[CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

CAPITOLUL 4
Calculul motoarelor pompelor din instalație

1. Generalităţi asupra MM al MA cu saturaţie

Prezenţa circuitului feromagnetic aduce la modificarea parametrilor MA în timpul

funcţionării lor. În acelaţi timp saturaţia circuitului magnetic depinde atît de timp cît şi de
valorile curenţilor înfăşurărilor statorice şi rotorice. Influenţa saturaţiei poate fi luată în
consideraţie prin mai multe metode sau modele. Cele mai precise sunt modelele de cîmp prin
rezolvarea unor sisteme de ecuaţii diferenţiale cu derivate parţiale. Pentru elementele discrete ale
maşinii se aplică metode numerice: metoda diferenţelor finite sau a elementului finit. Rezolvarea
acestei probleme este foarte dificilă şi în cele mai dese cazuri se aplică pachete specializate de
programe (Flux2; Flux3).

Modelele cu parametrii concentraţi permit la un nivel cu mult mai simplu de a considera

infulenţa asupra inductivităţilor de dispersie şi inductivităţilor căilor principale.

Pentru simplificare vom considera că saturaţia afectează căile principale, pe cînd căile de
dispersie rămîn constante. Inductivităţile de dispersie ( L ) pot fi considerate mărimi constante,
iar inductivitatea principală ( Lm ) este funcţie de saturaţie.

2. Ecuaţiile generale şi de stare ale MM al MA cu saturaţie

Ecuaţiile MM ale MM al MA cu saturaţie pot fi obţinute în baza ecuaţiilor MM liniar.

Ecuaţiile de tensiune şi de flux ale MM al MA liniar sunt:

ds 
U s  Rs I s  
dt
 (2.1)
dr
0  Rr I r   j  r 
dt 

 s  Ls I s  Lm I r
(2.2)
 r  Lm I s  Lr I r

Inductivităţile statorică şi rotorică pot fi prezentate ca inductivităţile de dispersie ( Ls )şi

mutuală ( Lm ):

Ls  Ls  Lm 
 (2.3)
Lr  Lr  Lm 

34
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

Din schema echivalentă a ME suma vectirială a curenţilor statoric şi ritoric reprezintă

curentul de magnetizare:

Im  Is  Ir (2.4)

Substituind inductivităţile din (2.3) în (2.2) cu consideraţia (2.4), fluxurile pot fi

exprimate prin inductivităţi de dispersie şi mutuală:

 s  Ls I s  Lm I m
(2.5)
 r  Lr I r  Lm I m

Substituind (2.5) în (2.1) obţinem:

d d 
U s  Rs I s  ( Ls I s )  ( Lm I m ) 
dt dt
 (2.6)
d d
0  Rr I r  ( Lr I r )  ( Lm I m )  j ( Lr I r  Lm I m )
dt dt 

d ( Lm I m )
Derivata produsului reprezintă derivata fluxului de magnetizare
dt
d ( Lm I m ) d  m
 ;
dt dt

 m   m ( I m ) şi această funcţie se numeşte curba de magnetizare:

Fig. 2.1. Curba de magnetizare a ME

35
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

Prezentăm derivata fluxului prin derivata parţială:

d  m ( I m ) m d I m dI m
  Ld (2.7)
dt i m dt dt

unde: Ld - inductivitatea mutuală:

m m
Ld   (2.8)
i m i m

Lm - inductivitatea mutuală statică

m
Lm  (2.9)
im

Ld şi Lm se calculează cu ajutorul curbei de magnetizare pentru curentul de magnetizare

concret. Pentru punctul k :

mk mk
Ldk  şi Lmk 
i mk i mk

Ecuaţiile (2.6) cu notaţia (2.7) capătă forma:

dIs dIm 
U s  Rs I s  Ls  Ld 
dt dt
 (2.10)
dIr dIm
0  Rr I r  Lr  Ld  j ( Lr I r  Lm I m )
dt dt 

Curentul de magnetizare I m îl substituim prin curenţii I s şi I r :

dI s dIs dIr 
U s  Rs I s  Ls  Ld  Ld 
dt dt dt
 (2.11)
dIr dIs dIr
0  Rr I r  Lr  Ld  Ld  j ( Lr I r  Lm I r  Lm I s )
dt dt dt 

