Tans (: Rewesttatea romictr te oitonea lanier Tema I: vitae méanilor in viziunea istorictlor & ROMANII IN IZVOARELE vedbune rho) Di a trecut nilleniul marilor mjgrafii IN-XIIl, izvoarele incep s&-i mentioneze pes igi le Slave, bizanfine si_-maghis } erro apoi informafit despre rom romani au.’ ‘Inceput si-circule in rile papalitai si misionarilor s&i. TST boos i > Seevn ¥ .elementului romanic la nord de Dundre este un tratat militar bizantin jal imparatului a.secolul VIL d.H. .care ii numea pe loctitori de la nord de Dundre romani, imbii vorbite Sec 1X7 o é [Despre faptele urcil6_) fe iain tara vlahilor aa ‘4 necunoscuté Balak - Valahia; autorul tae populatie este Moise Chorenati; > Sex ~ in secolul al X-lea informatiile devin mai numero: militare din Imperiul Bizantin; Y impératul bizantin viahi. 7 & Termenul de viah igi ar aces igittea‘in denumirea unui trib celtic menfionat de Caesar, ct scut in izvoarele medievale mai multe variante: izantine si sud slave vii rasdritenl oy ‘in lumea cetolica Latina : 13unguri ,transformat apoi in Olah; Yin sfaturile gi povestirile lui KERAUMEHOSWlehii sunt localizati in zona Dundsii si raul Saos (Sava); ' > in secolul al XI-lea geograful persan (GAN lucrarea occa OTT ne vorbeste despre originea romanic& a poporului roman; | Sec XU _ Y insecolul al XII- ea ToRRIK nanos] firma c& viahii sunt veni{i demult din Italia; Scanned with CamScanner‘ROtarUl anni Al regelul Bella IM arad {cic I ks p&trunderea maghiarilor in Transilvania al gAsit aici bulgari, viahi si slavi; viahii eau jp TEanzali in voievodate, v Vlahilor sau a;,pastorilor gi colonilor” rorifanilor in bazinul Dunarii inainte de cucerirea lui Arpad sau chiar de cea a lui Aitila * romjanii ca locuitori ai oragelor s-au inapoiat in Italia’ de teama ungurilor , iar roménii ' éare erau pistori si agricultori ai Tomanilor au rmas de bundvoie in Panonia © > cancepand cu secolele XV cronicarii umanistiitalieni vorbese despre rfmtinjtatea roménilor in Contextul luptelor antiotomane; Preocuparea umanistilor fafa dg ropftipi Seydatora si Dorintei ‘Studierii antichitatii clasice gia limbilor antice; 4 Y primul umanist italian care a vorbit despre romani aon for a fost Poggio ABHAGGoliaiin secolul al XV-tea; el se refer’ a ls aratdnd c& este limba lating $i demonstreazi asemAnarea cu limba italian a ¢ originea romana rot “4 afirmat despre roménii cu care se intdlnea la Roma cd invocau cu meer Jor romana Y cel mai important umanist one despre romanitatea roménilor a fost Basie cema <1) ‘a devenit pap& sub denumirea de Papa- referit la lupteie dint x turci; ¥ ela sustinut si a raspdpait leonteysriginiilatine a poporului romén culegdind informayiile dela rat le jnicani; ft Italia ti numea daci pe cei din N dunarii si vlahi pe cei din sudul Dunarii; i (AntORIONBORABY} care @ ardtat cf roménii sunt de origine ipniile si legiunile duse de Traian in Dacia s-au tras roménii lier 1a curtea regelui polon (jageallon) a’c&latori in Moldova unde a i si a aflat despre descendenta roménilor din colonistii romani > v confirma descendenfa roméinilor din romani; a fost arhiepiscot de trigoniu si vice rege al Ungariei; y episcop de Gnezno in cadrul Conciliului de la Lateran (1514) vorbea despre Originea romAnilor afirménd cd sunt ostenii de odinioard ai romanilor ¥ Bounacsat, cunoscut pe localnici Scanned with CamScanner4& POLITIZAREA ROMANITATIL ROMANILOR ) | > gSeoXVd storie romfnilor s-a produs in secolul al XVI lea c&nd cronicarul intro lucrare din 1593 araté c& roménii sunt urmasi ai fe Inceputul pol 2 maghii colonistilor romal Fe ti e oh aratnd cB romanii nu mai Sunt nic} urmasi Dunare de Imparatul Gallienus, 5 ‘storie permani care Iau combatu pe Istvan Szamoskbzy au fost; EODDEMIAUSS) bao Jui Mihai Viteazul in 1600, gi-a schimbat radical parerea ai romanilor,si c& au fost mutafi la sud de = lf istorici ce lau contrazis pe Istvan: 3 v ene st i ,atdt cei de dincolo de Cérpapi, cat si cei din ransilvania igi trag originile, numele gi Ir hin toponistii adusi de Traian; ¥ Nicolae Istvanfly} - istoric si diplomat al j Jui Rudolf II-lea considera cA ~~ roménii mu pun in pericol privilegiilegradifgnge ale natiunii maghiare v Transilvania Sivae Speco Principatus (1778) araté ca la abandonarea provinciei “te ii romani impreundi cu dacii indigeni au amas pe loc” ° & ae » iat lupta pentru drepturile politice ale roménilor ‘tansilvineni prin epis upplex Libellus ), s-a lansat teoria imigrafionatistjade\qustriac 1a 1781-1782:in lucrarea sa publicata la Viena. QstOhja‘Daciei Transalpine”,, in care contesta vechimea, continuitatea si ts a rominilor. = Dupice in secolul al XI] = Elardta c& rogfij hu se trag din colonistii romani din Dacia, aceasta find parasita de toata populafi ‘cu retragerea aureliang si cd romanii s-au format ca popor la sud de Dunare Aceasta teorie a fost combatuta de > itmparatul Iosif 11((1780-1790) afirma cdi, romdnit sunt cel mai vechi si mai ‘numerosi locuitori ai Transilvaniei” > (contele Teleki}- presedintele cancelariei aulice afirma cé roménii sunt cei mai vechi locuitori ai transivanie’ 1791 > Hluszti/Andrasi(1791) — sustine teoria descendenjei roménilor din romani: > 1791 roménii au redactat care doreau s& demonstreze latinitatea, vechimea si continuitatea lor in Transilvania se ardta cd roménit sunt cei mai vecki locuitori ai Transilvaniei si urmasi ai colonistitor lui Traian, Scanned with CamScanner»”’Studii RomAnesti Cercetari asupra istoriei va continuitatea si originea roménilor de ace inainte ,,"Roesleriana” dupa numele celui + Istorici care |-au contrazis pe Roesler: > delle tui Sulzer au fost imbrajisate si de alti istorici ca austriecii I.C.Eder 5” John Christian Engel si maghiarul Bola Marton , care ardtau cf lipsa skvoarelor istorice despre romini, echivaleaza insusi cu lipsa romanilor - > In replica invajatul sas Michael Lebrecht in timpul rdscoulei fui Horea a 178: arila c& roménii ca urmasi aj romanilor , sunt cel mai vechi locuitori ait acestel regiuni 4 1787 istoricul englez Eduard Gibbon ardta ct in Dacia dupd reiragerea ‘aureliand au ramas 0 parte insemnatd a locuitorilor ei Sulzer a fost combatut side marele slavist Paul Joseph Schafarik care la 1844 aréta ci “valahii de la nord si de la sud de Dunare au tofi aceeasi origine > See XIX TEORIA LUI ROSLER ° SS Dupa instaurarea dualismului austro-ungar in 1867,. sler in Iucrarea Oe reia teoria pentru a contesta igMhigrationista se va numi de acum re AGustinut-o stiinific ‘migrationista a lui Sulzer pe care o dezvolt4si siden} joaielor cu romanii lui dacii au fost exterminagi ine raian- citatul lui Eutropius “S > Toponimia Daciei defiudisbairnt, din aceasta cauza at sidpdnirea romana in Dacia mu au fost suficienyi pentru > Aurelian ay iyrage fa sud de Dunare toata populatia > Pat ca popor la sud de Dundre de unde au preluat influenfele in fa ortodoxd, aducdnd in acest sens ca argumente ientelor germanice din limba roménd b) existenya unor elemente lexicale comune in limbile roménd gi albaneza ©) asemanarea dinire dialectele daco- romén si macedo-romén > Romdnii ar fi un popor de pastori nomazi > N-ar fi stiri care sd-i mentioneze pe romani la nord de Dunare inainte de secolul XIII ,mileniul intunecat” Yea fost combatutt de istoricii roméni (Hlagdeu) incepand cu cei din Scoala Ardeleand gi pana la cei de astézi precum gi de istorici str&ini precum: Gibbon Momsen, Jung A.D. Xenopol aduce contra argumente istorice teoriei in lucr&cile: ,Tearig fut Roesler” ~ $i ,Studii asupra stdruinfei roménilor in Dacia Traiana™.. ¥ Dimitrie Onciu in ,Serieri Istorice” susfine romanitatea te = Hasdeu, Xenopol si Onciu au adus argumente mai mult logice si istorice, argumente stiinfifice find aduse de istorici si lingvisti precum: x + Vasile Parvan — ,”"Inceputurile vietii roméne fa gurile Duna + Nilorga — [storia roménilor ,.” * Gheorghe I.Bratianu, "O enigma gi un miracol istoric popérul roman: © Alexandru Rosetti ,Istoria limbii roméne"” "si ,”*Getica’ ‘& ROMANITATEA ROAMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR DIN SPATIUL ROMANESC > Sec XVI Y primul roman transilvéinean Nicolaus Olahus in lucrarea ypgl res. XVI) afirma unitatea de neam, limb si religie a poporului romin e: Honterus, originar din Brasov, in 1542 inscrie numele d&Ddeia he o harta creata de el Y Diaconul Coresi:1570 — , tipareste psaltirea ~ > SeeXVI Y primul umanist romén care ne vorbeste de ori manic a poporului roman a fost Grigore Ureché in lucrarea “ee joldovei” unde afirma cd ,,romanii de la Ram se trag” ; V ‘Miron Costin lucrarea ,De nega itdovenilor el aduce si anumiteargumente istorice in sustinerea ideii de, orga Foménilor; Y in Tara Roméneasca wand in Cantacuzino’a scris ,.Istoria Tari Romanestiy anit shnt i in care afirma c& fomanii stint urmasii ‘romanilor si se méndrese cu aceasti descendenfa”. * e% : —> See XVI Y cronicaral umnistQimitrie Cantemir (sec. XVIII) serie mai multe luerari in care se referd la orig fanicd a poporului romén; in lucrarea ,Descrieren