzar vay u's [AX] €2 Ep 28 "1p Saargo ep ‘opun £f oor ¥s aay Aq in Wy f= aay Epa tz “agp aS z= igen s :018 28 (91°) rc) aa aaaroe Gheorghe Hazi Protectiainstalailor ener Proveca ns Mosier tensile pea de onesie ve fc cue aza relatia (4.39) fn cazal Tensiunea superioat® 220 sau Ua =U an + Fay) Van =Vin [Se W,- w] @ count ‘unde. W, reprezinté plotul nominal, iar W — plotul curent. eee eee Kp = U2 U0 bs ae See hy - | 7 ~£5% gi 22x 2.5% pent transformatoarcle MT/0.8 kV; Un Uy = £9 x 1.78 % pentru transformatoarele 11 0/MT; = 12x 1.25 % pentru AT-uri 220/110 KV. Kr =Kry [+e Wy ~w) @ Ploturile nominale, ploturile minime gi cele maxime sunt (in eazurile de 100 sus) sunt daft in tabelul 4.1 Trebuie s& precizim 8, de reguid,reglajul de tensiume se realizenra Tabetut 4.1 partea de inaltétensiune inrucdt curenfii sunt mai mic. Ploturite nominale, minime si maxime pentru transformatoarele uzuale fn eazal reglajului pe joasi tensiune calculul parametrilor echivalenti# Realaj Pot nominal face prin raportarea la tensiunea nominal corespunzitoare nodului j, U, Wa Raportul de transformare este in acest caz: , : =m | 1 Un Wp #2x25% 5 ky wien Fe | 16 FE) (a3 See fn figurile de mai sus s-2 utilizat 0 reprezentare b 212x125 % ‘ 3 ! complexii a raportului de transformare. Acest lucru pl este adevirat numai in eazul (auto)transformatoarelor ae ee esca tcaea eee ts reget Zi 433. Parametide seven homopolar ai transtormatoarsor (euto)transformatoare, tensiuinea adiionaldi este ala 7 fe : adiugati de pe o alt fe utlizind un transformator Sunt influenjai tm mod esential de grupa de conexioni @ aditional (Ggura 4.11). Raportul de transformare are Figwa4i1 | teiasformatoarelor si determina in mod decisiv impedanta homopolard a expresia Regal ongo-ranveral feeb. ‘sin mod deosebit Ky Un [Ge Wy —W)-eF® liber (4-5 coloane) ‘mai mic dect in cazul eelor ou Um lux fortat (3 colos juxurilor prin aer in cazul celor din Se observa of obicei, pe partea de. in normative se dau tabele care indicd impedanja hompolara a ‘La modificarea plotutui, prin modificarea numarului de spire, se modifié: Uansformatoarelor. si tensiunea de seurte sium de soutcireuit cu plonl qj {n bell 42 se pregntk modu! de caleal al parametrilor de seevent apreciaz cu relafia: & | mopolat a ansformatoarlor petra ‘cazurile uznale din practica: =A(Wy 0)? + BW, -WI+C A,B, siC fiind niste coeficienti determinagi de producttor. azul acestor transformatoare,regljul este amplasa, dd 100 101an aC LO+ Gc 0= 9 yal fos tase "2 | 0+ S02 "2 SURE UPI WOT TY gisjodouiog uaqearysa euiayas aoEnDaya HOYT “pp jamomiluiajouanas wo Punjodowoy vhiaades 2p oe ImaqEL emer roe Tit RIORpentru coeficienfii de variate: Protectia instalyilor energetice Caracteristici electrice ale materialelor pentru conductoare tabel se observa cd rezistivitatea ofeh care se executittranspuneri de faz junea nominal a oud cickurt In cota oe privese inven rsuciti conductatelor, in cal celor de funie, se manifesta prin cresterea rezistentei cu 24 %: LEA, U, (kV) complete 110 : 220 250 700 250) & producétoral conductoarelor (Ro Impedana de secventé direst: Roti Pe lingé rezistenta conductos nesimetrice, pentru refele cu neutrul rezistenta pimantului egala cu epro> 4.42. Reactanfa liniilor aeriene trifazate nile electrice transpuse ca in figura 4.12 reactanfa se calcul tabelul 4.4 se dau distanfele impuse pentru tanspunere db dy Adin 43-431 distanfa medie dintre conductoare. —reaistenfa conductorului de faza pe unitatea de lmgime; valent a conductorului ey — permeabilitatea magnetic’ relativa 26(oo) “ery emay jered uy papuoriounyau: re eu] nauog uaa ‘mop 10799 pupurtzede ajazeojonpuoo anja YoUeUIO axpou wuEiIp eIUrZ=uey Gs ip: dp. A phe 2 a Mp we wy: (as) Tl Oy faye Z Oe a oe yay od cree zy a PAOD ay FR No ym] naguad wawjodowoy sfuans9s ap whuspadary tg NI pay pig nig = “s2uy oun 2fareoronpuos 02260 yuns ates ad maz eZ ~ usr) amy saint 14g = = fg ‘xeotonpuoo 9p inromyye