UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE LITERE SI STINTE VASILE MARCU ee ALE EXERCITILOR FIZICE IN KINETOTERAPIE REVERE een | conid_|sommnceneane | L ~~ SUPRAEYALTARE RESTAGIIRE EDITURA UNIVERSITATH DIN ORADEA -1995-t Cuprins 1 Cuvant inainte 5 1 2. Sistemul national al B.T.E.F.K! 9 2.1. Stiinta sportului . 10 2.2, Motricitatea : 1" 2.3, Teoria migcarii 12 a fixie’ 12 2.5. Sportul . 13 } 2.6. Teoria senzo - motricitati 15 2.7. Cultura fizica 16 2.8. Dezvoltarea fizica 17 2.9. Capacitatea motric& 7 2.10. Kinetoterapia z 18 f 2.11. Reabilitarea 20 | 3. Taxonomia obiectivelor educatiei fizice, sportului si kinetoteragiei 22 | 4.Sistemul de educatie fizicd si sport din Romania 25 : 4.1, Sistemul german de educatie fizica si sport (istoric) 29 | 4.2, Sistemul francez de educatie fizicd gi sport 29 | 4.3, Sistemul suedez de educatie fizic& gi sport 30 | 4.4, Sistemul englez de educatie fizicd gi sport 31 | 4.5, Sistemul rusesc de educatie fizicd si sport... a 5. Sistemul mijloacelor educatiei fizice, sportului si kinetoterapiei 32 } 5.1. Exercitiul fizic - mijloc fundamental 33 5.1.1. Continutul si forma exercitiului fizic 34 5.1.2. Criterii de clasificare a exercitiilor fizice 35 } 5.1.3. Efectele exercitiilor fizice 43 Educatia fizic&: evolutie si tendinte 44 7. Aplicatii ale practic&rii exercitilor fizice in kinetoterapie 47 7.1, Aplicatii profitactice 47 ] 7.2. Aplicatii terapeutice 47 ! 8. Principille metodice ale aplicarii exercitilor fizice in kinetoterapie 50 1 9. Componentele procesului instructiv-educativ de practicare a exercitiilor J fizice in kinetoterapie 82 9.4. Cunustintele de specialitate 53 9.2. Indicii morfo-functionalii ai organismului Fivive in Kinetoterapie,9.3. Calitat: motrice 9.3.1 Viteza 9.3.2. indemanarea 9.3.3. Rezistenta 9.3.4. Forta 9.3.5. Mobilitatea 9.4. Deprinderile motrice 96. Contributia practicarii exercitillor fizice la realizarea celorialte laturi ale educatiei 10. Continutul procesului instructiv-educativ si reflectarea lui in documentele scolare 11. Principiile de instruire, antrenament si tratament 12, Sistemul metodologic-didactic in practicarea exercitilor fizice 13, Sistemul formelor de organizare a practicdril exercitiilor fizice 14, Bazele fiziologice ale efortului, oboselii si refacerii 5. Dinamica efortului in lectie 16. Proiectarea gi evidenta activitatii de practicare a exercitiilor fizics 17. Concluzii si perspective 18. Bibliogratie 61 63 65 68 110 115 118 124 1271.Cuvant inainte Pentru ca o stiinta sa fie considerata ca atare este necesar ca aceasta sa dispund de un bagaj notional, teoretic, unitar inghegat, de o teorie proprie; s& aib& un obiect propriu de studiu; sA dispuné de o metodologie de cercetare pusd la punct, s&-si pregateasca si sA dispuna de specialisti profesionisti ai doreniului; s& aiba institut specializate in practica si stiinta domeniului; s8 accepte si sd statorniceasca un bagaj de Fegull, hufitie Sau iegi cuprinse inir-uN sistem uniter gi uN cod aeoniviogic specific ec. Din acest punct de vedere stiinta practicarii exercitilor fizice este o stiinta relativ tGnard in plin proces de constituire si afirmare. Obiectul propriu de studiu il constituie omul in migcare, numai c& migcarea omului are un asa larg camp de aplicabilitate incat astézi se afirma, c4 fr& migcare omul nu poate trai. Una dintre formele specifice al migcdrii (gr. Kinetos) este si practicarea exercitilor fizice in scop profilactic si curativo- terapeutic, ramuré ce are tendita de constituire a kinetologiei (kinetos+logos=stiinta migcérii). Din acest punct de vedere ramura stiintficd ce asigura fundamentarea teoretica a practicarii exercitiilor fizice cu scop kinetoterapeutic a c&pztat denumirea de "BAZELI TEORETICE ALE EXERCITHLOR FIZICE IN KINETOTERAPIE”. Aceasta ramura stiintificd (B.7.E.F.K) tsi propune s& studieze modalitatile prin care exercitiul fizic contribuie la refacerea si recuperarea prin migcare a corpului omenesc ori a segementelor acestuia, a capacitatii lui motrice, a cresterii lui normale, a dezvoltarii fizice armonicase, a compenséirii prin migcare a "rigorilor"t vietii contemporane, Sarcinile si obiectivele esentiale ale B.T.E.F.K. se refera la aspectul cognitiv, de stere 4 specificului practic&rii exercitillor fizioe cu seop te deontologic, de stabilire a unor norme, reguli, principii, legi specifice dupa care sa se ghideze specialigtii, profesionistii domeniului, dar nu numai, si la aspectul tehnico-practic, de a stabilistrategii, tehnici, procedee si metode specifice de predare-invatare si practicare a exercitiilor fizice specifice. Problemele cele mai importante, reiesite din insasi obiectivele stabilite, pe care aceasta ramura a teoriei educatiei fizice trebuie sd le rezolve sunt urmatoarele: + Bagajul national specific pentru explicarea gi intelegerea clar& a categoriilor fundamentale ale domeniului; + Justificarea aspectului social al practicarii exercitiilor fizice kinetoterapeutice; + Functiile, esenta, obiectivele generale gi operationale ale practicarii exercitiilor fizice in general, in spetd in kinetoterapie; ' Ne oferim fa vontradictia existent astivi inire cuceririte civilizafici ce reclame sedentarism gi necesitiqite biologice ce migcare ale corpalei umianin + Sistemul mijloacelor, a metodelor, a continutului specific al exercitiilor fizice kinetoterapie; + Analizarea capacitatii bio-psiho-motrice a omului, precum si a componentelor procesului instructiv-educativ specific kinetoterapiei + Studierea indicilor de dezvoltare fizic’, @ component dozarii efortului fizic; + Stabilirea efectelor practicarii exercitillor fizice la organismul séndtos si boinav lor efortului fizic, a dirijarii si «Probleme als modalitatilor gi formelor specifics > si terapeutic specific; + Aspecte docimologice, de evaluare, apreciere si verificare a impactului practicérii exercifilor fizice asupra corpului omenese; + Problema pregatirii cadrelor, a specialistilor ete Practica domeniului ofera un izvor nesecat pentru cugetarea, pentru cercetarea ne aplecm asupra studierii stiintific’, pentru teorie, Dar, in aceeasi masura trebuie s mostenirii teoretice a trecutului, de ta noi si din lum sisteme de educatie fizicd si sport create gi dezvoltale ir se izvoare de inspiratie: Sistemul suedez al lui P.H. Ling, Sistemul francez al lui eaga. In acest context, marile lume sunt tot atatea surse gi pretioa: Amoros, Sistemul german al lui Jahn, Sistemul englez al lui Arnold, Sistemul rusesc al lui ie shaft etc Un alt izvor nesecat de cunostinte teoretice gi practice il constituie cercetarea stiintificd contemporand, care in domeniul nostru de activitate gi-a stabilit 0 metodologie arstea, eminent promotor al teoriei educatiel fizice gi sportului la noi etere din acest domeniu sunt proprie. Gheorghe in tara! conside a 4 principalele metode de c urm toarele (fig. 1.) ‘A din domeniul practicarii exercitilor fizice _ _Fig.1, Metode de cercetare stint Scopuri a _Metode a) Documentare + istorica Z __| «studierea bibliografiei de specialitate | b) Recoltarea de date + monografia + observatia « masurarea si testarea + ancheta si convorbirea + interviul + cercetarea sociometrica + Experimentul ii Fizice si sportului", Ed. Univers. Bucuresti, 1998. 