be. E b a POSTURA CORPORALA NORMALA $I PATOLOGICA EDITURA ANEFS ucuREsti 1999 ‘Prefats prefatt poate recomands cartes sau pe autorulacestia, fScnd i ‘eferire aspra ansimbluli ori fenomenclor sau fenomenul i cate tema este integratt Vi incepe cu auton. Dr. Mariana Cordun este deja eunoscu, find “ett tn “lumen } ‘intoterapie”, mai ales dup recena sparite a Kintologici medical, ‘tat de referint pentru domeni. Pe lingd aceasta se adaugd mai multe alte cide autor sau in colaborar, ce vizeazA nu numa tatamentul pia, exer fie, ca mijlosce ale medicini ci profil, careconstinies | reocupare edicationala. ‘Care de fa abordeazio problema pe care unl spcialitiocon- ‘siderau oarecum ezolai, in sensu el procesele de eretee gi dezvollare feed ou fost descrise dé mi mulfi autor, nume eelebre ~ Demeny, ‘Quetet, Evssman~ finn ulm rnd isl po: de: Adan N. Tonesc, t are a i srs carteacutitl "Despre attuineacorecta a caput De Ia aparijile semnalate sau seurs ine multe decent, timp in ‘are s-au acumulatcunoginfe, sau invenat noi ten) au aptrat alle instumente, ce se constitu in tot atea motive penttu autoare de a ‘labors o nous lcrareprivin atitadine coral, St nu uitim of dezvoltareafzicd armonioasd consul un obice- tiv fndamental al educfiei fice scolar, fap ce na determinate uni specaigt!s8 prevadA chiar 0 vergh cu caracter permanent in cedrl lector de toate tipuile. Nu este de miree atta vreme edt numaul ‘opilr cu defcine ie est inca foarte mare, aesea reperetiadu-se | negatvasupra sii gonerle de snatte Autoarea, dup ce defines ces inflege prin stitudinea corp, explcapoziil i clementelecarictristice astra aol modi ded | 028 a defcienflorfunctionale st structurale impreund cu exerijile de simnastict gi alte mijloace de watament Deserirea defcienelor de postré ~ in cadral ctrora cele ale coloane vertebrae ocupd un le sernifcati ~ clasifcarea gi evalarea scestor,ntegeseolurare care ve s completeze un spin deosebit deit pent introgul domeniu al practic exerci Szce. ‘te wild nu numa stdeniloe 3 profesor kino Sk cu deoscbirestudenlor gi profesor de educate Tica sh 8 vor gis o sntezd bine fBcui asupra @ aceea ce tnscamne ne ore, atitudine deficient, diagnosticarea acest i mason Nae tratament. Medicil pediatrt preceupeli de sreserea st opilor sau cei car fanctioneazt In specialists Wet “4 Ia Indemind un material funcional eu numersase valene ln bieeiere se cuvincitevaaprecieriasupra a cosa ce inal arene prefife apreiat ca incoseevent teminoloea Site a flostinjiltermenl de "postu corpus ne corp”. Dup trecerea fn vers & manuserisll inna oiumes de “postr” este mah oti, “attains” ind ©) tai mul in psholgie si'mai ales in piles soils F (Cote ins i folsirea clordous demi, poate chr alas 5 tatex au este in msur sk provoace conta 1 227 da aa, cunoscd bine capacitatea de mune a ators, fi adesez ntl dean se opi aici, deoarece domeniul in care aciveat eats (G05 ofernd numerous ome de erecta eal rumusei umare ese menfinerea uni attain cree a ‘ompulu,eapabilling, care fe contract rapid (fat twitch) gi de aceea se mumese ftze fice ‘Actae Mibe sunt bogate in fosfai plicogen gi enzine pentru ‘roducerea pe cale anaeroba a ene Tnervajia este asigurata de motoneuronii « fazied nati (a), co conducere nervoasi rapids gi descarciri ample gi seurie de im pals nervoase, moti pentru cae obosese usor prin acumulare de Fact gt seRderen pH-lu "Abegti mugeht sunt rispunzitor de solisitirile muscular ra pide, puterice si intervin in mowiitatea find, precisa tonic (Ze tp 1) sunt proximali,uniaricular,antigra- vityional, a tendoane late; sunt Formati din fre rosil, Sogate in Imioglobind, care ee contacts lent (Slow twitch) gi de acesa se nu- ieee fibre Tete, tice. Aceste fibre