36
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

dI s dIr 
U s  Rs I s  ( Ls  Ld )  Ld 
dt dt
 (2.12)
dIr dIs
0  Rr I r  ( Lr  Ld )  Ld  j[( Lr  Lm ) I r  Lm I s ]
dt dt 

Din (2.12) separăm partea reală şi cea imaginară:

disd di 
U sd  Rs i sd  ( Ls  Ld )  Ld rd 
dt dt

disq dirq 
U sg  Rs i sq  ( Ls  Ld )  Ld 
dt dt
 (2.13)
dird disd
0  Rr ird  ( Lr  Ld )  Ld  j[( Lr  Lm )irq  Lm i sq ]
dt dt 
dirq disq 
0  Rr irq  ( Lr  Ld )  Ld  j[( Lr  Lm )ird  Lm i sd ]
dt dt 

Separăm în partea stîngă termenii care conţin derivate:

 disd 
 dt 
 Ls  Ld 0 Ld 0   di    Rs 0 0 0  i sd  U sd 
 0   sq    i  U 
 Ls  Ld 0 Ld   dt   0  Rs 0 0   sq    sq 

 Ld 0 Ls  Ld 0  rd  di   0 Lm  Rr  ( Ls  Ld ) ird   0 
   dt      
 0 Ld 0 Ls  Ld      Lm 0   ( Ls  Ld )  Rr  irq   0 

 dirq 
 dt 
Obţinem în rezultat o ecuaţie în formă matriceală diferenţială:

LI /  RI  U (2.15)

3. Datele nominale

puterea nominală a motorului, Pn;

tensiunea de alimentare, Un, care este, întotdeauna, tensiunea de linie;

frecvența tensiunii de alimentare, f1;

turația de sincronism, n1;

numărul de faze, m; de obicei m = 3, motoarele asincrone uzuale fiind trifazate.

b) Caracteristicile funcționale și specificațiile constructive

37
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

tipul motorului - cu rotor bobinat sau în scurtcircuit;

factorul de supraîncărcare, Mmax/Mn;

caracteristicile de pornire, Mp/Mn si Ip/In;

gradul de protecție, conform STAS 625-85;

condiții speciale de funcționare (mediu, altitudine, serviciul, etc.); în cazul în care acestea nu sunt
specificate, se considera condiții normale și serviciu continuu, S1, conform STAS 1893/1-87;

forma constructivă și modul de montaj, conform STAS 3998/2-74.

3.2. Determinarea marimilor de calcul.

3.2.1. Numarul de perechi de poli 2p.

Din relația de legătură dintre numărul de perechi de poli p, frecvența f1 (in Hz) și turația
sincronă n1 (în rot/min), rezultă:

. (3.1)

3.2.2. Puterea aparentă nominală, Sn.

[VA]; (3.2)

în care:

 - este randamentul motorului, valoarea sa estimandu-se, inițial, din figurile 3.1 sau 3.3, în
funcție de tipul motorului;

cos - factorul de putere al motorului, care, în acest moment, se estimează din figurile 3.2 sau
3.4, tot în funcție de tipul motorului.

38
[CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

39
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

3.2.3. Curentul nominal pe faza, In f.

In cazul motoarelor trifazate, curentul nominal, pe fază, se determină cu ajutorul relațiilor

următoare:

; (3.3)

Un și In fiind valorile mărimilor de linie. Valoarea curentului nominal de linie se va trece, în

final, pe placuța indicatoare a motorului.

a) Pentru conexiunea fazelor în stea: In f = In.

b) Pentru conexiunea fazelor in triunghi: .

3.2.4. Tensiunea electromotoare (t.e.m.) de fază E1 și puterea aparentă interioară Si.

a) T.e.m. rezultă din ecuatia de tensiuni a statorului si diagrama fazoriala corespunzatoare.

Valoarea t.e.m. de faza se poate estima cu relatia:

E1 = kE·U1, (3.4)

unde . (3.5)

Pentru valorile obisnuite ale lui X si cos , in functie de puterea si turatia motoarelor, se obtin,
cu relatia (3.5), valorile coeficientului kE reprezentate in figura 3.5.

T.e.m. se poate determina si in functie de datele constructive ale masinii:

; (3.6)

in care,

, (3.7)

este amplitudinea fluxului magnetic produs de armonica

fundamentala a in-ductiei magnetice in intrefier, B ,
introdusa in relatia (3.7), in [T];

40
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

w1 - numarul de spire pe faza din stator;

kw1 - factorul de infasurare;

 - pasul polar, in [m];

li - lungimea ideala a masi-nii, in [m].