6| ) Prelucrarea datelor recoltate | «matematice « statistice e) Analiza $i interpretarea rezultatelor | + intabelarea | « reprezentarea grafic I | - analiza calitativa £) Valorificarea cercetrii + redactarea lucrarii | « rezumatul pentru prezentare-sustinere j | © pubiicar | - aplicarea practicd in contextul general al stiintei practicarii exercitiilor fizice (al motricologiei' ). Bazele teoretice ale exercitilor fizice are un loc bine stabilit. (ig.2.) smu TA EDUCATIEI FIZICE $1 SPORTULUL y v y ' | 199 odes Feo op i Y i Ovgonnatestegtisbe— ; | i | 4 | a | ' Dupt Vasile Marcte- "Oricntai s1tendinje in motrivologie”, luerare susfinut kx Congresele reunite sling, at $i flozofie, Bucuresti, 1992La baza cugetari teoretice, a stiintei evolutiei fizice si sportului std, aga dupa curr am incercat s& redém in figura 2, teoria si metodica educatiel fizice si sportului, a carei component fundamental este 8.7.E.F.K. Cand ne referim la kinetoterapie aceast ramura stiintificd apare drept multi- $i interdisciplinara, avand drept obiectiv fund utilizarea tuturor cunostintelor cu referire la exercitiul fizic in vederea unei utilizari rental rationale, corecte a predarii exercitiului fizic in scopul pastrarii sau castigarii st&rii de sanatate @ omuluiU 2. Sistemul Notional al B.T.E.F.K. Notiunile, categoriile cele mai importante ale B.T.E.F.K sunt grupate in jurul explicarii stiintfice a efortului, a efectelor lui asupra organismului, a rolului si importantei odihnei gi refacerii dupa efort. |. Folbort - un cercetétor american, ale c&rui studii in domeniul efortului fizic sunt larg rspandite si cunoscute ast&zi - concepe o curb’, 0 reprezentare graficd din care reiese importanta ce trebuie acordata efortului in vederea moviiizarii tuturor resurselor organismului uman in vederea ridicarii continue a niveiuiui indicilor morfo-functionali ai corpului (fig.3.) Nivel nial a ingintol-erganismulu | REVENIRE Fig.3. Curba tui Folbort Folbort dovedeste experimental c& intotdeauna dupa efort si odihna urmeazé o perioad numité SUPRACOMPENSARE (Exaltare, dupa A. Demeter), perioada in care organismul igi pune in vedere toate resursele de care dispune pentru sporirea indicilor morfo-functionali, perioada, ins, care nu este prea lunga (depinde de foarte multi factori), existand tendinta “c&derii* indicilor organismului chiar sub valorile initiale, urmand apoi o perioada de "revenire" la normal, in acest context exist o justificare stiintificA a practicarii exercitiilor fizice in orice situatie. Putem spune astazi ca practic nu exista boald sau bolnav s4 nu beneficieze sud o forma sau alta de efectele binefacatoare ale efortului depus prin practicarea exercitiilor fizice. In vederea cunoasterii specificului practicarii exercitiilor fizice s-au impus anumite categorii, anumite notiuni fundamentale:2.1. Stiinta sportului', Totalitatea conceptillor, discutilor si metodelor ca obiect - in conformitate cu regulile stiintifice fundarentale - problemele si manifesta u domeniului "Sport"... In analiza epistemologicé a stiintei sportului, structura date conceptelor si teoremelor capabile s& asigure consensul, sunt inca echivoce. Stil Sportului este interpretata cao © stiinta compozita, o stiint& aplica inter-disciplinaré, mult-disciplinar& Ea adopta criteriile stiintifice ale altor stiinte + 0bi ‘ect de cercetare autonom (fenomenul “sport 7 + concepte si metode de cercetare specifice (derivand din stiinta me + sistematizarea cunostintelor noi (in inte-iorul subdisciplinelor) + terminologia stiintific& (depinzand de stiinta mama); Procesul de dezvoltare a cunostintelor este incé la inceputul s&u si prezin mai mode de analiza diverse. Uneori demersul poate sa fie fundamentat de pe pozitia filozofic antropologico-hermeneutica se acordé fiintei umane in actiune, sau poate pleca de © pozitie formal-rationala si critica, utilizénd conceptele cheie ale analizei epistemol: sau © poate imprumuta, uneori, de perspectiva analizei socio-politice militante ('N Stang&" - cu o pozitie ema i): mite c adopta 0 coerenta teoretica sistematica; sau s4 privilecieze punctele de v ic a socie cipativa si edere politice institutionale; sau, pe cele bazate pe constructii individuale si subiective (gimnologic Biopedagogie, motologie). Se considera cd, in dezvoltarea sa, stiinta sportului, cuprinde a) cercetatori izolati ce cauta noi metode comunicationale pentru cooperare: ») interactiunea inter- si multi-disciplinaré si solidaritate_intemation: institutii stiintifice internationale; ¢) clasificarea problematicilor: dezvoltarea teoviilor si paradigmelor; integrare stiintelor sportului intr-o stint a sportului gi integrarea acestei discipline in sis general de stiinte. Conform "Dictionarului $tiintei Sportului" etapele acestei stiinte sunt: (fig.A) a) Dif Sport; Sociologie -sport; Psihologie - sport; Sport b) Insumarea: Medicina sportului; Psihologia sportului: Sociologia sportului C) Integrarea intr-o stiint& interdisciplinara: Stiinta Sportului. ‘entierea: Medicin: Pint a} Fig.A. Fuziunea progresiva a diferitelor stiinte in stiinta sportului (White, Zeigler, 1972) * Dupa "Dietionary of Sport § ence". editor Erich Beyer, 1992, Verlag Karl Hofmann, 10® gu ca ife tarile datelor, ‘inte aplicata, 4 moduri lo; afico- ca de la 0! gice + (Nous oate 02 gi nologie, ori de: 4 Apa el ‘area sistemul t; Sport; oni; Datorit& intereselor care gliseazA procesul de productie a cunostintelor (undamentale, cercetare de baz’, cercetare aplicaté sau analitic’, teoria actiunii orientare emancipatorie) si ca efect a diferitelor origini ale cercetarilor din Stiinta Sportului, atat in ceea ce priveste orientarea muncii cat si in ceea ce priveste accentul Pus pe fiecare dintre sub-discipline (Pedagogia, Psihologia, Sociologia, Medicina, Istoria, Filozofia, Informatica, Informatii $i Politica Sportului, Teoria antrenamentului, Jumalism sportiv, Instalatii si Echipament Sportiv) exist& diferente considerabile intre conceptele ‘itoare {a finalitatile si metodele de lucru; aceste divergente putand fi dificil aduse la un consens de baza. In istoria, incd ténara, a discipline, diferitele aspecte specifice sau adiacente nu au putut fi agregate, decat foarte rar, pentru a constitui un ansamblu functional in sensul unei cercetari integrative, inter-disciplinare. Daca se face referire la modelul “etapelor" mai sus mentionate, disciplina ar putea fi in etapa a doua. Nevoia de grupare nationala i international, sub forma insumérii sub-cisciplinelor Stiintei Sportutui, putea reprezenta expresia vizibild a acestei situati Astazi in Romania a fost constituit, ined din 1992 Consiliul Stiintei Sportului, ca organism national de promovare a Stiintei Sportului. 