You are on page 1of 24
ciplin academic specifica ce are ea obiectiv actvittile Fizice (corporate, ny tional Jou (HANG. Het al, The Nature and Functions of Sport Science. in: Intern Physical Education, Vol. XXX, Isue 3, 1995, p29). Opservam ch suring faptul ca ni se ofera 0 definitie foarte large de-alungultimpuli s-a modifica sermitiatia. Stina sporti se acu in mod dosebit (propriv d peforman i compe © indifereni la aspectele teoretico-filosofice. Conceptul de sport este amply qu: Imodol eum este infeles depinzind difrteleparadigme ale cerectri si apices Dupa cum am arita iainte, mai mult de patru decenii au durat discujile se tie mare performanta si poate si al comodititi, sintagma ,stiinta sportlui ete freventa ea mai mae. O puter fos ino, dar tebuie S avem in permanen ng racterul complex al domeniulu actvititilor corporal, atvitai pe care nici alta sits ticuara nu le studi’. Pe ‘Stina sportlu este denumireasubsisciplinei eu cea mai mare dezvotae cay ye domenia actvtitile corpora agonistice si performantal. Su sceast denumire sau sng Stele sportula este wsizatain-o masuta foarte mare in Germania, desi se considerate putea fi nomita si altel Sport estcsiel un ermen polisemantc, cred unele dificult fn snlizele cu caney stiinfic. Va trebui sine exprimim totdeauna clar Ia ce fel de sport ne referin, ©. Gruppe, sunt patr categort sportul penta tineret,sportl pentru tli, spor de compete si sportul de inal nivel. in afara acestor categorise mai afl si alte forme de sport, dune nevoia de a utiliza definti operational fn referirle la un sport sau la all, Stiga antrenamentalui? {in anii 70, s-aconturat un curent in favorareaindividualizii ne stint a ances tului* care propunea si dezvolte o ,teorie a sportului sia ,optimizarii performanter, eam si ,eorie a sportului pentru toy" (M, Letzerer 1978, 1981), In anii care au urmat, dato dezvolariideilor despre o stint a sportului~‘n yrile de limba germand, mai ales preeap. constituiri tata unei sine aantrenamentului, ct sia unor ,stine* ale amuriloe de pos 2 reds semnificatv. Stina antrenamentului este considerataastazi ca o disciplna parila _stimel sportului, fed af identfiatd cu teoriaantrenamentuli 44 un concep ae, ity 5, TEORIA ACTIVITATILOR CORPORALE Teorile sun plase pe care le aruncam pentru pride ‘numim Jame; pentru a0 raronalizs 3 0 exes 8 [Ne striduim sa face chiar Teoriile din domeniul activititilor corporate Jn capitoul 1 am discutatconceptul de teore sini. fn cele de mi jos. me Punetul nostru de vedere cu privire la teorile activitatilor corporale si cele patra nel acestora, care sunt urmitoarele: J, Metateoria actvitdtilor corporale 2, Teoria activittilor corporale 3. Teorile stintelor pasticutare care fundamenteazat activitatile corporale 4. Teorile formelor (subsistemelor) de practicare a activitailor corporal: De ce mai multe weorii? Este firesc s& avem mai multe teori,intruc Metodolopia cerceteri actvitior crporale ai Epuran 1) Aflam in orice domeniu o teorie a activitati (si sting a acestuia), dublaté sau sustinuta de 0 teorie general, cuprinzitoare ~ metatcoria 2) Avem, de la bun inceput, mai multe activitati, ele insele putdnd fi considerate domenii ale stintet si, in acelasi timp, ale practicti(teori ale domeniilor: joc, sport, recreatic et.) si ale activitatilor pentru conditie (fitness), educate fizied, antrenament sportiv etc). 3) Activititile corporale sunt ale omului in miscare*, actiunile lui fiind explicate, asa ‘cum aritam mai sus, prin genez, mecanisme, scopuri, motive si conditionari de o serie intreagi de stiinge de fundamentare (stinte particulgre) ~ biologice, psihologice, socio- logice, telmice etc.). 