Raport La BM - SC Myh Auto Deluxe SRL

RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL I
în vederea obţinerii AUTORIZATIEI DE MEDIU

Titular activitate: S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L. - D
“RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I”

in vederea obtinerii Autorizatiei de mediu pentru
S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L. - D
Comuna Dirmanesti, sat Negreni, F.N., judeţul Argeş
BENEFICIAR: S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L. - D

Sediul social: Comuna Dirmanesti, sat Negreni, nr. 192, Camera nr. 2, judetul
Arges.
Elaborator: S.C. AGRONET INFO S.R.L.

Adresa postala: municipiul Pitesti, strada Armand Calinescu, nr. 44, corp E, etaj
1, judetul Arges.
Telefon/fax/e-mail:0722/260364,0248/661031, ionescumariana22@yahoo.com.
Numele persoanelor de contact: Mariana IONESCU.
Societatea este inscrisa in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru
Protectia Mediului, pozitia 533.
IANUARIE 2019
Acest document este proprietatea S.C. Agronet Info S.R.L., poate fi folosit in
exclusivitate pentru scopul in care este in mod specific furnizat si nu poate fi reprodus,
copiat, imprumutat sau intrebuintat integral sau partial, direct sau indirect in alt scop,
fara acordul scris al proprietarului.
1
CUPRINS
1. INTRODUCERE ........................................................................................................................... 4
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA ........................................ 6
2.1. Localizare şi topografie ......................................................................................................... 6
2.2. Geologie şi hidrogeologie ..................................................................................................... 8
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE ............................. 15
3.1. Istoricul amplasamentului ................................................ Error! Bookmark not defined.
3.2. Dezvoltări viitoare ............................................................................................................... 16
4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI ....................................... 16
4.1. Prezentarea activităţilor .................................................... Error! Bookmark not defined.
4.1.1.Dotari .......................................................................................................................... …..16
4.1.2.Activităţi desfășurate........................................................................................................ 22
4.1.3.Bilanț de materiale ............................................................................................................ 25
4.1.4.Alimentarea cu utilități..................................................................................................... 28
4.1.5.Regimul de lucru............................................................................................................... 29
4.1.6.Evacuări în mediu din cadrul activităţilor analizate ........................................................ 29
4.2. Materiale de construcţii ....................................................................................................... 33
4.3. Stocarea materialelor ........................................................................................................... 34
4.4. Emisii în atmosferă .............................................................................................................. 35
4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi............................................................................................... 36
4.5.1. Alimentarea cu apă si evacuarea apelor uzate ................................................................. 36
4.5.2. Monitorizarea evacuărilor de ape .................................................................................................... 36
4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor .................................................................................. 38
4.6.1. Surse, cantităţi, caracteristici .......................................................................................... 38
4.6.2. Gestionarea deşeurilor...................................................................................................... 40
4.7. Protectia biodiversitatii, ecosistemelor si ocrotirea naturii .......... Error! Bookmark not
defined.
4.7.1. Vegetatia .......................................................................................................................... 42
4.7.2. Impactul prognozat .......................................................................................................... 43
4.7.3 Masuri de diminuare a impactului...................................................................................43
4.8. Sănătatea şi securitatea ocupationala ................................................................................ 44
4.8.1. Gradul de periculozitate al poluanţilor evacuaţi din activitate ....................................... 44
4.8.2. Impactul noxelor asupra sănătăţii personalului .............................................................. 45
4.9. Securitatea la incendiu ........................................................................................................ 46
4.10. Securitatea si sanatatea in munca....................................................................................48
4.11. Zgomotul şi vibraţiile ........................................................................................................ 50
4.11.1. Surse de zgomot şi vibraţii ............................................................................................. 50
4.12. Protectia asezariloe umane ............................................................................................... 52
2
4.13. Securitatea zonei................................................................................................................. 53
5.CALITATEA SOLULUI SI SUBSOLULUI............................................................................. 53
5.1. Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasament ........................................................ 53
5.1.1. Evaluarea calității solului si subsolului pe amplasament .............. Error! Bookmark not
defined.
5.1.2. Surse de poluare a solului si subsolului ........................................................................... 54
5.1.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului.....................................55
5.2. Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate ..................................................................... 56
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ......................................................................................... 56
3
1. INTRODUCERE
Prezenta lucrare este necesara comerciale MYH AUTO DELUX S.R.L. - D pentru
solicitarea Autorizaţiei de mediu pentru desfasurarea activitatilor:
 Intretinerea si repararea autovehiculelor (service auto cu vopsitorie)” – cod
CAEN 4520
 Comert cu autoturisme si autovehicule usoare (sub 3,5 tone) – cod CAEN 4511
 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule – cod CAEN 4532
Activitatea analizată „Intretinerea si repararea autovehiculelor (cu vopsitorie) –

cod CAEN 4520” este încadrată conform Anexei 1 a Ordinului nr. 1.798/2007 al
MMDD, cu modificările şi completările ulterioare, în lista de activităţi ce se supun
procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.
Punctul de lucru este amplasat în Comuna Dirmanesti, adresa amplasamentului
fiind: comuna Dirmanesti, sat Negreni, F.N., judetul Arges.
Raportul la Bilantul de mediu Nivel I reprezinta analiza informatiilor si datelor

colectate in faza de elaborare a Bilantului de mediu de nivel I, prin procedura de obtinere a
informatiilor asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului
obiectivului analizat. Acest Raport prezinta concluzii si recomandari care raspund
analizelor din faza de analiza si elaborare a Bilantului de nivel I.
Prezentul Raport la bilanţul de mediu se elaborează în conformitate cu
prevederile Anexei A.2.1 la Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea
procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu.
Raportul la Bilantul de mediu Nivel I respectă cerinţele şi prevederile

următoarelor acte normative:
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 – privind protecţia
mediului, aprobată şi modificată de Legea nr. 265/2006, completată şi
modificată de O.U.G. nr. 114/2007, de O.U.G. nr. 164/2008 şi Legea nr.
226/2013, modificată prin O.U.G. nr. 57/2007 şi Legea nr. 49/2011, O.U.G.
nr. 71/2011, O.U.G. nr. 58/2012, Legea nr. 187/2012, Legea nr. 117/2013,
O.U.G. nr. 9/2016;
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 75/2018 pentru modificarea si
completarea unor acte normative in domeniul protectiei mediului si al
regimului strainilor
 Ordinul nr. 1.798/2007 – al ministrului mediului şi dezvoltării durabile
pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, modificat
prin Ord. MMP nr. 1.298/2011 şi Ord. MMP nr. 3.839/2012;
 Ordinul nr. 1171/2018 din 5 noiembrie 2018 privind aprobarea Procedurii
pentru aplicarea vizei anuale a autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate
de mediu;
4
 Ordinul nr. 756/1997 – al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului
pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului,
modificat prin Legea nr. 104/2011;
 Legea nr. 107/1996 – Legea apelor, modificată şi completată prin H.G. nr.
83/1997, H.G. nr. 948/1999, O.U.G. nr. 107/2002, O.U.G. nr. 64/2003, Legea
nr. 404/2003, Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006, O.U.G. nr. 12/2007,
O.U.G. nr. 130/2007, O.U.G. nr. 3/2010 şi Legea nr. 146/2010, O.U.G. nr.
64/2011, O.U.G. nr. 71/2011, Legea nr. 187/2012, O.U.G. nr. 69/2013, Legea
nr. 153/2014 și Legea nr. 196/2015;
 H.G. nr. 188/2002 – pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată de H.G.
nr. 352/2005 şi H.G. nr. 210/2007;
 Legea nr. 104/2011 – privind calitatea aerului înconjurător, modificată de HG
nr. 336/2015;
 Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – pentru aprobarea Condiţiilor tehnice
privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, modificat de
Legea nr. 104/2011 și Legea nr. 278/2013;
 STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate.
 Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, modificată şi
completată prin Legea nr. 51/2012 şi Legea nr. 187/2012;
 H.G. nr. 1.425/2006 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, modificată şi
completată prin H.G. nr. 955/2010 şi H.G. nr. 1.242/2011;
 Legea nr. 211/2011 – privind regimul deşeurilor, modificată prin Legea nr.
187/2012 și O.U.G. nr. 68/2016;
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 74/17.07.2018 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr.
249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind
Fondul pentru mediu;
 Decizia Comisiei 2014/955/UE din 18.12.2014 de modificare a Deciziei
2000/532/CE de stabilire a unei liste de deseuri in temeiul Directivei
2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului;
 H.G. nr. 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, modificată şi
completată prin H.G. nr. 210/2007;
 H.G. nr. 1061/2008 – privind transportul deşeurilor periculoase şi
nepericuloase pe teritoriul României;
 Ordinul M.M.G.A. nr. 757/2004 – pentru aprobarea Normativului tehnic
privind depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul nr. 1.230/2005;
 Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje, modificată și completată prin O.U.G. nr. 38/2016;
5
 Ordinul nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la
ambalaje si deşeuri de ambalaje;
 SR 10009/2017 Acustica - limite admisibile ale nivelului de zgomot din
mediul ambiant.
 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de
mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului,
aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificarile si completarile aduse prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2009;
 H.G. nr. 878/2005 – privind accesul publicului la informatia privind mediul.
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA

2.1. LOCALIZARE ŞI TOPOGRAFIE
 Amplasare
Obiectivul analizat apartinand S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L. - D se afla in
intravilanul comunei Dirmanesti, sat Negreni, F.N., judeţul Argeş, pe un teren in
suprafata totala de 3529 mp, din care 1590 mp teren cu destinatia curti-constructii,
1216 mp teren arabil si 723 mp teren arabil.
Terenul impreuna cu constructia C1 - service auto (S = 368 mp), reprezinta
proprietatea Barbarie Constantin - Sorin Sorin si Barabarie Iuliana-Veruta, imobil
cedat cu titlu gratuit societatii S.C. MYH AUTO DELUX SRL - D, conform Conventiei
de constituire drept de superficie, autentificat cu nr. 4171/22.10.2017 de S.P.N.
„Danciu si Simonescu-Diaconu”.
Constructia au fost edificata in baza autorizatiei de construire nr. 15/23.06.2017
emisa de Primaria comunei Dirmanesti.
Terenul are următoarele vecinătăţi:
 Nord: proprietate privata (teren) Calin Constanta
 Est: proprietati private (teren) Boscaneci Elena, Oprea Constantin, Iconaru
Gheorghe
 Sud: proprietate privata (teren) Iconaru Gheorghe si drum comunal
 Vest: proprietati private (teren) Barbu Gheorghita, Vlad Trifon.
Coordonate STEREO 1970 ale amplasamentului

Nr.Pct. X Y
1 387476,692 493055,424
2 387475,098 493047,707
3 387485,431 493043,583
7 387405,808 493035,789
11 387516,356 493031,162
10 387529,381 493025,839
25 387566,545 493010,394
6
26 387564,243 492999,007
30 387560,799 492987,615
32 387556,726 492961,834
33 387554,746 492950,640
35 387552,687 492935,434
37 387546,133 492883,281
40 387543,244 492858,992
Accesul se face din DN 73 Pitesti – Campulung, pe drumul judetean DJ 731

(Piscani -Domnesti) si apoi pe drumul comunal DC 427.
Planul de amplasare în zonă este prezentat în Figura 1.
Figura 1 – Plan de amplasare în zonă
7
2.2. GEOLOGIE ŞI HIDROGEOLOGIE
 Elemente de geologie
Teritoriul administrativ al comunei Darmanesti se situeaza in partea de vest a
„Piemontului Candesti”, spre vest de raul Arges intrandu-se in „Platforma
Cotmeana”.
Perimetrul comunei Darmanesti este situat in partea central-sudica a Romaniei, la
nord de Municipiul Pitesti, intre Carpatii Meridionali si Dunare, in nord-vestul
Munteniei, aflandu-se amonte de confluenta rauilor Doamnei si Targului.
Zona studiata face parte din unitatea majora de relief-Podisul Getic, la contactul
dintre subunitatile acestuia si anume: Podisul Candesti si Dealurile Argesului.
Geologic, teritoriul comunei Darmanesti face parte din unitatea geotectonica
numita Depresiunea Getica, iar morfostructural din sectorul Muscele.
Din formatiunile de cuvertura se cunosc cele apartinand ciclurilor de sedimentare
permian-triasic, jurasic mediu-barremian, albian-senonian si tortonian-cuaternar.
Dintre acestea, ultimul ciclu de sedimentare cuprinde, in partea sa superioara,
formatiunile care intereseaza in aceasta zona.
Cuaternaul este formatiunea cea mai noua si cuprinde depozite foarte variate,
alcatuite predominant din nisipuri medii si grosiere cu elemente de pietris, nisipuri
fine, nisipuri argiloase, argile, argile loessoide si argile nisipoase.
Cuaternarul incepe cu un complex psamo-pelitic, predominant nisipos, cu lentile
de pietrisuri marunte si intercalatii subtiri de argile. In partea nordica si nord-estica,
acest complex litologic prezinta schimbari faciale accentuate. In acest sens, aici se
constata ca intercalatiile de nisipuri si pietrisuri capata o pondere mai mare in
detrimentul fractiunii pelitice.
Elementele orohidrografice care au imprimat trasaturile actuale ale reliefului zonei
sunt Carpatii Meridionali, Dunarea si marea Neagra.
Carpatii Meridionali au determinat energia de relief in care isi au obarsia raurile
Doamnei, Targului, Argeselul si Dambovita, Dunarea a indeplinit rolul de colector al
sistemului hidrografic Arges, iar Marea Neagra a reprezentat nivelul de baza fata de
care s-a exercitat actiunea de modelare fluviatila cea mai intensa.
Evolutia acestui sector este legata de cea a Piemontului Getic si a luat nastere in
cadrul mai multor etape morfogenetice.
Intr-o prima etapa, miscarile laramice au ridicat zona cristalina a Carpatilor
Meridionali cu invelisul sau sedimentar.
In faza acestei zone s-a format o depresiune montana, care a preluat functia de arie
de sedimentare, cunoscuta sub numele de Depresiunea Getica si care a evoluat in
Palogen si Neogen.
Depozitele Depresiunii Getice se sprijina pe un fundament mixt, o parte de origine
Carpatica si alta parte ce apartine Platformei Valahe.
8
Acumularea depozitelor la marginea lacurilor pliocene si levantin-villafranchiene
s-a facut succesiv, asa cum arata texturile orohidrografice si stratificatia torential-
deltaica a depozitelor piemontane, in raport cu nivelul de baza, cu debitele raurilor
Arges, Doamnei, Targului, Argesel si Dambovita si cu miscarile de subsidenta.
Contactul dintre Orogenul Carpatic si Platforma Valaha, in urma caderii in trepte
a platformei in fata Carpatilor, a conditionat acumularea unei cuverturi molasice, cu
grosimi de mii de metri.
Conform „Hartii geologice a Romaniei”, se observa ca partea superioara a acestei
cuverturi este constituita din depozite pliocene, in special levantin-villafranchiene,
care reprezinta suprafata initiala acumulativa a intregului posis piemontan.
Cuvertura piemontana este alcatuita din depozite cu caracter dominant psefitic-
psamitic.
Elementele componente ale acestor depozite provin din muntii Fagaras, de unde
au fost transportate catre raurile Dambovita, Doamnei, Arges, Targului.
Procesul de sedimentare care a inceput in Paleogen nu a fost continuu,
formatiunile sedimentare corespunzand intervalului Paleogen-Cuaternar.
Perioada cuaternara coincide cu inceputul unei noi etape de evolutie
corespunzatoare fazei piemontane, cand ritmul miscarilor pozitive a fost incetinit,
ducand la modelarea actualului sistem de vai si la formarea teraselor pe raul
Doamnei.
Formatiunile care afloreaza pe cursul mediu si inferior al Raului Doamnei apartin
Pliocenului si Cuaternarului.
Pontianul apare la zi in nordul comunei Domnesti, sub forma unor fasii inguste,
fiind marnos in partea inferioara si nisipos-argilos in jumatatea superioara.
Dacianul apare la zi intre Domnesti si Pietrosani si este dezvoltat intr-un facies
nisipos-argilos, cu carbune.
Dacianul inferior este reprezentat prin nisipuri, marne, argile si carbune.
Dacianul superior este constituit din argile carbunoase, nisipuri, marne si
pietrisuri.
Dacianul are grosimi de 400-500 m, fiind identificat in forajele executate la
Pietrosani, Badesti, Ganesti si Jupanesti.
In conformitate cu documentatia tehnica elaborata pentru evaluarea resurselor si
rezervelor de apa subterana din judetul Arges, elaborata in anul 1997 de ing. Adrian
Cineti, limita nordica de extindere a Stratelor de Candesti se situeaza spre nord de
localitatea Leicesti, considerandu-se ca o buna parte din intercalatiile permeabile,
interceptate in forajele din satul Jupanesti, Petresti si Piscani apartin Cuaternarului
inferior.
Pleistocenul inferior (primul etaj al Cuaternarului) sunt constituite din 2 orizonturi:
unul inferior, psamo-pelitic (argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri ce
9
contin si lentile de pietrisuri marunte) si altul superior constituit, exclusiv din nisipuri
grosiere cu pietrisuri si uneori cu bolovanisuri. Aceste 2 orizonturi litologice intra in
alcatuirea „Stratelor de Candesti” care sunt considerate de varsta Villafranchiana.
Formatiunile de varsta Pleistocen mediu-superior si Holocen sunt constituite din
depozite loessoide care acopera sistemul de terase din zona, fie din depozite
aluvionare ale teraselor si luncii Raului Doamnei, precum si depozite Holocene
reprezentate prin pietrisuri, nisipuri si bolovanisuri.
Formafiunile sedimentare care participa la alcatuirea litologica a regiunii apartin
Miocenului, Pliocenului si Cuaternarului.