emnoyeanyoo wavs Tagg AZ mz ge 8 oH peed wy ewy a arecronpuoo n s0[90» wdajUaRGD el Taga tig tg 7 Temd uy yey ad axeoyonpuoo Nj 20]20 ® ewojeattso eluaysiz01 (sy) ee Me Noy agatieg ag? NZ Sed face reaper Noy = P| pte eee owono® puayoe ono Ima49 anp YT 0» unjodowcy munyoe moun rnued pian eluaaoas op vluepedy turpargd BayeyAnONpLuO9 — 9 oguned wid mucins v axowBoIKy op vamnrouspe Leh “og 7 "UDyRS So'O “ttMUBUNRM whuansyzax — ey ER, we Gt [4 ues ya" On-O-E sgarjodounoy gtzaxoos ap vimepadar, aH aBaoeIDGheorghe Haz o-0 [, P. zante (oi) Dn |" dng PHO Po Dey oa ang = Ytg dag “Aig distanja medie de la conductoarele de faza la firul de. garda, Zg=Rog+Rpti 44.3, Susceptanta liniilor trifazate Depinde de capacitatea dintre fazele liniei si dintre faze gi pamant. Se utiliza urmitoarele relafii pentru o linie aeriand fir conductor de garda: 2-2-0 &9 Zlin dm Dn In ie geometricd a conductoarcl ‘este previzuti cu fir de gard atunci, calculul susceptantei se Provo instal ——a 7 Dg = Ytig Tag Fag (4.70) fa distanfelor de la conductoarele de faz la imaginea Figura 6.34 Schema echivalentd tnx lint electriceceriene 7p (4.72) (4.73) (4.74) Linile in cablu pot fi formate din cabluri trifazate cu 3-4 conductoare gi o manta comund si 3 cabluri monofazate (fi Figura 415 Cabin ew un conductor Cablu ou mel conduetoareur ay 190q |nz29 Wy eaywiou jrquasn 2389 Ciba ne oat tats ? een cease panenasee eunwou was wy purgog uw ganoe aisind ap opanpuaed guutzauox May oi uy se nieg nauad guamontoe otis “Ng greening ut) fOr ay ecceapedte. “a +144] xeanpjr ofumovar wang od rmusjop 2s vias pioséaasupat plunyones ap vujqog qe ogale [ho erp omsiy ou) i (ew) ud pupunids wzeq ad yunusa}9p 26 sry ens Sc 4 y sojmoaemd eozeura=aq aso opoous Impeyg vonemoays ted we EHSTeAN|S wHEHS T Leyes “LN Lf nnuad osarnuisued "E Biep eso ofeuIprarsuo| whereas ep 2g “gARDear aiind ap mnumsuoo yuRsusdtIOS & if ssaInd op mmOW ‘SuIgoq FEN & wy yo? BUNDYOS Siow eumnsuoo v ap joyor no ajesiansten, lumoee 9p omgog 8 oajap_op Isuomo waa w ap Fajr no ofeuapNy: a0} siumors op outgoq scours 98 sotaBrounanoa|9 ayiieeasut yf axwoysuOpUOD ap HHioveG TOWBAR “9p “Yourgog e gyeumuiou vasaynd prurzandos * op _ ia ve IMIgog HBoMUNALA “Sp 8) 70 fa = 6 fa i) wae [qe9 € UIP arzuLI9} 9} ey) ca to= “ay iypuos yon BS Epuwwooas 95 nyqeD uy aomee|2 runpra}Suoy rojauresed ws IIOP MAUD, aa aI md air aBaneGheorghe Hast Protectiaistalapilor energetics Gheorghe Hest Determinarea parametrilor se face soriind pierderile de putere activi puterea produsi de baterie in regimmal nominal: Ae = B.0, = 6,03 diferte, dintre care, mai importante sunt: Go =D © 100-u2 nde Ap reprezntapierderile procontuale de putere activ tn baterie avind vale sd ordinal (0.25-0.38) %, iat Q reprezinta putea nominelé a batrii. Qn = Be UR (48 Qn UR jonare al TC din protecti est aml TC ulilizate in scurtcircuitului influenjea24 fn mod es diverse Caract ipuri de defecte posibile. le de bara ale TC Bo= primar (in general W, = 1 ‘nfigurisii secundare, cu y, intrarea de curent protecti Bomele infagurér 5. TRANSFORMATOARE DE CURENT SI TENSIUNE {N INSTALATIILE DE PROTECTIE te la EP din SE prin transformatoare de curent (TC) si primesc informatiiasupra regimului de fimcfionare al a lor trebuie Picuta qinind cont de o serie are impuse de insigi IPPR gi care le deosebese de ‘wansformatoarele similare din tehnica misuririlor care se numesc ‘wansformatoare de masuri, ste: Un =Lp¥ pL y Um =Lp¥p 5.1. Transformatoare de curent in IPPR TC se folosesc pentru conectarea infisurarilor de curent ale releetot sat intrarilor de curent ale protectillor la circuitul EP. Prin aceasta este posii obfinerea unor mirimi secundare — curenti - de yaloare proportional. au mirimile primare corespunzitoare, se asigura izolarea galvanic a circ, secundare de cele primare si permite objinerea unor valori normalizate ale ccurentului secundar, de 5A sau 1A, pentra valoarea nominal a curentl primar. Fati de TC folosite