Relațiile (3.6) si (3.7) sunt va-labile in cazul in care curba induc-tiei magnetice in intrefier este
sinusoidala.

Dacă această curba nu este sinusoidala, asa cum se intampla cel mai frecvent in realitate, atunci
relatiile (3.6) si (3.7) se vor scrie sub forma:

E1 = 4 kB·f1·w1·kw1· [V], (3.8)

respectiv

 i ·li·B [Wb], (3.9)

în care,  reprezinta fluxul magnetic maxim al unui pol si se determina din curba reala a
inductiei magnetice in intrefier, amplitudinea acesteia fiind B

Semnificațiile si valorile coeficientilor kB si i vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

b) Puterea aparenta interioara, rezulta din relatia:

Si = m·E1·In, (3.10)

De la care, tinand cont de relatiile (3.2) si (3.4) se obtine

. (3.10.a)

c) Dependenta puterii interioare de dimensiunile si solicitarile electromagnetice ale mașinii.

Pornind de la relația (3.10) și ținând cont de relațiile (3.8) și (3.9) se ajunge la relația:

[VA]; (3.11)

în care:

D, li - se introduc in [m];

41
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

n1 - se introduce in [rot/min];

A - patura de curent, in [A/m];

B - in [T].

3.2.5. Factorul de infasurare pentru armonica fundamentala kw.

Se determina cu relatia:

kw = kp·ky . (3.12)

kp - factorul de repartizare a infasurarii in crestaturi:

q - numarul de crestaturi pe pol si faza;

- unghiul de defazaj dintre doua crestaturi vecine, in grade electrice;

Z = 2m·p·q - numarul de crestaturi statorice;

ky - factorul de scurtare al pasului principal, y1:

- pasul principal al infasurarii, in crestaturi;

y = m·q - pasul diametral al infasurarii.

De obicei, valoarea relativa a pasului principal, y, se alege astfel incat sa avem:

42
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

S-a constatat ca, scurtarea pasului diametral cu aproximativ 1/6, are ca rezultat diminuarea
armonicilor de ordinul 5 si 7, din curba inductiei mag-netice din intrefier.

Daca miezul feromagnetic are crestaturi inclinate, in factorul de infasurare trebuie considerat si
factorul de inclinare ki.

kw = kp·ky·ki (3.12.a)

Pentru calcule preliminarii, factorul de infasurare se poate estima:

kw = 0,91 ÷ 0,93.

3.2.6. Factorul de forma al t.e.m. kB si coeficientul de acoperire ideala a pasului polar i

Se determina in functie de coeficientul de saturatie magnetica partial al dintilor ksd:

, (3.13)

Um - tensiunea magnetica a intrefierului pe o pereche de poli;

Umd1, Umd2 - tensiunile magnetice ale dintilor statorici, respectiv roto-rici, pe o pereche de poli.

Curbele de variatie ale lui kB si i, in functie de ksd, sunt indicate in figura 3.6.

Initial, pentru solicitari mag-netice normale, se poate estima:

ksd = 1,2 (3.13.a)

Dupa determinarea lui ksd, in etapa de calcul respectiva, se

compara valoarea obtinuta cu cea estimata.

Daca diferenta este prea mare, se reconsidera valorile

lui kB si i, pentru ksd obtinut si se recalculeaza fluxul  si
inductia, in intrefier, B

3.3. Calculul dimensiunilor principale.

In aceasta etapa de calcul se determina diametrului interior al stato-rului, D, lungimea ideala, li,
a acestuia si latimea intrefierului,

3.3.1. Calculul diametrului interior al statorului.

43
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

, (3.14)

Si - in [VA];

n1 - in [rot/min];

 - coeficientul de forma; valoarea sa initiala a se poate estima din figura 3.7.

C - in [J/m3], reprezinta coeficientul de utilizare al masinii.

Coeficientul de utilizare reprezinta puterea, pe unitatea de volum, a rotorului masinii:

. (3.15)

Valoarea sa se poate aproxima din figura 3.8, sau se poate determina cu ajutorul relatiei

[J/m3], (3.16)

in care:

A - patura de curent, in [A/m];

B - se introduce in [T].

Valorile solicitarilor electromagnetice A si B in functie de pasul polar  si numarul de perechi de

poli p, pentru clasa de izolatie B, sunt indicate in figura 3.9.