Fig. nr. 2 - Harta geologie
 Elemente de hidrogeologie
Comuna Darmanesti se situeaza in bazinul hidrografic al raului Doamnei, imediat
amonte de confluenta cu raul Targului, rau care face parte din bazinul hidrografic al
raului Doamnei.
Râul Doamnei are o direcţie nord-sud, străbate comuna prin partea sa mediană în
sectorul nordic şi, în rest, la vest, se constituie limita de teritoriu. În limita sudică
primeşte principalul său afluent, râul Târgului, care are o obârsie montană şi un curs
permanent. Cursul râului Doamnei este foarte meandrat, cu belciuge şi popine, atât
pe dreapta cât şi pe stânga lui. Debitul râului este foarte variabil, în timpul verii, în
perioade secetoase fiind redus, în timp ce în perioade cu precipitaţii mari, debitul este
foarte mare. În această perioadă, râul părăseşte matca şi inundă lunca riverană.
În cadrul teritoriului, râul primeşte o serie de afluenţi cu caracter torenţial care au
parazitat prin conuri create, într-un grad destul de mare, lunca. Pe partea dreaptă, de
la nord la sud, primeste următoarele văi: Valea Nandrii, unită cu Valea Mică, Valea
Suici, Valea lui Ilie şi Valea Caracalului.
Hidrologic, amplasamentul obiectivului se situeaza in bazinul hidrografic al raului
Arges, subbazinul raul Doamnei. In zona, direactia generala de curgere este NV –
10
SSE, raul, avand debit permanent, cel mai mare inregistrandu-se primavara si in
timpul ploilor torentiale.
 Hidrogeologie locala
Cercetarile geologo-tehnice si hidrogeologice intreprinse in zona au evidentiat
prezenta unui strat acvifer continuu.
In baza acviferului exista un pat argilo-marnos.
Observatiile de suprafata efectuate in teren, precum si lucrarile de cercetare
hidrogeologica executate intr-un perimetru mai mare, au pus in evidenta mai multe
orizonturi poros - permeabile (nisipoase) cu grosimi diferite si constitute
granulometrica foarte variata, de la nisipuri fin argiloase la nisipuri medii, uneori
chiar grosiere si pietrisuri.
In aceste orizonturi nisipoase sunt generate strate acvifere, care in functie de
pozitia lor fata de baza de eroziune si adancimea la care sunt situate pot fi acvifere
freatice (cu nivel liber), sau acvifere cu adancimea (sub presiune).
Acviferul freatic se dezvolta in functie de unitatea morfologica in care este
cantonat, find delimitat de suprafata de raspadire a teraselor si a luncilor din teritoriu.
Aceste acvifere sunt generate in depozite grosiere, constituite din nisipuri,
pietrisuri si bolovanisuri. Nivelul hidrostatic al acestor acvifere se situeaza la
adancimi de 2 - 20 m de la sol si au o putere de debitare de 1-6 l/. Directia de curgere
a apelor subterane in panza freatica este in general N - S, sau uneori dupa alte directii,
in functie de orientarea patului impermeabil al acestor orizonturi(acvire de suprafata
sau de adancime).
Din punct de vedere chimic, apele freatice din perimetru sunt bicarbonate calcice,
sunt in general potabile, mineralizarea totala se situeaza in jurul a 500 mg/l, iar
duritatea totala (exprimata in grade germane) este in jur de 18° -20°.
Sursa de alimentare a acviferului freatic o constitute apa provenita din infiltrarea
precipitatiilor atmosferice, a raului Doamnei, a fluxului subteran ce se formeaza in
amonte.
Acviferul de adancime a fost pus in evidenta de forajele de exploatare si explorare -
exploatare, executate la diferite unitati agricole si industriale de pe teritoriul
judetului.
Forajele au fost executate pana la adancimi cuprinse intre 50- 250 m, in sistem
uscat sau hidraulic.
Complexul este constituit din nisipuri cu elemente grosiere (uneori cu elemente de
pietris) in partea sa superioara si din nisipuri (frecevent fine si medii), uneori prafoase
la partea inferioara.
In functie de adancimea la care au fost executate, forajele au intalnit intre 1 si 14
strate acvifere, care pe foraj insumeaza grosimi de 2,90 - 42,40 m.
11
Forajele executale in zonele de lunca au avut adancimi de 50.00 - 130,00 m, nivelul
piezometric in genere artezian, la receptie debitele variind intre 4,4 - 188,0 l/s pentru
denivelari de 9,1 - 34,9 m.
Forajele amplasate pe zonele de terasa cantoneaza, in general un acvifer cu
caracter ascensional, debitele de receptie variind intre 0,62 - 15,00 l/s, pentru
denivelari de 13,3 - 19,3 m.
Transmisivitatea acviferelor variaza intre 40 - 85 mp/zi.
In toate cazurile este vorba de capacitatea de debitare a cunoscutelor "Strate de
Candesti dezvoltate in genere pana la addncimi de maxim 300 m.
Se constata ca latimea zonei ocupate de Stratele de Candesti este de 70 — 80 km,
sectorul respectiv prezentdnd o deosebita importanta hidrogeologica pentru judetul
Arges.
Chimismul apei ne indica o apa potabila, bicarbonata, calcica si magneziana, insa
uneori continuturile in Fe si Mn depasesc limitele admise exceptional de STAS
1342/1991.
Principalii indicatori chimici se inscriu intre urmdtoarele limite:
 pH 7-8,55;
 Reziduu fix 150-530 mg/l;
 Duritate totala 1,20 - 18,50 d;
 Fier - lipsa - la 1,20 mg/l;
 Mangan - lipsa - la 1,05 mg/l;
 Sulfafi 4,1 -86,4 mg/l
In general apa nu este agresiva fata de constructiile metalice.
In privinta caracteristicilor hidrodinamice ale complexului acvifer al stratelor de
Candesti vom sublinia ca stratele aderente acestui complex se situeaza sub baza vailor
principale si se realimenteazd prin infiltrarea precipitatiilor, in zonele de aflorare prin
drenarea apelor superficiale si din acviferul freatic, acolo unde vine in contact direct.
Struclura monoclinala a stratelor face ca nivelul piezometric sa fie ascensional, ca
urmare a cresterii presiunii de strat, incepdnd din zona nordica a Piemontului
Candesti, pana la artezian, in zona centrala, caracter care se pierde, cu cat inaintam
spre limita sudica, unde nivelul piezometric este liber, sau usor ascensional.
Directia principala este dirijata catre sud si indica un flux al curentului subteran,
spre campia Gavanu - Burdea.
Spectrul hidrodinamic, ne indica o directie generala de curgere NNE - SSV, cu un
gradient mediu de 0.0034 - 0.0057.
Complexul acvifer de adancime, in zona analizata, are o capacitate de debitare
de 1.3 l/s-2.5 l/s, functie de adancimea acestuia, fiind artezian.
 Clasa de importanta
12
Conform STAS 4273 – 83, privind incadrarea constructiilor hidrotehnice in clasa de
importanta, lucrarile de alimentare cu apa proiectate se incadreaza in clasa a -IV-a de
importanta, (constructii de importanta redusa).
Fig. nr. 4. - Harta hidrologie
 Date climatice
Clima constituie una din componentele de baza ale cadrului natural cu influenta
nemijlocita si directa asupra tuturor domeniilor de activitate. Cunoasterea
caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor si parametrilor climatici,
este necesara tuturor domeniilor a caror activitate este influentata de conditiile de
vreme.
Teritoriul judetului Arges se incadreaza in perimetrul sectorului de clima
continentala, de la nivelul celor mai inalte culmi ale muntilor Fagaras, la nord, pana
catre periferia sudica a campiei piemontale.
Comuna Darmanesti este situata intr-o zona in care clima este predominant
temperat continentala, dar caracterizata uneori de un continentalism termic accentuat,
datorita diferentelor dintre temperaturile medii ale lunilor extreme cu ierni reci si veri
calde si secetoase, mai ales în ultimii ani, cand fenomenul de seceta tinde sa se
acutizeze, influentand vital buna dezvoltare a culturilor agricole.
Temperatura medie anuala este de aproximativ 11°C, temperaturile medii ale
lunilor extreme fiind cuprinse între 4-5°C, chiar mai cobor ate, in luna ianuarie, în
timp ce în luna iulie media poate atinge si depasi +30°C.
13
Prin precipitatii atmosferice se intelege totalitatea produselor de condensare si
cristalizare a vaporilor de apa din atmosfera care cad de obicei din nori si ating
suprafata pamantului sub forma lichida, solida sau ambele forme in acelasi timp.
Distributia spatiala a precipitatiilor in bazinul hidrografic al raului Arges este
determinata de relieful spatiului geografic.
Precipitatiile atmosferice, in zona analizata, înregistreaza cantitati medii anuale de
600 mm (medie a valorilor inregistrate pe 10 ani). Regimul anual de precipitatii, dar si
temperaturile înregistrate, înscriu Mioveniul în randul localitatilor cu clima
continentala de dealuri cuprinse între 200 si 800 m.
Fig. nr. 5. - Harta precipitatii
Lunile cu cele mai mari cantităti de precipitatii, deci si cu media lunară

multianuală mai mare, sunt: aprilie, mai, iunie si iulie, iar cu cantităŃi mai mici:
ianuarie, februarie, martie si septembrie.
Aportul principal il au precipitatiile sub forma lichida (70%) din perioada calda a
anului, determinat fie de activitatea ciclonilor mediteraneeni si/sau advectiei aerului
umed si instabil de origine oceanica, fie de procesele termoconvective care produc
averse frecvente.
De la un an la altul, datorita variabilitatii mari a factorilor dinamici, cantitatile
lunare de precipitatii difera apreciabil.
Regimul diurn al vitezei vântului

Viteza vantului creste in timpul zilei, cu atat mai mult cu cat incalzirea provocata
de radiatia solara este mai intensa, deoarece curentii de corectie termica antreneaza si
miscarile orizontale ale aerului. Noaptea, dupa incetarea convectiei, vitezele
orizontale ale vantului devin in general mai mici, datorita racirii si stratificarii stabile
a aerului deasupra solului.
14
Amplitudinea medie diurna este mai mare in lunile de vara si primavara, decat in
lunile de iarna. Odata cu rasaritul soarelui, viteza vantului incepe sa creasca pana in
primele ore ale dupa amiezii, cand se produc cele mai mari viteze orare medii, iarna si
toamna, intre orele 1200-1300, iar primavara si vara intre orele 1500-1600.
Spre seara, vitezele incep sa scada. Vantul are viteze mai mici vara si toamna (0,9-
3,5 m/s). Vantul, cu viteza mica aparent, mentine concentratii ridicate de impuritati
in stratul de aer in care a ajuns. In zona de contact dintre zona de fum si straturile
invecinate, se produc pierderi partiale si diluari ale cantitatilor initiale de impuritati.
Fig. nr. 6. - Roza vanturilor – dispersia potentiala a poluantilor
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI

VIITOARE
3.1. Istoricul amplasamentului
suprafata totala de 3529 mp (nr. cadastral 81516-C1, inscris in cartea funciara 81516
UAT Dirmanesti), din care 1590 mp teren cu destinatia curti-constructii, 1216 mp
teren arabil si 723 mp teren arabil.
Zona nu se inscrie in niciuna din situatiile urmatoare:
15
o zone protejate;
o interdictii temporare sau definitive de construire;
o zone de interes public.
3.2. Dezvoltări viitoare

În următorii ani, amplasamentul studiat va fi utilizat pentru desfasurarea
activitatii de service auto cu vopsitorie. Se preconizează funcţionarea obiectivului pe
durata de viata a constructiilor. Aceasta este condiţionată da valabilitatea
autorizaţiilor eliberate de instituţiile de specialitate, de întreţinerea şi exploatarea
corespunzătoare a instalaţiilor şi nu în ultimul rând de producerea unor evenimente
ce pot conduce la întreruperea ativităţii.
4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Prezentarea activităţilor
Activitatea principală a societatii MYH AUTO DELUX S.R.L. - D este:

 Intretinerea si repararea autovehiculelor (service auto cu vopsitorie)” – cod
CAEN 4520
Alte activități desfasurate pe amplasament:

 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule – cod CAEN 4532
4.1.1. Dotari
Investitia a fost realizata pe un teren situat în intravilanul comunei Dirmanesti, sat
Negreni, F.N., judetul Arges, in suprafata totala de 3529 mp, din care 1590 mp teren
cu destinatia curti-constructii, 1216 mp teren arabil si 723 mp teren arabil.
Pentru desfasurarea activitatilor enumerate mai sus, unitatea studiata cuprinde
urmatoarele constructii:
 Cladire service auto C1 cu suprafata de 368 mp, compartimentata in:
spatiu de pregatire si vopsire a autovehiculului;
spatiu verificare/intretinere si reparatii auto;
magazie materii prime (vopsea, primer, degresant, etc.);
16
camera centrala termica, in care se afla o C.T., tip VIADRUS U22, cu
puterea de 50 kW, functionala cu combustibil solid (lemne), si prevazuta
cu cos de evacuare gaze arse in atmosfera cu caracteristicile: H = 6 m si Dn
= 250 mm, in care temperatura maxima a gazelor de ardere este de 320 ºC;
grupuri sanitare si vestiare.
Cladirea este prevazuta cu sifoane de pardoseala si canale betonate prevazute cu
gratar, pentru preluarea apelor rezultate de la spalarea platformei interioare a
acesteia.
 Zona asteptare – (anexa la cladirea service-ului), cu S = circa 180 mp (capacitatea 3
masini), spatiu inchis pe 3 laturi, structura metalica, acoperit cu panouri sandwich
si paviment din beton.
 Zona stocare combustibil solid (lemn) – platforma betonata acoperita.
 Cladire administrativa (birou) cu suprafata de 16 mp, incalzit cu ajutorul unei
sobe cu lemne.
 Separator de hidrocarburi, prevazut cu sita metalica (V = 1,5 mc), pentru epurarea
apelor uzate rezultate de pe amplasament.
 Decantor final (V = 1,5 mc), pentru colectarea apelor rezultate din separatorul de
hidrocarburi. Acesta este vidanjat periodic de catre un operator autorizat, cu care
societatea are incheiat contract.
 Bazin vidanjabil (V = 12 mc), pentru colectarea apelor uzate menajere, rezultate
de la grupurile sanitare. Acesta este vidanjat periodic de catre un operator
autorizat, cu care societatea are incheiat contract.
 Drumuri de acces, platforme carosabile, parcaje. Platforma betonata este realizata
pe toata lungimea cladirii (S = 5 m x 24 m) si are destinatia de spatiu pentru
parcarea autoturismelor.
1) Cladire service auto C1: - constructie compartimentata, dezvoltata pe 1 nivel