in masurari, cele din protectiifunctioneaza in conditii Infégursile socundare ale TC pot fi conectate conexiuni pentm 2 permite objinerea unor malrimi caracersice parcursi de curentul primar J, iar le bornele se conecteaz bobina de curent a releului (cau prin care circuld curentul Js figura 5.1, a, rimare se noteaz4 cu Pi inceputul ‘arentului secundar [prin releu si fie acelagi cu cel al curentului primar Z, daca seleul s-ar conecta direct la bomele P1, P2. in cazul fn care ‘atent trebuie si primeasci acelasi curent secundar, acestea se conecteaza fa sesie, cu conditia si nu fle depasité puterea nom ‘Tensitmea magneticd determinaté de centr -cea a curentului secundar este demagnetizanta; valoatea rezultanta a acesteia rotectiainstaapilor energeticg P2- sflxgitul, 61) de reprezemare (9) si (2)‘juangur see Fevarnuas asvor9 wAseBOy “ya|NuaIS EpeoLad a9, opum ty, aly 7 1h 41 ay Tea p= ty. 81) FERAL op ors) wie) Nap apa? pop Sa SutT= ty tT storfeyoa wuropuos “4s 6 Ly.54 zoytiueano as) SMT Sat T= a! b ooumrsu yea roluarpip & Range voreopeA ud ENUNDP ‘utaap (1's) eieyar ‘ayse aro 18 wooioid wip OL nausd wyezrpa %2 ysndmos vouworse yes) ay" y=" sae’ 35 4 * piou zoe sepunoes 2] Henodes amezauSetn #9 18 wuud pfuamo M7 “47 ap sm ‘ansor 9p if arepuncos ofotuepodat ZZ co ‘mpunoos vy srepoder arozyoueas op 18 axumad ojehuepadum 87°47, no wou S wTy Ay OL & 1, WE BUDTEAIYee euHOS umEdopy 478 5] saozns omuap yonyfun wad sumgop “Zp yum 9p w23E030 6 4 4 ae aa of gy Pa Te Co) oo1-z v raped puyap “Yyusans op waIE0I9 & :unsyu ap Wows fan asouyop 9s 4, [Ze Uy (9) ssouoytousf op pouomy pueuBoyp 16 (0) 21 0 payoanqoe euayoS espa ‘arezyouew ap sryequams tofusisixa BOP “Ere uy yoru y8 Heo YorE N 7 1657 wanna “yo praday yorowas 9s az'g “Sy up geti0ze wurEsBerp mC] Jay; MEAN ae sopBpro|d re « yr SaM no g- xg op whey ovens yezeyop aise 7 axeznouseen op qequaznc) “ op vey mt UL 06 no aezEFop 89 “BEUORNY wUIEABP UE G OHouseRE IMs [NUOZ ws) STCExE 4 + Tis ‘O18 97 prepunoos wluepodiuy od aumystin 2p mzope0 © 577 o| pateingpe und autigo as XY ammo}outosejo waunIstO| 28 9) OL Cx w= "1 poipe #7 fofuepadaut ajaruauoduroo ad aunysusy ap 10] 9p ams wap purwsayap 96 575 wmpuncos ounisuan ruozed $F repunas jatin ¥] 9 e-npumtiod ‘Dy, ® azeuorfouny ap meuto7ey auresteyp axSsynnsuoo 2s (0°) vba "wows no penouoroury fo (CS) amenosiodoxd ap woo we 1 (I's) andy 9p a1 fw Ton saeas ‘hoy ap aformoyrucysuan ap anqasoop auds ‘yuauno ap ajareovwuno}stRS ws) “7+ T= 47 Saas OpeyoRT AONE ara, PaOat on tapifaip no peas aor yo easqo ag “gaV 2p onpoud oy un v| rewud no qeeisut uy gwpungas wuromes yo umzioaid ys omqauy “ug (1=5"0) 2151 ‘nyuouno vascoyea ap alfouny ur soqzo39 eifetiwa eiurzaad as pg wan 1u wararpeouy 98 Nw ymuunsuoD OEP HIEIDATE asd TS Mage: wy EWP euADEId “sett yoyrqucano azapaa op round wip aanyzod ayanya are wort aROFBA“FrareoqeA no a|EqEUPA YoIS B| sonpuiod 20 vO YILoUIfOU 169 v9 HO BAIBSGO 48 (AAV) OL © aueznauiew op sonsuaisei mZaRd 26 €°s easy Up aunaaudou ap (ig monstisioomnD es ponday wUr ZAC P| OT V9 HrEUE your Hopes ne oxjoajaud op eptrein pinsym ap oyteinéesuy nmuod (Qf wupceu) ¢ wo Yoru te are @ aor} 09% a [enue] id yoursnou send feuuos jugar | mmuauna | ayzjoand aig epvaworg | eeamorg | apeseia | D1 810 atfvoroud ap sojuapanbofia ayo astuspe tacusy Ps mpoqe, LAI fp ropsemsayar nuauad astupe alors auazand yams 1's ynyoqu assod 2959 voup “Tora rows wo ayy us wsndimso0 smesooou 9389 stoo%d Teor 3g9 FoR 98 BS JopHuesns vorEnseUT ¥ NANDA rimaroy ‘attesnues op vanzoyea B] eupd pides as019 mo gdnp “¢ rygand wy eued myynams saisRaua TOR aie a Bier Tao abuProtectia instalatilor energetice fle co neutral Togat la plmint, unde sust posible toate tpurle de seurtcircuite. in figura 6.6.b, este prezentata schema de conexiune in stea incomplet, care Releele montate pe circuitele de fark sunt sensible Ia toste sc polifzate, precum gi la cele monofazate pe fazele respective iar teleul utcircuite bifazate