Observatii:

Pentru clasa de izolatie F, patura de curent se poate lua cu aproximativ 5% mai mare decat
valorile rezultate din figura.

Pentru masini inchise, A si B se iau cu aproximativ 10% mai mici.

Se recomanda, din motive tehnologice, ca valoarea diametrului, D, sa fie calculata, pe baza

relatiei (3.14), la o precizie de ordinul milimetrilor.

Pasul polar:

(3.17)

44
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

3.3.2. Lungimea ideala li.

Se determina in functie de diametrul D si de solicitarile electromagnetice, din relatia (3.11):

. (3.18)

Dupa definitivarea diametrului D si lungimii li, se calculeaza raportul

(3.19)

Limitele normale de variatie ale raportului , sunt reprezentate in figura 3.7.

3.3.3. Determinarea latimii intrefierului.

Pentru determinarea latimii intrefierului trebuie facut un compromis intre conditiile necesare
obtinerii unor parametri ridicati sub aspect elec-tromagnetic, adica un curent de magnetizare cat
mai mic si un factor de putere cat mai mare si cele de natura mecanica. Conditiile de natura
electromagnetica impun realizarea unui intrefier cat mai mic, in timp ce, din punct de vedere
tehnologic, este de preferat un intrefier mai mare, pentru evitarea aparitiei frecarii intre stator si
rotor, in timpul functionarii masinii.

Latimea intrefierului se poate adopta din curbele reprezentate in figura 3.10, sau calcula:

. (3.20)

Ambele metode propuse se bazeaza insa, pe relatii de natura empirica.

Dupa determinare, din considerente practice, latimea intrefierului se rotunjeste la o valoare

multiplu de 5 sutimi de mm.

45
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

3.4. Definitivarea geometriei miezului feromagnetic.

Din punct de vedere constructiv, miezul magnetic poate fi compact sau divizat.

a) Miez feromagnetic compact - fara canale radiale de ventilatie, pen-tru diametre mici si
lungimi ideale ce nu depasesc 20 25 cm, sau cand se utilizeaza, pentru racire, ventilatia axiala
(canale de ventilatie in lungul miezului).

In acest caz, lungimea geometrica, lg, a miezului este:

lg = lFe li .

b) Miez feromagnetic divizat - cand sunt prevazute canale radiale de ventilatie (figura 3.11),
pentru diametre mai mari de 25 30 cm si lungimi ideale peste 25 cm.

46
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

In cazul masinilor asincrone prevazute cu miez divizat, canalele radiale de ventilatie sunt
eficiente in procesul de racire, numai daca diametrul interior al miezului feromagnetic
rotoric, Dir, este mai mare decat diametrul arborelui motorului. Prin urmare, in aceste situatii, se
utilizeaza arbori cu nervuri sudate, nervurile avand atat rolul de a sustine pachetul de tole rotoric,
cat si acela de a permite aerului de ventilatie sa treaca spre canalele radiale.

In cazul miezurilor divizate, avem:

lungimea geometrica, [cm]; (3.21)

lungimea totala a pachetelor de tole, [cm]; (3.21.a)

in care,

nv - numarul canalelor radiale de ventilatie;

bv - 1 1,5 cm, latimea canalelor radiale;

l1 - 4 6 cm, latimea unui pachet de tole;

- dimensiunea necesara corectarii lungimii ideale a miezului masinii, datorita scaderii

amplitudinii inductiei in intrefier, produsa de existenta unui canal radial de ventilatie:

(3.22)

In concluzie, pentru stabilirea geometriei miezului feromagnetic divi-zat, se parcurg urmatoarele

etape:

se aleg, orientativ, nv, bv si l1;

47
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

se calculeaza lg, cu ajutorul relatiei (3.21);

se calculeaza lungimea unui pachet de tole, si se verifica incadrarea ei in limitele

recomandate; in cazul unui rezultat nesatis-facator, se reiau etapele anterioare;

se determina dimensiunile definitive:

lg = (nv + 1)l1 + nv·bv [cm];

[cm], valoare care trebuie sa fie apropiata de cea obtinuta cu ajutorul relatiei (3.18);

lFe = (nv + 1)l1 [cm].