structural (Parter inalt), cu suprafata de aprox. S = 368,0 mp., cu structura de
rezistenta din stalpi metalici, cu fundatii izolate din beton, invelitoare tip sarpanta cu
ferme metalice. Peretii laterali sunt realizati din panouri multistrat si acoperisul din
panouri sandwich. Pavimentul spatiilor destinate activitatii de service auto este din
beton acoperit cu rasina epoxilica, cu panta de scurgere catre sifoanul de pardoseala si
canalul betonat cu gratar metalic aflat in interiorul fiecarui spatiu.
Din punct de vedere functional cladirirea cuprinde urmatoarele spatii:
a) spatiu verificare/diagnoza/intretinere si reparatii auto – dotat cu:
 1 elevator electrohidraulic cu 2 coloane, cu capacitatea de ridicare de 4 tone,
inaltimea maxima de ridicare de 1930 mm, timp de ridicare de 25/55 s, P =
2,2 kW. Acesta este necesar pentru inspectia anticoroziva a autovehiculelor si
efectuarea protectiei anticorozive a acestora;
17
 bancuri de lucru complete;
 dispozitiv universal de ridicat hidraulic;
 truse scule, truse chei;
 pistol pneumatic;
 recuperator ulei uzat;
 masina de gaurit;
 bormasina;
 aparat de lipit;
 polizor fix;
 tester acumulatori;
 tester alternatoare;
 aparat mobil de slefuit;
 aparat de debitat (flex);
 aparat de sudura in gaz protector;
 fisete metalice, mese de lucru, menghine.
b) spatiu de pregatire si vopsire a elementelor de caroserie sau a intregului
autovehicul este o zona bicompartimentata destinata desfasurarii acestor activitati
care cuprinde:
 zona de pregatire pentru vopsire cu evacuare totala a aerului - este un spatiu
de lucru delimitat prin perdele fixe si mobile de restul atelierului, pentru a
evita raspandirea si depunerea prafului rezultat din operatiile de slefuire a
suprafetelor pregatite in vederea vopsirii. In cadrul zonei de pregatire (cu
slefuire uscata), exista un grup exhaustare (cu dimensiunile L=3 m, w=1 m,
h=1,7m), pentru retinerea eventualelor particule de praf, necolectate prin
intermediul bratului multienergieavand dimensiunile.
Aceasta zona de pregatire (zona de aspiratie) cuprinde:

 o unitate galvanizata de filtrare a aerului, avand dimensiunile (L=3,1 m,
W=0,6 m, H=1,0 m), prevazuta cu dublu filtru de exhaustare compus din
straturi multiple (primul strat din fibra de sticla si rasini modificate la cald si
stratul al 2-lea format din fibre sintetice si agent de fixare);
 o unitatea galvanizata de exhaustare a aerului, prevazuta cu ventilator
centrifugal actionat de un motor (5,5KW), tubulaturi de evacuare in
atmosfera, a aerului aspirat de ventilator, cu dimensiunile H=6,5 m, S=0,4 x
0,4 m. Eficienta filtrului este de 85%, iar debitul ventilatorului este de Q =
24000 mc/h;
 panou de control electric cu pornire directa a motorului pentru functionarea
intregi unitatii;
18
 o masina de slefuit;
 o masina de polisat;
 un aspirator praf pentru vopsitorie;
 zona de vopsire, cuprinde:

 cabina vopsit – tip MILIBAR 2.0-70.40.28 (Italia), cu dimensiunile L=7,0 m, l
=4,0 m, h=2,78 m, destinata pentru un post de lucru. Corpul cabinei este
realizat din pereti cu grosimea de 40 mm, formati din foi de otel intre care se
afla izolatie din poliuretan ignifuga si termo-acustica. Intrarea principala in
cabina de vopsit, cu dimensiunea totala de 2,7x2,7 mp, este alcatuita din 3
segmente si este prevazuta cu 3 ferestre din sticla securizata laminata.
Tavanul este prevazut cu gratare pentru sustinerea filtrelor, galvanizate,
avand profiluri cu latimea de 2500 mm.
Figura 8 - Cabina de vopsire/uscare MILLIBAR
Cabina este dotata cu:

 pistol vopsire (cu aer comprimat) si raft pentru scule si carlige pentru piese auto;
 podeaua cabinei din beton, cu fosa centrala pentru exhaustare, este prevazuta cu 3
randuri adiacente de gratare, cu lungimea de 5 m si latimea de 2,34 m, completate
cu suporturi verticale si profiluri longitudinale din otel, pentru a sprijini gratarele.
Suprafata gratarelor este alcatuita din 15 gratare din otel galvanizate si sudate, cu o
dimensiune a ochiurilor de 34 x 76 mm, cu inaltimea de 30 mm, avand o capacitate
de sustinere de 800 kg/roata;
 iluminare: tavanul este prevazut cu elemente pentru iluminare, dispuse de-a
lungul tavanului filtrant, constand din 8 elemente (cate 4 pe fiecare parte);
 grup exhaustare (filtrare COV-uri), alcatuit din:
- filtre compus din fibre de sticla lungi combinate cu rasini termoreactive,
dispuse intr-o structura tip labirint pe toata suprafata pardoselii, avand
un grad special de rigiditate, pentru a permite eliminarea aerului in
19
exteriorul cladirii cu ajutorul exhaustoarelor si tubulaturilor de evacuare
aferente; perioada de functionare a filtrului este de 250 ore, acumularea
max. fiind de 3 kg/mp. Eficienta de filtrare reziduu vopsea este de 85 – 95
%, iar viteza de traversare de 1,5 m/s;
- filtru monostrat cu absorbtie progresiva (filtru din rasina polisterica) pe
plafonul cabinei cu o suprafata de 80% din aceasta; perioada de
functionare – 600 ore, iar acumularea maxima de 140 g/mp. Eficienta de
filtrare de 96,5% si viteza de traversare a filtrului de 0,25 m/s.
 panou electric de comanda automat tip Easy Control permitand pornirea directa a
motorului arzatorului si fiind prevazut cu o unitate de comanda pentru faza de
vopsire –ciclu automat (uscare / racire) si un cronograf;
 trapa manuala care regleaza presiunea din interiorul cabinei;
 instrumente si dispozitive de siguranta: 1 manometru cu scala colorata pentru
indicarea presiunii din interiorul presiunii, o electr-valva pentru comanda aerului
comprimat, un termostat de siguranta pentru resetare manuala, un comutator
pentru presiune minima, un comutator pentru presiune maxima, un comutator
pentrucontrolul debitului de aer, o alarma acustica, amplasata pe panoul de
comanda, un set pentru iluminarea de urgenta cu alarma vizuala, doua placute
indicatoare din aluminiu pentru semnalizarea iesirii de urgenta, doua dispozitive
pentru inchiderea usii de serviciu.
Caracteristicile tehnice ale filtrelor cabinei de vopsit

 FILTRU DE PODEA FS1
Descriere:
Filtrul este compus din fibre de sticla lungi, combinate cu rasini termoreactive,
dispuse intr-o structura tip labirint, avand un grad special de rigiditate pentru a
permite eliminarea aerului.
Domeniu de aplicare:
Filtru pentru colectarea particulelor pulverizate in cabina de vopsit si in cadrul
camerelor de depurare cu carbon activ.
Date tehnice:
Compozitie: fibra lunga din sticla.
Tratament: Rasinoase
Calea de intrare a aerului: verde
Calea de iesire a aerului: alba
Greutate: 210 g/mp DIN 53854
Grosime: 50 mm DIN 53855
Permeabilitatea aerului: 920 l/min/20 cmp DIN 53887
Variabilitatea caldurii: stabilitate pana la 180 grade DIN 8279/12
Test de calificare: DIN 24185
Debit de aer: 5400 mc/h
Viteza aerului: 1,50 m/s
20
Rezistenta initiala: 15 Pa
Rezistenta finala recomandata: 250 Pa
Grad de filtrare pentru: Email 93% (metoda gravimetrica); Vopsea: 85%; Lac: 85%
Capacitate de retentie a prafului: 3000 g/mp
Clasificarea filtrului: EU3
 FILTRU DE TAVAN V500MR

Descriere:
Filtru monostrat cu absorbtie progresiva.
Domeniu de aplicare:
Filtru pentru tavanul cabinelor de vopsit.
Date tehnice :
Compozitie: fibra din rasina poliesterica
Tratament: regulator termic - antiexfoliere si depozitare
Greutate: 500 g/mp DIN 53854
Grosime: 20 mm DIN 53855
Permeabilitatea aerului: 180 l/min/20 cmp DIN 53887
Variabilitatea caldurii: stabilitate pana la 100 grade DIN 8279/12
Test de calificare: DIN 24185
Debitul de aer: 900 mc/h
Viteza aerului: 0,25 m/s
Reducere de presiune initiala: 25 Pa
Reducere de presiune recomandata: 400 Pa
Grad de filtrare: 96,5% (metoda gravimetrica)
Grad eficienta: 48% (metoda opacimetrica)
Capacitate de retentie a prafului: 399 g/mp
Clasificarea filtrului: F5(EN 779), EU5 ( EUROVENT 4/5)
In imediata vecinatate a cabinei, sunt instalatiile necesare desfasurarii activitatii

de vopsire:
 bateria filtranta prevazuta cu regulator de presiune, manometru pentru
vizualizarea presiunii, asamblu cu element filtrant care asigura o eficienta de 99% a
calitatii aerului comprimat necesar procesului de vopsire;
 compresorul aer tip Kaeser cu surub si uscator cu refrigerare este prevazut cu un
motor de eficienta ridicata cu P=7,5 kW; debitul de aer asigurat, necesar cabinei de
vopsit este de 7,5 bar;
 recipient vertical de aer sub presiune tip Kaeser, vertical, cu capacitatea de 500 litri,
pentru inmagazinarea aerului in vederea crearii unui flux constant de aer;
 unitate de incalzire/ventilare – unitatea este prevazuta cu cu panouri galvanizate,
ventilator centrifugal cu palete radiale curbate, un motor pentru admisia aerului cu
puterea de 7,5 kW, prefiltre cu buzunare ignifuge. Debitul maxim al ventilatorului
este de 20700 mc la o presiune de 580 Pa. Unitatea de incalzire are o capacitate
calorica de 200 kW, permite recircularea partiala a aerului in timpul fazei de uscare
21
si este prevazuta cu: sonda pentru detectarea monoxidului de carbon si arzator
alimentat cu motorina, cu control modulat al flacarii directe (pentru asigurarea
temperaturii optime de uscare in cabina);
 debitul instalatiei de evacuare aer Q=18800 mc/h (aspirare noxe din cabina prin
filtrul pardoseala);
 debitul instalatiei de admisie aer Q=24500 mc/h (aspira aerul proaspat din exterior
si-l introduce in cabina prin partea superioara).
c) spatiu depozitare materii prime/deseuri de ambalaje periculoase prevazut cu

rastele pe care sunt asezate cutiile de vopsea de diferite culori, cantar electronic si
sistem de ventilatie;
d) camera centralei termice cu functionare pe combustibil solid (lemn);
e) vestiare si grupuri sanitare.
2) Zona de asteptare si depozitare deseuri tehnologice si menajere (anexa la

cladirea service-ului), cu S aprox 180 mp (capacitatea 3 masini), spatiu inchis pe 3
laturi, structura metalica, acoperit cu panouri sandwich si paviment din beton.
3) Birouri.
4) Platforma betonata realizata pe toata lungimea cladirii (S=5mx24m) si avand
destinatia de spatiu pentru parcarea autoturismelor.
Amplasarea obiectivelor mai sus menționate, este prezentată în Plan de încadrare în
zonă și în Planul de situatie (Anexe la documentatie).
4.1.2. Activităti desfăsurate

Societatea comerciala MYH AUTO DELUX S.R.L.-D este infiintata cu scopul
desfasurarii in principal a activitatii de vopsitorie pentru autovehicule, iar in functie
de comenzi a activitati de intretinere si reparatii auto.
Activitatea este asigurata prin utilizarea echipamentelor tehnologice necesare
fluxului de vopsitorie si service-ului auto, din care : 1 cabina de vopsit, 1 baterie
filtranta cu regulator de presiune manometru, 1 post de pregatire, 1 compresor, 1
recipient vertical de aer sub presiune, 1 pistol de vopsit, 1 masina de slefuit, 1 masina
de polisat, 1 aspirator praf pentru vopsitorie, 1 elevator.
Acestea s-au achizitionat in baza finantarii prin Programul National pentru
Dezvoltare Rurala, conform Contract de finantare nr. C
1920062S10863030000/16.01.2018, pentru proiectul «Infiintare Atelier de Vopsitorie
Auto in comuna Dirmanesti, sat Negreni, judetul Arges», urmand ca ultima transa
de plata sa se realizezeze in urma obtinerii autorizatiei de mediu.
Conform certificatului de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului de pe
langa Tribunalul Arges , inregistrat cu Cod Unic de Inregistrare 37933041 din data de
10.07.2017, S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L.-D are ca obiect principal de activitate:
„Intretinerea si repararea autovehiculelor ( service auto cu vopsitorie )” – Cod CAEN
22
4520, iar conform certificatului constatator emis la data de 11.07.2017, are ca activitati
secundare desfasurate la punctul de lucru din Dirmanesti, sat Negreni, f.n., judetul
Arges, urmatoarele:
 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule – cod CAEN
4532
a) Activitatea desfasurata de societate in principal consta in asigurarea serviciilor de

vopsitorie pentru autorvehicule, iar ocazional, in functie de comenzi, in cadrul
societatii se mai pot desfasura si lucrari specifice activitatii de
verificare/diagnoza/intretinere si reparare autovehicule, precum:
 reparatii si reglari ale ansamblurilor mecanice;
 reglari si reparatii ale echipamentului electric si electronic;
 verificare si reparatii curente a sistemului de franare, a sistemului de directiei;
 remedierea defectiunilor la sistemele de alimentare cu carburant;
 remedierea defectiunilor la sistemele pneumatice si hidraulice;
 schimburi de ulei, inlocuiri filtre;
 comert cu piese si accesorii auto.
Activitatea „Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule” – cod

CAEN 4532 are drept scop aprovizionarea de la furnizori cu piese si accesorii auto
aferenta autovehiculelor care necesita reparatii si intretinere in cadrul service-lui,
precum si comercializarea acestora la terti.
In acest sens societatea se aprovizioneaza cu materii prime si auxiliare specifice
desfasurarii activitatilor sus mentionate, materiale pe care le depoziteaza in magazii
in cutii metalice/plastic pe paleti din lemn sau pe rastele metalice, in functie de tipul
acestora.
In cadrul societatii se desfasoara activitatea de coordonare care cuprinde un birou
personal (desfacere, aprovizionare, facturare), prevazut cu soba cu functionare pe
combustibil solid (lemne).
Principalele faze ale procesului tehnologic privind vopsirea caroseriilor

autovehiculelor sau partilor componente ale acestora sunt urmatoarele:
- dezechiparea /demontarea panouri, bare, panouri usi, faruri, geamuri, etc.;
- chituire bruta a zonelor ce prezinta mici deformari ;
- slefuire bruta urmata de o slefuire fina a portiunilor chituite;
- izolarea masinii, pentru a nu gaza piesele care nu se vopsesc;
23
- degresarea caroseriei/partilor componente cu un detergent special in vederea
indepartarii anumitor contaminanti
- aplicarea chitului de cutit care se va realiza la o temperatura de 18-20 ºC, intr-o
perioada de timp cuprinsa intre 15- 30 de minute ;
- aplicarea de fuller (vopsea intermediara) – se realizeaza in vederea sustinerii
stratului final, prin aplicarea cu pensula a fullerului combinat cu diluant (raport
de mixare 1:1), in doua straturi succesive cu grosimea de 40-60 m. Timpul
intermediar de uscare a unui strat este de 1-2 h, pentru o temperatura de lucru
de 20C. Operatia va fi urmata de slefuirea si corectarea cu chit de cutit acolo
unde este cazul ; in aceasta etapa se va aplica acolo unde este cazul banda
adeziva pentru protectia elementelor ce nu vor fi vopsite;
- degresarea finala ;
- aplicarea email-ului acrylic, aplicare care dureaza intre 45-60 minute ;
- vopsirea propiu-zisa a masinii prin aplicarea a 2 straturi de vopsea. Vopsirea
prin pulverizare se realizeaza prin aplicarea cu pistolul a doua staturi de
vopsea (pe baza de apa), intaritor si diluant (raport de mixare 2:1 – 100 parti
volumice vopsea, 50 parti volumice intaritor, 10 parti volumice diluant);
- aplicarea lacului in 2-3 straturi peste vopsea cu scopul de a obtine un produs
rezistenta in timp ;
- uscare vopsea - in timpul etapei de „coacere” (uscare cu aer cald), se realizeaza
o recirculare a aerului. Uscarea finala se realizeaza la o temperatura de 60C,
intr-un interval de timp de 30-45 minute.
Cabina de vopsit si unitatile acesteia reprezinta in principal o structura in care