RS, ST si la veac’s impottiva scurtcircuitelor polifezate in mai ales _protectia mn asemenca sitaay defect intern sau defest Figura 5.6 Scheme de conectarea secundarelor TC: sea 2S sau ST, J, = Isp = Ig. .a scurcircuite monofezate pe fazele R sau 7, curentul prin relen depinde de curentul de scurtiruit primar, iar la defect pe faza 5, © protect nu ponte sesiza curental de defect. afar de aceste scheme, se mai foloseste conexiunea in serie a secundare ale TC care reduce fa jumdtate sarcina fiectrei inféguriri dubleazit raportul de transformare, $i conexiunea in paralel a infigurdrilor ngzi ‘(ends pSnope your 9s) yuroms wy woreworfouny ef ort fy uy Jagie aTINSOD WMS BO FOAM WS a seus eee 9 SONNIp uRYsa00Ns FaUIPIO Uf ‘oieo aes B] WzeO}DOUOD as aaRAUEAE a fa emneyyuy trandoowy ‘27e5 eNOp SNKY ruISUDy TOUR HRINS~UE [MZ Uh « 9 oe cess 7 urs) 000 eg Tay Ol apa Ol Fp {sayy vs yo russ sr eyo nara a sews nga, ‘smo 0 azedo va 16 yoisedsau ays wus nu Hodes 1S000 wUIOIS UI wedoouy epurpd-yzey nes [NU-Ezep rurisuon foun seaNSeUN [ZED US tox ojoreonguun eoedsox 93 ‘ouepunoas oct fafa ors Fe Ba ty pune oop enone wend amon aL somos waa “qynzar areunioysuen ap jnuoder y= 4g =! DP Hewrepou 1S anonpan LE tnun ewayps wuzaid os y's emiy up er SF-5F wop Wpedz “y—7 yoR wy yzvouoriouny 11 vec “me ty ay SLL fe oneunioysuen op qruodes waynzan ‘iejou 915908 WIC| eee ze ota phys 0 ta eats “LiL anewuazaidai ap unpow mop oreiuszaxd runs 918 ¢°1"¢ ean Uy syns aanagJ9 HO]A 10MgO oye wr'3") [spur os ue no oysoumur ond Sj no “propumoas oo us $ proud wamemngeput fy onoudeun yromanto x many euraorap ‘nes japups w ‘x09 MP avecyouseur fy muons apoodsar “4 read ams runs mseooy “Lp mandy yeyoxd mano » TF pawunad wounisue ty pre}ou0o aso NV “W no srworeu ‘auds proud vammseniy ‘recerun tes erezezouour sylonnstig Uy pevazyeat Jojiunysuey casemnspar rgued aseso/or 8s aacgonpar pT (2) (@) swpuazoudis ap ionopew 6 (0). 240:99u09 ap Hoy, C5 Dandi ~» ‘aapronpur ounpsue) ap axeopemniopsuesy ‘T2'¢ : Sumisu2i ap soqumnseyuy voze}soueD ‘uroses guSedap ou nu gs erfypuco no ‘(u's mes) q ‘8 Fea ap remained jered ws waaysotoo 98 99fo1 soYNU YoU Oye oe AT UY ounjsuay op asvoyemrossunsy, “7's iieoooe no astud ypandagey 97UN0q wp IAD 4 yrquain ap gsmozed 38 2380 ap wamomd 21} $9 OU FHSE “LL : . “swept oreuuoysun ae atepunoos apouiog 2, wzeayan09 as mynopal ® . [peveotonm 16 sepanoos mayoay. wajaes yzeoqqnp a1z> ‘aimpunaes ‘wointaaa yoyo oF eo aDGheorghe Host ___Provectia instolaptior energie Protectia instalepilorenergetice jiunea Up este constituit din mai multe condensatoare conectae in Figura 59 Schema TT capacity Schema echivalenta (a $ degrama fezoriald de ‘fowyionare a TT induct (5) Erorile admise pentru infigurarile de protectie ale TT sunt date in tabeh 5.2. Aceste erori maxime sunt respectate pentru sarcini secundare fntre 25- gi tensiunea primar intre 5-100%. Tabelul 5.2 Hrorl admise ale infagurarilor de protecjie ale TT ‘Clssi de] Eroara ade tensione | Eivaea de ung Ta curen precizie | (derapon) (%) minal primar (mitts) | 2 t 130 oP { #240 * da § dad aula al we] So [Taane] [eee] Figura 5.10 Schema de conectare a unui TT eu 3 infgurdrisecurdore 5.2.2. Transformatoare de tensiune capacitive ‘TT capacitive se utilizeaz’ pentru masurarea tensiunilor EP cu tensiuni mai mari sav egale cu 110k V. in esenj,acestea sunt divizoare de tensiane capacitive dela ear se preie,printe-un TT inductv,otensiane medi fi. 5.9. Tensiunea primar Up este aplicati divigorlui capaci de tensune format din condensatonrele C1, C2; eondensatorul Cy care preia cea mai mare | m2ser ‘erlepesuy yo pugundnsard “jajisy “siuouoduios ayuowala ap LNd0Iq ayfAW f ‘anigasoap yy 10d wivpeisuy foun aye oxfoaioad ap aojpanrzodsip yryqazesue uy anoan ‘Sommyp) HeHINOMIP ap ouas 0 sede sep “emo]dxo ‘amo vpoeut) oreuorfouny yiseaor eqanniod ‘pozaur enop nes atfooyoud op sojeyeysur euEzyyvoy vzeq vf ‘aidjoutsd wy ALLOALOUd Ad AO TLV IVISNI V TAVZIIVAY