4) Formele concrete pe care le iau activitatile comporale sunt dirijate de teorii specifice, referitoare la aspecte sau functii operationale sau praxiologice cum sunt motricitatea, invatarea, selectia, antrenamentul, concursul, solicitirile, tipologia (taxonomia) spor- turilor,refacerea etc. 5. Exista, in acelasi timp scoli si curente care dezvolti teori proprii, specifice, care sunt acceptate de comunitatea stiintificd, chiar daca prezint& deosebiri — unele mari — fata de cele existente in mod curent. Adevarurile ,partiale™ ,sunt recunoscute ca atare si numai © noua teorie ,revolutionara — in sensul lui Kuhn — le va putea ,falsifica”. Existenta unui asemenea numar mare de teorii pune intrebarea validititii lor. Chiar daca unele teoriiaflate la acelasi nivel de generalitate nu sunt total concordante, prezinti totusi un anumit grad de unitate in varietate, conferita de tipul principal de subiect: miscarea omului in context specific (activitati autotelice, autoformative, performantiale, compensatorii etc.) {n paradigma pe care am propus-o (Epuran, 2000). avern in vedere urmitoarele: 1. Nivelul de generalitatefilosofic-antropologic-metodologic (metateoria activititilor cor- orale). 2. Diferitele niveluri teoretice plasate pe un continuum, de la general la particular, dupa Jogica demonstrativa. 2. Caracterul sistemic al diferitelor teorii ale domeniilor tematice (activititi corporale, motricitate) si de activitate (joc, educatie fizict, sport etc.) 3. Relatia de interdisciplinaritate dintre teorile diferitelor si variatelor activitati corporale sicele ale disciplinelor de fundamentare stiintifica a domeniului acestor activitati. 4, Presupunerea unei dinamici specifice fiecarui tip de activitate si fiecarui domeniu al ‘cunoasteri si practicii, ceea ce confera teorilor caracter provizoriu, pertectibil 5. Pentru domeniiile hoastre de activitate socotim necesar sa subliniem necesitatea asiguririi unor conditii metodologice deosebit de insemnate, cum sunt: precizarea terminologiei si alcdtuirea ,,vocabularului controlat" al ei; asigurarea acuratefei maxime modului de for- ‘mulare a definitiilor, a respectari criterilorclasificarilor si ale demonstratilor logice. Metateoria Metateoria este teoria despre teorie sau, cum aritam mai sus, acea parte a stiintei care studiaza aspectele metodologice, epistemologice si regulile de utilizare a propozitiilor teoriei, de construire a conceptelor. Dupa E. Franke (in Beyer, 1987, p. 678-679), metateoria stabileste obiectivul cognitiv de atins, determina genul de solutii permise si da recomandatri pentru construct, interpretarea si critica teorilor. ‘Punerea in discutic a unui sistem de teorii din domeniul actvittilor corporale poate suscita dez- bateri si chiar trebuie sé le suscite, inclusiv sub aspectul cel mai general, metateoretic si filosofic Pana acum nu a fost folosita prea des sintagma ,,filosofia activitatilor corporale™. Este folosita cea de , filosofia sportului, iar in unele lucrari din domeniul practicii se vorbeste, de exemplu, de ,filosofia baschetului", ceea ce vrea si insemne conceptia generala a antrenoru- lui in legatura eu intreaga lui activitate. al puron ‘Teoria activititilor corporale Chestivnea a fost prezentata de noi in anul 2000, in rindurile de mai jog revimuim eiteva idei mai importante. in fiecare stiinta complexa, se detaseazasutuig 8 teme a edrorjustificare este sustinuté de teorit proprii si adecvate, subsumate, vider M8 Stiintei mama $i in domeniul nostru, acest fenomen este prezent, dar inca putin ens atchise de eit specials In lucrarea aminti am formulat © paradigma a teone = ‘nti activitatilor corporale, detasind cinci niveluri de teorii, niveluri in care isi gases feds patra numérul niveluilor si le prezentim in continuate, cu scurte coment Nivelul 1 ~ Metatcoria: Teoria general a activitailor corporale, ca activi umane gy. totelice si autoplastce: ludice, gimnice, agonistice, recreative, compensatori. Se bazar argumentee filosofice, antropologice, ale teoriei actiunii umane si pe ale metodologei Nivelul 2 Teoria activitatilor corporale: acteme, gesteme, acte, actin, activitt sue turi fundamentale si fundamentate biologic, psihologie, sociologic-cultural. Tematica de tp sistemic cuprinde: dezvoltarea motrica de-a lungul vieti, invatarea motric si sociomoich, capacitatea motrica si adaptarea (Fitness). ‘Nivelul 3 ~ Teoriile stinelor .paticulare", de fundamentare stintfiea a domeniau sci. vitatilor corporate: stinte biologice (anatomia, biomecanica, biochimia, erzofizioloia; sine socioumane (psihologia, pedagogia, sociologia); neuro-stiinfele: tehnologiile de vart, manage ‘mentul etc. (fiecare cu teoriile proprii), precum si teoriile transdisciplinare: cibemetica, sistem a, eoria comunicari, teoria informatie integronica — cu aplicatit in domeniul nosta Tabelul 22 ‘TEORIILE DOMENIULUI ACTIVITATILOR CORPORALE — INDUCTIE a $$ bepyer. $$ ——_————> = an | METATEORIA | TEORIA TEORILE DE | TEORILE FORMELOR | |ACTIVITATILOR | ACTIVITATILOR | FUNDAMENTARE | DE PRACTICAREA CORPORALE | CORPORALE A ACTIVITATILOR, ACTIVITATILOR | CORPORALE CORPORALE # Filosofia, mAcreme; Gesteme; | mBiologice (anatomia, | m Educatafiicd + fe Antropologia si | Actiuni Actvitti | biomecanica, biochimia; | copii sities. (© Teoria actiunii | mDezvoltarea motrics | _ergofiziologia) 1 Sporturi:individle setvitailor e-alungul view | Socioumane(psihologia, | de grup et le tlnvatarea motrica | pedagogia, sociologia) | m Anirensmentu spo si sociomotrica nfe, comunicarea,| m Competitia spor a gimnice "© Capacitatea moticd imtegronica | m Actviiicomeens™™ 1 agonistce si adaptarea (Fitness) m Tehnologiile de viet rocreative f= Management si sm compensatori ete, | marketing ete. a _h Fe rranspuere | Je ; on Nivelul 4 — Teorite disciplincior practice din domeniul activities Taxonomia acestor discipline este foarte complexa, cuprinzéind teorile educate pt ilor si tinerilor, a sportului sia diferitelor sporturi, a antrenamentului spor’s * ¥ a2 Metodologia corentrii octiviitilor corporale Mihoi Epuron sportive sia refacerii, a activititilor compensatorii etc. Aceste teori au si orientare praxiolo~ teoria si metodica educate’ fizice, teora si metodica sportului (care, in esenta, sunt si dis- CERCETARI FUNDAMENTAL | ~ raspuns imediat la problema — pe baza formulatilor teoretice = subiecti umani = subiecti animale = condlti reale de viata — laborator — control redus/sa lipsa Tui control sever, atent rezultate direct utilizate — rezultate far aplicatii mediate insane Aoenes & Chis, itt Je AR. Thomas & IK. Neon py : — Cercetarle extensive si intensive sunt inch dou modaltati de abordare temetor, ey plificdnd eu stingele natrii sau umaniste in care cercetarea extensiva vizea7a largre ion tarului de cunostin(e asupra viel, iar cea intensiva adancirea injelegerii ei Cereetarea longitudinal si transversal, folosit in mod deosebit in cercetiile de gy, voltare, urmireste fenomencle specifice pe o durata mai lungi, de ex. zece ani (cercetaea)ee situdinal) sau examsineaza in acelasi timp esantioanc de Varste diferite, de ex. de la loc, (cercetare ,cross-sectional). Sondajul realizat in tara noastra asupra capactiti biomotree populate’ scolae, incepind cu anul 1971 a avut caracter dublu, transversal si longing ‘Transversal, pentru ci intr-un an au fost masurati elevii din cielul gimnazial; longitu, pentru ci dupa zece ani si apoi dupa ined zece ani, alti elevi din cilul gimnazal au fst eg, tminati. Acecasi operate s-a efectuat si asupra elevilorciclului primar si secundar Cercetirile din domeniul pedagogic prin care, de regula, se verificdipoteze privitoar eficienta unor variabile experimentale metodice poarta numele de cercetiri amelioratve, In orice cercetare, se imbind, in doze variate, tendintele analitce si sintetice. CCercetarea poate avea niveluridifeite, dela cercetarea de tip observational, de conta Ja cercetarea experimental, cu analiza de tip cantitativ, mai precisa si msi convingdtoare, Socotim necesar sit mai amintim o forma de cercetare modema, cercetarea operations care utilizeaza in mod deosebit metodele matematice si urmireste conducerea ordonath investigatiei, prin integrarca activitatilor unor centre