Moldovei'el face céteva refSH@ ta romanitatea roménilor; in schimb, in lucrarea ,Hronicul vechimei a romano-moldolahilor” aratd c&; ,fomanii sunt mogi si strémogii nostri si cu a lor cuvinte ne este presdrat graiul”; ¥ Episcopul Greco-catolic Inochenfiu Micu Klein a elaborat primul program complex de emancipare a roménilor transilvaneni 1a 1744 numit Supplex Libbellus ale eBrui idei au fost preluate si dezvoltate de reprezentantii Seolii Ardelene la 1791 cAnd au elaborat Supplex Libbellus Valachorum , care este primul program politic modera al roménilor ‘ransilvaneni, prin care romanitatea roménilor s-a transformat intr-o arma de lupta nafionald. a at Scoala ardeleani dorea si demonstreze latinitates, vechimes gi continutatearoménilo in ‘Transilvania; = reprezentanti + Gh. Sineai Scanned with CamScannerCome Rewcurtatee rewire wicieee ible * Petru Maior * Samuel Micu > See XIX: Scoala Latinista, > Corifeul scoli latiniste a fost August Treboniu Laurian care a publicat in 1871- 1876 Dictionarul limbii romane; Acesta spunea ca istoria romanilor incepe de la fondarea Romei si urmarea sa purifice limba romana pentru a o apropia cat mai mult de originara, Y 1843 ~Mih: Kogalniceanu-a sustinut rolul dacilor in etnogeneza romaneasca intr-un discurs ce-1 elogia pe Decebal ,cel mai insemnat rege barbar care a fost vreodatd” 1860 —Hasdeu este primul care critica teoria imigrationista si purista ~ 8 publicat ,,Pierit-au Dacit” in care critica reprezentanfii Scolii Ardelene c& au interpretat gresit izvoarele istorice, referindu-se aici la aceltjtsa lui Eutropius Potrivit c&ruia ,barbatii daci au fost imputinati de razboffle daco-romane > Sec XX 1913 Nicolae Densuseaniu — Lucrarea: Dacia Preta eniis istoria unui presupus imperiul Pelasgic care spunea c& ac ani Dacia ocupa o mare parte din suprafata globului si de aici ar fi pornit. eRighase Roma”; limba daca si limba lating erau dialecte ce se vorbea in acest imy cel mai important istoric care a sustinut ideea continuitatii daco-romane a fost Gheorghe 1. Bratianu; in 1937 Bratianu a publicat lucrarea ,.O enigma si un miracol istor Poporul romén” in care afirmé cé .roménii sunt o insulé de latinitate intr-0 mare lava", _ > _Istoriografia comunista, b. 1947- Mihai Roller, in manualul de istorie a Roméniei exagera rolul elementului slav in etnogeneza roméneasca . in1965 — odatd cu venirea lui Ceauseseu s-a revenit la sentimentul national, dar au aparut teorii ce exagerau rolul dacilor si minimalizau rolul romanilor fiind considerafi un popor asupritor g Scanned with CamScannerSTEMA 11. Autonomii locale gi institujii centrale in spafiul roménese ( pa 4 FORMARPAMTRANSILVANTE) e¥ vagezati in Campia Panonicd, la sfirsitul sec. IX, ungiftif au organizat eucerire Transilvaniei dintre Vest spre Est; Y- prima atestare a vpievodatelor rominesti din Transilvania este facuth de .Gesta Hungararum”(Faptele Ungurilor ) scrisa de notarul anonirh a reyelui maghiar Rela af Til lea, Cronica lui Anonimus dateaza din secolul XII, dar se refera la evenimentele din seeIX ~ * » voievodatul lui Gelu $e afla pe Valea Somegului (depresiunea Transilvanieiy (resedinta la Dabfica); * Voievodatul lui Gladise afla in Banat (intre Mures si nga fala Cuvin); ° © voievodatul lui Menumorut se afla in Crigaina’(e aria [Bihor]); Y Aceste realitai sunt confirmate de eronica lui me care pastra amintirea faptului ci la trecerea lor prin Carpafii Padurosi spi ii ungurif zai gasit acolo pe romani si pé staQi. : Y inanul 100sjducele Vai sub numele de Stefe postolic fidel papalitatii) si a pornit un act de catolicizare impotriva roménilorsip aceste conditii MSEC XMaUOCH: v In sec XI legenda Sf.Gerard met onducerea Transilvaniei;, * in locul lui Gelu pe Gyula ita la Balgrad * inlocul lui Glad dinate jum cu resedinta la Morisena Y Sec XIll Transilvapia a Wevefinvdievodat vasal regelui Ungariei o Integrata politic maghiar ,Transilvania a cunoscut o organizare institutionala cat sa si impuna dominatia prin; au fngerea si inlocuiascd institutia traditional romaneascé a cu alta de inspirajie apuseand — primeipatuy, de aceea intbdjapare in documente s, functie care nu se stie daca s-a exercitat deoarece in anul 1976 apare in documente un voievod geustachius|Voyvouay , de aceea ‘Ti@iiivaniamapastegt ca institujie politica centralé ygieyodaty! pana in anul 15d Milloace religioase ~‘n-A11) apare primul episcoprcatolic Simion-Ultasivanusy Mijloace/administrativg — in teritoriile ocupate de maghiari_ au introdus institu politico-administrative numite gomitiaf@ conduse de un comite numit de regele maghiar. Primul comitat - BiHOHHN1111; apoi OFASHAIGUDABAGE Cluj, Aibasiilimisy = > MUPOReSetNee din motive strategice si economice, regalitatea maghiara a colonizat serie de populatii in Transilvania pe SeBUigi,sasi.si ‘eutomie * vv 1 Scanned with CamScanner“s+ s@Gkewujin sec X1 , care au-fost asezafi in zonele de granila dea dpata. 4 trecaitorile Carpatilor Orientali . i in a doua jumatate a sec.XI1 in p&rfile sudice ale Transilvaniei ei fiind a eatorii traditiei urbane (ornse)sSibiu, Sighigoare, Dragoy, Bisurja, In sedatesarpii a ndreanum) dati de andretenbtieleamobyineau i dreptul de a folosi impreund cu acestia i i au fost colonizati tot de Andrei al II lea in ‘Jara Barsei intre anii 1211+ sea 1225 = fn anul 1225 sunt alungati din Transilvania deoarece se manifestau prea independent fata de coroana maghiara Au fost si unii voievozi ai Transilvaniei ca Tespectiv : Roland Borsa, Ladislau Kan Roland Borsa a convocat prima Adunare Obsteasea (C; fig) General) la Deva 1288 Ultima adunare a nobilimii Lol “nd o Y 1366 regele Ludovie 1 (1342-1382) prin diplomel ofditiona calitatea de nobil de re Sd igi asume prerogative sprite ii asume pegzugrtige apartenenta la religia catolica in anul 1437 a avut loc riscoala de la Bobaln au incheiat un pact politic intitulat ,U: secuii deveneau natiuni privilegiat® ro: 1& c&reia maghiarii, sasii si secuii riuniNationum” prin care maghiarii, sasii si ii lind considerati tolerat v ° > Gimsceoxviy - vipyins! la Asediul Vienei ce a avutdrept consecinya ofensiva austrieciloyif defavotiteg‘acestora; astfel Transilvania a intrat sub stipinirea—~ acestora in 1691 loftia Leopoldina - A‘ 2 dupa ce turcii recunose Politico-administrativa a prineipatului este menfinutd, imparatul iar conducerea Transilvaniei nu mai era asigurata de Dieta, ci de }) condus de un guvernator militar; + FORMAREA TARII ROMANESTI v Dupi ce a tecut gocul acestei invazi , regalitaten maghiard inceurcd si recigtize terenul pierdut la sud de Carpafi aducdndu-i in 1247 pe Cavalerii loanifi , asa cum atesta Diploma data de regele Bela al 1V lea in care sunt cuprinse si forntafiumile politice teritoriale din zona ; Y Tara Severinului , Banatul de Severin Y cnezatele lui Joan si Fareas Y — voievodatul Jui Senestau ¥ — voievodatului lui Litovoi . unde in 1230 maghiarii organizasera o mare de aparare — Scanned with CamScanner dar Brmata sa ¢ infant intr-o stramtoare numilé Posada , seb) unde maghiarii sunipfasacrajieftar regele scap& greu cu viata. Prin victoria din 9-12 noiembrie 1330, gg iftlependenta Tari Roménésti , singurul izvor care descrie acest evenimentfiind\Crdnica pictata de la Viena. ~oAceasta Atdduce restaurarea dominatiei regatului maghiar sud de Carpati.Ea consfint endent statului condus de Basarab care cuprindea 2 Consi stitului. Nicolae AleXandru in 1359. fost primul cu titlu de domn autocrat {ot in 1359 intemeia prima mitropolie a Ungro-Viahiei la Curtea de Arges sé Vladislav Viaicu . Este incoronat de mitropolit fara acordul regelué Ludovic I care organizeaza 2 campanii impotriva Tarii Romanesti dar este invins é 1366 ~datorita pericolului ottoman recunoaste suzeranitatea regelui maghiar primind in schimb ca feude Severinul si Fagarasul. 