Fd WeIONTAA “9 fx 18 wefoyoxd ounsaj9 rma 9p vpuewoD ysuEN “BIER peNRse ise pg em Uy Saya aaa Toop ERAN oe. PaaTias AIR PAINT mBLa joasa tenstune, conectarea se face direct, fri TT. Uy >Upp unde: Up tensiunea din sirouitl primar Up ~tensiunea de pomire a protectiei nu tebtie s8 acjioneze pentra valori maxime acmise ale regim nocmal Tensiunea de revenire a protectil Usp =r “Ure 6 Bap = Umecont 6.13) Ca gi releele maximale de curent, si cele de tensime prezinté fenomenul de histerezs a caracteristicii de actionare si un coeficient de revenire cu val y=0,85 pentna releele electromagnetic i F,=0,99 pentru releele numeric. 12 Gheorghe Hast 6.2.2. Protecfia minimali de tensiune Actioneaza ( igi inchide contactele) atunci cénd tensiunea U;, in sensul selderi,atinge vatoarea Uy ~ numittensiune de pornire a protectie. Condipile de funcionare: Upp Ups “Uy Upp SU minespt Si acest releu prezinta ‘tevenire este mai mare ca tensiunea de afionare. Urey gay = UD POP 5 Cor Up Coeficiental de de revenire cu electromagne si ke=L0F pentru releele numerice. Tensiunca de pornire a protectici: Uninespt Upp =e beter “ksig u, Up = ker M3 (6.14) (6.15) de histerezis, adied tensiunea de 17)sefoyoud prsarqo ano rojo] ye wams ap ajoreoreuuoFsuED - | ‘ap wuoz Twinoid jmaigo W sOqp BI 9p wEMUap =yS9° oxEUOY wun graouoxiow of 1931 stoyes ye7e eredios a8 yiwze> 22 tou ae aiadeo yu yeu nes Enop 2130 8 9p [af Helaae op 20UND9|9 nut eiuziapp 0 onde puyo jeae> wf Frmocoxae BHORRAIP wyso}0% sqesiuazagsp exao}org y9 ‘luepaduay ap nes yuan 9 ‘uo azeonmins ous ap axfooioad wo axfesoqos 28 net ye ‘ap yeumou jnusidor r& (J--}) wrefayord wruy od yoayap um ‘2uuuad non Say “(qzr'9 “84) 16 INfezZJ2p ap , OBL ABE éejaoe wip yryuauno i vouTusua) anuap “Zé fezeyap ap jomyBup, po wary moma [oo of 18 jounou w1Bar 2 (g Yomou mas (a joepoud © mdoud ap puryes Hp pain Ost NG ‘Ss mm “(rou jeow ap whey Sioa suas op «| wound uj yoES) sIoaFoP sora, ip JUN v| wauMIsUD, No nodes W] InyUAID injrUdZR) vasEqUIIYDS 20} 3g) 3 mound we Y= era ad yomMos ran |mIUELIONN up 0-< [6 ‘need weaopssu00 su) ymuozey Anup yA “nynjuomo eoqurEN gIEZeFOp 9 emg) euiow unas yy -Z19 “iy sxeuodauny ap avon 16 yunysu « eyeuozey waeaeIcy “a{ mound wy yoajap ap zeo equines a8 g ntornuan jms exyrano “BIN ap apa 26 wino pdnq]“F MADUMA ty pmautomOS jnono wreuacand tsa weueIp Uf “T9 usu a3rod royaaioxd wareuoroumg peu vounysta euor}oaxp erisorora “ey Fa aDynojon wpsd er “YOO Ag jadeo ynop ajea ur sp ows Dry ombig “S19 ‘p1°9 oremay ws oynuszand ns uaa yopop no uaSaE Uy (wD thajop 9p nes) jouson Bos up xopfuame vsjosla eA omo afoKIDKDS poapp une (8 poumos um Ry ) = MP =| Fes P+ 417 SJORNOATY In] # #1 euror0Ny Ezeq Ham EpETUDIA,D \. ohio ay0ud raciouig | asaiqo £19 Dai 7 "e908 nuitiod areuorfouny ap mitpuco pusmise ‘yextuax=smp afer ur yunpe os suamno top 129 “(GT"9 wmsty) wHayET yoyop uM eT aa a ‘neBiaia aoe BTEIOAT ar aORGheorghe Hast Protectiainstaasitorenergetice de funotionare se i idicata, fntrucét valoarea curentului este relativ micd iar tensiunea figura 6.16. In partea de sus se prezintit regirmul de functionare pent a. de cea nominala una din cele dowa obiecte protejate, ce functionear Pentru regim normal de functionare sau la un defect exterior fn punctal KI (figura 6.16) avem: LaLa (6.19) L1=Lp2 e i circulatia de curent prin relecle diferentiale din nodurile A si B este $: practic 0 {in situatia unui defect fn punctal K2, pe obiectul protejat J,avem: Lely é fee (6.20) E 15) + 1, t sireleele diferenfiale din nodurile A gi B au conti de funefionare. Pentru a selecta linia defect’, se verificd care din cei doi curenti este mei ‘mare. Pentru nodul A, dack ical om he atunci defect este pe I 65. Protectia de distant Protectia de distanfi se realizeaza cu relee de impedanfi, care actioneazi f atunci cénd impedanta din circuitul protejat se micsoreaz’, Calculind raportul U/1 se obfine valoarea a impedangei Z a circuitului aflat in aval de