aerul fortat circula in anumite cantitati si la o anumita temperatura prestabilita.
Cabina este mentinuta in conditii de suprapresiune usoara, comparativ cu mediul
ambiant. Asta inseamna ca aerul care circula la interiorul atelierului nu poate intra in
cabina.
Supra-presiunea cabinei trebuie monitorizata constant, pentru a verifica gradul de
infundare al filtrelor de evacuare de sub gratar.
Toate aparatele de monitorizare si control si semnalizarile pentru piesele electrice
(motoare, aparate de reglare, dispozitivele de reglare a temperaturii, etc.) sunt
grupate impreuna intr-un singur tablou de comanda de tip dulap.
In timpul ciclului de vopsire, aerul proaspat aspirat de la exteriorul atelierului este
prefiltrat, incalzit la temperatura prestabilita, introdus in plenum si re-filtrat prin
filtrele plafonului. Aerul este distribuit uniform, vertical, prin cabina, de sus in jos.
Pigmentii de vopsea in suspensie in aer sunt retinuti de filtrele uscate instalate sub
gratarul podelei. Aerul este evacuat apoi prin canalul de evacuare, acest tip de sistem
permite schimbul total de aer in timpul ciclului de vopsire.
24
In timpul ciclului de coacere, unitatea de incalzire introduce aerul in camera de
prefiltrare, unde acesta este curatat, fiind trecut prin filtre. Aerul, dupa ce trece de
schimbatorul de caldura (pentru unitatile de incalzire cu camera de combustie) sau
dupa ce a fost amestecat cu gazul de combustie (pentru unitatile cu arzator cu ardere
directa), incalzit la temperatura de tratare, este dirijat in plenum-ul cabinei si apoi
prin panourile filtrului plafonului in cabina, de unde se deplaseaza apoi spre
evacuare.
Cand clapeta de comutare a ciclului de operare se gaseste in pozitia ”coacere”, se
poate doza cantitatea de aer necesara pentru a evapora solventii. In unitatile de
incalzire cu recirculare partiala a aerului in cabina, ciclul este reinnoit cu o cantitate
egala de aer proaspat (10% - 15% a volumului total). In unitatile de incalzire cu volum
redus de aer, volumul de aer este redus cu aproximativ 30% din cantitate in cabina in
timpul etapei de vopsire, astfel incat sa poata fi incalzit la temperatura ceruta pentru
faza de coacere.
4.1.3. Bilant de materiale

 Materiale utilizate in activitatea de intretinere / reparatii auto sunt:
 piese auto, subansamble, parti componente ale unor repere auto, elemente de
caroserie, instalatii electrice, corp iluminat - aprovizionate in functie de
comenzile primite, fiecare fiind ambalate in ambalaje de hartie, carton, plastic;
 uleiuri auto (cutie viteza, motor) – aprox. 30 litri/luna (in bidoane plastic 1 si 4
litri).
Aceste materiale fiind achizitionate la comanda, sunt pastrate in spatiu aferent
zonei de diagnoza/verificare.
 Materialele utilizate in activitatea de pregatire, pentru o capacitate de 4-5 masini /
luna sunt:
 chit (aprovizionat in pungi plastic);
 hartie abraziva (discuri);
 hirtie izolat;
 mastic etansare;
 degresant (cutii metalice) – 10 litri/luna.
Aceste materiale sunt pastrate in spatiul pentru depozitarea materiilor prime.
 Materialele utilizate in activitatea de vopsitorie la vopsirea integrala a unui

autoturism sunt:
 fullprimer – 0,5 kg;
 fuller – 2,83 kg,
 vopsea de baza - 3 kg;
25
 vopsea – 2,6 kg;
 lac incolor – 3 kg;
 diluant – 2 litri/luna;
 smirghel (banda).
Produsele chimice sunt aprovizionate in cutii metalice (1 sau 5 litri) si pastrate in
spatiu special amenajat, restrictionat.
Vopseaua, lacul, chitul, degresantul, diluantul si motorina folosita ca si
combustibil la arzatorul aferent cabinei de vopsire, sunt preparate chimice, in
componenta carora, in functie de tipul lor se gasesc: amestec de rasini sintetice si/sau
solventi .
Aceste substante sunt clasificate ca un produs periculos, iar conform fiselor cu date
de securitate, riscurile care pot apare la utilizarea lor sunt mentionate in tabelul de
mai jos:
Denumire Clasificare Mod de
Cantitate Fraze de
Nr. substanţă Stare stocare
maxima pericol/Fraze de
crt. periculoasa fizică
stocată precautie
comercializata
Lichid extrem de
inflamabil. Provoacă
iritarea pielii.
Periculos daca e
inhalat. Poate fi
H226,H315, H332,
mortal în caz de
H304, H351, H373, Butoi
înghiţire şi de
H411 metalic in
Motorină lichidă 200 litri pătrundere în căile
P202, P210, P240, spatiu
respiratorii. Poate
1. P280, P261, P271, inchis.
provoca cancer. Poate
P273
cauza expunere
prelungita si repetata.
Toxic pentru mediul
acvatic cu efecte pe
termen lung.
Lichid si vapori
inflamabili.
H226, H317, H361, Poate provoca o
Cutii
Vopsea H412 reactie alergica a
metalice
STANDARD lichida 40 litri EUH066, EUH205 pielii. Susceptibil de a
2. in spatiu
VOC CLEAR P201, P210, P261, dauna fatului. Nociv
inchis.
P273, P403 pentru mediul acvatic
cu efecte pe termen
lung.
H226, H302, H312, Lichid si vapori
Cutii
CROMAX H314, H315, H318, inflamabili.
metalice
3. WATERBORNE lichida 30 litri H331, H332, H335, Nociv in caz de
in spatiu
BASECTAD H336 inghitire. Provoaca
inchis.
P280, P305, P351, arsuri grave ale pielii
26
P338 si lezarea ochilor.
Provoaca leziuni
oculare grave.
Provoaca iritarea
pielii.
Provoaca iritarea
grava a ochilor. Poate
provoca somnolenta.
Periculozitate cronică
Diluant H411, H304, H226, Bidoane
lichida 10 litri pentru mediul
H315, H373, H336 plastic in
acvatic. Inhalarea sa
4. spatiu
este periculoasă.
inchis.
Lichide inflamabile.
m Provoaca iritarea
pielii. Toxicitate
specifică asupra
anumitor organe.
Toxicitate specifică cu
efecte de somnolenţă
şi ameţeală
H226, H300, H304, Lichid si vapori

H315, H319, H332, inflamabili. Bidoane
Chit poliesteric H361d, H372, H335, Mortal in caz de plastic in
5. vascos 20 litri
universal/fin H412 inghitire. spatiu
P101, P102, P210, Provoaca iritarea inchis.
P241, P303 pielii.
Provoaca iritarea
grava a ochilor.
Susceptibil de a
dauna fatului. Nociv
pentru mediul acvatic
cu efecte pe termen
lung.
Lichid si vapori
inflamabili.
Mortal in caz de
inghitire.
H226, H300, H304,
Provoaca iritarea
H315, H319, H332, Cutii
pielii.
Chit poliesteric H361d, H372, H335, platic in
vascos 25 kg Provoaca iritarea
6. cu fibra de sticla H412 spatiu
grava a ochilor.
P101, P102, P210, inchis.
Susceptibil de a
P241, P303
dauna fatului.nociv
cu efecte pe termen
lung
H 255, H 304, H 411, Lichid foarte Bidoane
Degresant H 315, H 336 inflamabil. Provoaca plastic in
lichida 10 litri
antisiliconic P101, P102, P210, iritarea pielii. spatiu
P241, P303 Poate provoca inchis.
27
somnolenta si
ameteala. Poate fi
7. mortal in caz de
inghitire. Toxic
cu efecte pe termen
lung.
Uleiuri auto de Provoacă o iritare
Bidoane
motor (Castrol H319 gravă a ochilor.
plastic in
8 Vecton Long lichida 30 litri P280
spatiu
Drain 10W-40 P264
inchis t.
E7)
 Combustibili utilizati:
 lemn, depozitat in spatiul special amenajat, pentru functionarea centralei
termice, existenta pe amplasament;
 motorina (pentru functionarea arzatorului aferent cabinei de vopsit), stocata in
butoi metalic/canistra metalica, amplasat in spatiul pentru depozitarea
substantelor periculoase.
Carburantii utilizati pentru mijloacele auto din dotare se alimenteaza direct de la
statiile de distributie specializate (acestia nu se stocheaza pe amplasament).
Toate materiile prime, materialele, deseurile se gasesc stocate conform normelor in
vigoare de securitate, sanatate in munca, de prevenire si stingere a incendiilor.
Spatiile de stocare sunt dotate si amenajate astfel incat sa nu afecteze calitatea
factorilor de mediu, fiind prevazute cu platforma betonata.
4.1.4. Alimentarea cu utilități

 Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate
Alimentarea cu apa a obiectivelor service-ului auto se realizeaza printr-un
bransament la conducta de alimentare cu apa existenta a comunei Darmanesti,
judetul Arges. Bransamentul este realizat din conducta PEHD cu D 32 x 1,9 mm, iar
pe acesta, in incinta societatii se afla un camin in care este montat un apometru (Dn =
20 mm).
Furnizarea apei este asigurata in baza Contractului nr. 2626/25.07.2018, incheiat cu
Primaria Comunei Darmanesti.
Apa este utilizata in scop potabil si menajer de angajatii societatii si persoane
aflate in tranzit, precum si la spalarea platformei din incinta service-ului.
In urma desfasurarii activitatii in cadrul societatii, rezulta urmatoarele categorii de
ape :
 ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare – sunt colectate prin
intermediul unei retele de canalizare menajera si evacuate intr-un bazin betonat
vidanjabil (V=12 mc), amplasat sub pavimentul zonei de depozitare material lemnos;
28
 apele uzate tehnologice, rezultate din spalarea pardoselilor atelierelor de
intretinere/reparatii auto si spatiului de pregatire si vopsire autovehicule, sunt
colectate prin sifoanele de pardoseala si conduse catre canale betonate cu gratar,
situate in fiecare spatiu, de unde printr-o conducta ingropata, sunt descarcate intr-un
bazin betonat vidanjabil, cu rol de decantare si retentie (V= 1,5 mc), amplasat langa
cladirea service-ului, dupa ce sunt epurate in prealabil cu ajutorul separatorului de
hidrocarburi, prevazut cu sita metalica (V = 1,5 mc). Decantorul final este vidanjat
periodic de catre un operator autorizat, cu care societatea are incheiat contract;
 apele pluviale de pe acoperis, colectate prin sistemul de jheaburi si burlane,
sunt directionate gravitational la suprafata terenului.
 Energie electrică
Energia energia electrica, se face prin intermediul unui bransament la reteaua
electrica existenta in zona. Amplasamentul nu dispune de alimentare cu gazele
naturale.
 Energie termica
Apa calda menajera si agentul termic (pentru încălzirea spaţiilor clădirii) sunt
asigurate de centrala termica proprie, tip VIADRUS U22, cu puterea de 50 kW,
functionala cu combustibil solid (lemne), si prevazuta cu cos de evacuare gaze arse in
atmosfera cu caracteristicile: H = 6 m si Dn = 250 mm, in care temperatura maxima a
gazelor de ardere este de 320 ºC.
4.1.5. Regimul de lucru

Programul de functionare al unitatii de alimentatie publica este de 14 ore/zi ( 8 00 -
2200), 5 zile/sapt, 250 zile/an.
4.1.6. Evacuări în mediu din cadrul activităţilor analizate

Evacuările în mediu, din activităţile care se desfăşoară pe amplasamentul S.C.
MYH AUTO DELUX S.R.L. - D, constau în:
 Evacuări de ape uzate

Din activităţile specifice ce se desfăşoară în cadrul obiectivului rezultă următoarele
tipuri de ape uzate:
29
 Indicatorii de calitate ai apelor uzate (menajere si ape rezultate de la spalarea
platformei interioare a service-ului) colectate in bazine vidanjabile, trebuie sa se
incadreaze in valorile maxime admise prevazute in legislatia nationala (HG 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate modificata prin HG 352/2005 – NTPA 002/2005), respectiv:
Nr. Unitatea Valori admise

Indicatori de Metoda de analiză
crt. de cf. NTPA
calitate utilizată
măsură 002/2005
1. pH Unit. pH 6,5-8,5 SR IS 10523/97
2. MTS Mg/l 350 SR EN 872/2005
3. CBO5 Mg/l 300 SR EN 1899-1/2003
4. CCO-Cr Mg/l 500 SR ISO 6060/96
5. NH4+ Mg/l 30 SR ISO 7150-1/2001
SR EN ISO
6. Ptotal Mg/l 5
6878/2005
SR EN ISO 7393-
7. Clor liber Mg/l 0,5
1,2,3:2002
Substante exteractibile cu eter de
8. Mg/l 30 SR 7587-96
petrol
9. Detergenti Mg/l 25 SR EN 903/2003
 Emisii în atmosferă
În cadrul activităţilor desfășurate pe amplasamentul societatii MYH AUTO
DELUX S.R.L. - D exista urmatoarele surse dirijate de evacuare noxe in atmosfera:
 Centrala termica:
o cos de evacuare gaze arse in atmosfera cu caracteristicile: H = 6 m si Dn = 250
mm, aferent centralei termice tip VIADRUS U22, cu puterea Pt = 50 kW,
functionala cu combustibil solid (lemne);
 Cabina de vopsit:
 Zona de pregatire pentru vopsire cu evacuare totala a aerului:
o o unitate galvanizata de filtrare a aerului, avand dimensiunile (L=3,1 m,
straturi multiple (primul strat din fibra de sticla si rasini modificate la cald
si stratul al 2-lea format din fibre sintetice si agent de fixare);
30
o o unitatea galvanizata de exhaustare a aerului, prevazuta cu ventilator
centrifugal actionat de un motor (5,5KW), tubulatura metalica de evacuare
noxe in atmosfera, a aerului aspirat de ventilator, cu dimensiunile H=6,5 m,
S=0,4 x 0,4 m. Eficienta filtrului este de 85%, iar debitul ventilatorului este
de Q = 24000 mc/h;
o un aspirator praf pentru vopsitorie;
 Zona de vopsire:
o grup exhaustare (filtrare COV-uri), alcatuit din:
max. fiind de 3 kg/mp. Eficienta de filtrare reziduu vopsea este de 85 –
95 %, iar viteza de traversare de 1,5 m/s. Tubulatura metalica de
evacuare noxe in atmosfera are caracteristicile: S= 0,7 m x 0,7 m si H =
6,5 m;
o bateria filtranta prevazuta cu regulator de presiune, manometru pentru
vizualizarea presiunii, asamblu cu element filtrant care asigura o eficienta
de 99% a calitatii aerului comprimat necesar procesului de vopsire;
 Unitate de incalzire/ventilare (arzator alimentat cu motorina, cu control
modulat al flacarii directe):
o cos de evacuare gaze arse in atmosfera cu caracteristicile: H = 6,5 m si Dn =
250 mm, aferent arzatorului cabinei de vopsit;
 Emisiile in aer rezultate in urma desfasurarii procesului de ardere a

combustibililor (lichizi – motorina si solizi – lemn) nu vor depasi valorile limita de
emisie ale poluantilor specifici, stabilite in tabelul de mai jos, conform Ordinului
M.A.P.P.M. nr. 462/1993- conditii tehnice privind protectia atmosferei:
Denumire sursa de emisie Indicatori specifici Valori Limita de Emisie
(mg/Nmc)
- cos de evacuare gaze arse, cu Monoxid de carbon (CO) 170
caracteristicile: H = 6,5 m, Dn Oxizi de sulf (SO2) 1700
= 250 mm, aferent arzatorului Oxizi de azot (NO2) 450
cabinei de vopsit, functional Pulberi 50
cu motorina.
- cos de evacuare gaze arse, din Monoxid de carbon (CO) 250
inox, cu caracteristicile: H = 6 Oxizi de sulf (SO2) 2000
m si Dn = 250 mm, aferent Oxizi de azot (NO2) 500
31
(mg/Nmc)
centralei termice, cu puterea Pt Pulberi
= 50 kW, functionala cu 100
 Emisiile in aer rezultate in urma desfasurarii procesului de vopsire cu vopsea