2.2. Motricitatea sau migcarea, pe care Gh. Carstea o numeste (op. cit.) "otalitatea actelor motrice efectuate de om pentru intretinerea relatiilor sale cu mediul natural si social, inclusiv prin efectuarea deprinderilor specifice educatiei fizice si sportului vorba despre migcarea efectuaté cu ajutorul mugchilor scheletici, miscare ce se F concretizeazai in acte motrice, in fapte simple de comportament realizate in mod voluntar, | deci cu intentie pentru efectuarea unei actiuni ori activitati motrice. Actul motric specific [este insagi exercitiul fizic. Actiunea motricA este un ansamblu de acte motrice astfel structurate incat realizeaz& un tot unitar in scopul realizirii unor sarcini imediate Acliunea motrica este 0 deprindere cu un mecanism psiho-fziologic bine pus la punct Aciivitatea motric& reprezint un ansamblu de actiuni si acte motrice incadrate intr-un sistem de idei, reguli si forme organizatorice in vederea obtinerii unui efect complex de adeptare a organismului gi de perfectionare a dinamicii acestuia (dupa Gh. Cérstea) Activitatea motricd a omului, privita in acest sens, cuprinde: a) disciplina sportiva - ansamblul ramurilor si probelor sportive cu structura unitaré sisistematica (ex. Atletism, Gimnastica, Jocuri sportive stc.); ») ramura sportiva - 0 componenta specializata a disciplinei sportive, cu un specific aparte (ex. la atletism vorbim de ramuri ca "alergari", “sdritur", “aruncari", la gimnastica ‘gimnastica ritmica’, "gimnastica sportiva’, "sdrituri cu sprijin" etc.); mi recunoscitori Centrului de Cercetiei pentru Problemele Sportului din Bucuresti, personal dircetorului Pierre R = resurse (umanesi materiale) feed ~ back}-> T= transformare ex. tehnologiedidactica) (> L=integrare Ibo dezvoltare (prin aferentatie inversa, feed ~ back) Conform teoriei lui Mircea Malita pentru a cunoaste un sistem este necesara descoperirea $i studierea tuturor elementelor lui componente, precum si a interrelatiilor dintre acestea si dintre ele si sistemele sub ori supraordonate. in cea ce priveste sistemul romanesc de educatie fizicd si sport putem spune cd exist 0 anumita traditie, dar si puternice influente ale sistemului suedez al iui Ling, iar Supa 1944 ale sistemului sovietic. Incercdnd o definire a cea ce inseamna in japt sistem de educatie fizica gi sport Gh, Carstea noteaza: "este ansamblul unitatilor organizatorice 31 @ continutului acestor activitéti concepute corelativ pe plan national in scopul perfectidhdrii dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice a tuturor categoriilor de populatie in | concordant cu prioritatile solicitate de comanda social" (op. cit., 1993). a Dupa alte definitii "sistemul national de educatie fizicA este ansamblul de ide, metode si mijloace structurate dupa principii unitare in vederea realizarii unor obiective poltice, sociale gi biologice ale educatiei fizice". Mariana Marolicaru este de parere c& “sistemul de educatie fizicd este ansamblul unitatilor organizatorice si a continutului _ sclvtétilor acestora, precum si a bazelor ideologice si stiintifico-metodice in scopul | perfection&riifizice si a capacitatilor psiho-motrice a cetatenilor conform cerin{elor sociale | mediate si de perspectiva” Ned Vasile Marea - "Pentru o abordare sistematica a cducaliei fice scolare". in Reviste de Educatic Fivied si Sport H81980, Bucuresti $ "Terminologia educatici fizie si sportului". Bucuresti. 1974 Mariana Maroticara - "Abordarca sisteniaticd a cducaliei fiz", Clyj Napoca. 1992, 25Primele elemente ale sistemului romanesc de educatie fizicd apar relativ tarziu, cu ‘oat experienta traditional indelungata in acest domeniu. in 1893, cand practic este constituité Societatea Profesorilor de Educatie Fizicé si Sport din Roménia (SPEFSR), care recent a sarbatorit 100 de ani de la infiintare. Ceva mai térziu, in 1921, a luat fiint’ Academia Nationala de Educatie Fizicd (ANEF) din Bucuresti, institutie care a centralizat in jurul ei mari personalitati ale stiintei si culturii romanesti si care au contribuit hot&rétor Ja formarea sistemului nostru de educatie fizic’ si sport. Abia dupa votarea Legii invétmantulut din 148 putem vorbi, ins, despre un r fizica si spori. Specialistii de astazi ai domeniului considera c& in abordarea stiintifica- - Sistematica a educatiel fizice si sportului trebuie s& distingem urrr&loarele componente: 2) Componente materiale - numarul de elemente si calitatea acestora; b) Componente structurale - relatiile dintre elemente; ©) Componente functionale - reactia sistemului la solicit&rile interne si externa Conform celor scrise de Gh. Carstea, unul dintre bunii nostri specialisti de ast&zi, unitatile sistemului nostru de educatie fizica si sport sunt 1. Asociatille si cluburile spqgtive. ia fizica din invatamant inele centrale gi locale cu atributii in educatie fizica gi sport AN.EF.S. si Facultatile de educatie fizica din tard. M. Marclicaru considera c& urmétoarele subsisteme compun sistemul nostru de sisten educatie fizica gi sport a) Subsistemul educatiei fizice: b) Subsistemul activitatii sportive; Prezentém in graficul din figura 6 sistemul romanesc actual de educate fizicd si sport: — a 7 \, 1. ‘| [I Fig.6. Model structural al sistemului de educatie fizica si sport 26| lerarhizarea taxonomica a sistemului romanesc de educate fizicd si sport poate | arata ca in graficul din figura 7: wae een pens ce petesonouve k ft — mull oosiny de educatie fizicA si sport, caracteristici pe care este recomandabil a le consenina gi a le injelege. Astfel, dupa Gh. Carstea acestea sunt a) Sistemul are o temeinica fundamentare stiintiticg, b) Are un caracter national, fiind unitar la nivelul intregii tari; ©) Are © permanent capacitate de reglare gi autoreglare: 4d) Are caracter deschis si dinamic, imbunétatindu-se in permanenta; e) Capata note particulare la nivelul diferitelor lui subsisteme. Dup& M, Marolicaru (op. cit.,1992) aceste caracteristici sunt urmatoarele a) Este national in forma gi stiintific in continut. b) Are 0 teorie care-i determina scopul ¢) Are 0 baz metodicd bine pusa la punct 4) Are 0 bazai organizatoricd bine structurata e) Stapaneste o baza materiald in continua imbunatatireSistemul nostru de educatie fizicd si sport are la baza (si in functie de propriile-i caracteristici) un "pachet" de principii organizatorice, gratie c&rora i se asigura o functionalitate optima. Aceste principii sunt 1. Este organizat la locul activitatii oamenilor. 