contin pufinglicogen gi multe nzime oxidative, penta producerea energict pe cale acti, Tnervata este asiguata de motoneuron a tonic ici (a), a conducere lena gi deseareari de impulsurnervoase pesmanenis, far cu freeven joss, ‘Aces mugei asigue conusul postural, sunt mugehi de sprijn fn acfiune, mugehi pentru migedrile de apucare si meajnere a unor objecte sau posi ‘Numieul motoncuronilor, care corespund unui musehi este varabil, Cu eft mugehiul execu migedri mai fine, de picszie, ci ‘it namical de fibre musculare inervate de respetival motoneuron fst mai mic, Astfel, pentru drepul exter, unui motcnedron Ti corespund fntre 3-6 fibre musculare, in timp ce reparia pent, ‘mugehiul eroitr este de 1 13 366 fibre Fiecare mugchi contin un nimér varabil de Fusuri aeuromus calre, dependent de gradul de automatism, ‘Aufl, mugchil cei mai voluntai, respectiv muyehit zi, abi ‘au cea mai scdzutd concentrate d= fusuri neuromuscular, in. timp ‘= -muschilantgravitajionali, postural, tonic, rogi, care detects rapid modifedile pozte: corplu au cele mai mari valor 2 Sisteml nervos inlervne in controlul postr gt al igeti intro serie de formatuni nereosse din care amin smiaduva spindrit care ee sedisl_unor reflexe posture i 4¢ locomofe,reflene mono $1 polisnaptice refiexele medalte monosinaplice includ reflexcle mmiotatce. Aeestea nu peeved fenomenul de adaptare, moti entra eare mentia neschmbata Iuagimen musehiulu, cont buind la realizatea tonusili postural, de acsea se mai mie smese si eflexe antgraviatonal; ™ reflexele miedulste polisinapice includ reflexul de extensie gf reflexul de extensie inerucisat + refleul de extensie const in extensia mem bral inferior edd se exerci 0 presiune pe plants este indispensabil tae gh mersulu, Creterea ton Sului extensorlor pare in ortostatisms reflexul de extensic incrucisatl este declangt fn momentul rettagers membrului inferior opts p reflex de flexie, ve rolul de a asigurastaiunea ort Sed. Pein llevan} veflexelor de Neste w extesic incrucigat se realieesed mers s butbul si puntea parlsipa prin telexe statice bulbopro- tuberanfale la menynereaechilitraia sia rientri in spaiu, intcr- venind deci atit in stated, dar si in locomoyi ‘emezencefalul intervine pen sellexe statice la mentnerea sau revenirea in anumite pozijt @ copalui sau segmentelor sale Atel, se desea ~refloxe postural segment (de extense nrc), interseg smentae (feactia de spi) generale (teflexe once labirintce ‘au vesibulae si tonice ae pull, care au roll de mentnere ‘echlbeuui sate ~ rele statokintie, care inzrvin apd in mentinerea ebb:130/ POSTURA CORFORALK NORMALA SI PATOLOGICA ‘ni dinamic; erealizeazs eu partiipae propriocepvs (rtlxe proprioceptive) slabivitca(tflexelabirntice sau vestibular): *Felexele proprioceptive se declaneaza cl cen de _greuate se proieteaz in afarapoligonuu se susinere, jar corp incepe eaderea,Apararea telex se manifesta prin deplasarea atrla a unui membra inferior petra i= rea poigonuli de susiner reaciade asa sau extensis rotctvl) su prin adoptarea porte ghemuit pentru co bores centruli de pretate(eactiaghemu); « reflexee de oignelabirntic aar la acelersiliniare Su angulare gi constaa din modifica tou mus- la a nivel intreguli corp, ind acestereflexe sunt ineicente Sau porta a fst pierduth ~teflexele de rdresare, care sunt mai lente dest precedente si _aurol de coreetare a pore capuli si corpul In cursul diver ‘selor modifier ale relailr spatiale Din aceasta categorie Tac parte: eflexleIabritce, de redresare a compu asupra capu- Ih, de redresarecorpcorp eflexeleoptice de edresare cc ‘scercbelul panicipa la diverse actvitati motor de postr, cchilibru sf de coordonare @ migciilor prin sistemele sale