1368 ~primul privilegiu commercial acordat brasovenilor 1369- respinge prim! ataca ottoman la Dunarea de Jos 1370-inflinteaza a doua mitropolie la Severin <é v v Scanned with CamScannere ~~ Organizeaza institutiile pivile si eceaziastice ale statului (cancelaria Bate primele monede. © + ~+ FORMAREA MOLDOVEL “In see XIII teritoriul de la est de Carpati se afla sub domniataia tatarlor care isi formasera un in nordul Mari Negre.Autonomiile locale apar cu numele de: codrii:Cosminului Orheiului si Lausnei ; Cobiile - Dorohoi, Neamt, Vaslui si Bacdu Ocoale + Vrancea si Campulung CAmputi- ale lui Dragos si Vald Tara Berladincilor, Tara Brodnicilor si Volohilor 5 ey eee Tara Bolohovenilor ‘+ Descalecatul lui Dragos( 1345-1346,1347 sau 135; < ¥ Moldova s-a format ca stat in urma desedle Maramures care a condus 0 mare (1347) de ap ‘Baia infiinjata de DUWOWEDin * Marca de aparare Moldova Mica Urmasii lui Dragos au fost Sas si Bt a Mentinerea dependentei fata de r&p si incercarea de impunere a catol nemultumit localnicii carée Reo in 1359. ragos, voievod din fe in nordul Moldovei, cu resedinga Ja endenta de Regatul Maghiar NN ‘+ Descalecatul lui “Co 360 se 1364-1365) Y Lorlise alatura Oe nemultumit ca regele maghiar Ludovic I anulase™ autonomia vin 1363 Bog in Moldova, i-a invins pe maghiari $i pe urmasii lu Dragos, Sas si Bak om loldoveis Y in 136 in Moldova; Y 1365 liploma regal emisa de Ludovic I este recunoscuta iesirea Moldovei de sub suzeranilate maghiar, fapt atestat si de cronies Jui loan de pe-Farmave: Consolidarea Moldovei + Lafcul v ‘maga Ti Bogdan ; Y acesta a cedat tendinfelor de catolicizare a maghiarilor, iar in anul 1370 a infiinjat 0 episcopie catolica la Siret drept pentru care a primit de la Papa titlul de duce al Moldovei; % Petru I Musat ¥ -qbatut primele monede, Scanned with CamScannerristril Cetatea de Staun a Sucevel (unde @ mutat capitala) si Mitropolia ‘nova vil fi fecuhOscutt de pattiathia dé la Constantinopol tn 1401-1402 th timpul. lui Al. Cel Bun; “$4 1385 el [-a imprumuta pe regele Poloniei, Vidislav Jagello, cu o mare suma& de bani « pentru care a primit drept gaj Pocutia Ya organizat cancelatia domneasca gi Sfatul Domnese; Y abatut primele monede + Roman ¥ -a fost primul domn autocrat al Moldoveis Y ntr-un document din 1393 el se intituleaz’ ,,Domn al Moldovei de la Carpeyi $i péind la mare”; Y Moldova devine stat riveran Mari Negre , OS O + Stefan + IFORMAREA DOBROGET) > sec. X: dateazi primele formafiuni politice ot ‘+ dupanDimitrie} menjionat inscripyi Jupan Gheorghe mentionat in inserip} Murfatlar ® > Sec.X! in Dobrogea apar noi valift Aube 3 + Inaceste conditii Ana Comnenaiy Ataxia mentiona 3 conducatori polit (Darstor), SEW (Vieinaygi Preslay) de origine pecenega. ‘de la complexul arheologic Basarab — Sec. XIll « Nucleul in jur{i ciruia se yh forma Dobrogea ca stat a fost Tarai Cavernel atestaté in cit resedinta la Caliacra =O 4 < Y ime DS ini titlul de strateg apoi de despot El a avut legaturi si cu voievdul ‘Tarii Romagesti unificdnd in 1357 teritoriul dintre Duniire si Marea Nengra care ii poarti si altnumele ( Dobrotici= Dobrogea). + se deprinde de sera stépSnirii bizantine dovadd cd bate moneda proprie marcindui astfl independenja El moare in lupt& cu turcii in 1388, iar ca turcii sé nu ocupe Dobroges , Mircea cel Batran a alipit Dobrogea la Tara Roméneascd Pénd in 1417 -1420 cand Dobrogea a fost cucerit de turci_ sia ramas sub stépénire otomani pang in 1878 la Tratatul de la Berlin cénd Dobrogea , Delta Dundrii si Insula Serpilor au revenit in componenta statului roman. Scanned with CamScannerTEMA TL Autonstai locale si institutt centrale in spafiul “© STATULMEDIEVAL SI INSTITUTITLE SALE + DOMNIAD Y Tnstitutia centrala in Moldova si Tara Romanensea a fost dommnia asumata de un izatie a Imperiului Bizantin, , marele voievod Y Dupa integrarea acestor tari in aria de civil , si titlul “de domn” era uns de mitropolit si care adopta odata cu coroana Y ‘Prin ungere domnii: deveneau conducatori politici din “ mila lui D “ care exprima o afirmare de suveranitate externa in raport cu puterile mai ales ‘i ator”, “de interna , fata de toti supusii', care era exprimat si de formula “ ‘sine stapanitor” sau “singur stapanitor” de la grecescul « ytoegayor: ¥ Introducerea in titulatura domnului a cuvantului. “Io'dedM gretegcul Ioannes (cel ales de Dumnezeu) afirma sursa divina a puterii domnesti ye care domnii 9 obtin prin arul divin si sprijinul ceremonia religioasa a ungerii si incoronarii , care le divinita > Atributele domniei erau foarte largi si acopereat s6atetdomeniile politicii intemné st : exteme. ° era z |proprietar dé dreptil juiferitoriu al tarii si caruia toti locuitorii if - datorau ascultare in calitate de © in calitate de mare voievod , ca sef al ostirii ; el convoca “oastea cea,mare. ca el numea dregetorii si conducea sfatul el era unic legiuitor; viata. Y Astfel marea boierime alegea pe domnitor din randul membrilor familie Basarabilor in Trara Romaneasca si respectiv a Musatinilor in Moldova. ‘Alegerea nu apartinea exclusiv boierilor un rol important il avea si Adunarea Tari dupa mijlocul sce XVI ,cand Poarta impune confirmarea obligatorie a domnului de cat sultan domnii au inceputsa fie numiti direct de Poarta fara consultarea boierimil, procedeu care s-a yeneralizat in sec. al XVII lea ,astfel ca numirea domnitorului a devenit un simplu act administrativ al Portii, dommul depunand omagiul si juramn credinta sultanului. de Scanned with CamScanneray y pe see al fi ‘Granth TARGA nn ALG) domnla pamanteana practic ¢a omnii Hind numiti dintre grecii din cartierul Fanar , fara asentimentul tari, 77 Domniile fanariote erau scurte (2~3 ani) iar domnii erau degradati la nivelul unot © funetionari ai Portii, imediat dupa marele Dragoman tia “jn Bland de’ Tidelitate Fayd de Poarta trebuiau sa plateasca o suma de mare de bani pentru euparea tronului Aceleasi sume se platéau si penttu confitmares sau prelungired. Somiei care dupa unele aprecieri , mai mult de jumatate din venitul T&rilor Romane, rau preluate de Poarta , numai prin prelungirea domniei. Principala functic a statului in secolul fanariot 2 fost cea fiscala , fapt ce a dus Ia o cjestere excesiva a fiscalitatii Secolul fanariot a fost si secolul generalizarii venalitatii , ‘adica al vanzarii chiar in sistemul de licitatie a dregatorlilor Fanariofii au reformat institufiile cu caracter social, edilitar sau facut Constantin Mavrocordat,Alexandru Ipsilanti,Searla6Calim, domni ai Tarii Romanesti dar si ai Datorita numeroaselor fenomene negative care s-a in sBeplul fanariot si anume domniile scurte, cele 6 razboaie intre Marile Puteri yetine,“egnd Tarile Romane au fost teatru de razboi, au suferit ocupatia militara stygind ride teritorii; la care s-au adaugat epidemii de ciuma si foamele care insojesturizhaaiele si fiscolitaren excesiva tote acestea au flcut ca acest secol sf fie percepiiysiathe maniera negative fara de epocile anterioare. e ++ SFATUL DOMNESC We {fn conducerea farii domnu] ous fatul Domnese care il consilia pe domn si era compus la inceput din m&i boie i proprietari de pémant si apoi din boieri cu dregatorii bine precizate Sfatul domnese iffasista pe doje sfat de judecata la tratativelé cu puterile vecine , iar actele domniei nu @xfu valabile daa lipsea consimyiméntul marilor boieri din sfat. Figura principalag er’mitropolitul care era urmat in Tara Romaneasca de marele. ban si in Mold§va 8 portarul Sucevei. ‘Membrii safftulbj.dgmnesc erau: + Martle Logofat- se/ul cancelariei domnesti « dMarileVornic- seful administratie’ prerogative judecatoresti le Vistiernic-responsabilul finantelor Spatgrul —comandant al ostirii ,purtatorul spadei domnitorului Paharnicul -responsabil cu pivnitele domnesti Postelnicul -responsabil cu camerele domnesti ‘Sfatul Domnese avea atributii administrative ,politice ,judecatorestisi fiscale; Ina doua jumitate a secolului XV au inceput sé fie eliminafi hoierii fara dregatorii, jar de la sfarsitul secolului XVI, Sfatul Domnesc a luat o denumire turceascd de Divan . 4 ADUNAREA TARIL ae Scanned with CamScanner: tee iat ¥ Ralitiatite We ‘Stiri reprezinta o inslitutie care a fost, semrialat purtind numéle de Maren Adunare # TArli, care se compunea jnalt, boierimea mica si mijlocie gi curteni. cae Ea nuerao institujie permanentd find convocata sporadic, in probleme fiscale sau administrative, avand theo! tolul de a sancjiona alegerea domnulut , era consliat | adoptarea declarajiilor de rizboi impotriva turcilor sau incheierea pacii cu et Rolul Mari Adunati a Tarii a sclzut foarte mult in secolul fapariot , iar ostirea a fost chiar desfiinfata , legat2'In principal de disparitia functei externe a Tarilor Romane care ‘nu mai avea dreptul la o politica externa proprie. s+ BISERICA Lr, Moldova si Tara Roméneascd & z « Biserica fn’ Téra Roméneasca ca $i celelalte institu a urmat‘h jzantin, ea a avut rol in domeniile :social, cultural, juridic. 