lichida pe baza de apa nu vor depasi valorile limita de emisie ale poluantilor specifici
stabilite in tabelul de mai jos, conform Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/1993- conditii
tehnice privind protectia atmosferei:
Valori Limita de
Denumire sursa de emisie Indicatori
Emisie
- tubulatura metalica de evacuare noxe in Substante organice sub 100 mg/Nmc
atmosfera, cu dimensiunile: H=6,5 m, forma de gaze,vapori
S=0,4 x 0,4 m, aferenta zonei de pregatire sau pulberi clasa 2
pentru vopsire; Substante organice sub 150 mg/Nmc
- tubulatura metalica de evacuare noxe in forma de gaze,vapori
atmosfera cu dimensiunile: H=6,5 m, S= sau pulberi clasa 3
0,7 m x 0,7 m, aferenta zonei de vopsire;
Pulberi totale 50 mg/mc
 Emisiile fugitive se vor determina ca imisii la limita amplasamentului; acestea

nu vor depăşi valorile stabilite de Legea 104/15.06.2011 privind calitatea aerului
inconjurator, respectiv:
Indicator Perioada de mediere Valoare
Limita
SO2 24 h 125 μg/mc
NO2 1h 200 μg/mc
Particule în suspensie (PM10) 24 h 50 µg/mc
CO Val. max. zilnica a mediilor pe 8 ore 10 mg/mc
 Deşeuri
Gestionarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile legale cuprinse in
Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor. Legea stabileste
masurile necesare pentru protectia mediului si a sanatatii populatiei, prin prevenirea
sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea si gestionarea deseurilor si
prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficientei folosirii
acestora.
Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune în pericol sanatatea
umana si fara a dauna mediului, în special:
a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora;
b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
32
Oportunitatile de minimizare a generarii deseurilor si recuperarea, reutilizarea si
reciclarea materialelor reutilizabile au fost identificate, urmarindu – se realizarea
actiunilor:
 identificarea continua si punerea în practica a posibilitatilor de prevenire a
generarii deseurilor;
 participarea activa si angajamentul personalului la toate nivelele, inclusiv sugestii
din partea personalului;
 monitorizarea utilizarii materialelor;
 analiza utilizarii materiilor prime;
 evaluarea oportunitatii de reducere a deseurilor prin:
- schitarea procesului;
- balanta de masa a materiilor;
 reducerea cantitatilor de deseuri, care se trimit la eliminare/depozitare finala prin
identificarea posibilitatilor de recuperare;
 valorificarea deseurilor din carton si mase plastice;
 valorificarea deseurilor feroase.
Din activitătile desfăsurate pe amplasamentul societatii MYH AUTO DELUX
S.R.L. - D, sunt generate următoarele tipuri de deseuri:
- deseuri menajere si asimilabile din activitatea administrativa;
- deseuri industriale rezultate din fluxurile de productie (service auto cu vopsitorie).
4.2. Materiale de constructii

Sistemul constructiv al obiectivelor analizate
 Cladire service auto C1 - constructie dezvoltata pe 1 nivel structural (Parter inalt),
cu suprafata de aprox. S = 368,0 mp., cu structura de rezistenta din stalpi metalici,
cu fundatii izolate din beton, invelitoare tip sarpanta cu ferme metalice. Peretii
laterali sunt realizati din panouri multistrat si acoperisul din panouri sandwich.
Pavimentul spatiilor destinate activitatii de service auto este din beton acoperit cu
rasina epoxilica, cu panta de scurgere catre sifoanul de pardoseala si canalul
betonat cu gratar metalic aflat in interiorul fiecarui spatiu. Cladirea este
compartimentata in:
 spatiu de pregatire si vopsire a autovehiculului;
 spatiu verificare/intretinere si reparatii auto;
 magazie materii prime (vopsea, primer, degresant, etc.);
 camera centrala termica;
 grupuri sanitare si vestiare.
33
 Zona asteptare – (anexa la cladirea service-ului), cu S = circa 180 mp (capacitatea 3
masini), spatiu inchis pe 3 laturi, structura metalica, acoperit cu panouri sandwich
si paviment din beton.
 Cabina de vopsit – tip MILIBAR 2.0-70.40.28 (Italia), cu dimensiunile L=7,0 m, l
=4,0 m, h=2,78 m, destinata pentru un post de lucru - corpul cabinei este realizat
din pereti cu grosimea de 40 mm, formati din foi de otel intre care se afla izolatie
din poliuretan ignifuga si termo-acustica. Intrarea principala in cabina de vopsit,
cu dimensiunea totala de 2,7x2,7 mp, este alcatuita din 3 segmente si este
prevazuta cu 3 ferestre din sticla securizata laminata. Tavanul este prevazut cu
gratare pentru sustinerea filtrelor, galvanizate, avand profiluri cu latimea de 2500
mm. Podeaua cabinei este din beton, cu fosa centrala pentru exhaustare, si este
prevazuta cu 3 randuri adiacente de gratare, cu lungimea de 5 m si latimea de 2,34
m, completate cu suporturi verticale si profiluri longitudinale din otel, pentru a
sprijini gratarele.
 Zona stocare combustibil solid (lemn) – platforma betonata acoperita.
 Cladire administrativa (birou), constructie din zidarie, cu suprafata de 16 mp.
 Platforma betonata este realizata pe toata lungimea cladirii (S = 5 m x 24 m) si are
destinatia de spatiu pentru parcarea autoturismelor.
4.3. Stocarea materialelor

Pe amplasamentul societatii S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L. - D sunt prevăzute
spaț ii destinate stocarii temporare a materiilor prime, materialelor auxiliare,
combustibililor (lichid - motorina si solid - lemne) si deseurilor.
Acestea sunt prevazute integral cu platforma betonata pentru evitarea
eventualelor scurgeri accidentale.
Substantele si amestecurile chimice folosite in desfasurarea activitatii pe
amplasamentul analizat sunt stocate temporar intr-un spatiu inchis restrictionat,
special amenajat, prevazut integral cu paviment din beton, din cadrul cladirii service-
ului, astfel incit sa se elimine orice posibilitate de poluare a mediului.
Stocarea temporara si selectiva a deseurilor nepericuloase generate se realizeaza in
europubele, containere din plastic si metalice, butoaie metalice, asezate pe platforma
betonata, in vederea predarii periodice a lor la agenti economici autorizati cu care
societatea are incheiat contract.
Pe amplasament nu sunt amenajate spatii de stocare de categoria C de pericol de
incendiu sau cu suprafete mai mari de 36 mp.
 CONCLUZII
Avandu-se in vedere dotarile si amenajarile existente pe amplasament si
respectarea tuturor prevederilor legislatiei de mediu, se poate concluziona ca
34
societatea comerciala MYH AUTO DELUX S.R.L. - D, prin activitatile sale, in
conditii normale de functionare, nu afecteaza factorii de mediu.
4.4. Emisii in atmosfera

(mg/Nmc)
caracteristicile: H = 6,5 m, Dn Oxizi de sulf (SO2) 1700
= 250 mm, aferent arzatorului Oxizi de azot (NO2) 450
cabinei de vopsit, functional Pulberi 50
cu motorina.
inox, cu caracteristicile: H = 6 Oxizi de sulf (SO2) 2000
m si Dn = 250 mm, aferent Oxizi de azot (NO2) 500
centralei termice, cu puterea Pt Pulberi
= 50 kW, functionala cu 100

Valori Limita de
Emisie
- tubulatura metalica de evacuare noxe Substante organice sub 100 mg/Nmc
in atmosfera, cu dimensiunile: H=6,5 forma de gaze,vapori
m, S=0,4 x 0,4 m, aferenta zonei de sau pulberi clasa 2
pregatire pentru vopsire; Substante organice sub 150 mg/Nmc
- tubulatura metalica de evacuare noxe forma de gaze,vapori
in atmosfera cu dimensiunile: H=6,5 sau pulberi clasa 3
m, S= 0,7 m x 0,7 m, aferenta zonei de
vopsire;

Limita
SO2 24 h 125 μg/mc
NO2 1h 200 μg/mc
35
Limita
 CONCLUZII
Având în vedere specificul activităților desfășurate pe amplasament și măsurile
tehnice adoptate, se poate concluziona că activitatea desfășurata de societatea
comerciala MYH AUTO DELUX S.R.L. - D pe amplasamentul studiat nu induce un
impact negativ asupra atmosferei din zona.
4.5. Alimentarea cu apa, efluenti
4.5.1. Alimentarea cu apă si evacuarea apelor uzate

Alimentarea cu apa a obiectivelor service-ului auto se realizeaza printr-un
bransament la conducta de alimentare cu apa existenta a comunei Darmanesti,
judetul Arges. Bransamentul este realizat din conducta PEHD cu D 32 x 1,9 mm, iar
pe acesta, in incinta societatii se afla un camin in care este montat un apometru (Dn =
20 mm).
Furnizarea apei este asigurata in baza Contractului nr. 2626/25.07.2018, incheiat cu
Primaria Comunei Darmanesti.
Apa este utilizata in scop potabil si menajer de angajatii societatii si persoane
aflate in tranzit, precum si la spalarea platformei din incinta service-ului.
In urma desfasurarii activitatii in cadrul societatii, rezulta urmatoarele categorii de
ape :
4.5.2. Monitorizarea evacuărilor de ape

a) Ape menajere si ape rezultate de la spalarea platformelor:
36
platformei interioare a service-ului auto cu vopsitorie), colectate in bazine vidanjabile,
trebuie sa se incadreaze in valorile maxime admise prevazute in legislatia nationala
(HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in
mediul acvatic a apelor uzate modificata prin HG 352/2005 – NTPA 002/2005),
respectiv:
crt. de cf. NTPA
calitate utilizată
măsură 002/2005
1. pH Unit. pH 6,5-8,5 SR IS 10523/97
2. MTS Mg/l 350 SR EN 872/2005
3. CBO5 Mg/l 300 SR EN 1899-1/2003
4. CCO-Cr Mg/l 500 SR ISO 6060/96
5. NH4+ Mg/l 30 SR ISO 7150-1/2001
SR EN ISO
6. Ptotal Mg/l 5
6878/2005
SR EN ISO 7393-
1,2,3:2002
Substante exteractibile cu eter de
8. Mg/l 30 SR 7587-96
petrol
b) Ape meteorice
Apele meteorice se scurg liber la suprafata terenului.
Indicatorii de calitate ai apelor pluviale se vor incadra in limite maxime admise,
stabilite conform NTPA – 001/2005 aprobat prin H.G. nr. 188/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare.
 CONCLUZII
Tipurile de ape evacuate din cadrul societatii comerciale MYH AUTO DELUX S.R.L. - D
sunt:
– ape rezultate de la spalarea platformei interioare a service-ului auto cu vopsitorie;
– ape uzate menajere;
– ape pluviale.
Obiectivul analizat nu va avea impact asupra conditiilor hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului, neexistand posibilitatea unor infiltratii in
panza freatica, datorita caracteristicilor constructive: constructiile existente sunt
amplasate pe platforma betonata.
tehnice adoptate, se poate concluziona că activitatea desfășurata de societatea MYH
AUTO DELUX S.R.L. - D pe amplasamentul studiat nu induce un impact negativ
asupra factorului de mediu apa.
37
4.6. Producerea si eliminarea deseurilor
4.6.1. Surse, cantităţi, caracteristici

Gestionarea şi monitorizarea deşeurilor rezultate din activitatea desfăşurata pe
amplasamentul societatii MYH AUTO DELUX S.R.L. - D din comuna Dirmanesti, sat
Negreni, F.N., judeţul Argeş respectă următoarea legislaţie:
 Legea nr. 211/2011 – privind regimul deşeurilor, modificată prin Legea nr.
187/2012 și O.U.G. nr. 68/2016;
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 74/17.07.2018 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015
privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje si a
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu;
 Decizia Comisiei 2014/955/UE din 18.12.2014 de modificare a Deciziei
2000/532/CE de stabilire a unei liste de deseuri in temeiul Directivei 2008/98/CE
a Parlamentului European si a Consiliului;
 H.G. nr. 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, modificată şi completată prin
H.G. nr. 210/2007;
 H.G. nr. 1061/2008 – privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe
teritoriul României;
 Ordinul M.M.G.A. nr. 757/2004 – pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul nr. 1.230/2005;
 Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor
de ambalaje, modificată și completată prin O.U.G. nr. 38/2016;
 Ordinul nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la
ambalaje si deşeuri de ambalaje;
 Legea nr. 51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată în
2013, cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 101/2006 – Legea serviciului de salubrizare a localităţilor, republicată în
2014, modificată şi completată de O.U.G. nr. 92/2007, Legea nr. 224/2008, Legea
nr. 99/2014 și O.U.G. nr. 58/2016
şi toate normativele care decurg din acestea.
Din activitătile desfăsurate pe amplasamentul societatii MYH AUTO DELUX

S.R.L. - D, sunt generate următoarele tipuri de deseuri:
- deseuri menajere si asimilabile din activitatea administrativa;
- deseuri industriale rezultate din fluxurile de productie.
 Deşeuri produse, colectate, stocate temporar: (tipuri, cantităţi, mod de depozitare)

conform Deciziei Comisiei nr. 955/2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de
stabilire a unei liste de deseuri in temeiul Directivei 2008/98/CE a parlamentului
European si a Consiliului:
38
Cod deseu/ Cod Denumire deseu/ Stare Instalatie/ sectie Cantitate Stocare
deseu conf. Cod deseu conf. fizica estimata temporara
Decizia 955/2014 Decizia 955/2014
20 03 01 Deseuri municipale solida Intreaga unitate 1 mc/luna Europubela
amestecate
15 01 01 Intreaga unitate 5 kg/luna Europubela
Ambalaje de hartie si asezata pe
solida
carton platforma
betonata
15 01 02 Ambalaje de solida Intreaga unitate 5 kg/luna Europubela
materiale plastice asezata pe
platforma
betonata
15 01 10* Ambalaje care conțin solida atelier 12 kg/luna Container
reziduuri de service/vopsitorie asezatin
substanțe spatiu
periculoase sau sunt inchis si
contaminate cu betonat.
substanțe
periculoase
15 02 02* Absorbanți, solida atelier 5 kg/luna Container
materiale filtrante service/vopsitorie asezatin
(inclusiv filtre de spatiu
ulei nespecificate în inchis si
altă parte), materiale betonat.
de lustruire și
îmbrăcăminte de
protecție
contaminate cu
substanțe
periculoase
08 01 11* Deșeuri de vopsele și solida activitatea de 0,5 kg/luna Cutii
lacuri cu conținut de vopsire speciale, in
solvenți organici sau spatiu
alte substanțe special
periculoase amenajat
11 01 14 Deșeuri de lichida atelier 0,5 kg/luna Cutii
degresare, altele service/vopsitorie speciale, in
decât cele specificate spatiu
la 11 01 13* special
amenajat
16 01 19 Materiale plastice solida atelier service 5 kg/luna Container
asezat pe
platforma
betonata
16 01 14* Fluide antigel cu lichida atelier service 2 kg/luna Butoi
conţinut de substanţe metalic pe
periculoase platforma
betonata
16 01 03 Anvelope scoase din solida atelier service 2 Platforma
uz bucati/luna betonata
39
16 06 02* Baterii cu Ni-Cd solida atelier service 2 Platforma
bucati/luna betonata
13 02 05* Uleiuri minerale lichida atelier service 12 l/ luna Recipient
neclorurate de motor, plastic de
de transmisie şi de 1000 litri.
ungere
16 01 12 Placute de frâna, solida atelier service 5 kg/luna Container
altele decât cele asezat pe
specificate la 16 01 11 platforma
betonata
16 01 17 Metale feroase solida atelier service 10 kg/luna Container
metalic
asezat pe
platforma
betonata
16 01 18 Metale neferoase solida atelier service 1 kg/luna Container
asezat pe
platforma
betonata
16 01 20 Sticla solida atelier service 3 kg/luna Container
asezat pe
platforma
betonata
16 01 13* Lichide de frana lichida atelier service 2 l/ luna Butoaie
metalice
16 01 07* Filtre de ulei solida atelier service 3 kg/luna Container
asezat pe
platforma
betonata
13 05 02* Nămoluri de la solida Separator de 5 kg/luna Container
separatoarele hidrocarburi + asezat pe
ulei/apa decantor platforma
betonata
Deşeurile vor fi colectate separat, pe categorii, in locuri amenajate special, evidenta

lor realizându-se in conformitate cu prevederile H.G. 856/2002.
La data efectuarii prezentului bilant, pe amplasamentul studiat nu au fost
identificate depozitari necontrolate de deseuri.
4.6.2. Gestionarea deşeurilor