locul de montare a releului de impedanja (fig.6.17). in regim 138‘auulqo ayeod as fg ejusuoduros eo) mas yons arden ¢ opourg ‘arden, \{ no ‘{a190) OHIW PonstaIOEI no yluEIsIP jeajoud Youn e sxeuoH}oe op wuraiup gual as 61'9 Emig Uy “ayeds uy mes ploy wy 0180 09yop un, 9p wafoaio, Jur pluepodua, mynsoroa e mse] joayoud v axeyeysut ap 1 2 [too] vj gued efumsip no gyeuottiodosd yoourp wloepodu o puny 7 “VA mnodes speos oxeutm wud J] yurusuay & epgetsaide osopyos 0 18 | mpmuoano v axonkar9Gheorghe Host (Gheorghe Hast lor energetice fn figura 6.23 este prezentat un filtru de tensiune de secventl homopolara. _- Tensiunea la bomeletriunghiului deschis este: UptUs+Up=3-Uy (625) De regula, triunghiul deschis se obtine prin conectarea in triunghi a unei figurdti a transformatoarelor de tensiune Figure 621 Pil de curent de secventis homopolaré (FcsHy 6.7. Transmisia semnalelor prin curen{i de inalt’ freeventa Tehnologia utlizeaz’ un semnal de inalté freevenga (50-500 KHz) care se ‘suprapune peste semnalul de putere de 50 Hz. Semnalul de tnalta frcoventa este partitor de informatie utils urental printr-un transformator de Ik tk Np ‘euret toroidal ‘Varianta data in figura 6.22 este preferabila, intrucdt rezultatul este afectat | de eroarea unui singur transformator de curent, Figura 623 Filira de tense de secverté homopolard (FTSH)gianni wowediype S99" “Oupauomg sousauooempout un ‘soooud 9p HOIMS UR-TM (¢pr44 10120U0D ta) ya yeroptooe a6 apeuip eqnfooioud “gando wiqyy wud eres vondo rigy upd wes (¢7'9 ey) onde pug wud sppyouosossrusuoa naniod 90y9 ews 929 21081 pws wjussseg; wy oxmpowepyxe|mpou 9p eluwpadur o no (yg-OX man op Lava} ine) Yaa mes HETX 2p 2 no uu sj -xoade ap ynnaumep no jmjged uN a¥Sa — sOHB}INd seyo1 § areod voreEARONpAY zy 9p yoyeuus nuad yom ehuepedut ap 2189 0 ‘Tena ap v zeaayivex — pose 2p BUIGOR & 5005-007 F e ponstiajoers vhupada ab 1B 51-05 2p eonstiemo wivepad pet00 myqeo anny Yaiumpadiuy ¥ amdope o 18 wavaciyeoy “at ap jnyeumas nayuad asm yiuepadiut idno 9p vammrondeo no auas up aise [2 aDass0ep ZY 0S 9p jrowing “aL Op MynyeUNES v rUpUNRd anED ap 289 0 yzeoziqeor ezeaz\eat axoBinos ap vurgoR « 2H 05 2p 99 ‘uguod ze pfuepeduat op eur 16 ap yryoumas namuad gor efuepadian 9p 989 0 gins a1vo gu 9S-T jnutpuo ap to[eA no fefdno ap axoedec » ‘utdopuy 2380 (oz 2p reidoade tatoyas puown) efueuozas 2p eilipuoo yoep HU HOqeA axe Z wluepaddat yo eAraEGO 9$ (67'9) HL D0-f ips ud sopyouuse misusuncs mand 2099 UES sc90a8yy separaped aps2qoud ~ a OT O-7 aT OE 271 7 > 6c) Ter "Fat ——-2 oT ‘uasooy syeus ap toyemsas vy awww viuepodua, ‘QM puneup feaHgO) ANDAO Ho HOU (yee BI ‘9p (muy uy FeqopBut asa eondo wagy ep Iniged “Ear oq "um ZI) 6 usu: uesip nung ‘saved sando aanrzods 9 axe are jojered queuoras yy um 9js9 — gy pot caputidno vuiayos “(31) wlMonaayy yun & 90]q wuIaGaS eIELUazard ys9 $7'9 BINT UL fn20} spmisuea 9p nee pared Par a aR HIRT RATERSGheorghe Hast Protect install energetics Protectie Figura 6.28 Amplasarea rele de gaze Protectiile de gaze sunt utitizate numai ta transformatoare autotransformatoare in cuva cu ulei. Sunt realizate cu relee montate pe conducts dintre cuva gi conservatorul de ulei (figura 6.28). Funcfionarea se bazeazi pe degajarea de gaze care are Joc in cazul efectelor in interiorul cuvei tansformatorului, Gazele degajate ca urmare M6 “fcaremtlor sia constantei de timp la incitzire (in cazul pro 5 Gheorghe Hasi Protectiainstaajilor energrice sformator sunt sesizate de relecle de gaze de gaze au doud contacte: ‘* Contact de semnalizare care se inchide in faza incipient (contact superior), cand apar miei bute de gaz. ‘+ Contact de declangare care se inchide la generarea violent de gaze, in situatia unui unui scurteircuit fn transformator. 