dife- renfitefilogenctic si anatomofiziologic:athi-,paleo- si nencerebel “Arhicerobelul este considerstcentrl eshilibalu gi vitatonal, In timp ce paleocercbelul este implica: in regres fomusuui muscular, a cotratei muscular de echleu gi com peasare a atitudint corpulul In diferte ports Neocerebelulintervine im coordonates migcior, mai ales la nivel extremitiiler, find responsabil de precizin i fines lor Prin aceste formajiuni cerebelul consibuie la realiarea activi ‘uflor moter, ast: ~antcieazi poi dieitelor segment ale compli timpl mi iis ~intervin in adaptarea fori, date amplivan respective! mised; ~ menjneechilbrl gravitajonal al compu ator [mSTURA CORECTA CORPORALA (31 ‘formatiunen reiculatdiaSventeazd ‘onus muscular prin sis- ‘emul activator sau facilitator ascendent si prin cel inhi descendent ‘hipotalamusul si rinencefalul itervin ait ex factor fa tator, cit sf inhibitor Stale afetive aprute prin stimularea hipotalamisului determing modiedr ale tous musculat, ‘cortecul motor tealzeacs cootdonatsa tutor etelor Motor voluntae precise si fine (iclecinezie), edt si a eclor semivo- luntare sau auiomate reflexe i postuale (holocinezie), Declanjarea migeatilor voluntare se poate realiza si prin stimuli imprevizibil irstanane, dar 9i prin memorizare. Originea impulsurlor nervoase este in neuronit spe- 6), realizind modificasi complese Caractristich back de susjnere mare; ‘ental de greutte foarte aproape de suprafaja de spin Este pociia cea mai oditnitoae, relaxants, in care corp ate 1 © mare suabilite ind — derivate 2) modificaren bet de sustinere: sind ‘Menfinerea ei indelungata induce efecte osteoporozante gene- ah ye vier cSletie, pe margines intema sau tale, deoerece oft gravitaieiposibiliatea actiunii pe o suprafaia | Prerna a picionaluis ind cu un pivior th fla ins. : ull stand: depitat (Fig. 1.18) et modicarce poche tench seu ve msgs stem (a, 117) ~ a cate sol ste menioat |g capi sn! co uml asl or 1 1." tn retiudie, memtele superoare abd. peste 90" din umer ita 50) eu caput in exes sind ‘coatele extinse, miinile prind bara, fiind orientate in pronatie sau aioe 2 Tacha pect (pn la DP, snd Sspinjie; menbvee infroareapropss, extn dn 0, genic ae a end cu Ai pion, a ating so hiul i capul in extensie; sine cu tronchiul Inclinat sa risucit dreapa sau stings ete: ©) modifiearea posted membrelor superi= are: membrele superioare cu coatele extinse ‘se menjn lateral (se abduc din vtculyia uma rului) sau anterior (se flecteazd din anticulaia ‘umarali); se Mecteaza din coate, iar mainile se menjin: pe umeri, la cea, pe vertex; mem byele superiare cu coatele extinse se Tneru- clgeazd anterior sau posterior et; ‘&) modifcarea poztci membrelor iafe- rioare, seprezints Je apt modiicara supra: Sete te sprifin ©) moifciricomplese: std pe viru, gonunchi $i coapsele cextinse, capul mentinut la vericals, méinile pe golds (ceste Hace), coatele Mesiate, bracle abduse, trnehiul Mlinat deeapta sau stings ete Caracteritici ‘central de greutate este situst sub suprafata de spriin (de susinre), ‘+ menjnerea impune un efort mare Podijia atimat menjine coastele ridicate si tranchiul ujor extins, blo- cheazi respiraia to inspir si ingrew neaza ciculaia, de scee este com- teaindieatd bolnavilor”plenonar gi cardiovascular Poziti derivate Poritile derivate sc obfia din poritile fundamentale prin modifi 8) bazei de sustnere (supafejed de spin); Heaeriasama) port trunchivli sis a capa381 POSTURA CORPORAL NORMALA I PATOLOGICA 2 Agezat — derivate 8) modificarea suprafeyei de sprjin: agezat Is “margines rmesel de reodueare, ca genunchi Actas aezat pe o fesh (hemi ajezat, afezat pe amble fese eu genunehl exting! (Hg. 119) et b) modificares postet runchinlnt