2, Practicantii vor fi inzestrati cu calitéti gi deprinderi in concordanta cu posibilitatile aptitudinile acestora. 3. Respectarea principiilor didactice ale individualizarii, continuitétii, accesibilitati si sistematizéirii in practicarea exercitillor fizice 4. Stimularea cresterii continue a nivelului de pregatire a participantilor prin instituirea SUVAD (Sistemul Unitar de Verificare si Apreciere la educatia fizic& si Depistarea talentelor pentru sportul de performanta) si a SNS (Sistemul National de Selectie), 5, Legaitura trainica intre educatia fizicd - sportul de masa (pentru toti) si sportul de performanta 6. Concentrarea elementelor dotate si talentate in unit 7. Conducerea unitard fa nivel national (fig 8). i speciale de performanta. | sspontat ae | Servi de ecuct | Inn | meets | aoe = poverciospotua | -———- | wert el meee (oe : : = | femen same |an |e | Fig.8. Conducerea sistemului educatiei fizice si sportului 28|. Siclovan, scriind despre principiile ce stau la baza sistemului romanesc de educatie fizicé si sport apreciazd c& acestea sunt comune cu cele ale procesului instructiv-educativ de specialitate! 1. Principiul dezvoltarii multilaterale a personalitatii umane 2. Principiul dirjérii activitatii spre obiective sanogenatice. 3, Principiul gradéirii succesive si al continuitatii in efort 4, Principiul legairii activitatii de educatie fizic& de pregatire pentru viata si pentru munca a tineretului Pentru a intelege mai bine influentele exercitate asupra sistemului nostru de educatie fizic’ si sport redzim in continuare principalele sisteme de educatie fizicd din lume. Ay 44 Sistemul german al ji Jahn populate’ si mai ales pregatirea militard. niribuind la educatia nationalisté a populatiei germane din prima jumatate a secolului stru, Jahn igi bazeaz gimnastica pe exercitii la aparate realizate mai ales in aer liber, iar pe primul plan se pune tehnica de executie si autoriterismul. Sistemul lui li dar care trebuie repetate mereu pentru perfectionarea wal german a este un sistem utilitarist vizand pregattrea fizicd se dovedeste afi in cele din urma nationalist, in are unl aj relativ redus de exer ‘apacitatitor organismului. Inainte de primul r&zboi (si intre cele doua) sister fost r€spandit si in pregatirea tineretului nostru 4.2. Sistemul francez al lui Amoros, este cel in care se subliniaza pentru prima data originea psiho-motorie a exercitiilor fizice. Conform teoriei lui Amoros gimnastica este “stiinta rationala a misc&rilor noastre, a raporturilor lor cu simturile, cu inteligenta, cu sentimentele, cu moravurile si cu dezvoltarea tuturor facultalilor noasire" Gimnastica lui Amoros cuprinde a) gimnastica civila si industrial b) gimnastica militard; ©) gimnastica medicala lat& ca gimnastica medicala ocupa gi in acest sistem un loc bine definit avand drept scop utilizarea exercitiilor fizice mai ales pentru corectarea deficientelor fizice ale corpului tineretului, aga numita gimnasticd ortosomatica, dar si cu scopuri igienice, terapeutice si analeptice (de fortificare generala). Astzi sistemul francez de educatie fizica si sport se prezint& conform graficului din figura 9. "Ton Siclovan - "Teoria educafici fivice". ed. UI, Ed. Stadion, 1974, 29CE ¥ . | 6) Gennastia igianicd a _ , pentupegities =| | I [Pees cn Indemanari | ey Beemice fom, | | fot (€ coreetara) | eee | Seer | Fig.9. Sistemul francez de educatie fizica si sport, 43. Sistemul suedez al tui P.H.Lina. P. Ling, un ofiter suedez ranit si care aplic& asupra propriului corp exerci fizice cu structura recuperatorie, publica lucrarea "Bazele generale ale gimnastici’, care constituie probabil prima abordare sistematica a stiintei educatielfizice, Sistemul cuprinde urmatoarele subsisteme. a) Bazele organismului uman (cunostinte generale despre corpul omului: alcatuire si structura); ») Bazele gimnasticii pedagogice, in care sunt cuprinse cunostinte ce vizeaza utilizarea exercitilor fizice pentru crestere gi dezvoltare corporala; ©) Bazele gimnasticii militare (instruire militara); 4) Bazele gimnasticii medicale; €) Bazele gimnasticii estetice. Gimnastica suedez preconizeaza exercitii executate cu mare precizie si exactitate Pentru fiecare segment al corpului. Practic pe baza sistemului de girrnastica analitic’ a lui Ling $I a fiului su Hachtegall infiinteaza primul institut particular de educatie fizic& din Europa, care acordé importanté deosebité educatiei fizice scolare, pentru intarirea s&ndtati $i fortificarea organismului 304.4, Sistemul englez al lui Amold urmareste educarea personalitatii umane pric intermediul sportului dand 0 mare libertate manifestarilor individuale, intuitiei, imaginatiei creatoare a practicantilor. Sisterul englez este numit drept "metoda sportiva cu efecte benefice asupra educdrii intregii personalitati”. Probabil c& aceasta mare libertate creatoare a contribuit la nasterea atator discipline si ramuri sportve pe teritoriu britanic (rugby, fotbal, criket, badminton etc.) 4.5. Sistemul rus al ui P-F. Leshaft, care pune pe primul plan in dezvoltarea omului contributia mediului in care acesta traieste. In acest context educatia fizica stimuleaza o bund dezvoltare a corpului existand o stransdi legaturd gi conditionare reciprocai intre fizic siintelect. Leshaft alege in mod stiintific mijloacele utilizate in functie de scopul urmarit ‘soricul romein Constantin Kirifescu s-a oprit si asupra fenomenului sportiv. Opera. sa cea mai important lesa". este 0 autenticd istorie a practicarit exercifiilor fizice do-a lungul timpului. in *Palestrica" se gs ii $i sport 315. Sistemul mijloacelor educatiei fizice, sportului si kinefoterapiei Principalele instrumente cu care se opereaza in educatie fizicA si sport