3.5. Solicitarile electromagnetice ale masinii asincrone.

Dimensiunile geometrice ale unei masini electrice in general, deci, implicit, gabaritul si masa
acesteia, sunt influentate, in mod direct, de valo-rile solicitarilor electromagnetice ale acesteia.
Tendinta actuala, de reducere a dimensiunilor masinilor electrice si a volumului de materiale
active folo-site (tabla silicioasa, cupru sau aluminiu), prin cresterea valorilor acestor solicitari,
este temperata, in primul rand, de limitele termice impuse pentru diversele clase de izolatie.

Reprezentative pentru solicitarile de ordin electromagnetic cu o influ-enta majora asupra

performantelor masinii, sunt patura de curent, A si inductia magnetica in intrefier, B; de aceea,
valorilor acestor marimi trebuie sa li se acorde o atentie deosebita, in cadrul calculului de
proiectare.

3.5.1. Solicitarile electrice.

A) Patura de curent, A,- se alege, pentru o anumita clasa de izolatie, in functie de numarul
perechilor de poli, p si pasul polar,  (vezi figura 3.9). Valoarea adoptata initial se compara,
ulterior, cu valoarea calculata a paturii de curent, in functie de elementele constructive care o
determina, limitele abaterilor dintre cele doua valori fiind destul de restrictive.

B) Densitatea de curent, J.

a) In infasurarea statorica, densitatea de curent, J1, depinde de clasa de izolatie a infasurarii, de

tensiunea nominala si de eficienta ventilatiei.

De exemplu, pentru masini in constructie protejata, in gama de turatii normale (peste 300
rot/min), cu ventilatie de tip axial - radial, pur radiala, sau pur axiala, in clasa de izolatie F, se
recomanda:

J1 = 5 6,5 A/mm2, pentru UN  1000V

48
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

J1 = 5,5 7,5 A/mm2, pentru UN < 1000V.

Valorile mai mici sunt recomandate pentru masinile cu turatie mica, iar valorile mai mari pentru
masinile cu turatie mare (peste 750 rot/min).

b) In infasurarea rotorului, densitatea de curent, J2, poate avea valori sensibil mai mari,
deoarece, prin invartire, rotorul se raceste mai bine.

Pentru rotorul bobinat

J2 = (1,1 1,15)J1.

Pentru rotorul in scurtcircuit

J2b = 5,5 8 A/mm2 - in bare de CuE (cupru electrolitic);

J2b = 3 4,5 A/mm2 - in bare de Al (aluminiu).

Valorile mai mici se indica pentru masiniile de turatii mici.

Pentru inelele de scurtcircuitare ale coliviei se recomanda:

J2i 0,80)J2b.

Observatie: pentru masinile in constructie inchisa, valorile densitatilor de curent de mai sus se
micsoreaza cu 10

3.5.2. Solicitarile magnetice.

A) Inductia magnetica in intrefier.

Valoarea maxima a inductiei in intrefier, B, se estimeaza in functie de numarul perechilor de

poli, p si de pasul polar, , din figura 3.9. Odata determinate elementele constructive ale masinii,
care determina valoarea inductiei in intrefier, se calculeaza B si se verifica daca diferentele
dintre cele doua valori (estimata si calculata) se inscriu in limitele recomandate.

B) Inductiile magnetice, in celalalte portiuni ale circuitului magnetic

Tolele miezului feromagnetic sunt confectionate din tabla silicioasa laminata la rece, cu cristale
neorientate si izolata cu lac sau oxizi ceramici.

Valorile inductiei magnetice, indicate pentru diferitele portiuni ale circuitului magnetic al
masinii, sunt prezentate in continuare.

In jugul statoric: Bj1 = 1,35 1,55 T

49
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

In jugul rotoric: Bj2 = 1,2 1,6 T

In dintii statorului

a) crestaturi cu pereti paraleli:

in sectiunea minima a dintelui: Bd1max = 1,7 2,1 T

in sectiunea medie a dintelui: Bd1med = 1,5 1,7 T

b) dinti cu pereti paraleli: Bd1 = 1,4 1,7 T

In dintii rotorului

a) crestaturi cu pereti paraleli:

in sectiunea minima a dintelui: Bd2max = 1,7 2,2 T

in sectiunea medie a dintelui: Bd2med = 1,5 1,8 T

b) dinti cu pereti paraleli: Bd2 = 1,5 1,8 T

Observatie: in continuare, indicele " * ", asociat inductiei magnetice, evidentiaza faptul ca e
vorba de valori impuse (din domeniul recomandat), necesare stabilirii unor repere in
dimensionare si care, in majoritatea cazurilor, nu coincid cu valorile reale, acestea trebuind
recalculate.