1359 s-a inaugurat prima mitropolie ortodoxd la rges dependenté tot de Mitropolia din Constantinopol cu mitropgljti nuk acolo.Mitropolitul era geful bisericii, el era principala figura in Sfatul Do: focul domnului in caz de vacan{& a tronului, al doilea demnitar in stat si si domaului. Prima mitropolie in Moldova a fost creat de Pétru Musat Ia Suceava recunoscuta de Patriarhia din Constantino) erPabihin 21 = 1402 (domnitor Alexandru cel Bun).Cénd Mitropolitul Tarii Rom égdputernicit de Patriarhia din Constantinopo! sé-i indrume pe as fortodocsi din teritoriile stpanite de reyatul maghiar, espectiv din Transilvaniaivel primea ttlul de “ Exarh at plainrilos™ Mitropolitul il incorona‘si ungeayey la seaunul de Judecata eee Teansilvania % : Y roméanii erau de, rtSdoxa, dar erau considerati tolerati ( ortodoxsi fiind considerati scl ip Y catolicismt nut in Transilvania de regatul ungar: Y aaparuiBistiica Greco-catolicd, dupé unirea cu Biserica Romei; ir pe domn si era subordonat domantui.Asi + Armata clfprindea : * “oastea cea mica” (avea caracter permanent -garda personal a demnitorilui) formata din membrii claselor privilegiate + “castea cea mare“ format din intreaga populatie apté de serviciul militar Un rol important I-au avut cetatile de la hotare si din interiorul farii st ORGANIZAREA JURIDICA In Moldova si Tara Romanesca domnul reprezenta inalata curte de judecata, Judecala se face dupa obiceiu! pamantului Jus Valachieum ,din sec X 4 . c V-) juridice din Moldova si Tara Romanesca find influentate de cele Cee Scanned with CamScannermi Doja din 1514 sk ORGANIZAREA SOCIALA } Clasa feudailor; compusa-din 2 parti ecleziastica si laica .Laicii'se numeou nobili in Transilvania si boieri in Tarie Romane. °° Clenil éra catolic in Transilvania si ortodox in Mold Taranii: ee rarahimea libera :razesi in Moldovasmosneni in nn in Transilvania ‘s Tranimea dependenta vecini in Moldova (vecinia &esfi favrocordat * 3749) ,rumani in Tara Romanesca (la fel 1746) < i il vania( lova si Tara Romanesca desfiintata de losif al Il lea 1785 ) & ADMINISTRATIA Sax TheafftBMeadrul judetelor sia tinuturitor se realiza in Tara Romaneascd prin dregatorit in Moldova. Y Transilvania ° = comitatul era unitatea admi ge tard a maghiarilor ve Sbbsupraviefuit in zonele de margine ale « districtele — locuite de sasi, erauflonduse de doi juzi; Scanned with CamScannermodernitatit ~ && Sitiatia internafionali a farilor romfne in see XIV-XVI ¥ im aceasta perioada Tarile Romfine au fost amenintate de statelé vecine ce manifesta tendif hegemonie asupra lor (Polonia, Ungaria si Imperiul Otoman), a Y Polonia si Ungaria- erau state catolice cu care ‘Tarile Roméne au avut relafii: A © de conflict-doreau si cucereasc& acest teritoriu si sé impuné religia catolica; | Voces co ss %~ de eooperare-datorita pericolului extern ce le ameninja pe to§ :periul.Otoma Imperiul Otoman. - ; ajung in Europa si-eau Apt Yexpansiunea in | la mijlocul secolului X1V— turcii , Y la sfarsitul see XIV Impetiul Otoman a ajuns la Duhare: eerie impotriva - i Peninsula Balcanica, I 1 bizantinilor, sarbilor si bulgarilor ale caror state sunt, He; . Y in Evul Mediu conflictele dintre romani si turci,au fostasinietrice,inferioritatea numerica " obliga pe romani sa duca un razboi de wzura ; . Y Strategia folosita era una defensiva de aparare a lui propriu conjucata unedri cu cea ofensiva folosit-o mai ales Iancu dé Hunedoara, Romani au evitat luptele decisive préferafd luptele'de hartuire ¥ roménii aveau o armata slab orgs j Seipeta militar; Y pentru a compensa acest lucru, ei tactici de lupta: + otrdvirea fantinilors! piguial Pirjolitcfnd se distrugeau recoltele,vegetatia sl locuinfele , iar pogiilatia SéyetPvea in locuri greu accesibile. credndu-se un gol demografic si cortTieteas Facea imposibilé aprovizionarea inamicului_ si obtinerea! 1 nimicirea.detasamentelor plecate dupa hrani st obliga sa'evite batdlile decisive, preferdnd luptele de harjuire-razb impiedice pe otomani s4-si valorifice superioritatea in oameni jefavorabil desfagurarii luptelor cu turcii; turcii aveay a ine organizata (spahii, ieniceri) cu efectiv foarte mare; rezis somané a fost ingreunata si de instabilitatea domniei si atitudinea boierilor care, -gPpistra averea si functile, se aliau cu dusmanii : . iparea pericolul de transformare a farii in pasalac, boierii sprijineau efortul milfty al domniei; ‘© cAnd parea posibilé negocierea cu turcii, boierii abandonau lupta si preferau tratativel Poarta ob Mircea cel Batra (1386-1418) Y Mircea cel Batrén a fost primul voievod care a apfrat Tara Roméneasc& de pericolul otoman , desi la inceputul domniei, el s-a confruntat cu regatul ungar care revendica Banatul de Severin > 388- alineratinleonMseeaPGArt® cind a anexat Dobrogea la Tara Roméneasca , SS 1 Scanned with CamScannertn WSGintervenjiain favouren sarbilor in LOPE ARCO IVORONEB de de Muad [ este ucis s&rbii sunt invingi . Toe = > £3895Ca sa se apere de pericolul maghiar la ARAUGHH , el a incheiat ofA? prin’ . intermediul dommnului Moldovei - Petr | Musat cu regele Poloniei Vladislav lagel{ eratatulfa fost ratificat la/GubMSSOP : a . fetal lupta dintre Mircea gi Baiazid de Ja‘Rovine unde turcii vin cu ~ © armata numeroast pe care Mircea o atrage intr-un loc ml&stinos, iar pentru a compensa efectivul numeric, adopta tactica paméntului parjolit i atacurilor surpriza Desi Baiazid a fost invins o parte din boieri vazand ca pericolul trans -pasalac a fost inlaturat-l-au sustinut pe Vlad. Uzurpatorul omul tu plateasca tribut turcilor)sa ocupe tronul, astfel c& Mircea si Vadis farii pana in 1396 6 incheiat un tratat de alian{a cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg la Brasov . Aceasta a fost de fapt ‘ior de egalitate , dovada atului de Severin, Fégdragului ‘Amlasului. a G i ciize: ruciada antiotomana de la Nicopole . Tt fn 1396 Ia 0 cruciada curopeans antiotomand sail apuseni) burgunzi ,germani, englezi, candusa de ece cunostea tactica luptelor cu turcii, dar a Fost filnd slab instruifi (tactica turnirurilor), au fost invi a Rgelui maghiar au suferit un mare dezastru in lupta de la ari tarii in re accepta sa Y Mircea a vrut si refuzat, cavalerii oastea lui Mircs Nicopole dij 1396,, iar crestinii au fost nevoifi si se retraga. Y turcii au expfopiats? chiar executat boierii bulgari iar cei munteni, au renunjat la Vlad Urey i] susjin pe Mircea ce redevine domnul Térii Roménesti; . fost infant si luat prizonier in batilia de la Ankara 1402 de catre conducétorul mongolilor Timur Lenk. Imperiul Otoman a intrat in criz& deoarece au inceput luptele pentru tron intre fii lui Baiazid .Mircea a intervenit in aceste lupte din doringa de a impiedica cresterea puterii otomane .Ela sprijinit pe doi dintre pretendenti latron, pe Musa , care cu ajutorul sau reuseste s& preia conducerea parti europene a imperiului Y Spre nesansa lui Mircea , Musa a fost ucis de fratele su mai mic Mahomed in 1413 care a adus sub stipdnirea sa si partea europenaa si cea asiaticd a imperiulul. © ™@413)Mircea intervine a doua oard in sprijinirea unui pretendent la tronul lui Baiazid 1 ind pe Mustafa , dar $i acesta ¢ infrént de Mohamed, care pentru a se rizbuna pe 2 Scanned with CamScannerfi nr del Titi cMireea se inceputil anului oanare role ee 1 atic ante 1 i Giorgi side aceea Mircea fest neva sinc acum turcii ocupa cetafile Turnu si Giurgiu, dl f ‘ pacea cu sultanul care garanta autonomia férii si credinja locuitorilor. + WlGREROPRTeE BAH 4001432) > politica externé * ae panic . am semneazA un traigtWBWAS, cu regele Vladislav Jagello pe care il renoieste in 1404, 1407, 1411;( incheie tratatul din 1402 datorita pericolului rape ecard ad Sigismund de Luserburg eare doreasareimpuna suzerantatea polonggsupra Moraine ‘simai ales de a controla care dorea sa controleze principalul puncefo l ‘ituat pe drumul Moldovenesc care lega Europa Centrald ig 4 déMarea Neagré, prin sudul Poloniei,) + WMO ~ il ajutd pe Vladislav Jagello impotriva teutonior eS jin it in ii igi, sarigi igi ‘impatjeau * UsI2}- Lublin intelegerea dintre regii Polonigisi Ungarigi , care isi im Moldova in cazul in care Alexandru nu ar fi patti sli expec antiotomané © £820)—Moldova se implica in| itruapararea Chiliei si Cetatii albe iar prevedreile tratatului nu sunt puse inapli + BRD Atexandruil ajut pe Rt lupta de laREERBUEFimpotriva AMexande cavalerilor teutoni; 1441 — voievod 1446 a fost fircea cel Batrdn in formarea unui Bloc romfnese anti- otoman Roméneascé si Moldova, de aceea a iinpus la conducerea acestora uptei_ anti-btomane in Tara 1- Tancii il invinge pe béiul de Sementlria; drept urmare turcii il Dracul, domnul Tarii Rom si vin sa invadeze Transilvania * 1442. la Sintimbru, langé Alba Iulia, lancu e invins, dar urmareste ostile turcilor sile invinge in 1442 lénga Sibiu, * septembrie 1442-1 Invinge pe raul lalomia pe beglerbegul Rumelii, © Sépt443? se trece Duniirea, incepe “campania cea lunga”, P svictorii ale cruciatilor la trecerea raului Morava, sunt cucerite orasele Nig si Sofia;(Popoarele balcanive spera sa se elibereze de sub turci, drept urmare intra in tabarasns wovilfestina” Crestinii au dificultatiin traversarea trecatorildr' se apropie iarna, drept ur se retrag in dec 1443. + julie 1444 la Seghedin regele Vladislav semneazé tratatul cu turcii, prin care tu (obligau sa inceteze ostilitatile pe 10 ani, sa evacueze teritariile si cetatile cucerite din «Serbia si Albania, sa elibereze prizonierii sia plateasca despagubiti de razboi.. ©. «oY Prezenta armatei otomane in Asia Mica pentru indbugirea unei rascoale la determina pe sows regele ungar si polon Viadislav Iagello s& inifieze o noua cruciad& condusa de lancu. + cuss Statele crestine din Apus promit sa sustina o noua cruciada,sperand cugerirea F Adrianopolului, drept urmare pacea este rupté , . inul $i Nicopole >we\w"érueiatii tree din nou Dunaea in sunt cucerite Clado} Ss now 1444 la Varna cruciafii sunt inving, regele Viadislav sftoard ‘august 1445 lancu ajutat de Vlad Dracul gio flota burgundé Dunare" si reuseste sa recucereasca cetatea Giurgiu. eS + 14468 anew enumit} torial Unigar Yampania dela oct 1448- trupele conduse de lancu sunt invinse ff