sunt mijloacele de actiune. Unii autori in mod denaturat considera c4 mijloacele impreuna cu Procedeele metodice gi cu metodele reprezint& continulul educatiei fizice si sportului. Gh. Carstea, pe linia deja traditionalé a "scolii" lui lon Siclovan, consider c& mijloacele educatiei fizice gi sportului sunt urmatoarele: a) Mijloace specitive, care cuprind 1. Exercitiul fizic ca mijloc fundamental 2. Aparatura de specialitate; 3. Masurile de refacere a capacitaitii de efort b) Mijloace nespecifice, in care ar fi cuprinse: 1. Conditi igienice; 2. Factorii naturali de c3lire: apa, 3. Mijloace imprumutate din celelaite laturi ale educatiei generale erul, soarele: (intelectual, etic, estetic etc.) Conform conceptiei profesoarei clujene Mariana Marolicaru (op. cit., 1992) sistemul mijloacelor educatiei fizice gi sportului cuprinde: 1. Exercitiul fizic ca mijloc de bazés 2. Factorii naturali de cdlire; 3. Conditi igienice Fat@ de aceste componente in lucréirile fui ton Siclovan intalnim gi un al II-lea factor: "raportul corect dintre munca si adihna"; pe care igiensstii il numesc *reguia celor 3x8 ore" Incepand o sintetizare cu privire la sistemul mijloacelor cu ajutorul cérora educatia fizica si sportul isi realizeaz& propriele-i obiective putem spune cd, intr-o abordare sistemica, mijloacele educatie’ fizice si sportului sunt 1. Mijloace proprii, sau specifice: Este exercitiul fizic iuat din atletism, gimnastica, joc, sport si dans. 2. Mijloace ajutétoare, pentru completarea efectelor exercitillor fizice asupra corpului, categorie unde pot fi incadrate urmatoarete: ) Conditiile materiale gi aparatura specifica: b) Mijloace imprumutate din alte laturi ale educatiei generale; c) Refacerea gi recuperarea dupa efort 3. Mijloace asociate, care vin s& imbunatéteasca in general conditia omulul care practic’ exercitile fizice, care se asociaz4 mijloacelor proprii si ajutétoare. Acestea pot fi considerate a fi: 32a) Factorii naturali de c&lire: apa, aerul si soarele; b) Conditile igienice ( individuale ori colective) ©) Factorii alimentari d Ds, Exercitiul fizic - mijloc fundamental si in kinetoterapie. Referitor la exercitiul fizic marele nostru istoric Constantic Kiritescu scrie, printre altele: "Repetarea migcarilor fiziologice se numeste exercitiu corporal sau exercitiu fizic"! in acelasi context lon Siclovan noteaza "La baza oric&rui exercitiu fizic st& 0 anumité intentie dalihert ronceputa pentru a corespunde cerintel inéintuini inv eck tizice si sportului, De fapt, tocmai acest element intentionat diferentiaza exercitiui fizic conceput ca mijloc al educatiei fizice si antrenamentului sportiv de celelalte actiuni de migcare efectuate de oameni in diferite activitati sociale"?, In "Dictionarul enciclopedic roman" cand se refera la exercitiul fizic se noteazé urmatoarele: ..."Este mijlocul principal al educatiei fizice care consta in actiuni motrice voluntare special selectionate si folosite dupa o anumité metodica in vederea indeplinirii sarcinitor insiructiv educative. / specialisti romani cunoscuti si recunoscuti, Gh. Mitra gi Al. Mogos ind se referd exercitiul fizic scriu: "Exercifiul fizie reprezinté actiunea motric’ voluntard deliber conceputé si sistematic repetata in cadrul unui proces educatiy organizat in scop: ealizarii unor obiective instructiv - educative concrete in legaturé cu formal perfectionarea priceperilor, deprinderilor si calitatilor motrice, cu educarea muitilaterald a personalitati™ in lucrarile mai noi Gh. Carstea consider c& “exercitiul fzic este actul motric repetat sistematic si constient in vederea indeplinirii obiectivelor educa sportului, fiind mijlocul specific principal, de baz". Indiferent de moxialitatea de definire a exercitiuluifizic prezinta unele caracteristici inconfundabite a) Are la baz 0 intentie deliberat conceputa; b) Este un gest motric cu structura proprie; ©) Pentru obtinerea efectelor scontate exercitiul fizic trebuie repetat sistematic dupa reguli metodice precise; d) Infiuentele exercitiului fizic se r&sfrang atat asupra sferei by ologice cat si asupra celei spirituale a omului care! practic’; e) Efectuarea exercitiului fizic presupune intotdeauna depunerea unui efort fizic si psihic (fig. 10.). " Constantin Kiigescu Ed. UCES, Bucuresti, 1964. # lon Siclovan - "Teoria educatii fice". Ed. Stadion, Bucuresti, 1974 "Dietionarul encictopedic roman", Ed. St, gi Enciclopedica, Bucuresti, 19 * Gheorghe Mitra si Alexandru Mogos - "Metodica educafiei fizice scolarc”. ed. a ttla, El. Sport-Tusism, Bucur st 1980, * Gheorghe Cirstea - "Teoria educated fiice gi sportului", Ed. Univers, Bucuresti. 1995 33| tntentia | I — | Seopur | TL L 1 | Finaltat | Exercitul fiz —*} Nivel de ceatzare | Wises compu a scopului —y— Fig.10. Efortul depus in exercitiul fizic 5.1.1. Continutul si forma exersitillor fi c&rora putem clasifica, ori reprezinta totalitatea , Sunt principaicle elemente cu ajutorul caracteriza exercitiile fizice Continutul exercitiului fizic aspectelor generale a elementelor ce compun exercitiul fiz care determina rezultatul lui, Elementele definitorii al urmatoarele: ic dat gi le continutului exercitiuiui fizic sunt a) Migcarile corpului; ®) Efortul fizic ca atare dat de cele trei caracteristici ale se complexitate; volum, intensitate gi 9) Efortul fizic desfagurat in exercitiul respectiv Forma exercitiului fizic este modul de manifestare a “Forma” se caracterizeaza printr-o combinare a trsaturil sunt, continutului, structura acestuia lor ce definese mi ea, cum a) Pozitiile corpului, sau a segmentelor tui ) Fortele care actioneaza; ©) Directia in care se desféigoara migcarea: 4d) Amplitudinea; e) Viteza; ‘) Ritmul, ca numer de migcari in unitate de timp: 9) Tempoul, exprimat in executie ra (2/4, 314, 4/4), "Forma" este insasi tehnica de executie a exercitilorfizice Referitor la aceasta Gh, Mitra ( sistemul portata la capacitatea maximé a organismului OP. cit.) serie: "In practic prin tehnicd se inte Procedeelor tehnice specifice diferitelor ‘ationalizeazé dupa criterii biomecanice si reguli de int lege ramuri sportive, procedee ce recere stricte migcéritor trunchiutusmigcéril, la tehnica acesteia’. Elementele definitorii ale formei exercitiilor fizice sunt urmatoarele: + pozitia corpului si a segmentelor lui (initial, final&, intermediara); * amplitudinea migc&rii (de unde pana unde - ca spatiu); + relatia dintre diferitele segmente ale corpului; + tempout si ritmul executiei; + sistemul de dispunere fata de adversar, partener, spectator in fitaratura