3.6. Infasurarea si crestaturile statorului.

Alegerea tipului de infasurare statorica si realizarea acesteia, sunt impuse in primul rand de
puterea masinii, de valoarea tensiunii de alimen-tare si de solicitarile termice, din masina.

Pentru masinile de puteri mici si medii (Pn  500 kW) si de joasa tensiune, adica acelea care
constituie obiectul principal al indrumarului de fata, se folosesc infasurari intr-un strat sau in
doua straturi. Reamintim aici ca, infasurarile in doua straturi, printr-o scurtare convenabila a
pasului principal al bobinei, prezinta avantajul reducerii armonicilor superioare din curba
tensiunii magnetice.

Daca infasurarea este confectionata din sarma (conductor rotund), crestaturile au forma ovala sau
trapezoidala si sunt semideschise sau semiinchise (figura 3.12). Acestor tipuri de crestaturi le
corespund, in mod firesc, dinti cu pereti paraleli.

Daca conductorul utilizat este de tip profilat (sectiune dreptunghiu-lara), infasurarea se executa,
in mod obligatoriu, in doua straturi, crestaturile fiind in acest caz cu peretii paraleli (dinti de
latime variabila), deschise, semideschise sau semiinchise (figura 3.13).

50
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

Observatie: crestaturile se clasifica in deschise, semideschise sau semi-inchise, dupa relatia de

legatura dintre as,r si bc (deschiderea crestaturii si latimea acesteia):

deschisa, daca asr = bc;

semideschisa, daca bc /2 < as,r < bc;

semiinchisa, daca as,r  bc /2

Schemele de izolatie a bobinelor, in crestatura, sunt impuse, in primul rand, de tensiunea de

alimentare a masinii si sunt indicate in figura 3.14.a, b, c si in anexa 7 - tabelul 7-1.

Pentru infasurarile de inalta tensiune, realizate din conductor profilat, daca numarul de
conductoare in crestatura, nc, este mare, se pot utiliza dife-rite variante de dispunere a
conductoarelor in bobina si in crestatura, figura 3.14.a, b. In aceste situatii, izolatia crestaturii,
adica, a conductorului fata de masa, o constituie insasi izolatia bobinei, care are o grosime de
1,5 2 mm. Prin izolatia respectiva, bobina dobandeste o rigiditate mecanica relativ mare, de
aceea, infasurarea de inalta tensiune se mai numeste si infasurare cu sectii rigide sau prefabricate.

Pentru infasurarile de joasa tensiune, realizate din conductor profilat neizolat, izolatia crestaturii
este prevazuta separat (figura 3.14.c).

51
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

3.6.1. Numarul de crestaturi statorice.

Numarul de crestaturi statorice, Z1, este dat de relatia:

Z1 = 2m1·p·q1, (3.23)

unde q1 reprezinta numarul de crestaturi pe pol si faza.

Conditii care se impun pentru stabilirea lui Z1.

a) Pentru masinile asincrone obisnuite, numarul de crestaturi pe pol si faza trebuie sa fie numar
intreg. In cazuri de exceptie, la masini de putere si turatie mica, q1 poate fi fractionar, partea
fractionara fiind 1/2.

b) Pentru ca forma curbei tensiunii magnetice, in intrefier, sa fie cat mai apropiata de o
sinusoida, pentru a avea o stabilitate buna in functionare, este de preferat ca q1 sa fie cat mai
mare, obligatoriu q1 > 2. In functie de numarul de poli, se recomanda, pentru q1, valorile din
tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

Numar de Numar de
poli, 2p crestaturi, q1

c) Pentru reducerea amplitudinii pulsatiilor inductiei in intrefier, cu precadere in cazul cand se
folosesc crestaturi deschise, pasul dentar, t1, tre-buie sa se incadreze intre anumite limite. Se
recomanda urmatoarele limite orientative:

0,05· < t1 < 0,2· (3.24)

52
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

In concluzie, determinarea numarului de crestaturi statorice se poate face parcurgand

urmatoarele etape:

se adopta valoarea lui q1 din tabelul 3.1;

se determina Z1 cu relatia 3.23;

se determina pasul dentar, t1,

[cm]; (3.25)

se verifica daca valoarea obtinuta se incadreaza in limitele orien-tative date de relatia (3.24).

3.6.2. Elementele infasurarii statorului.

Numarul de spire, pe faza:

= numar intreg. (3.26)

Fluxul magnetic, , se determina cu relatia (3.9).