cu diferite competent de decize executie, care sunt deosebite functional sau aflate pe trepte ierarhice diferite. Cercetaea ‘operationala este © cercetare complexi, care inglobeaza mai multe tipuri de cercetare, & intentionalitate, cu metode si tehnici din cele mai diverse si coordonate prin metodestntfce matematice, computerizate. R. Ackoff si M. Sasieni (1975) arata ca ,cercetarea operational isi propune si abordeze in mod rational si sistematic problemele legate de conducerea si temelor, sabilind deciziile care asigut cu informatile disponibile Complexitatea fenomes tr-un anumit sens, rezultatele cele mai bune tn rot clor biologice si sociale — care sunt specificeactivittiorcorponle= reclama tot mai mult munca in echipe formate din specialisti divers caificai, care realized cercetiri multdisciplinare si interdisciplinare, acestea din urmi conducéind {a dezvaluirs noi aspecte, pe care cercetarile mono- sau pluridisciplinare nu pot si le evidemteze. In schema de mai jos prezentim o sintezd a modalititilor de clasficare « tipusor formelor particulare de cerectare. {In functie de domeniul sau directiile de utilizare vom avea si cercetare clinica (Payton, 198% Ghiglione etal, 1999) care se desfasoara dupa canoanele generale ale demersulu stint conditi specfice si care ofera prilejuri pentru efectuarea predilect a studilor de 2 ee aceeee Mihai Epuran Tabelul 3.1 Tipuri de cercetare ‘Analitic’ | Descriptiva | Coretationali [Experimental losoficd Calitativa Corelatii Predesign Istoriea ~ intrepret Relat cauzale | Design real Revistd critica] — observatie participativa ‘Cvasidesign Metaanalizi | —etichetare descriptiva Observatie Sondaj: ~chestionar ~ interviu = sondaj normativ Studiu de eax De dezvoltare Analiza activiti, a postului Analiza documentara | Tipuri si metode Din enumerate de pana acum se poate ivi, in mod firesc, intrebarea: care este diferenta dintre tipurile de cercetare si metodele de cercetare? (cunoscute de toyi cam sub aceleasi de- numiri). Existd o legiturd de filiaie intre tipurite de cercetare si metodele cercetirii empirice: Taxonomia tipurilor indica orientarea sau atitudinea cercetatorilor, asa cum s-au diferentiat istoric, prin analiza sciemticii. Tipurile satisfac functiile stintei, de cunoastere, informarc, intelegere, rezolvare de probleme teoretice sau practice. Tipurile majore — fundamentala, aplicativa, de dezvoltare — vor necesita mai multe metode, in timp ce altele vor transfera rumele lor unei metode specifice (istorica, ancheta, studiu de caz, experimentali etc). Metodele privese modul de actionare pentru realizarea obiectivelor cercetirii. Metodele nu. sunt altceva dec&t modalitati concrete de realizare a unei cercetiri orientate intr-0 anumita directie. Vom vedea ca cei mai multi autori trateazi tipurile de cercetare enumeriind de fapt unele demersuri, pe care le vom analiza mai aminuntit la capitolul 6, al metodelor practice de cercetare. Cercetarile longitudinale, transversale, pluridisciplinare sau interdisciplinare utilizeaza Aiferitele metode aratate mai sus si, uneori, inca altele pe care le vom discuta mai tirziu. Ele sunt puncte de vedere adoptate pentru realizarea intentilor de realizare a unui demers complet. De foarte multe ori, se folosese sintagmele ,metoda cibemetica sau ,metoda sistemicat” pen- tru a specifica tocmai punctul de vedere adoptat de cercetator. Noli Unii autori considera cercetarea calitativa ca un tip deosebit de cercetare (Thomas & Nelson); altii ca faednd parte din cercetarile descriptive (Leary, Payton s.a.). Mentionim si faptul cat in literatura de limba engleza se foloseste termenul de survey, tradus in roman’ ca sondaj, dar si ancheta, examinare, trecere in revisa s.a. De ex., cercetarea capacitatii biomotrice 4 unor subiecti este etichetata drept sondaj (de tip normativ, intrucat valorile individuale se Taporteaza Ia media esantionului), folosindu-se metoda observatici si tehnicile de masurare