Mierlei(Kossovnpolie), in Serbia . Q ‘© 1453- Iancu renunfé la functia de g Parfand functia de capitan suprem al armatei j —1453- sultanulMahomed al IJ-lea(’ ') cucereste Constantinopolul Y Sultanul renungé la armisti ZS ctestine, si pune Belgradul ,,cheia Europei centrale" in pericol, drep! fa Calixt [11 cheama la cruciada Participa tupe maghiare si din Imperiul G © (14562 cruciatii ajfigg.Ja Belgratfldycu ajunge cu ostile in tabara de la Zemnun. are loc asediul general al Belgradylui, sulthnul este invins + aug 1456- ipa in tabira de la Zemun si e ingrop la catedrala | ~catolica dela Alba | Jara Romancasea + 1459- papa Pius al Il-lea incearcé s& relanseze ideea de cruciada tot acum Vlad — refuzé 7 ‘ai plateascd tribut turcilor si in 1460- incheie aliana cu regele Ungariei Matei rvin, v nes Sultanal incercé fr succes s8-1 captureze la Giurgiu prin Hamza Paga(complotul a fost icjucat de Tepes, care I-a capturat si ucis pe Hamza Pasa). + Torna 41461-1462-intreprinde o eampanie la § Dunas, sunt devastate multe local; de a Sultanul Mehmed al 2 lea a pornit cu armata sé pedepseasca pe Tepes, care prin ica paméntului parjolit i-a provocat pierderi mari.in noaptea de epes* panion sxe we: se 5 v v s panics, de aceea sultanul a dat ordi forme in pasalac “" ee aay a'lansat un atac de noapte provocind din Tara Romaneasca fara sa o trans! ve E: Boierimea ostila lui Tepes datorita politicii autoritare la sprijinit pe Radu cel Frumos » ee A eign fn loc lui Tepes, in schimbul recunossterit autonomic! 0 Tepes a revs in Trensilvania, frie een sprijinul regelui Matei Corvin, ins& acest devoctat acuzindul de tradare “a rfmas inchis pani Ia 1476, cdnd a fost reins ’ ‘ard pe tronul Tarii Romanesti eu sprijnul lui Stefan cel Maze si Matei Cor ins nu @ fost acceptat de boieri ga fost ucis de acestia, dupa o luna , ii deeembrie 1476. ‘Stefan cel Mare'd mn al Moldovei(id57= 1504) + prioritate a politicii sale externe a fost sa nu aiba 2 dusmani in acelin te la Overcheliufi este recunoscut domin de regale polonez Tie 3 [V-lea in schimbul recunoasterii suzeranitajii Poloniei.O consecinta ainidlegPti Pa indepaniarce de hotarele Moldovei a rivalului sdu , Petru aron. ~ 1462- incercare esuata de a cuceri cetatea Chil | , 1465- Stefan cucereste Chilia,unde din timpul lulgficde gasea 0 gamizoand maghiaré fatia Corvin. stérnind reacfii ostile din partea lui Mehmedal Il- 1467- maghiarii incep campania iseigiveului Stefan; trec prin Roman, Targu Neamt si ajung la Baia . {67=batalia de la decisiva asupra lui Matei acesta a scipat datorité ul favincendiaza cetatea gi obfine’o victorie i din tabara lui Stefan, astfel incheindu-se ultima Podu inalt ofita de faptul cd turcii luptau in Asia cu hanul turemen Uzun Hassan, Tara roméneasca si-l invinge pe Radu si il inlatura de la conducere 1473-Stefaltrefuza sé pléteascd tributul, drept urmare Suleiman, beglerbegul Rumeliei este trimis contra Moldovei neavand o armat& numeroasd, Stefan a adoptat tactici de lupta: 1)piméntul parjolit, retragerea populatiei in munti;, 2atacurile surpri2a ce au diminuat capacitatea de lupté a dumanului; 3)alegerea unui loc nefavorabil, mlastinos, ce nu a permis desfégurarea armatei otomane; acesta a fost completat de o ceafai densé in ziua lupte; turcii au fost condusi Suleiman, beglerbegul Rumeliei , dar au fost infrénti la 10 ianuarie 1475; a fost considerati cea mai mare infréngerea a Imperiului Otoman; 1475. scrisoarea lui Stefan c&tre conducdtorii statelor europene, unde numeste Moldova “poarta a crestinatafi!, prezinta victoria de la Vaslui si cere ajutor contra turcilor 5 Scanned with CamScannerCaffaly mean Marea Neagr&) gi PrificipatuliMangopului, iar Hanatul tatar al Grime sultanului ‘ tek 1475-incheie un tratat cu Matia Corvin, regele Ungariei, prin care regele ti promit ajutor militar Y cauzele luptei: Impériul otoman cerea tributul restant, cetajile Chilia si Cetatea Alba, prizonierii de la Vaslui; <.¥ $tefan a refuzat, dar inainte de a ataca, turcii s-au folosit de tétari; Y Stefan a impart armata, i-a invins pe tatari condusi de Eminek “_s a putut ‘impiedica trecerea armatei otomane in Moldova; nu i-a ramas decit si.adopte tactica paméntului parjolit sia atacusilor’Supr + |a25 julie 1476 este invins de turciy a - = Y acestia nu reugesc s& fructifice victoria, nereusind s& cuce face iE Suceava. Neamy gi Hotin, S Y ammata era macinata de ciuma gi fees cing 22 + Sultanul Baiazid al I1-lea constientizeaza pozifiil@ehti@ale Chiliei si Cetayii Albe, rept urmare in julie 1484 Chilia este cucerita st 1484 si Cetatea Alba. . ‘+ sept (14852 la Colomeea Stefa fay de regale Cazimir al Poloniei pentru un viitor ajutor co wventual pentru recuperarea cetatilor . by cu ajutor polonez fi \ga lacul Catlabuga Scheia, a contra Otomanilor urmand sa incheie pace si sa reia plata tributului 1 % . . _% ocuparea Pocut e Mefan a dus la neinjlegeri ine acesta gi loan Albert acesta — organize. ie in Moldova dorind sa o anexeze motivind c& Stefan a iesit din lupta antio pul declarat initial al campaniei sale era de a elibera Chilia si Ceetate este invins in octombri 1497 la Codrii Cosminului; o ‘tratat cu Polonia la Harlau prin care si inceta Bie forma de suzeranitate a Poloniei; “ ~+ Evolutia Tarilor Romane in sec XVI Y Otomanii ajung apo; intindea peste 3 coni tinente, Y Inrautati ret ° - : ' li aaa uatiei Tarilor Romane s a manifestat in urmatoarele moduri: © Stirbir rea autonomiei: Treptat domnii au inceput s& fie numiti sau revocai de Sultan féra a mai fi consultata tara, © Plerderi teritoriale:Tarile Rom pierd si teritorii- Tighina devine raia sub numele de Bender in 1338, Bria raia din 1542, iar Banatul devine pasalacul de la Timisoara in 1852, geul puterii in timpul lui Soliman Magnificul cand imperiul se Scanned with CamScannerhero! Cresterea obigatiilor materiale;Tributul sau haractul reste exagerat, apar nol” obligatii materiale ca daruri date sultanului sau dregetorilor otomani numite peschesuri,;confirmarile de domnie la un an gi 3 ani- mucarerul mic $i mare.Se “crinstituie monopolul otoman asupea coterfului exterior arile Romane erau ~~ principalele furnizoare de alimente pt turci- cereale, oi. vite. Cea mai mare: ~ pierdere sunt insa sumele imense practicate pt cumpararea tronului identiazd atét elemente specific Evylui Mediu (tipologia conflictului cu otomani, politica socialacat si modernitat cu puterile cresting, , tratate cu diferiti principi) intr-un moment cénd datoritf dj ale Imperiului tributul si celelalte obligajii financi for Romane fata de Poarta atinsesera un nivel record; ~ Imperiul Habsurgic dupa ce incercase Prd succes si-jalag pe otomani din Ungaria cu forte proprii, cButa noi aliati om, 1590-1592 papa Clement VIII inisiazé o aliant&aliticotiiana numital condusa de impiratul Rudolf Il, din care ficeau ‘habsburgii, spaniolii, Papa Clement Bae VIII, ducatele italiene (Mantua, , Ferara si Tosgana): agra si: Sigismund Bathory, Mihai Viteazu si Petru Aron (Moldova); - < > + ¥ el mee he declanseazi o rascoala antiotomana la lagi si Bucuresti,turcii reaction¢§za —ii ftimit’pe tAtari care sunt invingi la Putineiu si Stamesti iar ei sunt inving inesti, Harsova, Silistra, Giurgit 6 : Y Jn fata ofensiveispregatite de turci Mihai a cdutat ajutor la Sigismund Bathor e tctnite délegatie la Alba Tulia condusa de mitropolitul E fs ze un tratat prin care eascd era condusa de 12 boieri ce ficeau parte si din Dieta; 78 vasal lui Sigismuné, find loeitorul stu pe tronul Tarii Romanest ° i avantaj era c& biserica din Transilvania era subordonat& mitropoliei din Budigesti; 4 primea ajutor militar, > Un trata ascmiinatoPe fost incheiat lafS9Bbsi de reprezentantii boierimii din\WMBIGW?. de cétre Aron Vodi al Moldovei , astfelcé Sigismund devine suzeranul Ta rpatice negocieze + Sinan Paga treee Dundrea ,campania urmarea transformarea Térilor Romane in pasalaenri. + Desi romani au cauzat pierderi mari armatei otomane nu au putut opri inaintarea acesteia, de aceea M, Vitéazul dupé lupta se retrage spre munte ,agtepténd ajutorul lui 2 7tareil mel otganizarea pagalacului de {a Bucuresti iA ‘unde instaleazA amnizoane otomane iar bisericile sunt transformate.in moschel Forfle reunite ale celor 3 fri romfinesti reunite la Ruedr tree la contra-ofensiva, berdind pe rand oragele: Targoviste , Bucurestt obfinéind apoi la Giurgiu “Bathory, tiftip in care . a ‘Mihai Viteazul a incheiat pacea cu turcii_, prin care sultanul: scunoaste domnia pe viata, . . ii trimitea gi steagul de recunoastere a domniei in schimbul aceeptarii suveranitifii otomane si a tributului , co tributul era diminuat la jumatate. i + 159% raporturile ci Sigismund Bathory erau reagezate pe piciogs D> sar (Sin practick i icipa de sub suzeranitatea acestuia. C ts = ° . incheie un tratat de prietenie cu retalelPaa ‘Rudolf al [-lea de Habsburg , la Mndstirea Dealul prin care Rut ii oferea sprijin financiar pentru plata a $000 de osteni SI recunostea doniaia erelitard cu conditia participarii la luptele