Numarul de conductoare efective, dintr-o crestatura:

numar intreg; (3.27)

a1 este numarul de cai de curent in paralel, pentru o faza.

Pentru a fi indeplinita conditia de simetrie a cailor de curent in paralel, a1 se alege astfel incat:

numar intreg. (3.27.a)

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca nc1:

pentru infasurarile din conductor rotund, intr-un singur strat, nc1 poate fi numar par sau impar.

pentru infasurarile in doua straturi, din motive tehnologice - bobine egale, bobinare mai usoara -
se prefera ca nc1 sa fie numar par.

53
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

Dupa definitivarea elementelor infasurarii, pentru pasul principal al bobinei, y1, stabilit pe baza
celor mentionate, se determina cu relatia (3.12). Valoarea definitiva a factorului de
infasurare kw1.

Verificari necesare

a) Determinarea numarului real de spire pe faza:

; (3.28)

b) Verificarea paturii de curent:

[A/cm]. (3.29)

Valoarea paturii de curent, obtinuta cu relatia (3.29), tebuie sa fie apro-piata de cea adoptata
initial; ca limite orientative se poate considera:

0,95·Aestimat  Acalculat  1,05·Aestimat; (3.30)

c) Verificarea valorii maxime a inductiei magnetice, in intrefier:

[T]; (3.31)

in care, fluxul magetic util, maxim, , se calculeaza cu relatia:

[Wb]; (3.31.a)

unde: w1 este valoarea definitiva a numarului de spire; kw1 are valoarea corespunzatoare tipului
de infasurare ales.

Limitele orientative pentru abaterile inductiei, fata da valoarea adoptata initial, sunt:

0,98·B estimat  B calculat  1,02·B estimat

Daca valoarea inductiei nu se incadreaza intre aceste limite, trebuie sa se reconsidere geometria
miezului magnetic, pornind de la recalcularea lun-gimii ideale, din relatia (3.31),
pentru B impus.

3.6.3. Tipul infasurarii si dimensiunile crestaturii.

54
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

Sectiunea conductorului efectiv.

Valoarea secțiunii necesare pentru conductor impune dimensiunile acestuia și, implicit, tipul
infășurării și forma crestăturii. Secțiunea conduc-torului efectiv se determina cu relația:

. (3.33)

Densitatea de curent, J1, se alege în funcție de clasa de izolație a infașurării, de tensiunea

nominală și de eficacitatea și tipul ventilației, conform recomandarilor din paragraful 3.5.1.

Tipul infasurarii și forma crestăturii.

In tabelul 3.2 sunt sintetizate recomandările unor producători de masini electrice, rezultate in
urma experienței, referitoare la alegerea tipului infășurării și formei crestăturii.

Deşi apele uzate au o densitate mai mare decât apele naturale şi o vâscozitate diferită, în
calcule se consideră că au aceeaşi densitate şi vâscozitate ca a apelor naturale.

Debitul volumic al apei la intrare în staţie este:

Qa.umed .  21600 (m 3 / zi )

Debitul masic al apei la intrare în staţie este:

M a.u.med  Qa.u.med  a.u.  21600(t / zi )

M a.u.med  21600(t / zi )

Bilanţul de materiale pentru grătare

M a.u .med M a.u .g

GRĂTARE

M dg

Ecuaţia generală de bilanţ pentru grătare este:

M a.u .med  M a.u .g  M d g

M d g  Vd g   d g

Conform literaurii:

55
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

40000 3
- volumul reţinerilor pe grătare este: Vd g  0,016  (m / zi )  0,64(m 3 / zi ) (1)
1000
- densitatea reţinerilor de pe grătare este:  d g  0,75(t / m 3 ) (2)

Din (1) şi (2) rezultă: M d g  0,6(t / zi )

M d g  M a.u .d . g .  M ud . g .
M s.u .d . g .  0,6  0,48  0,12 (t / zi )
M ud . g .  80 %  M d g

M a.u .g  M a.u .med  M d g 

M a.u .g  21600  0,6  21599 ,4

Bilanţul de materiale pentru deznisipator

M a.u .g M a.u .dz

DEZNISIPATOR

M d dz

Ecuaţia generală de bilanţ pentru deznisipator este:

M a.u .g  M a.u .dz  M d dz

M d dz  Vd dz   d dz

Conform literaturii:

40000
- volumul reţinerilor în deznisipator este: Vd dz  0,02   0,8(m 3 / zi ) (3)
1000
- densitatea reţinerilor din deznisipator este:  d dz  1,5(t / m 3 ) (4)

Din (3) şi (4) rezultă: M d dz  0,8  1,5  1,2(t / zi )

M d dz  M s.u.d . dz  M ud . dz
M s.u .d . dz  1,2  0,9  0,3(t / zi )
M ud . dz  60%  M d dz

56
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

M a.u.dz  M a.u.g  M d dz
M a.u.dz  21599,4  1,2  21598,2(t / zi )

Bilanţul de materiale pentru separatorul de grăsimi

M a.u .dz M a.u .s . g .

SEP. GRĂSIMI

M ds.g .

Ecuaţia generală de bilanţ pentru separatorul de grăsimi este:

M a.u .dz  M a.u .s . g .  M d s . g .

M d s . g .  Vd s . g .  d s . g .

Conform literaturii:

40000 3
- volumul reţinerilor din separatorul de grăsimi este: Vd s . g .  0,04  (m / zi )  1,6(m 3 / zi )
1000
(5)
densitatea reţinerilor din separatorul de grăsimi este:  d s . g .  0,3(t / m )
3
- (6)

Din (5) şi (6) rezultă: M d s . g .  1,6  0,3  0,48(t / zi )

M d s . g .  M s.u .d . s . g .  M u d . s . g .
M s.u .d . s . g .  1,2  0,72  0,48(t / zi )
M ud . s . g .  60 %  M d s . g .

M a.u .s . g .  M a.u .dz  M d s . g .

M a.u .s . g .  21597 ,9  1,2  21596 ,7(t / zi )

Bilanţul de materiale pentru decantorul primar

M a.u .s . g . M a.u .d . p .
DECANTOR
PRIMAR

M dd . p.

57
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

Conform literaturii:

40000 3
- volumul de nămol din decantorul primar este: Vd d . p .  0,7  (m / zi )  28(m 3 / zi )
1000
(7)
- densitatea nămolului din decantorul primar este:  d d . p .  1,01(t / m 3 ) (8)

Din (7) şi (8) rezultă: M d d . p .  28  1,01  28,28(t / zi )

M d d . p .  M s.u .d . d . p .  M ud . d . p .
M s.u .d . d . p .  28,28  29,58  1,3(t / zi )
M ud . d . p .  95 %  M d d . p .

M a.u , d . p .  M a.u .s . g .  M d d . p . 
M a.u .d . p .  21596 ,7  28,28  21568 ,42 (t / zi )

Bilanţul de materiale pentru decantorul secundar

M a.u .d . p . DECANTOR SECUNDAR M a.e.

M d d .s .

Ecuaţia generală de bilanţ pentru decantorul secundar este:

M a.u .d . p .  M a.e.  M d d . s .

M d d . s .  Vd d . s .   d d . s .

Conform literaturii:

- volumul de nămol din decantorul secundar după bazinul cu nămol activat este:
40000 3
Vd d . s .  1,5  (m / zi )  60(m 3 / zi ) (9)
1000
- densitatea nămolului din decantorul secundar este:  d d . s .  1,001(t / m 3 ) (10)

Din (9) şi (10) rezultă: M d d . s .  60  1,001  60,06 (t / zi )

58
 [CALCULUL MOTOARELOR ELECTRICE ] January 1, 2022

M d d . s .  M s.u.d . d . s .  M ud . d . s .
M s.u .d . d . s .  60,06  58,36  1,7(t / zi )
M ud . d . s .  97%  M d d . s .

M a.e.  M a.u.d . p .  M d d . s .
M a.e.  21568,42  60,06  21508,36(t / zi )

Prezentarea bilanţului real de materiale sub formă tabelară

Tabelul 5.1 Bilanţ de materiale

FAZA COMPONENT INTRĂRI IEŞIRI

m [t/zi] m [t/zi]
M a.u .med Apă uzată 21600
TOTAL 21600
M dg Depuneri pe grătare 0,3

M d dz Depuneri în deznisipator 1,2

M ds.g . Depuneri în separator de grăsimi 1,2

M dd . p. Depuneri în decantoarele primare 28,28

M d d .s . Depuneri în decantoarele secundare 60,06

M a.e. Apă epurată 21508,36
TOTAL 21600
TOTAL 21600 21600

59