de ialitate, aceste caracteristici apr in ciferit= clasifi putem vorbi despre: a) Caracteristici spatiale: pozitii, directii, amplitudine, distanta b) Caracteristici temporale: ritm, tempou, durata; ©) Caracteristici spatio-temporale: viteza de executie; 4) Caracteristici dinemice: determinate de forte interne sau externe care produc migcarea, exercitiul 5.1.2. Criterii de clasificare a exercitilor fizice Datorité diversitati citiilor fizice, punctele de vedere privind a anume si clasificare a acestora sunt foarte diferite. Acestea au evoluat odaté cu rea teoretica insasi despre fenomenul practicarii exercitillor fizice. Vechii greci, de pre urmatoarele categorii de exercitii fizice: exercitii igienice; exercitii militare gi exerciti pentru dezvoltarea arganismului. Ceva mai tarziu marchizul de Sotelo - Don Amoros - parintele sistemulut francez de educatie fizica - vorbeste despre exercitii igienice, terapeutice, aneleptice ( convalescent) si exercitii ortosomatice (de dezvoltare) Autorii moderni gi contemporani au stabilit un sistem al criteriilor de clasificare a erciilor fizice larg réspndit astazi. Exist stipulate mai multe criterii de clasificare a sxercitilor fizice, criterii care-si dovedesc autenticitatea inclusiv in kinetoterapie, toate ns& situeazé in centrul atentiei exercitiul fizic ca mijloc fundamental al. sistemului ‘educatie! fizice si sportului (fig.11.). Avand in vedere aceste considerente putem vorbi onderea exercitiilor asupra dezvoltarii unor segmente sau crupe musculare: + exercitil pentru trunchi: + exercitii pentru brate ; * exercitii pentru picioare; + exercitii pentru spate; + exerci abdominal etc. up pozitia executantului fata de aparate vorbim despre + exercitii la aparate; + exercitii cu aparate;+ exercitii pe aparate ee ( Siena fice gf sportu i | inde elev | | — apa, aerul, soarele Jr | contivur COMUL sistem bio - psino - eocial Fig.11, Exercitiul fizic - mijloc fundamentel al educatiei fizice si sportului 3. Dupa influentarea dezvoltarii calitatilor motrice intalnim + exercitil pentru dezvoltarea vitezei ; + exercitii pentru educarea/dezvoltarea Indemanérii; + exercitii pentru educarea/dezvoltarea rezistentei; + exercitii pentru educarea/dezvoltarea fortei ete. 4. Dupa influentele exercitilor fizice asupra componentelor antrenamentului sportiv sunt cunoscute: + exercitii tehnice; » exercitii pentru pregatirea tacticd: + exercitii pentru pregatirea fizica; + exercitii pentru pregatirea psihologica ete. 5, Dupa caracterul succesiunii migcérilor exercitilor fizice pot fi + exercitli ciclice (repetarea aceluiasi ciclu= pedalarea, de exempiu); + exercitii aciclice (ex. aruncarea greutati); + exercitii combinate. 6. Dupa natura efortului fizic sunt cunoscute: 36+ exercitii statice (pozitii, efort izometric); + exercitii dinamice (efort muscular izometric); » exercitii mixte. 7. Dupé intensitatea efortului fizic exercitiile pot fi + exercitii cu intensitate maximala; + exercitii cu intensitate submaximala; citli cu intensitate mica. Avand in vedere specificul obiectivelor stabilite pentru exercitiul fizic in Kinetoterepie considerém oportun a aduce jin discutie detalii ale sBXBtdifiORS> Winetoterapeuties. Actrel izometrie - constituit prin mentinerea, printr-un efort suplimentar, @ unei anumite pozitii timp de 6 -12 secunde. Din punct de vedere tehnic efortul izometric poate fi + de mentinere; + de fixare + de consolidare 2. Pozitile, care ta rndul for pot fi «de repaus, + habituale (de obignuinta) +de gimnastic’, Pozitiile de gimnastica pot fi la randul lor fundamentale si derivate. Principalele pozitii fundamentale din gimnastica sunt: stand, pe genunchi, sezand, culeat gi atamat. Pozitile derivate se obtin din pozitiile fundamentale prin modificarea Pozitilor capului si gatului, a bratelor, a picioarelor sau a trunchiului Din punct de vedere al corectarii deficientelor fizice pot fi + corecte (indica o atitudine corect&); + corective (care depagesc ugor atitudinea corectai); + hipercorective (0 exagerare a atitudinii corective), SBSEXEIIizicendinemicey care au la baza lucrul muscular izometric. Exercitile dinamice pot fi, dupa fortele care le determina “WIExereiti Pasive - realizate cu forte externe corpului sau segmentului respectiv; 20EX@rCitipasivoractives? realizate cu forte combinate (din afardi gi din interior: ‘ota muscular’ ajutatd din afar)On 3 Exerciti:activeycare pot fi active libere sau pot fi ective cu rezistentd Misc&rile active cu rezistenta prezinté un interes deosebit in Kinetoterapie, ca atare vom extinde unele explicati referitoare ta aceasta categorie de exercitii, Exercitile active cu rezistent& (manuala sau mecanic’, uneori autorezistenta) se pot desfasura in urmatoarele sensurii @) Concentric; spunem c& 0 migcare activa cu rezistenta este concentric’ atunci cand mugchiul, contractandu-se, isi apropie capetele de insertie, se scurteaza si determina sc&derea unghiului dintre segmentele articulare (Denumirea migcéirii este data - ex. flexorii vor determina flexia; rezistenta va ii intotdeauna de mugchii care o realizea: intotdeauna inaintea migcdiii) 5) Excentric, spunem c& 0 migcare activa cu rezistent& se desfasoara excentric alunel cand mugchiul, coniracténdu-se, este invins de o fort& extema care determin’ indepartarea capetelor de insertie, alungirea mugchiuiui si mérirea unghiului dintro segmentele articulare. Alat migcarile concentrice cat gi cele excentrice se pot de: Segmentulul propriu de contractie cat si in afara acestuia. [igcarea se desttis interiorul seqmentului propriu de contractie atunci cand din pozitia initial de ra (pozitia O-zero) migcarea are loc in segmentul efectuarii migcéi (migcarea activa liber’), Migcarea se destégoard in_afara_scamentulul_propri e sontractie, atunci cand ea are loc in sensul opus migcérii (segmentului de migcare activ, liber) fiziologice normale (fig.12.) ura atat in interiorut al il Fiz logice nomate Fig. 12. Migcarile active cu rezistenta In Kinetoterapie atunci cand dorim s& dezvoltim mobilitatea articulard si elasticitatea muscularé vom recomanda mai ales migcéri excentrice si in afara 38segmentulul propriu de contractie. Daca dorim s& intarim stabilita:ea articulard si s& dezvoltém forfa musculara, atunci vom recomanda mai ales migcéri concentrice si in interiorul segmentului propriu de contractie @ mugchiului in cauza Cand determina o migcare activa cu rezistenté trebuie sA avem in vedere urmatoarele momente in suecesiunea lor logic’ 1. Ce migcare este (dupa muschii care o produc; rezistenta va fi inaintea misc) 2, Dac migcarea este concentric sau excentrica, Adica s& apreciem cum are loc migcarea 3. Apoi apreciem locul/segmentul de desfégurare al miscarii (in interiorul sau in afara segmentului de contractie pentru mugchiul respectiv) Bineinteles ca este necesar a cunoaste foarte bine toate planurile si axele de migcare ale corpului si ale segmentelor lui (fig.13.). Fig.13. Principalele planuri de migcare ale con intotdeauna migcarea in planul frontal va avea loc in jurul axului sagital (antero- Posterior); migcarea in planul sagital se va desfaisura in jurul axului transversal, iar migcarea in planul orizontal va fi in jurul axului longitudinal. Aceste planuri si axe de miscare sunt ale intregului corp, dar gi ale fiecdrei articulatii in parte, luata ca unitate motorie distincta. 