ison caput asezat eu tunchiul caput tn extensie; cu uunchial apleeat peste coapse sau ine coapse etc; ©) modifiarea posited membrelor superioare: idam posits ig 19 Pou jez pepo ') modjearen piel membrlrinferiare 2p poses We sea nar ait ©) modificari complexe: agezat pe podea ch spijia post flor pe antebraje si anterior pe plane (membele inferiosre Mecate din genunchi g gold), trunchil si capul ta extensic; access poze, ‘umal cA sprijinul se realizeaza pe méini;agezat cu sprijin posterior pe mini erunchiel qi capel tn reciting, un membre Inferior ftns din genunchi gi eellalt fletat gi sprinit pe plata et, 3. Pe genunchi ~ derivate 1) modifiescea supra tel de spriin: p> genanehi ‘eu sprijin pe pstme num parrupedie (fig..20), cu frunchiul I ofizomala (po slizata pentu corestareaeife- elo gi lordozele:), sub oti zontal (poz Wi PISTURA CORECTA CORPORALA /37 corectarea cifozelor) sau deasupea orizntalei (pozitie corectt hipercorectiva utlizats pentrw srectarea lordozelor. Se folosese freevent datorita urmstoatelor earactersii ~ suprafaja. mare de sprin: “cont de greutae in povijie medic (stbiltate relativa); coloana vertebals nu mai suport greutatea caput mem= brelor superioare st traehiului, moblizarea ei find astel jut Speijinul mat poate fi eftuat pe coate sau antebrae: 1) modificarea poztct unctiulu sUsau « capulut: pe genunchi ‘eu tunchiol incinat anterior, capal mentnut in rectitude; pe ge- ‘munch ev trunchiul capil icinate lateral deapta sau stinga ele: ©). modificarea pocited membrelor superloare: membrele superioae eu coatele extinse s¢ menfin lateral (Se abdue din art culajia umdrulu) sau anterior (e Tecteaza din aniulatia umdrul) fe Mecteazd din coate, iat maiile se menjin: pe umeri la cea pe vertex ot 2) modifcarea posited membrelor inferioare: pe gemsnehi 1 si menjinaa fica ineordare peatrs a permite contractia si telaxas tea liberd a musehilor respirator76! POSTURA CORFORALK NORMALA $1PATOLOGICA In inspiraile ample si. profunde: = se oniacta muychit extoasori ai spatelut si cefei care de tema corectarea poziieicoloansi vertebale i reiresurea capulu ~ Se apropie si se fixeaxa omoplati = mugchit abdominsli patciph static la migeae fn expirajile forte = coloana vertebraltrevine ls pozitia initials; = trunchiul se fleteazi user; —eapul si toracele coboar’ putin = omoplai se depirteaxa; musehil inspite se relaxcaza Respitaia este favorizaté dach mirim bara de spi, prin eparatea membrelor inferior. Poniia stind cu trunchul usor inclinat anterior (30-40") yi ew palmele spine anterior (fig. 24) este poztia de respira maxima entra el: scade tensiunes ih mujchii abdominal, scade presiunes Visoerelor pe diafragm, ereste mobiltatea diafragmului, rezultind astfel ereteea ventilaieibazelor plaménul. ‘Ca urmare, seade cost! vent lator, se modifica partial planul de ridjcare.antigravitayionala. a stemului fi coastelorsupetioare si, prin Fxarea Centuritseapulare, intra in actune rusehii respirator accesri ‘Alte derivate ale pozitic stind produc modifies ale fazelor meca- hielt pulmonare dupa eum wneaza fou trunchiul uso fletst favo- iaeaza expicatia i stinjeneste inspirata, st tranehiul indo lateral favo rizeazdexpirafia homo ateral i inspiratia de partea opusi, heterolateal raat ‘sou trunchiul risuet favors inspira homolateral gi ex iraiaeterolateral Uiimele doua derivate ale postisistind determina 0 respicatie asimetied favorizind si defavorisiné in accelai timp una dintre fazsle mecanici ventilator outa sezind este fevorabild cespiratieh dacd se mengin run chil 31 capul in recttadine (ig 2.8). Derivatele tagcat cu trunchiul telinat indoit sau cu membrele inte toate extinse slinjenese rexpraia datorits ~ contractiei izometize