Gestionarea și monitorizarea deșeurilor rezultate din activitățile desfășurate pe
amplasamentul analizat va urmări respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011 privind
regimul deșeurilor, modificată prin Legea nr. 187/2012, republicată în 28 Martie 2014.
In gestionarea deșeurilor se urmărește a nu se pune în pericol sănătatea umană și
fără a dăuna mediului, în special:
- fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, subsol, freatic, faună sau floră;
- fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
- fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
40
Deșeurile generate pe amplasamentul MYH AUTO DELUX S.R.L. - D, nu vor fi
abandonate. Containerele pentru stocarea temporara a deseurilor nepericuloase
generate vor fi inscripționate, verificate periodic și în cazul constatării unei avarieri
vor fi înlocuite.
De asemenea, deșeurile generate pe amplasament sunt valorificate sau eliminate
prin predarea către firme specializate, autorizate în valorificarea sau eliminarea
deșeurilor.
Deșeurile menajere sunt eliminate la un depozit ecologic autorizat, prin firmă
specializată, autorizată în preluarea deșeurilor de acest tip.
Metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deseurilor trebuie sa nu puna
in pericol sanatatea populatiei si a mediului, respectand in mod deosebit urmatoarele:
 sa nu prezinte riscuri pentru apa, aer, sol, fauna sau vegetatie;
 sa nu produca poluare fonica sau miros neplacut;
 sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.
Monitorizarea deşeurilor se va realiza pe tipuri de deşeuri generate, în

conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
pentru aprobarea listei ce cuprinde deşeuri, inclusiv deşeurile periculoase, modificatǎ
prin HG 210/2007.
Evidenta deseurilor va contine urmatoarele informatii:
 Tipul deseului
 Codul deseului
 Instalatia producatoare
 Cantitatea produsa
 Data evacuarii deseului din instalatie
 Modul de stocare
 Data predarii deseului
 Cantitatea predata catre transportator
 Date privind expeditiile
 Date privind orice amestecare a deseurilor
Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza în conformitate

cu prevederile Legii nr. 249/2015 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de
gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Raportarea datelor referitoare la
ambalaje şi deşeuri de ambalaje, cǎtre autoritǎţile competente pentru protecţia
mediului se va realiza în conformitate cu OM nr. 794/2012 privind procedura de
raportare a datelor referitor la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.
 NOTA:
 Titularul activitatii are obligatia sa incheie contracte cu agenti economici
autorizati, pentru preluarea tuturor tipurilor de deseuri
41
colectate/tratate/rezultate din desfasurarea activitatii pe amplasament.
 Titularul activitatii are obligatia evitarii producerii deseurilor, insa in cazul in
care aceasta nu poate fi evitata, valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate
tehnica si economica, eliminarea acestora, evitandu-se impactul asupra mediului.
 CONCLUZII:
Modul de gestionare a deşeurilor rezultate în urma desfăşurării activităţii care

constituie subiectul prezentului Bilanţ de mediu, arată:
 Deşeurile provenite din activitatea analizată sunt evacuate controlat, fără a
genera impact de mediu semnificativ asupra solului sau apei freatice prin stocări /
depozitări necorespunzătoare.
4.7. Protectia biodiversitatii, ecosistemelor si ocrotirea naturii
4.7.1. Vegetatia
Din punct de vedere stratigrafic, zona este constituita din depozite cuaternar-
superioare (Holocen).
Petrografic, elementele de nisip si pietris sunt constituite din cuartite, gnaise si
sisturi cristaline erodate si transportate din cristalul Meridionalilor, cat si elemente
remaniate din rocile sedimentare (conglomerate si gresii).
Complexul util este acoperit de sol vegetal, nisipuri prafoase (uneori argiloase),
holocene, cu grosimi medii de 0,50 m.
Structural, zona de amplasament este situata la limita dintre aripa externa a
avantfosei carpatice si marea unitate de vorland cunoscuta sub denumirea de
Platforma Moesica.
Fundamentul Platformei Moesice este relativ complex si insumeaza mai multe
momente de structurogeneza, care diferentiaza si delimiteaza perioadele in care
zonele de sedimentare si-au schimbat substantial dispunerea areala si directiile
preferentiale.
Formatiunile de cuvertura de la suprafata, care prezinta interes din punct de
vedere al rezervelor de ape subterane freatice din cuprinsul luncii Argesului, apartin
ca varsta partii terminale a Cuaternarului, reprezentat prin etajul Holocen inferior si
Holocen superior.
Petrografic, elementele de nisip si pietris sunt constituite din cuartite+cuart
(59,58%), gnaise+micasisturi (37,48%), pegmatite (2,58% ), silice coloidala (0,36%), cat
si elemente remaniate din rocile sedimentare (conglomerate si gresii).
Complexul util este acoperit de sol vegetal, nisipuri prafoase (uneori argiloase),
holocene, cu grosimi medii de 0.4-0.5 m.
In muscelele Argesului sunt caracteristice solurile silvestre submontane datorită
marii extensiuni a suprafetei ocupate de păduri odinioară, mai concret soluri brune
podzolice, asociate cu solurile podzolice argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune si
brune acide (în functie de relief si rocă).
42
Acestor soluri li se asociază, pe alocuri, pseudorendzine si soluri negre de faneată
umedă dezvoltate pe sedimente argiloase (marne si argilomarne) cunoscute si sub
numele de soluri negre „de muscele".
In Romania, solurile brun-roscate luvice (podzolite) se intalnesc in acelasi areal cu
solurile brun roscate, in partea de sud si sud-vest a tarii, deci la limita superioară a
zonei de formare a cernoziomurilor argiloiluviale, in Oltenia si Muntenia.
Solurile argiloiluviale brune luvice si luvisolurile, pseudogleice si pseudogleizate,
se deosebesc de cele brun-roscate prin aparitia procesului de podzolire însotit, în mod
obisnuit, si de pseudogleizare.
Relieful, in conditiile caruia s-au format si evoluat solurile brun roscate luvice, ca
si in cazul solurilor brun-roscate, este predominant alcatuit din campii piemontane
terminale, plane si de terase in cadrul carora ocupa suprafete de teren mai slab
drenate cu frecvente denivelari, aflate sub influenta unor cantitati mai mari de apa ce
percoleaza solul.
Materialul parental este reprezentat prin loess si depozite loessoide, ca roci
caracteristice, dar se pot forma si pe nisipuri, luturi si argile.
Clima se caracterizeaza prin resurse termice si hidrice asemanatoare cu cele din
arealul solurilor brun roscate (10-11ºC si de 550-660 mm precipitatii), indicele de
ariditate in acest caz urcand pana la circa 30.
Desi arealul climatic este comun cu cel al solurilor brun-roscate si brune
argiloiluviale, solurile brun roscate luvice sunt legate mai mult de arealele mai umede
ale zonei, cu conditii de regim hidric intens percolativ.
Vegetatia caracteristica solurilor brun roscate luvice, de regula, este padurea de
cvercinee, cu toate ca in prezent mai mult de jumatate din aceste soluri sunt cultivate.
4.7.2. Impactul prognozat

In mare măsură efectele antropice sunt dependente de raportul dintre resursele
naturale, de creşterea demografică şi de nivelele de dezvoltare socio-economică,
diferentiate de la o zona la alta.
Nu au fost efectuate tăieri de arbori sau activităti de desfrişare, suprafata
amplasamentului este în afara pădurilor din zona obiectivului.
4.7.3. Masuri de diminuare a impactului

 Impactul asupra faunei şi florei acvatice se va reduce la evacuarile de ape uzate
epurate, aceastea avand un impact minor supra receptorilor;
 Cantitatile de poluanti emise nu vor determina riscuri asupra conditiilor de mediu
la nivel local.
 In zona nu s-au identificat specii protejate de flora si fauna.
 În zona amplasamentului nu exista obiective de interes public, monumente istorice
si de arhitectura
43
 CONCLUZII:
Se poate concluziona ca impactul functionarii obiectivului, respectiv al
desfasurarii activitatilor de service auto cu vopsitorie, comert cu amanuntul de piese
si accesorii pentru auto, precum si comert cu autoturisme si autovehicule usoare (sub
3,5 tone), de catre societatea MYH AUTO DELUX S.R.L. - D, asupra ariilor naturale
protejate de interes comunitar si rezervatiilor naturale este unul nesemnificativ, date
fiind si distantele relativ mari dintre amplasament si aceste arii, precum si
particularitatile constructive si de functionare actuale ale obiectivului.
Referitor la impactul asupra biodiversitatii din cadrul amplasamentului acesta
poate fi apreciat ca nesemnificativ, datorita faptului ca functionarea obiectivului nu
determina diminuari ale suprafetelor ocupate cu vegetatie si de asemenea nu
determina afectari directe ale elementelor de habitat ce se constituie in locuri de
odihna, hranire si adapost pentru speciile de fauna.
4.8. S ănătatea şi securitatea ocupațională
4.8.1. Gradul de periculozitate al poluanţilor evacuaţi din activitate

Gradul de periculozitate pentru sănătatea personalului ce deservește in cadrul
obiectivului analizat, ca măsură a gradului de poluare, poate fi definit ca efect asupra
omului, produs de adăugarea unor produşi chimici la constituenţii obişnuiţi ai
ecosistemului.
Se consideră substanţă cu efect asupra personalului numai acea substanţă care
produce un efect măsurabil asupra subiecţilor umani expuși, iar concentraţia maximă
admisibilă este limita de la care prezenţa acesteia ar produce efecte semnificative
asupra sănătății personalului ce deservește obiectivul.
Influenţa poluării asupra sănătăţii salariaţilor şi populaţiei din zona de impact
se poate manifesta mai mult sau mai puţin favorabil prin efectele toxice care depind
de:
 tipul şi caracteristicile substanţelor poluante (toxicitate, concentraţie, timpul
de expunere, etc.);
 componentele biocenozei şi caracteristicile lor:
 vârsta, sexul, starea de sănătate;
 particularităţile individuale care conferă o rezistenţă mai mare sau mai
mică subiecţilor;
 condiţiile în care are loc poluarea:
 factorii climatici: temperatura, umiditatea atmosferică;
 starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive;
 starea de alimentaţie.
Toxicitatea se poate manifesta prin efecte acute, care se produc la puţin timp după
contact (ingerare, inhalare, etc.) cu substanţa poluantă, sau prin efecte cronice, care
apar după o perioadă lungă de expunere.
44
În „Convenţia privind accidentele industriale cu efecte transfrontaliere” (Helsinki
1992), s-au stabilit, preluându-se şi practicile uzuale din abordările de toxicologie,
cantităţile prag limită pentru substanţele care prezintă grad ridicat de periculozitate.
Se consideră:
 substanţe foarte toxice: LC 50  0,5 mg / l
 substanţe toxice: 0,5 mg / l  LC 50  2 mg /l,
unde LC 50 = doza letală pentru a produce moartea a 50 % din subiecţii expuşi.
Substantele chimice folosite in cadrul desfasurarii pe amplasamentul studiat, a

activitatii de service-auto cu vopsitorie, sunt stocate temporar in ambalajele originale
ale furnizorilor, inchise ermetic, in spatiu inchis si restrictionat, special amenajat in
acest scop, si prevazut integral cu platforma betonata.
Instalatiile functionale existente pe amplasament sunt prevazute cu instalatii de
exhaustare foarte eficiente, pentru aspirarea aerului potential viciat din interiorul
cabinei de vopsit, sisteme de filtrare constituite din filtre duble compuse din straturi
multiple (primul strat din fibra de sticla si rasini modificate la cald si stratul al 2-lea
format din fibre sintetice si agent de fixare), ventilatoare, tubulatura de aspirare aer
prospat din exteriorul in interiorul constructiei, grup exhaustare (filtrare COV-uri),
alcatuit din: filtre compus din fibre de sticla lungi combinate cu rasini termoreactive,
dispuse intr-o structura tip labirint pe toata suprafata pardoselii, avand un grad
special de rigiditate pentru a permite eliminarea aerului in exteriorul cladirii cu
ajutorul exhaustoarelor si tubulaturilor de evacuare aferente si filtru monostrat cu
absorbtie progresiva (filtru din rasina polisterica) pe plafonul cabinei cu o suprafata
de 80% din aceasta.
Personalul ce deserveste in cadrul obiectivului analizat, este dotat cu echipament
de protectie (masti de protectie, manusi impermeabile la aer si rezistente la
substantele utilizate, etc.) specific activitatii desfasurate pe amplasament.
 CONCLUZII:
Se poate concluziona ca gradul de periculozitate al poluanţilor evacuaţi din
activitate este redus la minim.
4.8.2. Impactul noxelor asupra sănătăţii personalului

Conceptul de sănătate generală a angajaţilor include şi problemele speciale
referitoare la îmbolnăvirile profesionale. Acestea sunt analizate şi tratate distinct
datorită unor aspecte particulare pe care le implică. De asemenea, îmbolnăvirile
profesionale sunt strâns legate de problemele de sănătate şi securitate a muncii. Bolile
profesionale sunt afecţiuni produse ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici caracteristici locului
de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului uman în procesul de muncă.
45
Avand in vedere mediul de lucru al personalului, societatea MYH AUTO DELUX
S.R.L. - D a creat spatii speciale, adecvate pentru stocarea temporara a alimentatiei, a
apei, cat si pentru servirea mesei, aceste spatii fiind dotate corespunzator.
Activităţile desfasurate in cadrul obiectivului analizat nu generează impact asupra
stării de sănătate a salariaţilor şi nu au fost înregistrate boli profesionale ale
salariaţilor unităţii.
 CONCLUZII:
Analiza datelor şi informaţiilor deţinute şi coroborate privind starea de sănătate
a personalului, specificul activităţii, existenta instalatiilor si echipamentelor de
retinere a poluantilor, folosirea de materiale durabile si care prin tehnologia de
fabricare si punerea in opera nu afecteaza sanatatea populatiei si a mediului
inconjurator, precum şi măsurile luate, arată ca activitatea de service-auto cu
vopsitorie, desfasurata in cadrul obiectivului analizat nu generează impact asupra
stării de sănătate a salariaţilor şi nu au fost înregistrate boli profesionale ale
salariaţilor unităţii.
4.9. Securitatea la incendiu

Pericolele de incendiu pot aparea ca urmare a:
- instalatiilor si echipamentelor defecte sau improvizate;
- receptorilor electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati;
- sudarea si alte lucrari cu foc deschis, fara respectarea regulilor si masurilor
specifice de aparare impotriva incendiilor;
- instalatiilor de ventilare, climatizare, racire defecte, improvizate sau
nesupravegheate;
- fumatului in locuri cu pericol de incendiu/explozie;
- stocarea necorespunzatoare a substantelor chimice inflamabile;
- folosirii de scule, dispozitive, utilaje si echipamente de lucru neadecvate, precum
si executarea de operatiuni mecanice in medii periculoase;
- explozie urmata de incendiu;
- trasnet si alte fenomene naturale;
- neintretinerii elementelor de constructii cu rol de separare la incendiu sau a
instalatiilor si echipamentelor de protectie impotriva incendiilor, precum si
probabilitatea ca acestea sa nu declanseze/functioneze in caz de incendiu;
- nereguli organizatorice.
Prevenirea si stingerea incendiilor se face in conformitate cu legislatia in vigoare