11 Un alt ‘riteriti des uutilizat:in.clasificarea exercitillor fizice in kihetoterapie este. acela care $6ifefera la volumul, intensitatéa Siicomplexitatea SHUI NZIG? Din a Punct de vedere serdistinigitinmatoarsie catégorit Us Bxereiti NZIS kinetolerapelitica” 1. Exercilii pentru cresterea intensitaitii efortului fizic: + migc&rile cu rezistent&;+ exercitiile cu obiecte portative; * exerci efectuate in afara segmentului propriu de contractie - + migcari impotriva fortei gravitationale; * exercitiila aparate speciale care cresc intensitatea efortulul 2 Exerciti, procedee or metode pentru scdderea intensit&ti' efortului fizio, specifice kinetoterapiei, cum sunt: + migcarea pasiva si pasiv-activa; ntractia si relaxarea muscular fara deplasarea segmentelor * exercitii la aparate mecanice capabile s& realizeze deplasarea seégmentelor corpului; + migcari in sensul fortei gravitational; + migcéir in schita (imaginate, reprezentate) + migcdri in ap cald& (ex. “iv““este speciic migedrilor in apa spre sebire de S r Motori, lar G este raportarea unitatilor motorii la greutatea invins4. Se observa cai ir apa migcarea poate fi realizaté de peste trei ori mai ugor) IIL Exercitir fizice sistematizate: ‘dupa efectele lor astipra organelor--aistametor ey fUnctiteryorgahiSMUIINBIn acest punct de vedere s-au creat autentice metode de kinetoterapie: + gimnastica articular - mobilizarea metabolica a articulatilor, Specific migcarilor liniare - in care m.U.M.= numarul unit + gimnastica respiratorie: + gimnastica sistemului cardio-vascular, + gimnastica abdominal * exercitli, procedee si metode pentru excretie gi eliminare: + exercitii, procedee si metode pentru metabolism; + gimnastica reeducarii neuro-motorii etc, ‘IV. Este foarte’ raspandit gi criteriul de aplicabilitatevin sistematizarea exercitiilony ‘fizice, Exerci aplicative sunt considerate a fi urmatoarele: 1 Exeroiti aplicative simple, cum sunt deprinderile metrice, care din punct de vedere metodic pot fi + de baza: mers, alergare, sariturd, aruncare; + aplicative: térare, c&térare, echilibru, transport de greutati, escaladare etc + specifice unor ramuri sportive (atletism, gimnastica, jocuri etc): 2. Exercitii aplicative complexe, in care sunt cuprinse: + cura de teren + odihna activa; + ergoterapia (terapia ocupationala). 40care nu fac parte din celelalte categorii: giMfastice=relectricaermecahoterapiay termoterapia; talazoterapia, hidrokinétoterapia ete. °°? Redém in continuare, in schita, sistematizarea exercitilor fizice!, pentru o mai bund intelegere intre specialisti ‘Actlunea musculard (exercitiul) ‘Subcategorii Complexitatea actiunii tegoril) De baz Derivate 0 4 i 2 3 i 1. Stalicd (poziti) | 3. De baza ta aparate | eAtérnat | esioplu = mixt | _ Spi | esimpiu - mixt 4, Fundamentale estand obtinute prin pe genunchi modificarea pozitiei capului gi gatului, a braletor, a picioarelor, a trunchiului 2. De baz pentru *Pentru brate intinse: pe directil segi | | intermediare, obice, pe | diagonala | sindoite: simetrie sau asimetric *Pentru trunchi sinctinat | sindoit saplecat «in extensie | «Pentru cap si gat sincinat saplecat extensie | «Pentru picioare sapropiat | edepairtat eghemuit i sincrucigat ‘cu Un picior ridicat Oradea * Dupi V. Marcu gi Ed. Junker - "Terminotogia evercititor ice". Iuerare publicata in Analcle stitutului Pedagogic 4a == ~ ] ae 1 | 2 2. Dinamicé | 1. Fundamentale Exercitii libere active | (ex dinamice) | pasive | pasivo - active j simetrice - asimetrice sExerciti cu rez'stent’ | econcentrice sexcentrice ia inter Segmental propiy do | contractie partener *cu obiecte portative | cu sila aparate (fire mobile) | ecu autorezistents cif de relaxare | efiziologica | 2. De bazs ate ‘logics entry brate | sindoiti - imine | segmentetor sridicdri - coborar sbalanséiri i i | Pentru pic sindoiri -intind | sridic&ri - cob sduceri - aduceri standin - pasiri Pentru trunchi sindoiti - intinderi srotati- résuciri sextensii | sPentru cap $i gat sinctingri saplecari rota cit sflexii- extensii5.1.3, Efectele exercitilor fizice Efectele practicarii exercitilor fizice asupra organismului’ sunt astazicunoseute si recunoscute de toat lumea. Incercand o sistematizare a acestora constatam posibilitatea | gsirii unei diversitati de criteriit 1. Dup’ criterii anatomo - fiziologice, vorbim despre efecte 1.4, Morfogenetice si morfoplastice, cele care se adreseaza structurii interne a tesuturilor si formei corpului si ale segmentelor lui; 1.2, Fiziologice, cele care vizeaza functionalitatea te: turilor, organelor si sistemelor organismultui; 1.3. Educative, cele care se adreseaza sferei psihice pentru crearea valorilor etice ale personalitatii 2, Dupa criterii medicale distingem efecte: 2.1, Profilactice, de crestere a rezistentei nespecifice a organismului fa imbolnaviri in general: t 2.2. Terapeutice, de refacere si recuperare in caz de imbotr |. exista, practic, boala sau bolnav care s4 nu beneficieze, sub 0 forma binefacatoare a exercitilor fizice 3, Dupa criterii biologice si sociale, efectele practicarii exercitiilor fiz organismului uman pot fi 3.1. Efecte biologice, care se adreseazé structurii_ biologic: “Homo sapiens, faber et ludeus" (omul superior, al muncii $i jocului), 3.2, Efecte economice, care se refera la cresterea indirecta @ productivitati a omului tematic exercitiile fiz muncii, la el cient sporita in munca a celui care practic sport 33. Efecte etice, de formare a comportamentului individului. Probabil ca transferul din sport a respectarii exacte a regulamentului in viata sociala a individului este, sau ar trebui s4 fie, cel mai important beneficiar al societatii din partea educatiei fizice gi sportului 3.4. Efecte estetice, de