a musehilor abdominal eu re- ducerea misearlor disitagmulti ‘ifozarit satel ssayezat rezemat permite o rspiatie Lint, relaxant Poctia decubit (caeat)inftniea2a mecanica respiratorie tn funetie de derivata ullzat ‘dorsal ~ este fvorabila mai ales respiatei de repaus deoarece contact fracelui cu planul de spiin (pat, podea) si ex tensia coloanei reduc mobilitaes «nastelor ‘ventral - stijeneste respira prin ngrounares excursilor cutie 1o- cies; dict se realizeaza sprijin pe oate sa palme, respirajia este oat lateral = favorizeaxd respira 1a nivel hemicracelul opus spi sul De partes spinal respira feste_aproape bloeatd datorité_ ino: tilizatt coastelor sf impinges cia fragimuli in sus, spre torace, de etre visoerele abdominale‘781 FOSTURA CORPORALA NORMALA StPATOLOGICA Povtia pe genunchi ofa aceleasi condiii penta eespitaie 2 6 pat edn vata pe genunchi cu sprilin pe palme (ratrupedia) este favorabild respirajieh ample, deoarece: ~ coloana vertebral este eliberatd de greuttea trunciulut si membrelorsuperiore, permifind trace si-yi mireaset diametele; ~ sprijinul pe palme determing gi contracia musehior cen ‘rit scapulare care faciliteazd respirajia. ‘Pocfaatdrnat este contindicatd gimnstici rspirtoi, deo rece blocheazi toraele in inspir st reduce mobilsisa abdominal, stnjenind gi excursilediatragmatice Respir, si implicit gimnasicaresiatrie, se realzeaz es- Pectind anumite repul,privind drjrea acral la nivell til tes Piratoriisuperoare, unde incepe gi se afrgeste colowna de act cate ‘entleaza plana lnupitajiafiziologicd se realizara pe nas. La nivelal mucoaset raza aerul este indi, umidiiat si priest, Nasi poste fi considerat restr eplabild In clea coloanel de ar, reise cae inflcnfeat ora museulaturiinpiatri, ar a capil ehir forma trace Exeriile de gimmastica respirstorie se exceua sub urmitoarele ~ exert Ia nivel nsilor ~ exerci de respi fonetes; = exerci de respraie muzica exer a spiromeru; = apneea vluntara Exerc ta nivelul niror tosifcs musculatusainspicatorie 8 const din: ~ inspira altemative peo nad cu prsire celeste: ~ inspira cu presua inteitente pe ambele ir ~ inspira i wepte pn le nspirprofnd (eum + procedeazs in tests olfativ capital? ASPECTE GENERALE/79 Exerc de respraiefoneticd tonics musculature expitatovie si constau din —expiraicuemiterea uno vocaledeschise (0) pronunjate prelungit i sacada ~ expr pe gura eu buvale tne ~ expirai pe gura eu emiteea consoanelor gf ~ expiraji pe gud cu emiterea consoaneor rv ete prot mur ‘mur ume = pronunjarea in timpul expiraic sau etre sft ei a unor cuvinte scure, monosilbice repetate sas polisilbice (sunt prefeate ‘uvintelebogate in vcele eae se po preluni, de exemplar: ew); Exereitle de respiraie mucicala (intl) tified museulatra inspiratorie i exptstorie, Conta din: inspitai mai profunde mate de apnee seu i apoi de expirai cit mai lung. Aceste exert produ gi fete phe pritive:plaoere estetcs, busdispocte i relaxare psiica. Exercitile cw spirometral oniicd musculature inspiatrie expires au gi efecto educative de autodeasie, auoperfefonare, eoarece sbioctul ate posibilitsca sti misoare evelutia.parametru feiologicreprezentat de eapaciatea vital Apneca volunardrepczints suspedare volta a respira in limitele rezistenjei organismal. Ca exeritia de respi i, apneca influcjeazt mai ales centri nervosi superior ror le rete rezistenta fata de confinutal scizut in oxigen si crest in bioxid de carbon al singel DDupi un inspir sau expe profund,respraia se suspend, Se mic Soar timpul de apne, care poate f mrt considerabil pin antrenament ‘Apacca voluntar reprerinid probs de alent aspen Katie respirso, si solicits uit| a0) posruma cORPORALA NORMALA $1 PATOLOGICR att ASPHCTE GENERALE Obiectve