antropometrice, fiziologice si motrice. iva (coregrafie, Thomas & Nelson au scris (in editia din 1985) despre cercetarea c tive. In eitia Sculptura, muzica, arta) care de fapttrebuie ineluse in grupa cercetiritor desc . Pein preci 2 see gt sents ie, vot ine Wel ceri pe care neha Pa ssistel uns cr aint empire: 1 rebucSe sinttic(tny& Satna fe meta eo pect o lume sexpericnei= post ras 2a ng inn fe near a de al stone 0 SSM reper ete periments” de, P82) Ton ds edt al fa WT. Federer EM wil 81 face dicen ing center cect aalch, Prin soc i cect ae es areas col se coup de le, axione, postulate $ defini in domenay tate, Th matermiea locte sick teoeic, cercelarea stein gas amalitca in timp ce in fzca experimental, biologie, stint sociale si afacen, ca, sre ate eet suntempiic,inrecitiplcd misriisiobservati ase cee Uitte canetrinick" (WF. Fee, 199, p67) 5, CERCETAREA STIINTIFICA IN DOMENIUL ACTIVITATILOR CORPORALE Constituirea diferitelor cunostinte stiintifice despre ,homo se movens** Stiinta actvitatlor corporal are, evident, earacterul pluridisciptinar de care am vor ‘mai inant, inst tn acelasi timp ca repreznta. ,unitatea in diverstate~ pe care -o aig tul c& numai ea studiaza integral domeniul acesta. Stiintele particulare trimit fascicole lun ‘noase uneori in anumite sectoare ale acestui domeniu si numai din punctul lor de vedere Pind in preajma jumatatii secolului al XX-lea, cind putem considera ci s-a cont stiinta domeniului nostru, cunostinjele despre omul care practica sistematic exerctile fe sau sporturile s-au dobiindit prin eforturile diferitelor stinte dintre care pedagogia si medicing se pot Kiuda ed au facut acest lucru de mai bine de 2000 de ani: Medicul grec Hipocrates (460-377 fe.n.) sau romanul Galenus (131-201) au recomandt cu insistenta respectarea regulilor de igiend si miscérile corporate, ca mijloace de pase § dezvoltare a sanatitii. Aceleasi recomandari le-au facut si filosofii antichititi, eile aceap- 1a vor strabate secolele si le vom reintalni — dupai ce obscurantismul religios al evului mea va fi provaduit dispretul pentru tot ce e uman ~ in epoca Renasteri si in umanismul burbez, ari aduptate noilor condliti de viata pe care le-au creat dezvoltarca forelor de pro ‘ductie fn perioada de ascensiune a burgheziei. Montaigne (1533-1592), Rabelais (1494-1589, John Locke (1632-1704), LA. Komenski (1592-1670) ne prezinta adevirate ,modele” de oe nizare si de continut al educatiei fizice care devine o latura importanta a sistemului de ine formeazai pe omul noii or{induiri, Dar nici ei si nici urmasii lor de mai tirziu ~ ‘au formulat conceptii mai unitare despre locul educatiei fizice in dezvoltarea copilot - s-au sprijinit pe alte date decdt pe experienta si intuitia lor pedagogical. Vom amint foptal in epoca trecerit de la feudalism la capitalism, ideile lui J). Rousseau (1746-1827) a inl entat mult conceptiile pedagogice care au asezat educatia fizicd printre factor de educa Basedow (1723-1790), Salzman (1744-1811), Guts-Muth (1759-1839), Herbatt (1776-18) sunt nume binecunoscute in istoria pedagogic si a educatici fizice. Filosofi si pedagogii burgheziei in ascensiune nu puteau si nu tina seam in for {ezelor lor despre educatie fizica de, diferitele progrese pe care le-a inregistrat biolois tm 1) Platon in datogul octet (ca 369 ie) ieaa pe Soerate: Dar stare tupease mu se iosese dns po = i pin trinsic sr se pstcazA minuna pen exer si miscare™ (PLaton Tete #153) 60 etodologiaceretiri acvitilor corporate dicina (de exemplu, in 1619, Harvey descrie marea crculaiesanguinds tn pi colului XIX, se dezvolt torile biologice cu prvire ta organisme - teria lus Lamark (1809), Darwin (1859 ~ Originea speciior) ~ pentru ca, spre sfarsitul secolului,s4 se dezvolte medi cina experimentald ~ Claude Bernard (Introducere in studiul medieinei experimentale, 1885) Suntem inci departe de sintezeleinterdiseiplinare ale anilor nostri, Vom consemana mai departe eforturilor unor oameni de scoala pentru introducerea datelorstintfice in practica exercitilor fizice. Aici amintim numai ceea ce se cunoaste destul de bine despre primele -metode" de educate fizict: FL. Jahn (1778-1852) introduce in Germania educatia fried de tip prasac ca 0 necesitate a pregatiri pentru realizarea unitiiénationale’; Th. Arnold (178. 