simtire, creare si apreciere a frumosului in migcare si in viata 4, Dupd criterii metodice efectele exercitilor fizice pot fi sistematizate asttel 4.1. Efecte locale (asupra unui anumit segment) si efecte generale (care se adreseaza intregului corp); 4.2. Efecte imediate $i efecte tardive (care apar mai tarziu prin cum 43. Efecte specifice si efecte nespecifice (care pot fi oalinute gi cu alte mijloace) fasaj si kinctoterapie". Ed, Sport - Turism, Bucuresti 1 43 "Veri Vasile Marcu6. Educatia fizica - evolutie gi tendinte Originea si esenta fenomenului de practicare @ exercitilor fizice se pierd in negura timpuritor. Probabil c& intotdeauna omul a inteles c& pentnu a fi mai iute, mai indemdnatic. mal rezistent ori mai puternic el trebuie sd se antreneze specific pentru aceasta Cugetarea teoreticé asupra acestui fenomen de dimensiuni planetare @ apdrut mult mai ‘arziu, fiind astazi in plin proces de formare gi consolidare. Stiinta consider cd acest fenomen este deosebit de complex avand un pronuntat caracter social. De la practicarea exercitiulul fizic pentru sanatate pana la petrecerea placuta a timpului liber prin sport, se alunge pana la marea perforant sportiva gi la pregatires omului pentru a face fal unor Conditi deosebite (zboruri cosmice, explorari polare etc.), Esenta fenomenului a rr mereu aceeasi si const din formarea si perfectionarea dezvoltarii fizice si a capacit Psiho-motrice a flintsi umane, Ca proces instructiv-educativ educatia fizicd (fig.14,) e: componenta esentialé a didacticil, iar finalitatile ei se gSsesc in finalitatile educative generale Frat | wna Pesona sxteaive \ erate NUT \ A pa > el Siete pains | Sstonu econ diets Fig.14. Sistemul finalitatilor educative generale 44Din punct de vedere al practicarii exercitiilor fizice specialistii vorbese despre idealul educatiei fizice constituit din modelul prospectiv spre care trebuie sA se Tndrepte toate eforturile teoretice si practice ale domeniului. Idealul este determinat social pe baza idealului social general, iar acesta determina la randul sau idealul practicarii exercitiilor fizice (fig.15)! . Idealul determina scopul (strategia, obiectivele pe termen lung), care la randul lui determina obiectivele. Stabilirea obiectivelor educationale este o problema prioritara in stiintele educationale. Dupa taxonomia obiectivelor educetionale a lui Bloom gia scolii sale de la Chicago (SUA) existé o noua orientare si in definirea obiectivelor educatiei fizice gi sportului? (vezi capitolul referitor la obiective). \ cores 7 NE =n] al dea penta + | caeaied | [ ee ee] | TIL! = J Restarts inproees | of Peters Fig. 15. Relatia ideal-scop-obiective in educatia fizicd si sport oF ob 6 ructveaucaty | Marele pedagog G. de Lanscheere apreciaz cA pana la taxonomia lui Bloom stiinta educatiei referitior la definirea obiectivelor s-a aflat in preistorie, Abia acum putem intelege sensul corect al definirii obiectivelor pedagogice Prin aceasté prism& putem spune astazi cd cele mai importante functii ale procesului de practicare a exercitilor fizice sunt a) Perfectionarea dezvoltariifizice; Veri V. Marcu = "Ce stim despre raportul ideal - scop si obicetivete educatiei fivice gcolare”, in Revista de Educalie fica 3, 1975, Bucuresti. (pg. 48-52) = Vasile Marcu - "Pentru 0 taxonomie a obiectivelor domeniului psiho-motor”. in Analele Universitatii din Orade: fiscioola Educaja fivicd, 1991 (cola. cu Fekete L.), 45b) Dezvoltarea capacitatii motrice; ©) functia somogenetica si igienica: d) Funetia educativas; ©) Functia recreativa; #) Functia de emulatie. Realizarea acestor functii, precum si a obiectivelor stabilite se face pe baza utilizarii rationale a sistemului mijloacelor specifice practicarii exercitiilor fizice, tinand cont tru diferite categorii de cetateni, 467. Aplicatii ale practicdrii exercitilor fizice in kinetoterapie Avand in vedere diversitatea si dimensiunile de-a dreptul planetare! ale fenomenului practicérii exercitilor fizice se poate spune, cu autenticé acoperire in fapte, C4 toi oamenii beneficiaz’, sub 0 forma sau alta de "miracolul’ si de bnefacerile curativo- profilactice $i terapeutice ale migc4rii. intr-un moment sau altul al vietii fiecare om intra in sfera de aplicati ale kinetoterapiei. Aceste aplicatii sunt | 7.1. Apiicatii profilactice, atunci cand practicarea execitillor fizice se adreseazé | unor cameni s&natosi, dar care se afla in situatii biologice speciale, sau pur gi simplu se afla intr-o perioad de refacere si recuperare. Aceasta laturaicomponenta a practicarii exercitilor fizice se numeste astazi kinetoprofilaxie, iar in statiuni balreo - climaterice se instituie cura balneard profilactica activa, care poate fi primara (cand oamenil inc& nu sunt afectati de factorii profesionali stresanti) sau poate fi secundard (canc au aparut primele semne ale unor suferinte ale organismului uman). in mod deosebit gi curent kinetoprofilaxia se adreseaza urmatoarelor categorii de cetateni? a) Copili mici de la 0-3 ani, perioada in care intreaga lor dezvotare si crestere se apreciaz din punct de vedere indeosebi psiho-motor. b) Femeile in situatii biologice speciale determinate de materitate, existnd chiar © "scoala motricé a mame’, ca metoda kinetoterapeutica bine definita rora "gimnastica pentru varsta a Ill-a" le ofer& ©) Persoanele in varst& inaintata ati nebanuite de migcare pentru pastrarea sandtatii si pentru odihna prin posibili practicarea exercitilor fizice. : 72, Aplicatiile (erapeutice, atunci cand practicarea exercitiilor camenilor care, din diferite cauze, gi-au pierdut temporar sau definitiv starea de sanatate. Daci am defini sdndtalea ca fiind adaptarea echilibraté a organismului_ a conditile/stimulii mediului intern gi extern, atunci putem aprecia c& urmatoarele categorii de oameni pot intra, temporar sau definitiv, in sfera aplicatiilor terapeutice ale 2 se adreseaza | kinetoterapiei a) bolnavii; ‘| b) deficienti | c) covalescentii. i Conform sferei aplicatiilor kinetoterapiei gi in functie de specificul acestei discipline si specialitéti, locul ei se gaseste la interferenta dintre medicina si stiin{a educatiel fizice fig. 16). Kinetoterapia este un act medical specific utilizdnd mijloace propril - ajut&toare si asociate, juate din educatia fizica. Conform "Manifestului mondial al edueatiei fice si sportului”, document oficial al Consituti Internafional pentru Fucaie Fel si Sport (CIEFS), 2 se vedoa capitol respectv din cartca" Ma Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1981 de Vasile Marcu