anrenarea mujhilo tespiratr,iaclsi diafragmul si muschit shdominalis menjnera sredobndizes clastic pulmonate, crogtrea alti schimbulor gazoase lave pln isla, | tmunkiearaportalui de drt inte fazele mecanit pulmo: rare fa pauzl dine ele ec Indica metoice ~fetuares in ac liber sa in spi bine aes, in condi de confor temic in absenjaexctanilorauditivis ~ Selecareaexesifilradecvatescopu-proflactc sa erapeutic, durata godine 8 fe eupeinsa tne 10-15 minute Indica privind aplicareapimnastelrespiratort Proflacice ~ constat in meatinerea si perfectionare sti fan fionale a apaatlu respirator, In vederea previ tulburtrr alia: ‘entull orostate. Din aeast moti, toate lesile de educate fizca Incheiccu exerci de gimnastica respzatorie. Terapeutice ~ privesetulburiile respirator determinate de «+ allerarea mecaiei racic prin devi sau deform osoase: citer, seolioz,eifescoliozs, detormapi ale toraceluis ~ crylerea recstenei elastic a trace ankilopoietics; ~ atrofi musculae la nivelultoraceli gi abdomenui secunds- re unoepareze sau paralizi generat de: traumatic eranioce- rebrale leivni vascular cereale, mot, intoxiesi cu bar- Diturce ete), + limitareaexpansiuni plimailor gi diafogmulu: ~ procese pleural: pleureai,paipleuite, pneumnotorax = poeuonii, ~tuberculod pulmonar ~sezeoi sau rete patlogie de pareachim pulonar, obedtte, spoilt ~ brongih cronies; tumor abdominals = interven chturicale re abdomen. + fectun psibee: iste Telnicd de aplieare: din poi std relaxat se execu 0 insp- rae nazala timp de 10-15 sccunde diatnd progresiv toraeele ex bom tatea maxims a pereilorantevior si lateral. Se mentine aera timp de 2 seen apol se expia let progres imp de 8-10 secunde Ta inept expitajia este aoaze pasiv, coastele coborind dato- rid elascitai cuties trace, apoiincepe faa setva prin contracts. ‘muschilor abdominal cu comprinarea visceelor i impingereacranialé a fiafragmului, care bombeaza in intron cate toracve. Aste, plimdait be golese de aer prin comprinare fnue diatagmul ridiat si conse oboe Gimmasien abdominal Gimoasica abdominald cows din exerifi de trunehi sau membre infriare cate produc contractit izotaice §i izometice ale rmusculturi pereteli abdominal ‘Oriente firelor muscular peretelai abdominal corespunde ‘vient fiber din pre organlo interne, expend ste in uenia ‘imnastii sbdominaleasopra funcilororganelor digestive: = sensi ble al fibrelor mugtlor oblccorspundefibrelor oblice; sensu ibelor mushiullansverscorespunde ibreor cireulre; sensu! fibrelor mugchilr dep abdominal corespunde fibrelor longitudinale Musculatura abdominals leresea asl sineic eu museulatura tubal igestv Exerifile de yimnasted abdominals e execu sub forma stated sidinamica “Exercifilestatce ~ onsain contri immetie eliza pis = exerci de membre inferare pe tranci exeeii de cap pe trunchi{821 POSTURA CORPORALA NORMAL; $1 PATOLOGICA ~ exert de eranhi pe membre inferioare; ~ exerci complexe! Exercgile de membre inferoare pe trunchi se exceuts din ‘umultoree poi: decubi dorsal, snd iatimat. Miscrileconsau din Aeaii simultane sau atemative ale yoldutilor cu gentachii ect sou extn. Exercitile de cap pe trunchi se exeeuts din dscubit dorsal cu ‘Bemunci lect sau exingi Cal eva feta net sbiectul spout ‘rv piciaree, Museulatura abdominal se contract stati pena & Bx force Exereitle de trunchi pe membreleinfeioare se exceuta din odie decubit sau jezind cu membyele inferioare tine Teunchisl ‘enjinut in ectiudine se va flectauor gi va reveni in yoeta nial Exerctile complexe se objn prin combinates exerci pe. tae Contractile izometie se pot localiza pe ficcare din fibre ‘muscular abdominale eu direcie verticals, abled sa. transversal, leometria se localizeaza strict pe fbele