1.

Care sunt formele clasice de curent diadinamic (după Bernardt):

a. curent monofazat
b. curent difazat
c. curent ritm sincopat d.curent scurtă perioadă

2. Formele derivate de curent diadinamic sunt:

a. curent medie perioadă
b. curent monomodulat
c. curent dimodulat
d. curent sfert de undă
e. curent ritm sincopat

3. Efectele curentului diadinamic forma monofazat sunt:

a. excitomotor
b. creşte tonusul muscular
c. acţionează ca un masaj electric profund d. are acţiune vasodilatatoare
e. mioanalgetic

4. Efectele curentului diadinamic forma lungă perioadă sunt:

a. excitator
b. miorelaxant
c. decongestiv
d. realizează gimnastică musculară
e. acţionează ca un masaj profund intens

5. Din terapia cu impulsuri de joasă frecvenţă fac parte:

a. curenţii diadinamici
b. curenţi interferenţiali
c. curenţii Trabert
d. curenţii Leduc
e. curenţii neofaradici

6. Curenţii de medie frecvenţă în domeniul medicinei sunt curenţi alternativi sinusoidali cu
frecvenţe între:
a. 1-100 Hz
b. 100 Hz-1 KHz
c. 1 KHz-100 KHz
d. 100 KHz-1000 KHz
e. 1000 KHz-5000 KHz

7. Principalele efecte fiziologice ale curentului de medie frecvenţă sunt:

a. efect excitomotor pe musculatura striată
b. efectul decontracturant
c. acţiune analgetică
d. acţiune vasomotorie cu efect hiperemiant şi resorbtiv
e. acţiune cicatrizantă

8. Efectele următoare corespund următoarelor frecvenţe ale curenţilor interferenţiali:

a. efect excitant: 10-40 Hz
b. hiperemie activă a vaselor profunde: 1-10 kHz
c. indicaţii de gimnastică musculară în hipotonii: 10 Hz
d. efect antalgic: 90-100 Hz
e. efect vasculotrofic :150 Hz

9. Indicaţiile curenţilor interferenţiali sunt:

a. afecţiuni febrile de diverse etiologii
b. afecţiunile aparatului locomotor
c. procese inflamatorii purulente
d. afecţiuni vasculare periferice
e. afecţiuni ale organelor interne

10. Dintre particularităţile aplicării curenţilor interferenţiali avem:

a. curentul interferenţial rezultă din 2 curenţi de medie frecvenţă cu amplitudini constante, dar
cu frecvenţe diferite
b. modularea intensităţii prelungeşte efectul de stimulare al curentului alternativ de medie
frecvenţă aplicat, prevenind instalarea fenomenului de acomodare
c. pot fi utilizate intensităţi mai mari de curent, cu un efect corespunzător crescut
d. interferenţele de joasă frecvenţă sunt considerate cele mai slab active din punct de vedere
biologic la nivelul celulelor
e. eficacitatea terapeutică a curentului interferenţial estedată nivelul de constanţa amplitudinii
sale

11. Undele scurte au o penetrabilitate tisulară până la:

a. 2mm b. 3mm c. 4mm d. 5mm e. 6mm

12. Despre undele scurte următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. nu produc fenomene de polarizare ,
b. nu produc excitatie neuromusculara
c. prezinta efecte calorice de profunzime
d. prezinta actiune electrolitica
e. produce efecte terapeutice derivate: hiperemie, analgezie şi miorelaxare.

13. Emiţătorul localizator în terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă poate fi amplasat deasupra
a. zonelor acoperite de material textil
b. zonelor acoperite de material sintetic
c. pacemaker-ului cardiac
d. aparatului gipsat
e. elementelor metalice de contentie

14. Efectele terapiei cu unde scurte aplicate in sistem pulsatil favorizeaza calusarea fracturilor
cu pana la
a. 10%, b. 30%, c. 50%, d. 75%, e. 90%,

15. Tesuturile aflate sub influenta campului radiant din domeniul undelor decimetrice
reactioneaza prin următoarele procese:
a. dispersie, b. absorbtie c. conversie d. reflexie e. contracţie

16. La nivelul de trecere între două medii, radiaţiile ultrasonice sufera o serie de fenomene,
printre care:
a. compresie b. absorbţie c. reflexie
d. dilataţie e. refracţie

17. Aplicaţiile cu acţiune reflexă ale ultrasunetelor sunt:

a. Aplicaţia segmentară indirectă
b. Aplicaţia segmentară directă
c. Aplicaţiile reflexe la distantă
d. Aplicaţiile reflexe pe zonele dermatomale
e. Aplicaţia generală

18. Despre ultrasunet următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. frecvenţele care depăşesc pragul de audibilitate umană poartă denumirea de ultrasunete
b. pot fi produse prin mai multe procede: mecanice, magnetice sau piezoelectrice
c. procedeul mecanic, în prezent reprezintă cel mai dificil mod de a produce ultrasunet
terapeutic
d. un accent deosebit se pune pe eliminarea aerului ce se interpune între transductorul
ultrasonic şi tegument, prin interpunerea unui strat de ulei sau a unui gel special între
rezonatorul ultrasonic şi zona tratată
e. intensitatea de 0,05-0,4W/cm reprezintă dozele medii

19. Proprietăţile biologice ale ultrasunetului sunt:

a. efect de impermeabilizare membranara
b. efect hiperemic
c. efect metabolic
d. efecte fibrolitice
e. efect vasodilatator

20. Efectul de cavitaţie în interiorul lichidului traversat constă în producerea de:
a. goluri
b. rupturi
c. fisuri
d. compactări e. explozii

21. Despre radiaţiile infraroşii următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. radiaţia infraroşie este indicată în statusul posttraumatic şi în inflamaţiile acute
b. pentru obţinerea radiaţiilor infraroşii în spectrul continuu sunt utilizate rezistenţe electrice
şi
lămpile electrice cu incandescenţă;
c. radiaţiile infraroşii nu conţin componentă calorică;
d. infraroşul terapeutic penetrant are lungimi de undă cuprinse între 760m până peste
1500m;
e. excesul de expunere la radiaţii infraroşii sau lipsa protecţiei poate duce la arsuri, tumori.

22. Despre radiaţiile ultraviolete următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. aparatul medical cel mai uzual pentru aplicarea terapiei cu ultraviolete este lampa de cuarţ
cu vapori de mercur;
b. tratamentul cu RUV are rezultate deosebite în cardiopatiile cardiace decompensate şi
insuficienţă renală;
c. personalul sanitar şi pacienţii nu trebuie să poarte obligatoriu ochelari de protecţie;
d. determină pigmentaţia melanică;
e. produce eritem actinic, care se menţine minim 24 ore.

23. Efectele fotochimice sunt produse doar de radiaţiile

a. ultraviolete;
b. infraroşii;
c. electromagnetice; d. alfa;
e. X.

24. Actinoterapia în alopecie utilizează cu precădere metoda de contact cu expuneri de câte
a. 1 min;
b. 3 min;
c. 5 min;
d. 7 min;
e. 10 min;

25. Radiaţiile luminoase influenţează în mod direct:

a. procesele metabolice ale organismului uman;
b. procesele oxidative
c. metabolismul bazal,
d. creşterea glicemiei proporţional cu intensitatea iradierii,
e. scăderea depunerii de glicogen în ficat şi în ţesutul muscular.