1842), Anglia este promotorul tendinte sportive* in domeniul educate fizie, rspunzind unor prefer manifestate de poporul englez aya de tntrecere si lupta: PH. Ling (1776-1839), in Suedia deavoltd metoda igienicanaliticd, pornind de la efeetele pe care exercitil fizice sistematice le pot avea asupra toracelui, abdomenului, vetebrelor etc: J. Hebert (1875-1957) in Frania, dezvolta ideea exercitilor cu caracter aplicativ, descrind si utilizind famili de miseari ~ mars, alergar, tinir, crave, ridicare, transport, desprindere ct. Istoriaeducatiei fiziee numeste .Lupta sistemelor” disputele din perioada in int circa se plaseavA cei mai sus citai ineepand cu. Amold si termindnd et Tissidy ad declarat al sportutui si continuator al iui Hebert la conducerca sco de la Joinville. Aceasti perioada este caracterizati ca fiind dominata. de empirism, autoritarism sau inwitsm si subiectivism, Totusi, nu putem si nu observam ci afimatile sunt tot mai mult dublate de argumente Iuate din fizologie (animala i umand), cd analogile cu masinile sunt foarte numeroase, ci migearea comporald este studita mecanie si einematogratic en deosebit talent de cite J.E. Marey, impreun’ eu clevul siu G, Demeny, si ca nu lipsese nici refer la aniropologie sila tipologia umand, Evident cd acum infelegern atatlimitele, eit si scAJerile unor feoit sau metode care s-au finut departe sau ati ignorat datelestinteor, el ‘nceputurile emaneipaii propri Progresele pe care le-au realizat diferitele tinge paticulare spre sttrsitul see, al XIX-Iea sitnceputul sec. al XX-lea au contribuit la fundamentarea educatii fizice si chiara sport Un rol deosebit Iau jucatfiziologia, biomecanica psihologia si pedagogia. Initierea de catre Pierre de Coubertn a jocurior olimpice modeme a stimulat si activtatea sintifica pus in ser- Viciul sportul, chiar daca cercetitoriraman slujitori ai siinjetor particular Pe planulactivitii practice, vom observa, dupa A. Rauch (1974), doua direct principale ale dezvoltaii educatiei fizice: directa pedagogica,ilustrata de continuatort ui Amold si Amoros si diectia biologicd-medical® ilustata de Demeny Pe plan stintfic consemndm primul eveniment intemational, in anu 1900: eu prilejul Exporitiei Universale de la Pais se tine primal cor ica. In 1913, din initia ‘a lui Coubertin se tine la Lausanne primul congres intemafional de fiziologie si psihologie a sportului. O imagine despre nivelul cunostinjelor domeniului nostra din preajma anilor 1917- 1919 ne-o da Ph. Tissié in lucranea ,Education physique et la rac inte modul cum diferitele eunostnte antropologice, Fiziol chiar sociologice fundamenteuzi educafa fizici e se vrea acum practicatastinific Primul rizboi mondial aintrerupt brutal elanul pe care i 1uaseteoria si metodica educatiei fice si sportului. Procesul va fi reluat, dar in conditi sociale schimbate Intre cele dowd rizboaie mondiale, vor continua atat cercetiile ,pure, cit si cele aplicate Se vor dezvolta 0 serie de discipline care vorsta la baza pregiirinoilor cade de specialist formati in instiutele de educatie fizicd care iau iin in anit 1920-1922, discipline care vor Figura tn planurle de fnvatamnt ale acestor institute vreme de mai bine de 50 ani. fost frese jorul ele a 2 aegumentarea wilt exetcitilor Ia aporte (paralle, bad) su angst si cunoscutt savant berinezi Dw Bois Reymond (ficolog) sR, Virchow nati Mihai Epuran Metodlogia cere sat se dezvolte si experimental fiziologia si psihologia, biomecanica st biochimia, Mai py ‘a dezvoltatteoria educate’ fizice ca ,filozofie™ a domeniului, ca sinteza superioar a nye mostintelr,ipsindu fundamentaea