(legea 307/2006 cu modificarile si completarile ulterioare), existand obligativitatea ca
toti salariatii sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, sa
intretina si sa foloseasca dotarile pentru apararea impotriva incendiilor puse la
dispozitie de catre administratorul societatii.
46
Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati
specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si
de informare publica, planificate, organizate si realizate potrivit legii, in scopul
prevenirii si reducerii riscurilor de producere a incendiilor si asigurarii interventiei
operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si
protectiei persoanelor periclitate, protejarii bunurilor si mediului impotriva efectelor
situatiilor de urgenta determinate de incendii.
Apararea impotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, national,
cu caracter permanent, la care sunt obligate sa participe, in conditiile legii, autoritatile
administratiei publice centrale si locale, precum si toate persoanele fizice si juridice
aflate pe teritoriul Romaniei.
Principalele cerinte ce trebuie asigurate prin proiectare, executie si exploatare sunt
urmatoarele:
- protectia persoanelor, autovehiculelor si a echipelor de interventie in caz de
incendiu, limitand pierderile de vieti omenesti si bunuri materiale;
- impiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele invecinate;
- prevenirea avariilor la constructiile invecinate datorate incendiilor sau exploziilor.
Constructiile existente pe amplasamentul analizat, sunt structurate functional pe

un singur nivel. Amenajarile au structura de rezistenta mixta : beton armat, metal
(stalpi, grinzi).
 Categoaria de importanta D - conf. Hotararea Guvernului nr. 766/1997,

publicata in monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.352 din 10.12.1997, cu
modificarile si completarile ulterioare.
 Clasa de importanta IV - conf.Normativ P100-1/2006 privind „Cod de
proiectare seismica-Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri” aprobat cu
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, ne.1711 din
19.09.2006 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.308 si 308bis din
25.09.2006, care se aplica in continuare la evaluarea seismica a cladirilor existente.
 Gradul de rezistenta la foc III - conform P118-99, Normativ de siguranta la foc
a constructiilor.
Nu sunt constructii invecinate la mai putin de 80 m, fiind astfel indeplinita

conditia prevazuta in Normativul P 118-1999.
Pe amplasament a fost prevazut iluminat de securitate pentru evacuare, impotriva
panicii si de interventie.
Imobilele sunt racordate la de energie electrica, alimentare cu apa si canalizare
existente in zona amplasamentului.
Tinand cont de dotarile imobilelor nu sunt necesare masuri suplimentare de
aparare impotriva incendiilor.
Pentru prevenirea si stingerea incendiilor au fost stabilite urmatoarele:
47
- instruirea periodica a personalului angajat, in vederea folosirii corecte a
instalatiilor electrice si a mijloacelor de stingere a incendiilor;
- este interzis fumatul si focul deschis in incinta unitatii;
- la inchiderea programului, se vor verifica spatiile, eliminindu-se orice sursa
potentiala de incendiu;
- se interzic improvizatiile de orice fel la instalatia electrica, orice reparatie sau
modificare se va face cu personal calificat in acest sens;
Pentru prevenirea producerii unui eventual incendiu, se impune respectarea
legislatiei in domeniul P.S.I., fapt asumat de societate odata cu inregistrarea activitatii
si implicit demararea acesteia.
Masurile si dotarile de prevenire a incendiilor, proprii activitatilor desfasurate in
cadrul obiectivului, arata ca prin dotarea actuala se poate interveni, atat pentru
localizarea, izolarea si stingerea unor eventuale incendii survenite in timpul
functionarii, cat si a celor ce pot aparea in timpul unor calamitati.
De asemenea, pentru o siguranta sporita, titularul activitatii va analiza necesitatea
incheierii unor contracte sau conventii cu persoane juridice sau fizice pentru
organizarea apararii impotriva incendiilor si a interventiilor in caz de incendiu.
 CONCLUZII:
Instalatiile cu care sunt prevazute constructiile de pe amplasament corespund
prevederilor reglementarilor tehnice specifice si in conditii normale de functionare,
nu constituie surse de initiere, dezvoltarwe si propagare a incendiilor, deci nu
constituie risc de incendiu pentru elementele de constructie sau obiectele din incaperi,
ori adiacente acestora.
4.10. Securitatea si sanatatea in munca

Normele de securitate si sanatate in munca, stabilite prin legile specifice,
reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la
procesul de munca.
Activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat se realizeaza cu indeplinirea
legislatiei in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca:
- Legea 319/2006 „Legea securitatii si sanatatii in munca”
- HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul
de munca.Conform Legii Nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitatii si
sanatatii in munca - se instituie masuri privind promovarea imbunatatirii
securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
Legea se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.

Prevederile acestei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor
lucratorilor.
48
In cadrul societatii este desemnata o persoana care indruma din punct de vedere
metodologic intreaga activitate de securitate si sanatate in munca, desfasurand
urmatoarele activitati:
 controleaza locurile de munca in scopul aplicarii cu strictete a normelor de
securitate si sanatate in munca si urmareste asigurarea respectarii masurilor
necesare pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale;
 asigura evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire la locurile de munca si
propune masurile necesare de prevenire corespunzatoare cu sprijinul institutiilor
de specialitate;
 analizeaza evolutia si cauzele accidentelor de munca si a imbolnavirilor
profesionale prin colaborarea cu serviciile medicale si efectueaza instructajul
general la angajarea personalului pentru a corespunde cerintelor de securitatea
muncii;
 verifica cu ajutorul serviciilor de specialitate daca noxele se incadreaza in limitele
de nocivitate admise pentru locul de munca. Participa la cercetarea cauzelor
producerii accidentelor de munca si realizeaza masurile stabilite cu ocazia
cercetarii lor;
 insoteste pe teren organele de control in actiunile de control si procedeaza la
eliminarea deficientelor constatate la controlul efectuat;
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate

aspectele legate de munca.
In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare
pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si
sanatatii in munca.
Fiecare salariat trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si

instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat
sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala, atat propria
persoana, cat si alte persoane, care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in
timpul procesului de munca, respectiv:
a) sa utilizeze corect aparatura, uneltele, echipamentele de transport etc.;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa
utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale
masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa
utilizeze corect aceste dispozitive;
49
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a
sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este
necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse
de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii
si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii
desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca
si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate,
in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii
si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
4.11. Zgomotul si vibratiile
4.11.1. Surse de zgomot şi vibraţii

Poluarea fonică se manifestă prin zgomote definite ca amestecuri dizarmonice de
vibrații cu intensități și frecvențe diferite sau emisii de sunete cu vibrații neperiodice,
de o anumită intensitate, ce produc o senzație dezagreabilă, jenantă și chiar agresivă.
Consecințele negative ale poluării fonice (în funcție de durata expunerii și nivelul
zgomotului) sunt: degradarea auzului, contracția arterelor, accelerarea pulsului și a
ritmului respirației, diminuarea reflexelor.
Zgomotul este definit ca amestec dizarmonic de vibraţii cu intensităţi şi frecvenţe
diferite sau emisie de sunete cu vibraţii neperiodice, de o anumită intensitate, ce
produc o senzaţie dezagreabilă, jenantă şi chiar agresivă.
Urechea umană este un analizor de frecvenţe, indicator de directivitate a sunetului
şi indicator al tăriei, înălţimii şi timbrului sunetului. urechea este capabilă să perceapă
numai o anumită bandă de frecvenţe acustice şi anume de la 16 până la 16.000 Hz,
precum şi o anumită gamă de presiuni acustice (banda dinamică). Banda de frecvenţe,
percepută de urechea omenească, depăşeşte zece octave.
Urechea posedă sensibilitatea maximă în domeniul frecvenţelor de la 800 până la
6.000 - 7.000 Hz. La aceste frecvenţe pragul de audibilitate are o valoare minimă.
Sunetele incidente la analizorul auditiv al omului din mediul ambiant sunt în
majoritate sunete nestaţionare complexe cu diferite componente spectrale şi de
diferite intensităţi.
În condiţii egale de frecvenţă şi intensitate, acţiunea dăunătoare a zgomotului este
mai accentuată atunci când:
50
• zgomotul este discontinuu sau apare sub formă de impulsuri;
• zgomotul este neaşteptat;
• ocupă o bandă mai largă de frecvenţă;
• în spectrul de frecvenţe apar şi sunete pure;
• zgomotul este însoţit de vibraţii mecanice.
Consecinţele negative ale poluării fonice, în funcţie de durata expunerii şi nivelul
zgomotului, sunt:
• degradarea auzului;
• contracţia arterelor;
• accelerarea pulsului şi a ritmului respiraţiei;
• diminuarea reflexelor, etc.
Acţiunea zgomotului asupra analizorului auditiv produce traumatizarea acestuia
– prin expuneri zilnice care produc, reflex, o excitaţie supraliminală a scoarţei
cerebrale şi a centrilor subcorticali, cu modificările ulterioare asupra sistemului
neuro-vegetativ şi endocrin. Expunerile prelungite şi repetate duc la apariţia unei
stări de inhibiţie a scoarţei cerebrale, ca o reacţie de apărare cu modificări
concomitente în cadrul funcţionalităţii sistemului neuro-endocrin, fapt ce explică
oboseala intensă acuzată de unii muncitori, cu scăderea consecutivă a randamentului
muncii şi chiar a activităţii extraprofesionale din afara orelor de lucru.
Măsurarea şi aprecierea efectelor poluării sonore este dificilă, depinzând de un
mare număr de factori, în afara agresiunii sonore la un moment dat.
Factorii subiectivi sunt:
• susceptibilitatea particulară la zgomot ce este legată de personalitatea celui care
suportă zgomotul;
• încărcătura emoţională a perceperii zgomotului ce îl asociază cu senzaţia de
disconfort;
• particularităţile individuale de a recepta zgomotul pot lua proporţii
impresionante, mai ales în anumite stări depresive sau în unele afecţiuni care
interesează structurile de bază ale creierului;
• poluarea sonoră care afectează colectivităţile umane creează posibilitatea acţiunii
succesive a zgomotului profesional, stradal şi din locuinţe.
Alaturi de alti poluanti, zgomotul, in anumite situatii devine factor de discomfort,
mergand pana la a reprezenta un potential pericol pentru starea de sanatate a
persoanelor expuse.
Zgomotul reprezinta un factor important de disconfort, încadrându-se în
problematica igienei mediului. Aspecte legate de combaterea zgomotului:
– de natură tehnică – prin utilizarea unor utilaje şi maşini care, prin funcţionare să
producă un nivel de zgomot cât mai redus posibil;
– de natură medico-sanitară – prin aplicarea măsurilor menite să protejeze
persoanele expuse, de efectele în special psihice ale acestei noxe fizice.
51
Limite admisibile
 Pentru locurile de muncă ce nu necesită o solicitare intelectuală sau o atenţie
deosebită, limita maximă admisibilă a nivelului de zgomot este de 87 dB(A), respectiv
curba Cz 80 „nivel acustic echivalent continuu săptămânal” – NGPM 2002. În situaţia
în care, nivelul de zgomot este de 80 dB(A), sau mai mare – personalul trebuie să fie
dotat cu antifoane.
 În acustica urbană nivelul zgomotului admis este legiferat prin:
- SR 10009/2017 – Acustica urbana, care prevede, pentru limita zonelor
funcţionale ale unităţilor, valorile admisibile: – 65 dB(A)
– Cz 60 dB;
- Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 care limitează nivelul de
zgomot, în zonele protejate, la valorile:
o Ziua: – 55 dB(A)
– curba Cz 50 dB;
o Noaptea: – 45 dB(A)
– curba Cz 40 dB;
In cazul unitatii, sursele potentiale generatoare de zgomot sunt reprezentate de :
 circulatia auto in incinta societatii;
 activitatea de intretinere / reparare autovehicule.
Sursele de zgomot specifice societăţii au un caracter discontinuu.
Activitatea se desfasoara in spatii inchise, la o distanta de circa 80 m fata de cea
mai apropiata locuinta, astfel nu sunt necesare masuri pentru diminuarea
zgomotului, aceasta neconducand la disconfort pentru zonele invecinate.
Sursele de vibraţii sunt în general aceleaşi ca şi sursele de zgomot. Nivelul
vibraţiilor nefiind ridicat nu necesită măsuri de protecţie speciale.
 CONCLUZII:
Astfel se poate concluziona ca prin amplasarea obiectivelor analizate au fost
luate măsuri asiguratoare de reducere a poluării sonore, astfel incat nivelul de
presiune acustica continuu echivalent ponderat A, LAeqT sa se incadreaza in limita
admisibila prevazuta in SR 10009, respectiv de 65 dB.
4.12. Protectia asezarilor umane

Realizarea obiectivului are un impact pozitiv pentru populatie si mediul social si
economic, prin dezvoltarea industriala a localitatii. Ca urmare a realizarii
obiectivului, vor fi asigurate mai multe locuri de munca pentru populatia din zona,
iar impactul negativ asupra asezarilor umane va fi minim.
52
Oportunitatea realizarii investitiei se inscrie in contextul actual de dezvoltare
economico-sociala, cat si a tendintei de realizare a spatiilor de productie, in imediata
apropiere a localitatilor.
Amplasarea obiectivului s-a realizat la distante suficient de mari fata de zonele
rezidentiale (distanta fata de cea mai apropiata locuinta este de circa 80 m, conform
Planului de situatie anexat), astfel incat functionarea acestuia sa nu genereze disconfort
asupra populatiei riverane.
Obiectivul a fost realizat cu respectarea Ordinului MS nr. 119/2014 pentru
aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al
populatiei ; STAS 6472 privind microclimatul ; NP 008 privind puritatea aerului ;
STAS 6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificiala.
Obiectivul va fi exploatat astfel incat prin functionare sa nu genereze zgomote sau
vibratii susceptibile de a afecta sanatatea sau linistea vecinatatilor.
Activităţile specifice desfăşurate în cadrul obiectivului nu afectează aşezările
umane, astfel încât nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecţia acestora.
 CONCLUZII:
Cele mai importante concluzii care se desprind din lucrare privesc caracterul
absolut nesemnificativ al impactului acestei unitati asupra mediului si populatiei
din zona atat in conditii de functionare normala cat si in conditii de accident
postulat.
4.13. Securitatea zonei

Pentru prevenirea accesului neautorizat, amplasamentul este împrejmuit cu un
gard metalic si din lemn.
Pe timp de noapte, incinta este iluminata artificial si este asigurata corespunzator
impotriva actelor de efractie si vandalism.
Nu au fost semnalate, in general, aspecte care ar putea periclita siguranta in
exploatare a obiectivului si/sau sanatatea angajatilor.
5. CALITATEA SOLULUI SI SUBSOLULUI

5.1. Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasament
5.1.1. Evaluarea calității solului si subsolului pe amplasament
Solul reprezintă stratul afânat, moale şi friabil, care se găseşte la suprafaţa scoarţei
Pământului şi care, împreună cu atmosfera învecinată, constituie suportul vieții
terestre.
Dintre toți factorii de mediu, solul reprezintă un sistem complex, cu multiple
funcțiuni, respectiv:
- funcțiuni de mediu: ca suport al vieții vegetale și al vieții terestre în general;
53
- funcțiuni economice:
 ca principală resursă în producția de hrană, în mod direct pentru
producția vegetală sau indirect pentru producția animalieră;
 ca suport pentru activitățile antropice: infrastructură, clădiri civile,
instalații industriale.
Spre deosebire de apele de suprafață sau de aer, care constituie medii dinamice și
cu un potențial ridicat de dispersie a poluanților, solul este un mediu staționar, cu
foarte bune proprietăți de acumulare a speciilor chimice.
Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza invelisul
vegetal si calitatea apei, in special a raurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea
lichida si solida in bazinele hidrografice si serveste ca o geomembrana pentru
diminuarea poluarii aerului si apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea
poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si resturile
organice.
Formarea solurilor este un proces complex, dupa cum complexe sunt constitutia si
functiile lor si care reflecta efectul factorilor pedogenetici, atat naturali cat si antropici.
Solurile brun roscate tipice, luvice, planice, pseudo gleizate sau cu asocieri au
culoarea roscata o orizontului argiloiluvial si sunt formate intr-o zona cu precipitatii
anuale de circa 600 mm. Aceste soluri desi argiloase sunt mai putin afectate de exces
de umiditate (numai in perioadele mai ploioase), insa sunt mai intens afectate de
deficit de umiditate. S-au format in conditii de relief plan unde debazificarea,
acidifierea si migrarea coloizilor minerali (argila, oxizi si hidroxizi de fier) s-au
manifestat cu intensitate mai mica.
Textura acestor soluri este diferentiata pe profil: lutoasa in orizontul de suprafata,
fina sau mijlocie, cu argila migrata (chiar si cu numai cateva procente in plus) cel
putin in partea superioara a orizontului subiacent (Bt).
Structura grauntoasa in solurile naturale este distrusa in solurile cultivate, celelalte
proprietati fizice si huidrofizice sunt in general ceva mai bune decat la alte soluri.
Au o fertilitate moderata, asigura o aprovizionare mai buna cu apa pentru culturi,
cu exceptia anilor secetosi. In anii ploiosi poate apare exces de umiditate. Au o reactie
acida – slab acida, asigurarea scazuta in humus si cu celelalte elemente nutritive.
Factorii antropici au modificat si modifica sensibil si rapid calitatea solurilor.
5.1.2. Surse de poluare a solului si subsolului