6.9. Protectia termicd Proteclia termica acfioucazd la cresteres temperaturii fn instalatia protcjaid. Pste vorba de temperatura determinatl de aparitia scurteircuitelor gi fsuprasarcinilor. Cel mai frecvent sunt utilizate releele cu bimetal, dar pot fl utlizate si femorezistenfe sau imaginea termic& a echipamentulul determinati pe baza lor namerice). ‘Acost tip de protacjie se utilizeazd de regula la: * generatoare, ‘ transformatoare, ‘* motoare electrice fk iu, ecuaia de tncalzire a unui element de refea este determinata R(B) i unde cei trei termeni ai ecu + Caldura dezvoltati prin efect Jou *Cildura inmagazinati in elementul de refea (conductosre lini, transformator, motor, generator). © Caldura transmis prin convecte cate mediul incenjurator. ‘Semnificatia marin (627) este: 27) RO)= Ry [I +an (0-9) (6.28) c= cildura spocificd medic a matcrialelor componente ale elementului de rejea, ‘+ m_ masa clementului de rejea ‘0, — coeficientul de variate al rezistentei cu temperatura ur"MIEION, 1 (se9) L04+ 1 9-(L-09- 9) =(V0 ‘y apun ‘ %9-{0)9 Ptitpuca uIp PurULarap os 2 EWUEISUOD 1, es) aera ete Crd pr Ort y 2-9=(09 z ha.b= (1) 7 dod} plesouo8 exinjos no 1 mmyrauaino warwopea ap at 9p jndum nnuod sufejor vomeowu EP g-CSZ09 Dal Pra~ 9 suaap (1¢'¢) vifenoa (rs) (FeSaeme fa- oe a satinjos no ay "ES + 1 T= Oy 9) or) Pg =(1)0 hte Oy-s-7 vtlenoe pugayozal ya roeeasmy © 9 wygisrmpe emmesodunay afune as amo uy ‘annorea 2] "¥g wuurxew exresodouar ‘7. aarzyeour wy dun omwod 51 ty ox ouns axfoayoad ap ovouune yeuTunIa Un oEp ‘eFzn|otDS ty ‘onogs | dary op exaeisuoo urzaxdos ‘spun o-w oe 795-04 1% To) Oy 8 TP Bo Vy Fw oP aes au ae » (aes) 9) CS To HT ae sojaiqeuea vanes udm (69) 1w-(%9-6)-8-0 +9p-2-w=W- -1-[(09=0)-¥o+ i]: OF “SUTASP (ZZ'9) “ISUOS ~ J =(a)r 18 0={-0)! “6 =(0)9 uREIOpISUOD YORK Faso (79) wifeyar midiouud e9 psu] “ona “amos romsieper wreiopep eaxtzygoUL A eeepisuco wy wen ingen a ‘exon aopulepesu jreeo up “axleper und imnmpou ystusuen wimpygs wesedos yexopisuoo Inga ze njduaxs 9q “| po a Jede azeo apiremts anyeioy uy piodooe mu (27°9) v "9-07 searyeraduioy no soyfoads poHoumu erforoud youd “oon ynudiound row (47) eePU Ges) Fem 5 2-(™M9— %)=(110 ‘O-'BIOP P ‘muoyzen rynuatfox prays ej esuNe eameroduior puyuscaidar zi ¥e-04-s-2 7 a lg 2 gy or) 25-0 + ,1-(%9-¥o—1) Py arloantion uted rampre> Te quETGDs ap epeadns ~ § DRO fe JaysueEN ap |MUD:DY}O09—D & aiaRiaa eT ATONE Toy aOR as eR PIRA MATT EIDost pyupow puoe jun sunifiod “e2eq ap exfoaiond aneo op sefoiosdou “iojugieguy ow sids mes tora yrmiieys aids oumfiod yumnue © aupWe © #289 9p toHsojoud wleHIgIsHas PoreaIEe sopenoup e1owp ‘susan vs eBeonuy ad yefoyoud inyguaiaya efoojoid amie nu es yiqtsod 219 ‘ezeq ap miooioid ayunuy 69 vasczas ap exloonong ep indum wt wlaosaytcy -amdoyée op viiyzod “oyes2oou uns feu 18 €‘y aticonord op “sua yoy 8 areono op Pousina xf yosueoap 3805 © CL nvoyedasaaiuy 20 BPO ‘opedap seu [33 ey a atfooioad op wzuun ope 20 ypo9p spodar yeu jpauoTap 9IS9 HADaJop wsfePISI ‘Epo scamoap ‘gansofasou aise eluep e| ap Razazas ap ‘DAFOP AUpIYDI|€ JUaMI|Dsnyo>e w He sp walgoroxd aseo uy faze uy yeumnw puginny ‘aseziodura yucunue 0 auy 3269 UL In|o9 SUND94 xoFrNANTD|O puuazes op viivoroug + yzoq op vttoaraud ap viey axeztioduion eymumur o no E7PoUoHfoe yleoo| PALGZDI ap ELOSIOAT & Dpwoeito (at wood und yyezyean ay jaround w) otioayoud 2982 6°9 eanSly UIP PUIOYDS UL wmeuozord vountjoayaq, vearorzagiuy gun eu ayso rere no “ess napas 2p ‘advorde rout 159 389 0 ‘armuodutye ap eneatas ad ayneunstp apt}oayoad wy day: yay oun earnqune Uy yIsuoD dwn ap xzeq ad wozeUIUNLOSICy -ulipuoo ajameosguum ayunydopuy a3 8 wow eave ad amyuoudns goood foun vaxquout uu gezee! 