epstemologica, Lucrile de sinter ~ vez) manga Tui Lafargue si Nayrae, Coche, Loisl ~ sunt, de fapt, o suecesiune de capitole cu elemeng diferitelor stinte care dau fundament activitait practice. Apar inst si preocupati pentny bemele specific, cum este, de exemplu, studi din 1930 al lui Bellin du Coteau prying Caltatile(eitste apttudnile motrice) sau Iuerarea mai ampli a medicului M. Boigcy depp ntrenamentul sporti. Inte cele doua rizboaie mondiale vom afla date si erat de spe tate si in alte tif in fara de Pranta unde s-a manifestat 0 deosebitspredilectie pentru sce area educatieifizice si sport m crta subliniata contributa in domeniul biochirnei a lui A.V. Hill (premiul Nobe, 1939 pentru metabolismul energetic) care a avut un imprct deosebit asupra fiziologiei exeritity vee influentand tehnicile de misurare a consumului de oxigen in laboratoarele de asi (cf. De Hillerin Pierre, 2003, Willmore & Costil, 1994) este ocean, in Statele Unite, spiitul pragmatic se remare’ in activitatea de pionera mmisuririlor antropometice, Dr. Ed. Hitehock introduce ined din 1861 astfel de misuri probe de tratiune (chin-up) pentru evalurea fore bratclor. Dr. Dudly Sargent face, in 19, prima prezenare oficial a unei cereetr in edveatie fizie (50.000 masurari antropometc) Jia propunerit una test de performant Cateva deceni sunt dedicate perfection tester de performant! motric, Dupt 1950 s-au dezvoltat cercetrile asupra invari motice. tn Stale Unite ale Americi s-au dezvoltat mult actvitatile de tip sporti, ceea ce explicaorientarea studiul problemelor antrenamentului, evident pe baza conceptilor filosofice si pedagoice Dragmatice pe care Dewey le-a dezvoltat timp de mai multe decent, exprimind ast cing. tul si stil de viata specific nord-american ‘oUlinen Sovieticd pina in 1990, edlucatia fica si sportul -au sprijinit pe deo ane pe filosofia materialist diatectics i, pe alta, pe conceptiile pedagogice ale lui Makarenko, Pe plan biologic, concepia lui Pavlov a fost suportul unui integ sistem pedagogic de instar, Formarea ciraia au contribuitatatfiziologi si psihologi, cat si alti specialist (N.A. Bemstin, NAA. Krestovnikov, N.G. Ozolin, A:T. Puni, P.A. Rudik, V.M. Zatiorski s.a.), ‘Daca pana in preajma anului 1950 dezvoltarea premiselor stiintei activitiilor coporle este sustinuta de personalitéri, dupa aceasta daté, urmand cursul deavoltarii majortiti disci. plinelor, progresul este relizat, mai ales, prin colaborarea mai multor specialist la acess tema, Activitatle de educate fizid si sport se dezvolti exploziv, nu numai sub raportal prac: tici, dar si sub raportteoretic si metodologic. Procesul e simultan cu explozia informational si revolutia stiimtfica-tehnicd din anit 1950-1970 si mai rei, Uliimele decenii se caracterizeazt prin aparitia sintezelor interdisciplinare sia socie stiimfice nationale si internationale, nu numai de educate fizica, ci yi de medic’, ps tie, sociologie, biomecanici ~ evident aplicate. Este etapa organizirii de reuniuni, pozioane si congrese in domeniile acestor stiinfe si chiar pe teme unice cum au fost 3 juniorilor*, ,motivatia sportiva, ,jnvatarea motrice™, ,antrenamentul psiboton", sport, ,standardizarea testelor in sport®, ,terminologia educatiei fizice si sport a.m, Interesante prin tematica lor si aria de cuprindere au fost congresele pred (Tokyo - 1964, Miinchen ~ 1972, Montreal ~ 1976, Moscova ~ 1980, Seoul ~ 1984, Angeles ~ 1988, Atlanta ~ 1968, Brisbaine ~ 2000 Tesaloniki, 2004), precum si congress ‘Stiinta sportlui* organizate sub egida UNESCO de citre ICSSPE (Consiliul Inte pentru Stiinta Sportului si Educatic Fizica). in perioada actuala (2004), ICSSPE ae tumnbrela sa peste 20 de societati stiintfice internationale si mai multe societti 2st ICSSPE se dovedeste un puternic organism mondial de coordonare si stinulare a eforurlt savantilor pentru educate fizied,aetivitatisportive si reereative, puse in shujbs tutus 2 Sse alta parte, in interiorul stiimtei