antiotomane * © + Unirea. NN Y cuacordul imparatului Rudolf, Mit ein Transilvania, in august 1599, il invinge pe ir, fue a Iulia Ia 1 mai 1599 si convoaca Dieta (se paratului re ZC Andrei Bathory la Seli intitula ,consilier gi loet Wiel , Mihai a reffcut frontul antiotoman dar in acelasi timp a i uhirea celor trei fri romaine, de aceea la 17/27 mai {G0 el se intitula * ‘Tati Romanesti ,Ardealului si Moldovei” , fiind recunoscut ca domn al ¢elor ri Feiyénesti dupa negocieri complicate si de catre Imperiul Habsburgic. Y Creasia politica a lui Mihai Viteazul nu a durat decét 4 luni prébusindu-se ca efect al puternicilor adversari si competitori externi. © Poarta nazuia la restaurarea suzeranitatii sale asupra Tarilor Romane, © Polonia urmarea in concurenfa cu Habsburgii propria ei dominagie, Y mci meet! Habsburg tindes la wparazea mostenitit maghiae. mpotriva luiMiai au acfionat si ‘* nobilimea maghiaré ingrijorata de prezenfa la conducerea Ardealului aunui dom .,, Toman care putea transforma jara in una roméneasc& din punct devedere politic % Rudolf! II-lea dorea s& anexeze Transilvania pentru sine Scanned with CamScanner«« FoTema IUL:Spatul romanese intr dtplonaié 3 eonfet n Eni Mediu s1 18 inbepuitlle moderalti = ey supres: ~s:nobilimea maghiar& din Transilvania ostilé supremafiei roménesti s-a revoltat gi a alfturat trupelor imperiale conduse de generalul austriac Gheorghe Basta gi I-a invins pe “ . < Mihai Viteazul la Mirasliu (18 sept 1600 ) cénd acesta pierde Transilvania . + Shs dn detombrie 1600 cu ajutor polon , Movilestii cucerese Moldova unde 1 fos 46.25 sepimou ca domn la Suceava pe leremia Movila la 27 septembrie 1600, apoi Rominesse8 unde este intlatéa dom Simion Movs I sri lu no‘embre 1600, recunoscut si de otomani . Sc Dela sfigitul anului 1600 si pnd in august 1601, Mihai Viteazuls-aaflat in pribegie - «Ja Praga si Viena incerednd si il convinga pe imparatul Rudolf al II lea s& il ajute s8-§i +«-s. recapete domnia. Deoarece nobili maghiari se résculaserd si impotriva lui Basta, % 5, alungindu-l, gil insedmnaserit pe Sigismund Bathory, cand impAratilgonstient ci a se Ss sc ol pierdut Transilvenia il ajutd pe Mihai Viteazul cu bani si il impacd oft Gh Basta © + coos. + La 13 august 1601 la Guruslau , M. Viteazul revenit in Transi ‘utor militar 2 imperial objine victoria asupra lui S.Bathory gi redevine sip aniei, dar nu Ss mnat reugeste si refacd unitatea celor 3 ari oméne deoazeog,hlabsSuggfi aveau obiectivele ~ = es lor precise si de durata in Principatele Romane, de acke i Ja 9/19 august 1601 in tabara militard aflata pe Campia'Lurdii, de catre mercenarii valoni din ordinul lui Gh.Basta 5i platigi de acesta .Viteazul a fost adus si depus la Manastirea Dealul de unul din c&pit fu Buzescu. sO r \ i Sasa, Se ho. ye a Oo . 4 j 9 Scanned with CamScannerSTATUL ROMAN MODERN D1 4 Problema Orientati roman cédearA Transilvania Imperiutui Habshu iJeste ajutat de Franta si Anglia, teritoriul otoman, iar Imperinl Otoman (omul bonlay al Euro fa inceput in 1683 cAnd turcii au ¥ navut loc intre sec terminat In razhoniele balcanice) & Principalii protagonisti ai disputei in secolul XVIM au fost Rusia si Austria , fapt ce ‘mai multe rizboaic in aceast& zon8 care a obligat Imperiul Otoman s& cedeze teritorii-Teateul acestor razboaie au fost Tarile Roméne , care au suferit ocupatii indelungae + pierderi materiale gi umane si mai ales teritoriale Infidngerile suferite de turci atu avut drept consecinté. anexarea unor teritozi Razboaiele au fost : + icheiat cu Pacea de la Karlowita 1699. prin care Transilvania terecea de sub stipanire otomand sub cea a Ausiriei r%, RisostureT710-I711ncheiat cu Pacea de ta Vadigiuilos tn urma creia Dimitrie isi pierde tronul iar Poarta inaugura regimu] turco-fanarfotin Moldova, Hotinul in 1713 devine raia turceasci . - = incheiat cu Pacéa ein Passatowite 1718, prin care Banatul si Oltenia als tot sub stipanirea Austriel ~ ‘incheiat ip Tarilor Romane. x (~ Riuso-ture1768-1774 incheiat(prin.Pacea de la Kuciuk-Kainargi 1774 , prin care principatele intrau sub ocupatie tarista, 7S-conventia de la Constantinosil in 1777- Gri ican al TU .s ri nPhcen de la Belgrad 1739, cand Oltenia revenea prin care Austria anexeaza Rucovina. pind la 1918 este ucis pentru c& a protestat fafé de anexurea Rucnvinei @ * Macca dela 791( Turcia Austria) > Pacea de la La3id792, (Turcia — Rusia) prin care Rusia lua in stépénire teritoriul de la rasarit de Nistru . + Ruso-ture\180651812 tina principala a Rusieifiind controlul asupra stremtorilor Bosfor st Derdanele incheiat prin Pacea de la Bucuresti, cand Basarabia ¢ anexata la Rusia, iar granita Gintre Moldova si Rusia se muta de pe Nistru pe Prut. + ii Prevederi © Restituirea raialelor de pe malul stang al Dunarii (Giurgiu, Turny, Brailayeatre Tare Romaneasca © Stabilirea granitei granitei cu Imperiul Otoman pe Talvegul Dunarii @ Desemnarea domnilor pe viata Scanned with CamScannerTEMA STATA SHAN MOOE DE th PRIEET TA ORUHOD MAME MAE, {3 Libertatea comertului (desfiintares monopolului otoman) | + /Regifitul Panariot) YN TLINTAG in Tarile Romane a fost impus regimul fanariot de catre Imperiul Otoman. Y domniierau alesivlin carticrulfanaral\Constantinopoluluiy ¥ se disting dous etape: _ 1.1711/1716-1770 awnfostalegTUOHATT UE OMEITE FORTARAT 2,1770-1821 pauifost alesi Waitin de Origine greactyy + DARSATHTTE FERTNUTT FaarIOts, + domnulferanumitde catre-suttarr | . Greeting ecgenltenmmurnstnnabembiigeecs cea dus lo fiscalitaretridiears. * fiscalitatea este excesiva, pri Faptul c& Poarta a crescut obligagit PFincipatelor. si lucru Pacndu-l si domnii fanarioti; 4, § + istabititateardomnieirschimbari dese de domnii. O domhie dra Se. afianiy > (genalitatea-functiloyvnzarea la licitayie a dregttoriloryie Ty escut obligate fe de Imperiul Otoman, Tile Wome erau considerate Yedmara Imperiului Otoman”, * Auerescut mucarerul, peschesurileysi et) ‘+ Tarile Romane nu aveau politic’ extet nafionala aefostidesfiintatar ‘Tarile Romane au devenit teatryde ragboRpettru statele vecine si au suferit pierderi materiale, umane gi teritoriale (Banat, Buddy} ‘abia), venalitatea functiilor (vapzarea chiar apsistem de licitatie a dregatoriiloR »Momnii-fanarioti au fost intluentati de ideile iluministe. * ConstantiMavrocordat Constantin Mavrocordat 1730-1769 2 ¥ adomnit in Tara Romfneasca si in Moldova. Y Ela infaptuit urmatoarele reforme: © Reforma fiscal (desfinta numeroase dari care erau contoy rate anuale) © Reforma judecdtoreascd (prin care se infintau instante de judecata in fiecare capitala de jude) 2 Reforma administrativa (/introducea plata funetionarilor publici si numea ispravniei in fruntea judetelor) 2 Reforma sociala (desfinta serbia in Tara Romineascé 1746 si Moldova i749) pite In una singura platita in 4 * Alexandru ipsilanti (1786-1797) ¥ adomnit in Tara Roméneasca si Moldova Scanned with CamScanner° SAMAR ODEN 1 AIT RULE OOM EMA. Y" aintreprins masuri in domeniul fiscal si judiciar ¥ a reorganizat serviciul postelor si invatamantul ~!se Searlat Calimachi (1806-1819) ) © Gomi in Modova a elaborat Cod Iii Calimaehi ta (817) i + Woah Caragea(1¥12-1818)) , Y- domn in Tara Roméneasca a elaborat "Legiunes Iui Caragea” 1818 ) ) sb Reformismul in Transilvania Trasilvania sub ocupatic habsburgica + 1691- Diploma Transilvagiei 1b Yessese respectiv provincie condus& nui guvernatora,* + 1699 si 1701-2 diplodyg leopoldine care recfnosc unelegdrepturPeletlui unit + 1744-Inochentie Micu 4 Supplex Tighe ovens: > anularea legilor discrimina\y qs, Y Supplexul a fost respins de Vi + 1777- Maria Tereza - a elaborg/"Rat ignés” sporea rejeaua scolara ruralé $i instructia preofilor greco-catolici prin gare se fore shit intelectual + 1778- infintata Scoala Ay ee WNhtraargumente la Sulzer sustinand origina pur latina a sca orig romanilor. Y Reprezentantii SA sainDacia + 11781-Tosif al Hea (fiul ariel Tereza) Bdictul cult si religiffor necatotive Gar fard a atenta la primatdheat +1785 -cpirmare a Tegal tsa U1 lea a desfiintat iob reforsfa sociald, jar dips moartea lui nobilimea restabile '- Supplex’ Liellis Valachorum e * Stipplezal poateficbnsiderat un act de nastere a natiunii roman politic modern al Pomanilor din Transilvania. Gorit sa dovebe latina unitatea poporului roman si continuitatea Tolerant , prin care se acorda libertate de ismului. ia printr-o Patent Imperial ( vechea stare de lucruri 8 totodata prinud program PROIECTE DE REFORMARE A SOCIETATIL IN MOLDOVA SI TARA ROMANEASCA PANA LA 1821 * 76) -Parida nayionalt condus& de Gavril Callimachi mitropolitul Moldovei propunea 0 Fepublica aristocraticd condusa de 1 uci 01 z , "EP ses statului tampon sub protectia Rusiet . Austriei si Prusiei a fost exprinva prinva dais 1772 de Divanul muntean, cénd s-t elaborat si un memoriu cw prilejul Aratalivelor de ta Focsani in care se cerea: Scanned with CamScannerTEM MEST AL ROHAN ALDEN DEA PETES 0 PUB RUMI MEE. © revenirea la domniile paméntene; © _unirea Tarilor Romane cu Moldova sub garantie Rusie’ . Austriei yi Prusie. + L272 boierut muntean lenachita.Vacaresea.principalulsustnator al avtonomiet sub ‘Suzeranitate otomana ,cOfsiderata mai sigura decat independenta sub protectorat rus trimitea ith memoriu marelui vizir ,suStinad respectarea vechilor tratate inlaurarea abuzurilor si revenirea,la ddomnii pamantent . 