2989 wooo) geiezou ap cUoeIOug “ghoejip 2] 9p guzzas op etooicid « 29] 2208 9p afoj044 © uunpou mop uy gear ysye0d yasazat op exIO1 mo9}9p Sunatp ue oxezuodway wud vapeanaops “TL9 “apkeuanoojos v areqwowoy 2p sjaporaut utayeiap ‘oaiord 2p ‘armyuazaid dnp ‘fexfeaed ise0e uy myIUaMND MfAINpOUL [nfe|Bax 1 azEuOLAD ‘axezodwor und emfise 06 vareuancejas 7€'| rod vy toe es uD wy yls vauamase wonoid B nua JopMoajo1d nigwanoaps wasezyeoy “1 1°9 ord v aseongzundsaiosau epuoHoung © wihorep ‘eseace 1 wana pPInep ezapuyey ye arSosnes nu ezeq ap wifootoud payo wiemys EIST | © gusozos op vifooioud de auwoMr jouer ut auvypxme 16 yA19724 9p “¥zEq Op HI99}04C “O19 jeisagap vaunodu emnzgaaid applooioid « Boia qo TaSION opr aaa op epi RTCA i abFry nay suey Ur “Ffonq ut aTENOUNNTE op UHa}SIS UN-T] axeworoomp wud raPHANDAS “ETI vive Yedda %h 007 ereye WH) Jean wy auRHfsoFop O op yezMeD LaKeU yayUSIS wowtuow vauntfoas UL aucu}oayop 0 op yen ep BOHM TELE AIBOTEA 0 W] WHEIDS a9 oxTuIOd yusod 9p mound ey EITeIsUL ‘aso exhnyos “oxjoniord ap rigstan gnop 9490 ana woven uy > vi > OH SE yates apundsauoa. auampexdns e] atfoojord op vampes erg emBy mp jiduiaxe nnusg ave" marezuoduroy. “ef up wtioa ‘ocamise ys amo #1] poap om Hew sumatod ap yuma um no ase gy no “psins ap axedop tous 31S yID9F0p BO No “soENoe[e apps ou UPTO 1 ‘emago unogtoo yeudiound yenaeynn yuamo od yrezeg,vasTUFCULSCt Muauns mjnpow ULM eayEAYD—,S “THEY ‘aca ToT Ta uate aon IO Ton BRDGheorghe Hast or {Cabla sunt adaptate pentru a se potrivi sistemului alimentare care trebuie protejat (fig.6.36) Un exemphy de utilizare a uni protectie direotionalA este aritat in figur datoriti direcfiei curentului. Intrerupatorul circuit UI se declanseaza. : Asigurarea sles incluse pentru a proteja barele de distribuyi. Soluja este simpla si poate fi utilizataintr-um numa mare de situai ‘Transformatoarele de teasiune tebuie uilizate pentru a furiza 0 refer de fara pentra a stabil directa curentuli ay “on scone Thats cathe Une 6.11.4, Selectivitatea prin interblocare faba ba declangat pot cuit care poate fi Fiecare unitate de protect activaté de o deftctiune trtmite: un semnal de blocare 1a nivelul amonte (0 comandi de crestere a timpalui releului din amonte}, + 0 comandi de declansare la intrerupdtorul de circuit asoviat, cu exceptia cazului in care acesta a primit deja un semmal de blocare de ta nivelul din aval Figura 6.36 136, 1576st ‘ynostapmas ap yuomo un ays2 yseul 18 yw} a1Uy 10aJap ap yruUAIMD eajaa op ajaseur ‘japaryd ef 19aNp yeHa] rxeSKNE pe yound ‘ayeuasy quam vurgd | ye8a] ‘aanse a[amwo}onpuos ap yeas Bq LoONPUOD sd yyemfise aise arioayord ap esfouny yo Wee NI. eTeatax UE — nauad § manau ytuoronpuog wntad oye yes Nu envaton ut — 3 SNL Bear uf anfoozoad 9p injruoroNpuCD @ 16 nnnae mjnioionpuos eaxoundap wy BRIaI 26 0 no odes m aoynooqe sojeseur exfenys ej eign es “wa| nop v6 “pyeur ue} ameopea ap pfuspodun o-nur2d ound yan x yupared vase] nes ud op miey aAnoe JOpLed samy wamjou — | ‘eysoooe ays nur mou yryound axe ut yD uy “Rex ap soronpuioo yun w nes jLqs90Ne a}s9 eIsSOE aD UE [ED 1 ‘nou round ~ ane yound youn amped ef mioomp woweoy — E ranging no odes uy amyusumye op soyeisu exons vp pragan 9s “yom ramon nad 2p 5D 1 areod x bf ameBo] ap mpow op eROT SUNS om Tf Op 3 Le 9p Aoqsepeysuy e ugUNEd vy waNeIT “TL “(sus oz 9190 ap) ¢ e129 Indu no pedo % sunisuedxs op jndum no ayo ¢ weg aflajoxd ap eayayun nuuad asx201q age0019 9p [BUDS Un yA ym [ wdop vasesuejoop ezeoduepoop ¢ vera 1 9p ayoojoud op vomnyum ‘e-g v eueg 2p TRAP UY 199jap UN :g¢'9 mn uy Imdioung “gasozas wo giecury 2ys9 dup wy aroezreAN ‘ANAISNAL YSVOF 4d YOTULVIVLISNI VILOELOUd “L 1p Uy yIEpaaud yasza4 0 “eousWIISE 9p ‘ame joursstg “arma yeu axarZAgIUE O No EAB uIP aye o 1S yMos dam un no auowe atjoajord ap oyewun o nur areuruiostp 0 eTiqisod sso yo guureasuy To Ra RONG TanAT aya A. agats oR HPAIIGheorghe Has Protecia instaleitor enor ‘cand trebuic separate PE si N pentru asigurarea funcjionsiii protected; + de la utxoultablou legat la pimant spre receptor. trebuiese legate la parte din component ci blourilor de distributi Refeaua TN-C, in care funcfile pentru conductorul neutra si conduetorul conductor pe o portiune ‘naintea celui TN-S, Este ot Ee Ghearghe Hast Protectia instalatllor energtice Dis et ed Ez te = conduetoral de protectie ru) Figure 73 sorul de ‘protect (PB) este separate conductor neuiru(N) 161