Poluarea solului se reflectă asupra întregului lanţ trofic, vegetaţie – apă – animale
– oameni. În funcţie de natura şi intensitatea impactului, de însuşirile native fizice şi
chimice ale solurilor și de categoria de folosință a acestora, amploarea modificărilor
este diferită.
Sursele de poluare a solului şi subsolului sunt:
54
 Surse de poluare intrinseci:
 eroziunea solului;
 Surse de poluare extrinseci:
 deșeurile menajere şi reciclabile (depozitare necorespunzătoare) –
răspândite pe sol, în mod neorganizat, pot genera un impact
semnificativ asupra solului şi apelor subterane;
 exfiltrații din rețeaua de canalizare interna a amplasamentului, ca
urmare a degradarii acesteia.
5.1.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului

Lucrările şi măsurile pentru protectia solului şi subsolului - pentru eliminarea
riscurilor de poluare a solului sunt:
 depozitarea şi gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor rezultate;
 realizarea unei retele de canalizare etanşa, cu racorduri etanşe şi flexibile,
amplasate corespunzător în sol, pe un strat de nisip.
 monitorizarea calitătii apelor deversate în bazine vidanjabile periodic;
 instituirea unui program de inspectie a traseului retelei de canalizare interioară
şi a unui management corespunzător;
 amenajarea de spatii verzi şi plantare de arbori în vederea asigurării unei
perdele vegetale şi îmbunătătirea aspectului peisagistic al obiectivului;
In legătură cu potenţialele surse de poluare a solului si subsolului, in cadrul
activităţilor desfăşurate pe amplasament, pentru o estimare a impactului se pot face
următoarele menţiuni:
 există spaţii inchise, amenajate corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor
curente;
 deşeurile menajere si cele rezultate din desfasurarea activitatii sunt depozitate
in containere cu capac special destinate acestui scop. Evacuarea deseurilor se
efectuează periodic de o firma de autorizată.
Prin respectarea tuturor măsurilor de organizare, functionare a obiectivului,
precum şi a prevederilor din domeniul protectiei mediului, protectiei şi securitătii
muncii, poluările accidentale cu impact semnificativ asupra solului sunt evitate.
Solutia proiectata si executata, precum si tehnologiile care sunt utilizate in
exploatare conduc la diminuarea sau chiar eliminarea impactului direct asupra
componentelor subterane – geologice.
 CONCLUZII:
Obiectivul analizat nu va avea impact asupra solului si subsolului, neexistand
posibilitatea unor infiltratii in panza freatica, datorita caracteristicilor constructive:
toate constructiile sunt amplasate pe platforma betonata.
55
Având în vedere specificul activităț ilor desfăș urate pe amplasament ș i măsurile
tehnice adoptate, se poate concluziona că activitatea desfăș urata de societatea MYH
asupra factorilor de mediu sol si subsol.
5.2. Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate

suprafata totala de 3529 mp, din care 1590 mp teren cu destinatia curti-constructii,
1216 mp teren arabil si 723 mp teren arabil.
Terenul are următoarele vecinătăţi:
 Nord: proprietate privata (teren) Calin Constanta
 Est: proprietati private (teren) Boscaneci Elena, Oprea Constantin, Iconaru
Gheorghe
 Sud: proprietate privata (teren) Iconaru Gheorghe si drum comunal
 Vest: proprietati private (teren) Barbu Gheorghita, Vlad Trifon.
Nu există efecte negative datorate activităţilor învecinate asupra calității

factorilor de mediu de pe amplasamentul societatii MYH AUTO DELUX S.R.L. - D.
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Analiza activităţii prezentate, desfăşurata pe amplasamentul societatii MYH
AUTO DELUX S.R.L. - D din comuna Dirmanesti, sat Negreni, F.N, judeţul Argeş
conduce la menţionarea următoarelor aspecte:
A. FACTORUL DE MEDIU AER

În cadrul activităţilor desfășurate pe amplasamentul societatii comerciale MYH
AUTO DELUX S.R.L. - D exista urmatoarele surse dirijate de evacuare noxe in
atmosfera:
 Centrala termica:
o cos de evacuare gaze arse in atmosfera cu caracteristicile: H = 6 m si Dn =
250 mm, aferent centralei termice tip VIADRUS U22, cu puterea Pt = 50 kW,
functionala cu combustibil solid (lemne);
56
 Cabina de vopsit:
 Zona de pregatire pentru vopsire cu evacuare totala a aerului:
o o unitate galvanizata de filtrare a aerului, avand dimensiunile (L=3,1 m,
straturi multiple (primul strat din fibra de sticla si rasini modificate la cald si
stratul al 2-lea format din fibre sintetice si agent de fixare);
o o unitatea galvanizata de exhaustare a aerului, prevazuta cu ventilator
centrifugal actionat de un motor (5,5KW), tubulatura metalica de evacuare
noxe in atmosfera, a aerului aspirat de ventilator, cu dimensiunile H=6,5 m,
S=0,4 x 0,4 m. Eficienta filtrului este de 85%, iar debitul ventilatorului este de
Q = 24000 mc/h;
o un aspirator praf pentru vopsitorie;
 Zona de vopsire:
o grup exhaustare (filtrare COV-uri), alcatuit din:
max. fiind de 3 kg/mp. Eficienta de filtrare reziduu vopsea este de 85 –
95 %, iar viteza de traversare de 1,5 m/s. Tubulatura metalica de
evacuare noxe in atmosfera are caracteristicile: S= 0,7 m x 0,7 m si H = 6,5
m;
o bateria filtranta prevazuta cu regulator de presiune, manometru pentru
vizualizarea presiunii, asamblu cu element filtrant care asigura o eficienta de
99% a calitatii aerului comprimat necesar procesului de vopsire;
 Unitate de incalzire/ventilare (arzator alimentat cu motorina, cu control
modulat al flacarii directe):
o cos de evacuare gaze arse in atmosfera cu caracteristicile: H = 6,5 m si Dn =
250 mm, aferent arzatorului cabinei de vopsit;

(mg/Nmc)
57
(mg/Nmc)
caracteristicile: H = 6,5 m, Dn = Oxizi de sulf (SO2) 1700
250 mm, aferent arzatorului Oxizi de azot (NO2) 450
cabinei de vopsit, functional cu Pulberi 50
motorina.
inox, cu caracteristicile: H = 6 m Oxizi de sulf (SO2) 2000
si Dn = 250 mm, aferent centralei Oxizi de azot (NO2) 500
termice, cu puterea Pt = 50 kW, Pulberi
functionala cu combustibil solid 100
(lemne).

Valori Limita de
Emisie
- tubulatura metalica de evacuare noxe in Substante organice sub 100 mg/Nmc
atmosfera, cu dimensiunile: H=6,5 m, forma de gaze,vapori
S=0,4 x 0,4 m, aferenta zonei de pregatire sau pulberi clasa 2
pentru vopsire; Substante organice sub 150 mg/Nmc
- tubulatura metalica de evacuare noxe in forma de gaze,vapori
atmosfera cu dimensiunile: H=6,5 m, S= sau pulberi clasa 3
0,7 m x 0,7 m, aferenta zonei de vopsire;

Limita
SO2 24 h 125 μg/mc
NO2 1h 200 μg/mc
 CONCLUZII
tehnice adoptate, se poate concluziona că activitatea desfășurata de societatea
comerciala MYH AUTO DELUX S.R.L. - D pe amplasamentul studiat nu induce un
impact negativ asupra atmosferei din zona.
58
B. FACTORUL DE MEDIU APĂ
a) Ape menajere si ape rezultate de la spalarea platformelor:
platformei interioare a service-ului auto cu vopsitorie), colectate in bazine vidanjabile,
trebuie sa se incadreaze in valorile maxime admise prevazute in legislatia nationala
(HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in
mediul acvatic a apelor uzate modificata prin HG 352/2005 – NTPA 002/2005),
respectiv:
crt. de cf. NTPA
calitate utilizată
măsură 002/2005
1. pH Unit. pH 6,5-8,5 SR IS 10523/97
2. MTS Mg/l 350 SR EN 872/2005
3. CBO5 Mg/l 300 SR EN 1899-1/2003
4. CCO-Cr Mg/l 500 SR ISO 6060/96
5. NH4 + Mg/l 30 SR ISO 7150-1/2001
SR EN ISO
6. Ptotal Mg/l 5
6878/2005
SR EN ISO 7393-
1,2,3:2002
8. Substante exteractibile cu eter de petrol Mg/l 30 SR 7587-96
b) Ape meteorice
Apele meteorice se scurg liber la suprafata terenului.
Indicatorii de calitate ai apelor pluviale se vor incadra in limite maxime admise,
stabilite conform NTPA – 001/2005 aprobat prin H.G. nr. 188/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare.
 CONCLUZII
Tipurile de ape evacuate din cadrul societatii comerciale MYH AUTO DELUX
S.R.L. - D sunt:
– ape rezultate de la spalarea platformei interioare a service-ului auto cu
vopsitorie;
– ape uzate menajere;
– ape pluviale.
Obiectivul analizat nu va avea impact asupra conditiilor hidrologice si

hidrogeologice ale amplasamentului, neexistand posibilitatea unor infiltratii in
panza freatica, datorita caracteristicilor constructive: constructiile existente sunt
amplasate pe platforma betonata.
59
tehnice adoptate, se poate concluziona că activitatea desfășurata de societatea MYH
asupra factorului de mediu apa.
C. FACTORUL DE MEDIU SOL SI SUBSOL

In legătură cu potenţialele surse de poluare a solului si subsolului, in cadrul
activităţilor desfăşurate pe amplasament, pentru o estimare a impactului se pot face
următoarele menţiuni:
 există spaţii inchise, amenajate corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor
curente;
 deşeurile menajere si cele rezultate din desfgasurarea activitatii sunt
depozitate in containere cu capac special destinate acestui scop. Evacuarea
deseurilor se efectuează periodic de o firma de autorizată.
Prin respectarea tuturor măsurilor de organizare, functionare a obiectivului,

precum şi a prevederilor din domeniul protectiei mediului, protectiei şi securitătii
muncii, poluările accidentale cu impact semnificativ asupra solului sunt evitate.
Solutia proiectata si executata, precum si tehnologiile care sunt utilizate in
exploatare conduc la diminuarea sau chiar eliminarea impactului direct asupra
componentelor subterane – geologice.
 CONCLUZII:
Obiectivul analizat nu va avea impact asupra solului si subsolului, neexistand
posibilitatea unor infiltratii in panza freatica, datorita caracteristicilor constructive:
toate constructiile sunt amplasate pe platforma betonata.
tehnice adoptate, se poate concluziona că activitatea desfăș urata de societatea MYH
asupra factorilor de mediu sol si subsol.
D. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII
Zgomotul generat in timpul desfasurarii activitatii trebuie sa respecte legislatia in
vigoare – SR 10009/2017 – Acustica urbana.
In cazul unitatii, sursele potentiale generatoare de zgomot sunt reprezentate de :

 circulatia auto in incinta societatii;
 activitatea de intretinere / reparare autovehicule.
Activitatea se desfasoara in spatii inchise, la o distanta de circa 80 m fata de cea

mai apropiata locuinta, astfel nu sunt necesare masuri pentru diminuarea
zgomotului, aceasta neconducand la disconfort pentru zonele invecinate.
60
Sursele de vibraţii sunt în general aceleaşi ca şi sursele de zgomot. Nivelul
vibraţiilor nefiind ridicat nu necesită măsuri de protecţie speciale.
 CONCLUZII:
Astfel se poate concluziona ca prin amplasarea obiectivelor analizate au fost
luate măsuri asiguratoare de reducere a poluării sonore, astfel incat nivelul de
presiune acustica continuu echivalent ponderat A, LAeqT sa se incadreaza in limita
admisibila prevazuta in SR 10009, respectiv de 65 dB.
Concluzia generală, ca urmare a analizei realizate în cadrul prezentului bilanţ de mediu,

arată că evaluarea informaţiilor, datelor şi documentelor puse la dispoziţie de
societate, situează IMPACTUL generat de activitatea de service auto cu vopsitorie,
desfasurata de societatea comerciala MYH AUTO DELUX S.R.L. - D, asupra
factorilor de mediu şi stării de sănătate a factorului uman, la UN NIVEL REDUS,
incadrandu-se in limitele prevazute de legislatia de mediu in vigoare.
Prin prezentul studiu realizat, evaluatorul de mediu apreciaza faptul ca punctul

de lucru situat in comuna Dirmanesti, sat Negreni, F.N., judetul Arges, apartinand
S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L. – D, indeplineste conditiile de autorizare fara
Program de conformare, rezultat ca urmare a efectuarii Bilantului de mediu de
Nivel I si a Raportului la Bilantul de mediu Nivel I.
BENEFICIAR INTOCMIT
S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L. – D S.C. AGRONET INFO S.R.L.
61

Raport La BM - SC Myh Auto Deluxe SRL

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Raport La BM - SC Myh Auto Deluxe SRL

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL I

în vederea obţinerii AUTORIZATIEI DE MEDIU

“RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I”

BENEFICIAR: S.C. MYH AUTO DELUX S.R.L. - D

Elaborator: S.C. AGRONET INFO S.R.L.

Activitatea analizată „Intretinerea si repararea autovehiculelor (cu vopsitorie) –

Raportul la Bilantul de mediu Nivel I reprezinta analiza informatiilor si datelor

Raportul la Bilantul de mediu Nivel I respectă cerinţele şi prevederile

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA

Coordonate STEREO 1970 ale amplasamentului

Accesul se face din DN 73 Pitesti – Campulung, pe drumul judetean DJ 731

Figura 1 – Plan de amplasare în zonă

Fig. nr. 4. - Harta hidrologie

Fig. nr. 5. - Harta precipitatii

Lunile cu cele mai mari cantităti de precipitatii, deci si cu media lunară

Regimul diurn al vitezei vântului

Fig. nr. 6. - Roza vanturilor – dispersia potentiala a poluantilor

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI

3.2. Dezvoltări viitoare

4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

Activitatea principală a societatii MYH AUTO DELUX S.R.L. - D este:

Alte activități desfasurate pe amplasament:

1) Cladire service auto C1: - constructie compartimentata, dezvoltata pe 1 nivel

Aceasta zona de pregatire (zona de aspiratie) cuprinde:

 zona de vopsire, cuprinde:

Figura 8 - Cabina de vopsire/uscare MILLIBAR

Cabina este dotata cu:

Caracteristicile tehnice ale filtrelor cabinei de vopsit

 FILTRU DE TAVAN V500MR

In imediata vecinatate a cabinei, sunt instalatiile necesare desfasurarii activitatii

c) spatiu depozitare materii prime/deseuri de ambalaje periculoase prevazut cu

2) Zona de asteptare si depozitare deseuri tehnologice si menajere (anexa la

4.1.2. Activităti desfăsurate

a) Activitatea desfasurata de societate in principal consta in asigurarea serviciilor de

Activitatea „Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule” – cod

Principalele faze ale procesului tehnologic privind vopsirea caroseriilor

Cabina de vopsit si unitatile acesteia reprezinta in principal o structura in care

4.1.3. Bilant de materiale

 Materialele utilizate in activitatea de vopsitorie la vopsirea integrala a unui

H226, H300, H304, Lichid si vapori

4.1.4. Alimentarea cu utilități

4.1.5. Regimul de lucru

4.1.6. Evacuări în mediu din cadrul activităţilor analizate

 Evacuări de ape uzate

Nr. Unitatea Valori admise

 Emisiile in aer rezultate in urma desfasurarii procesului de ardere a

 Emisiile in aer rezultate in urma desfasurarii procesului de vopsire cu vopsea

 Emisiile fugitive se vor determina ca imisii la limita amplasamentului; acestea

4.2. Materiale de constructii

4.3. Stocarea materialelor

4.4. Emisii in atmosfera

 Emisiile in aer rezultate in urma desfasurarii procesului de vopsire cu vopsea

 Emisiile fugitive se vor determina ca imisii la limita amplasamentului; acestea

4.5. Alimentarea cu apa, efluenti

4.5.1. Alimentarea cu apă si evacuarea apelor uzate

4.5.2. Monitorizarea evacuărilor de ape

4.6. Producerea si eliminarea deseurilor

4.6.1. Surse, cantităţi, caracteristici

Din activitătile desfăsurate pe amplasamentul societatii MYH AUTO DELUX

 Deşeuri produse, colectate, stocate temporar: (tipuri, cantităţi, mod de depozitare)

Deşeurile vor fi colectate separat, pe categorii, in locuri amenajate special, evidenta

4.6.2. Gestionarea deşeurilor

Monitorizarea deşeurilor se va realiza pe tipuri de deşeuri generate, în