13 in memoriul adresat c Dito tratativelor de ta Silay se crea % desfiinjarea raialelor © domn paméntean; (© neutralitate si autonomic (independena) sub protectia Rusiei gi Austriei 4. proiecte boieresti din_see. XIX in memoriul din 1802 al lui Dimitrie Sturza NUMIT ,,Plan sauférma de obladuire + 1802. Fepubliceasca aristodemocraticensea ,.se cerea ca forma de sven > republica (condusd ae boieri) * 1807 - in memoriul boierilor moldoveni adresat ui Napgleong hel rears unui suteare sé y devin o bariera intre Nord si Sud * 1817-1818 marele vistier lordache Rosetti -Roznovea: propunea un regim politic de tip republican, * cTis 8 proiecte de reforma in care = Cauz > nationale: inliturarea regimul > sociale: desfiintarea categoriilor scutitesd trenilor > economice: economie inap« — fel, desfiintarea vamilor interne fos domniile pamantene nei impozite, lipsa de pamant, situatia grea x * Programul nevoter v Programul politic al s€volutici ie Ja 1821 s-a conturat prin proclamatii (ex.cea de la Pades prin Cererile norodului romfinese din februarie 1821 care au fost 0 $i de constitutie. iza si o larga reforma sociala de 1a administrafi la justitie, scoala, ) ienuarie 1821), dagmij.al combinatie de Y Acest documest prec armata , etc : ° egile exprimau vointa poporului ° funcfiile trebuiau ocupate numai pe merit ° prevedea sporirea numérului scolilor pe cheltuialn bisericii ° prevedea infiinfarea unei armate din 4000 de panduri si 210 de arma cu leafa usoara pe cheltuieala mandstirilor ° retina seal preveden desfiintarea darilor si contopirea in una singura platita de 4 ori pean © se prevede ale'poslusnicilor si seutelnicilor ©. se prevedea care ar fi dus la dezvoltarea schimburilor comerciale si la formarea piefei nationale. + Desfigurare: i numita ®Bteria®\(condus& de fiul lui Alexandru Y Tudor a colaborat cu o societate secreta numita i Ipsilanti), ce avea ca scop eliberarea grecilor cu sprijinul Rusiei . Scanned with CamScanner‘Tene TAO BHON MODE DEO BOE ORIHOK OMEN, yo. KD) - “ y a i (martie — mai 1821) dar din motive diplomaii ye jaldiehitscli'a‘ guvernat fara céteva luni (martie — mai 1821) iplomat = Aiinere Seafla in umbra miscrli eteriste pe care o sprijineaa eitcat dur atat Eteria oft si igcarea lui Tudor , fapt ce a provocat intervenfia trupelor otomane pentru infrangerea acesta fiind nevoit si incerce 0 apropiere de Poarta incrimindnd numai pe Poeat inigearii toi Tudo $2 ai pont eare cterigi ew ncuaat Ue trdnre, lau judecat condamnat gi exec a sfarsitul lunii mai 1821, nara jsearea [ui Tudor Viadimiresew a fost infrinta. dar in urma interventiei trupelor otomane , misearea lui Tu boierii au continuat actiunile lor, astfel c& qumai in ani ‘6 1821-1822 au redactat memorii si proiecte de reforma in care cereau dreptul de a avea domni paménteni + Consecinte : F a | Din septembrie 1822 in urma acfiunilor buletesti Puarta a acceptat inlocniirea fanariosilor cu domni pamanteni. cercau + [1822 Ionics Tautu redacteazi un proiect de constitutie Libertatea comertului sia presei/tiparului , ° © Egalitatea in fate legilor eg. in © Modernizarea politica, administrativa, judecttoreasea i fiscal a farii. © Separarea puterilor in stat , intre domnyAdunate si un Sfat obstesc care sd aib puteri mai ‘mari ca domnul Y > © omonarhie ereditara NS = + 1801-1822 REGURTERTTEORRTER > * au fost impuse de Rusiagdupd tratatuldle la Adrianopol care era semnat intre Rusia si lmperiul . Otoman si avea prevederirtferitoare laTarile Romane: + ele au intrat in vigoare, + auavut rol de conse Op 1831-1832 aa 1858 Prevederi: . jomaul si un Sfat ( 6—$ minigtrii) domnul era ales pe viati de o Adunare Obsteasca Extradidinard, el numea si revoca ministrii, putea refuza legile votate de Adunarea Obsteasca, inigia si'Sanctiona legile dezbatute si adoptate de Adunarea Obsteasca * Adunarea Obsteasca(formata din boieri alesi pe 5 ani) , care dezbatea si adopta proiectele de legi trimise de domn ,care apoi erau sanctionate tot de domn; \Piiferea Jidecatoreasedl (detinuta de tribunale, Divanurile Judestoresti $i Inaltul Divan Domnese) v fi , . Fi Domnii care au condus Tarile Roméne pe baza Regulamentelor Organice s-aui numit damni regulamentari * Alexandru Ghica in Tara Romineased 1834-1842. inlocuit de Gheorghe Bihesew 18.42- 1848 (singurul domn ales cum prevedeau Regulamentele Organice ) * Mihail Sturza in Moldova 1334-1849 Scanned with CamScannerF ea (RHA STATE ROHAN MODIRW DEL PROTELT D4 KEALEHED AMET MEY (®) © G833-Rusia a a i ed adauge fegulamentelor un articol adifional, lucru ce a nemultumit boiei Tocaliceau format Partida NafionalAicondusa de fon CAmpineanu, ; ‘+ 1835 - Adunarea Obsteasca a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic si articolul aditignal + 183% - Partida Nationalx respingea Articolul adit iar PN condus& de Ton Campineanw a elaborat 2 documente: © Act de Unite si Independent © Ostbitul act demi siverann nal doptata Ia presiunea portii in 1838 r~ romdnilor ~ Revolutia din 1848) ° = Unitar in Moldova: ~ & ~ A inceput la 27 martic la lasi cand a avut loco Adtmare Nationala condusa de V. Alecsandri in faja hotelului Petersburg,unde sa redactat "Petitia Praclamapinne” care a ut un caracter moderat sicereag®, % . ~ Y Aspecte nationale: > "Sfanta pazire a regulamentul gern Meena unei intervengii din partea Rusiei)" Moderizarea statuluif on oe cetatenesti Y Aspecte sociale "grabnica imburiugyireg starit oe sdteni” > Deoarece nu susti rietarirea féranilor, acestia nu au participet, iar revolta a fost repede invinsi. emg > documentul a:fost domnitorului M. Sturdza care |-a respins, conducatorii au fost arestati si trimisi la IstamBul?Pe drum o parte au reusit s& scape gi s-au refugiat in celelalte provincii. ® + Revolutia in Tara Romineascd: a * Sa stabilitca revolutias4 inceapa in mai multe locuri deodata (Bucuresti, Teleaga, Isluz gi Ocnele Mari) pentru ca dominitorul Gheorghe Bibescu sé nu poatd interveni cu armata ¥ La 9 iunie, revolufia a inceput la Islaz unde a avut loc o adunare nationalé, s-a format un guvern provizoriu si s-a redactat Y Aspecte nationale: independenja administrativa si legislativa a Tarii Roménesti” © Modernizarea statului/ Drepturi si libertati cetdtenesti Y Aspecte sociale: © "emanciparea clacasilor se fae proprietari prin despayubire” oy Scanned with CamScannerY v Se Pe STATUE ROHN ODEN DEAR PPLEGT 4 AEX OE OME AME 4 prc ross ty (E>) shots La 11 iunie, revolutia a inceput ia Bucuresti domnitorul Bibescu abdicd si pleaca in strainatate=> in cel de la Islaz. $i Bucuresti, condus de Mitropolitul Neofit, Acesta se formeaza un guvern unic 2 reanizeazA o adunare pe cAmpia de la Filaret unde s-a hotardt (© adoptarea lozincii "dreptate gi fraie © tricolorul ca simbol national (© au fost eliberaji definuti politici, s-a infiinfat comisia proprietafii Rusia a lut act de revolta din Tara Romdneasca ia cerut Imperiului Otoman s& intervina, Imperiul Otoman a intervenit cu o armata condusa de Suleiman Pasa guvernul provizoriu a fost fnlocuit cu locotenenti domneasca. Rusia a considerat atitudiea lui Suleiman prea moderaté gi a cerut Imperiului Otoman sa intervina, in Tara Romaneasca vine Faud Pasa, care a restabilit regulamentele organice. Ultima confruntare dintre révolutionari si turci are loc pe dealul Spirif(3 septembrie 1848- cand armata olomana a inirat in Bucuresti) unde parteip& i pompiésli condusi de Paul >» Zaganescu. . > Revolutia in Transilvania: ~~ baj0s'Kossuth-acesta dorea formarea Sa desfiigurat odat& cu revolutia maghiara condusa'de Ungariei medievale din care sf fac& parte gi Transilvaifa, pentru c4 roménii doreau unirea Transilvaniei cu Romania, au aparut nednjelegéfi inte Gele dou’ revolut in aprilie 1848 roménii au inceput mige&ri sgclale ge s-au accentuat in zona Apusenilor Banatului. Dupa anexarea “Tranalvaniel Raseresel Teleki a luat masuri impotriva roménilor gi a conducatorilor revolutiei, acestia s-au tnaThit intro: Y prima adunare la Blaj nationale in tuna mai ¥ A doua 3-15 maf, ‘adoptat lozinca ¥ Sa adoptat Pesip ¥ Lider politi Simion Barutiu v Apecteffaitiofale: Jozinca aduni male de la Blaj: "Noi vrem sé ne unim cu fara” respingea anexaréayTransilvaniei la Ungaria ¥ Modernizarea statului/ Drepturi gi Y Aspecte sociale: desfiinarea iobagiei fra ni S-aales condus de episcopul dvdrw Sibiu insd adevératul conducditor a fot Simion Barnufiu. fluenta acestei adunari revolutionare, refugiafii din Moldova au redactat in mai documentul ‘Pringipiile noastre pentru reforma patriei”. (pe Cémpie Libertatii). ibertifi cetatenesti iio despagubire Sugnns cu seeliul ln ‘+ Printipiile noastre pentru reforma patriei”(12 mai 