activitatilor corporal se produc restructurir, prin realizarea, in cercuti succesive tot mai largi, a sintezelor interdseiplinare. fapt reflectat superior care pregateste specialist domeniului si unde predarea interdisciplinara céstg in raport cu predarea traditionala, analiticd, pe ramurile cunoscute ale stiintelor particu Pe taramul activitati practice, progresele stiinfelor umaniste au stimulat incercaril fundamentare la nivel superior a edueatieifizice si sportulu Vom observa si aici deosebiri de conceptie filosofica sau de orientae stintifica intr-un domeniu sau altul, ca si particulartatile organizatorice determinate de condiiile sociale ale diferitelor societiti. Astfel, in Franta, se contureaza patra curente importante: curentul psi- hhocinetic, reprezentat de Jean le Boulch; curentul epistemologiei genetice, reprezentat de Parlebas, pe baza conceptici lui J. Piaget; curentul educatici sportve, reprezentat de Mérand; ccurentul cognitiv si al invatarit neuromotrice, reprezentat de echipa Famose-Durand. Sistemul de invatamint de educatie fizic’ din Franta inglobeaza, in aspectele sale particulare, unele apli- catii ale acestor curente i teori, in care francezii au excelat intotdeauna. in Statele Unite ale Americii,cultul metriei si testelor a condus Ia o amanuntita studiere a capacitatii de perfor- anti si a conditii fizice (fitness) a populatiei scotare, la stabilirea bateriilor de teste motrice si ctaloanelor de apreciere a nivelului fiecirui individ examinat. Sunt de amintit in directia aceasta cercetirile ample ale Iui Fleishman, Mathews 5a. in Anglia si in tatle nordice traditia este mai puternicé, iar innoirile nu sunt atat de spectaculoase. Vom observa ins& predilectia autorilor englezi (Donald Anthony, Williams Whiting) pentru o buna filosofie (citeste teorie) a educatici fizie. in sfarsit, dar nu pe ultimul plan, vom semnala contribuiiile de ordin teoretic si metateo- retic ale unor cercetatori grupati in jurul revistei oficiale a LCHLP.ER. si al revistei Intemational Journal of Physical Education (C. Bouchard, K. Widmer, Earl Ziegler, H. Haag, R. Renson, H. Rohrs, D. Hackfort) si care exprima punctele de vedere ale savantilor din Canada, Elveti a, tari in care s-au formula argumentele pentru un statut independent al stiintei activitatilor corporale. Stinta sportului in injelesul propru al sintagmei, a progresat ‘mult in ultimele decenii, problemele pregatirii complexe a sportivilor fiind studiate cu adevarat stiimifie in tari ca Germania, Talia, Franta, Ucraina, Estonia, Canada, Statele Unite ale Americii, Sunt cunoscute numele unor savanti care au initiat i scoli in domeniul avesta: Haare, Haag, Weineck, Letzerter, Manno, Famose, Durand, Platonov, Tschiene, Bompa s. CARACTERISTICILE GENERALE ALE CERCETARII ACTIVITATILOR CORPORALE Prin specificul activittilor corporate — oriemtate constient spre optimizarea fiinfei umane — domeniul nostru este pedagogic si umanist Prin mecanismele pe care le reclama, le pune in miscare si le perfectioneaz acest dome~ niu este, in acelasi timp, biologic, psihologic si sociologic. Actiunea pedagogic’ se conduce dupa legitatile formulate de stiintele biologice si umaniste, fn deplind concordanid cu cerintele formulate pe plan social. Cercetarea acestui foarte complex domeniu nu poate fi decat interdiseiplinara si orientata spre rezolvarea problemelor specifice lu (si, mai ales, problemelor pe care le pot pune fiecare in stiinfele particulare participante la investigate). Cercetarea din domeniul activisitilor corporale este, in primul rand, aplic lizeazt in strategie sale operationale datele fumnizate de cereetirile fundamental Informatiile antropologice, fiziologice, biochimice, biomecanice, psihologice si metodice sunt de data aceasta prelucrate sintetic, interdisciplinar, pentru a putea fumniza echipei (brigizii, grupului) de cercetare imaginea integral a fenomenului care trebuie si fie modelat 63

You might also like