1848)-Bragov (revolufionarii moldoveni): . Y Lideri politici: Scanned with CamScanner(A SATA MAN MODERN DEA HOURET 14 REILIHOE MME MHE C. Negri , Vasile Alecsandri Tec gleapd nar rdf, Apecte na Y Moder Y Aspecte sociale * “improprietirirea locuitorilor sdteni fara nici 0 despagubire” + _Te-septembric 1848 are Joc a treia adunare de In Bla), unde au paitivipat gi romani condugi de {Avram nncu unde sa protestat impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria *+ “In octombrie 184s tape imperiale din Galitia patrund in Transilvania socupa 0 mare parte a provineiei. AN ‘+ _Indecembrie1848-intery -armatemaghiara condusa de general Pploher los Bem care ineepe recucerirea Transilvanier de tImperiali ates © ¥ Franz Joseph devin impart al lmperiului Habsbyra si Sealiaza cu tarl Rusiei icolae > + Roménii condusi de Avram lancu ,cariul muntilor” ayorganizat un adevarat centru de rezistents in mungii Apuseni, organizénd aici legiunigoménest®> + In martie 1849, revolutia de extinde si in Imperiu Aust ponUiiger. * Franz losif cere ajutorul Rusiei pentru invingesge revOfitiilor din Imperiu. Afléndu-se intr-o situatie critica, guvernul maghiar a acceptat trefativele &u Nicolae Balcescu si conducatorii evolu romdne esta avid lo Deby ale 19/5 ema yyoménilor drepturi sociale, politice si 2 unde rca ag independenta bisericii ortodoxe,, ‘© Toate acestea au avut loc prea thei ¢ armata maghiard a fost invinsé si a capitulat la Siria, pe 1 august 1849, odata ee isa este invinse si revolutia romana. &. 5 : Unirgfte faJ 859 (Formar n modern) fe + Migearea Signi ‘si pregatirea unirii: ot + dupa revolutia de la,1848, puterea suzerand gi protectoare semneazé aceasta conventie. Prevederi: ¥ s-a reintrodus regulamentul organic care a suferit unele modificéri ¥ domnul era numit de sultan cu acordul puterii protectoare adundrile obsetesti erau desfiintate si inlocuite cu Divanuri * Tot la Balta Liman au fost numiti domni pe 7 ani. Y Barbu Stirbei_ in Jara Romineasea 1849 -1856 VY Grigore Alexandru Ghica in Moldova 1849-1856 + Problema unirii principatelor era cunoscuta prin intermediul publicatiilor gi actiusilur diplomatice + Razboiut Crimeii 1853-1856 ) » Aavut loc intre Rusia gi Tureia care a fost ajutaté de Franta, Anglia, Sardinia si Prusia be Scanned with CamScannerPtH HTH “Rusia a atacat Th Alene MOON 18 08 Pl ft PALA OH AME A siunde va 0 inviig 4 distruge fota dar este nevoitd st se retragh in Crimea definitiv la Sevastopol (1856) ‘ ‘Turcia, Prusia, Sardinia gi Austria ‘ui participat Franta, Anglia, Rusia, favut loc dupa razboiul Crimeii : in t rusia gi Sardinia, care urmfreau de asemenca. unificarea " Franfazeste sprijinita de Pr Germaniei sia Iealiet in jurul lor, Franei pentr a objine conditii mai usoare de pacce ste de partes ia si Austria:se pronunté impotriva uniri pose economice In Turcla, se pronun{é mai torziu ££ se Prevederi (congres): ‘©. inchidera stramtorii Bosfor gi Dardanele f © neutralitatea Marii Negre fm S Parincipatele riméneau sub suzeranitate otoman, dar Benetiqftjde protectia colective a telor 7 putes aN © Moldova primea cele 3 judefe din Sudul Basarabieh}(ahy!, [Email si Bolgrad © libertatea navigatiei pe Dundre 7 ¥- La congres problema romaneasca a devenit probleffreurcbeafa, s-a pus problema unuirii prineipatelor intr-un singur stat, "tampon” intre cele "Sift peri + Qamenii politici au incercat sé constientizeze marile pérsonalitati europene (Napoleon al 3 Wallewscky, premierul englez~ Palmersidhe, erin istrul de externe francez) de necesitatea unirii principatelor. ake + La congresattudinea marlorputeri a fx Sig + Astfel s-2 hotarat formarea unei Config Baropene ce avea ca scop convocarea in principate de adundri ad-hoc. S . & ° - = intre 1856-1859 fara Yernat de comisii provizorii formate din 3 caimacami ( lociitori 7 de domni) numi joi caimacami: Nicolae Vogoride si Todirita Bals (Moldova) si Al. Ghica (Tara 4) + 1857-in princifiate Bu Sosit reprezentantii europene, s-au organizat alegeri pentru adundrile ad-hoc ‘© volau dirégfclerul, ordgenii si marii proprietari © votau indirset prin delegatii taranii gi micii proprietari + Adunatile care urmau sa se formeze aveau doar rol consultativ si trebuiau sa exprime doar *doringele” Algerile pentru adundri: In Tara Roméncascd s au desfigurat Fark incidente si au fost cAstigate de unionist saqjungadomn a falsificat ‘in Moldova N. Vogoride reprezentant al imperlului otoman care spera lati A.1. Cuza, alegerile in favoarea antiuniostilor. In semn de protest, parcdlabul de Gal demisioneaza. ‘Marile puteri au cerut Rusiei, reluarea acestora, refuzul Portii a dus la ruperea relatiilor internajionale cu acestea. fn 1857 la Osborne s-au intalnit Napoleon al Iii-iea si regina Victoria @ Angliei. S-aajuns [a un tigate de unionist compromis gi s-au organizat noi ale: Scanned with CamScannerTHA ESTA ROMAN MODERN DE LA PRUETT 8 CKUAREA DEMUET HOE © in urma consularii populatiei, aceasta a fost deacord cu unirea, iar Mihail Kogtlniceanu,redacteaza rezolutiile adunarilor ad hoc. + Conterinta’ae ta Paris (1858) | Au participat marile puteri care au luat in discutie problema principatelor. Acestea au redactal conventie mai-august 1858 prin care se stabilea © unirea principatelor iritr-un stat cu numele Prineipa (dar trebuie s& aibi doi domni, dou guverne gi dowd armate, singurele institutii comut erau {nalta Curte de Justitie si Casatie si Comisia Centrala cu sediul la Focsani) © domnii pamanteni erau alesi pe vials de Adunarea Electiva © separarea puterilor in stat: tele Unite ale Moldoversi Valabl puterea exeeutiva (Damn), puterea legislativa (Domn adunarea electiva a fiecarui principat si Comisia central Focgani,) puterea judecitoreascd (Inalta Curte de Justitie si Casatie). -_ uunionigtii il propun pe A.J. Cuza La S ianuarie in Moldova a fost ales fostul domn si "parcel de Galati Al Cuza. (IicTara Romaneasea adunarea era com jeconsetvatori * Sub presiunea maselor populare organi , liberalii radicali pentru c& era prea moderat acestia-condugi dé'Bratianu si Rosseti au orzanizat lovitura de stat din L1 februarie 1866, Cuza semnedzalgetele de abdicare si pleacd in strainatate si impune un regim mai a * ’ si reason p andu-se de instaurarea “by unde a murit in 1873. f ja a fost condusé de o locotenentiy¢lonineasca &i un guvern provizoriu condus de 1. Ghica. Ron ~~ Instaurarea printului strain xy if $i un guvern provizoriu condus de 1. Ghica, Jui Filip de Flandra care tl refuza (1866), acest refurz dupa abdicare se formeaza 0 loct ‘oamenii politici au roge Romi nefiind facut public, atunci sa propus ca rege'pritiy! Carol [; s-2 organizat un plebiscit (prilie 1866), prin care populatiatrebuia sa se pronunte dacd este deacord cu numirétedui Cafol in yard. in timpul sduafe Rig Stmiscare separatisté la layi unde se ceren desfacerea uniii gi s un dom separatist (Nicolae Roznoveanu), a S Carol accepté tronul Romaniei; a fost adus de I.C. Bratianu gi datorita rézboiului franco-prusac (1870-1871) a circulat fara pasaport pnd la intrarea in Romania. Ajuns in capitala la 10 mai si depune juraméntul in parlament, Principalele evenimente din timpul domniei au fost: © adoptarea constitutiei din 1866; ©. participarea la r&zboiul turc 1877-1878; © aderarea Romédniei la puterile centrale. Scanned with CamScannerSih RATA HOW MODEM CELA PRIECT UA EHLAEEE THAMET AME. $ Rizboiul de independenta v_-contextul International ain a si Her{egovina-rascoala antiotomana) jeclara razbo! mperh impel Oat 7 — Sethi a pt raja Cail toes (sb ace pretext ea dora st cucereased noi teritori in Balcani+ Strantoarea Bosfor st Dardaviele)* >. fati de aceste conflicte Romania a adoptat tactica expectatiéi gi a neutralitati Lasc&r Catargiu a trimis 0 nota diplomaticd in straingtate in care sublinia ci Rondnia este neutri 7 Sete sa obtina independenta pe cale diplomatica de aceeaa trimis 0 noté diplomatic’ Porti vara gga valine eco ivadia are loc o intélnire intre o delegatic rors si una.gusa si s-a pus in _> | discutie problema, ire timp Marile Puteri au incercat rezolvarea conflictului ae gale 2h ; %, if Semlesintedetery (Eee ee ‘Castiga independenta; iach rigs Otoman mentiona armelor fiind singura modalitate _Stuari(reprezeniantul Rusiei in prevederiy © respectarea integritatit at previzuté de tratatele internationale: © Gapilala trebuia ocolitd desarmata Wisk; nn ° a adresat o interpelare in Parlament iar ca raspuns Kogalniceanu a proclamat independents” "suntem independenti, suntem 0 nagiune de sine stdtétoare,”. tot acum s-a hotaral ca ‘ributul datorat Porti sa fie folosit pentru armatay lependentei.pe ve cémpul de Jupta; Rusia a refuzat sprijinul Romaniei deoarece considera c& va invinge singura Imperiul Otoman{, acestia au Tnaintat in Balcani si au ajuns la Plevna (un complex de redute aparat de S0mii de ‘oameni condusi de Osman Pasa); inaintarea tn Balcani a fost opritd aici deoarece rusii nu au reusit s& cucereascd Plevna in primele doua asedii; vv v Scanned with CamScanner