vertical: pin igen de ‘tunehi sau membre infrioareefectuate i pln sagt » ntl ~ in postin se execu lexia tunchulus ~ din aezat 2 inlind posterior tunchia ev membre infcioaze Aectate ain sold extnse din genunch, reali “ecilbrl fe sor ~ din decubit dorsal se lesteazA capa ~ din decbit aera se nein runchiul nso seu nu de abd membrulu inferion Teomerin se localizes sict la nivel fibreoroblce pein we toate exer din decubit dorsal cu memibreeinferioare ett se exseuth ab- Aucta membrelor infvioare si mensinerea in avast poi: Copa ASPECTE GENERALEA 82 ~ din agezat eu banal fist (mana de ineoterapeut, in chingd te) se execu nen lateral eu opunere de rezistens man ila nivel umerilr, laomettia se localized set la nvelulibrelor transverse din patupedic pin groustea visereor abdominal, Exercitiledimamice se exe din ote pote fundamental Arnal oe iia main siesta in pia devi dor sal inca gravitati este uit caFastor de ingreunare. Moment el tai ficient este reprezenta de unghiul eu 0 valoare ie 30-50 relat Ine membre infenoae inch Exceiile proprivvise de gimmsticd adlominsld constay din smobilzrsle tunehisui prin care se actioned direct asupra muscu Jaturi peretelu abdominal, Exerc dinamice se execu activ liber sw eu reise Obiective ~ prevenira sau uatamentalaofilor musculates = Inbuntajirea circu’ si mute estilo evitarea sa Tizaea unr aden ~ dezotiarea sa compensateaunorfunei digestive sau genital; relaxarca general oval Indicart tubule onus sousclar dup interven chirargicale ulus gastie i dadenal ~ siskinei tla ‘onstipaifuncionae ~ sterile, modifica ale pote struct Contraindcatt inant acute le vscerstr ~ neoplasm = hemor{4 POSTURA CORPORALA NORMALA SI FATOLOGICR fectele exerctilor fice supra organismal eerie fizieeindueasupra nganismuli eft sistomatzate i: " morfogentie (patie), = fangional; ~ educative: = profilatce: = terete; ~ psc; sociale, Efectele morfogenctice (pastice) se string in special asupra elementelor componente ale aparatului locomotor: oas, post, arti= laf, mugchi, tendoane si faci sasupra oaselor imleazA osteogeneza, prin cresterea afluxulul de singe; influenjee forma ji stuctura intima oaseor, prin orientaea ‘uabeculelor pe deca foreor mecanice, care ationeaza supra ‘sul Forfle mecanice sunt eprezentate de traci, resin, Iocnder 9 ris = previnosteoporoa de inactivate, manifesta prin deteriora ‘irostructurale ale esutull oso. ‘Aceseefete justified indicaia practic exersifilrfizice in sop profilacts, pent dezvolares fica armonioas, pistares unei posttt corete a corpulu, prevenireaosteoporozsi, cts in seop teapeutc, in ‘cotetarea deformilorosoase aparat in perio de ert ‘Bxeriile statce, de fori i rezsten au cele msi puternice efecto morfogenetice ‘sasupra articulator influenjenzs forma gi Intinderea suprafeelor srticulare; stimulesz8 condrogeneza, evidenjata prin grosimea cat- Iajuli arent; ASPECTE GENERALE 45 5 elasticitaten capsuloigemenard; ~ inflvenjeazasiructura si orientarea sstemuli fibeos peri ancular, pe directa slicitarilor mecanice Prin aceste cfeete,etese sau redau amplituinile normale de migeare. sasupra muschilor, ca oxgane setve le misc Tofluenjeaza forma ¢ rienareafibrelor musculre, cores- Prunzator ampliudii gi sensului migerlor pe eae Te exe cui ~ produ hipertofie muscular prin ereserea volumulsfe- cite fibre, ca urmare @ reyes volumulusarcoplasme’, ‘cea ce va avea ca efect functional cresterea fri muse Taz, Efectele morfogenetce se instaleaza in timp gi sunt in concor- anys on virta subictuli, feciele functionale suat consecinsa efestelor morfogentic, stl, Te nivelu: sunitadt neuromioartroiretice mengin mobiltates gi stabilitatea artieular = amelioreaza proprietale mujchilor: trofiitatea, elastic- a, eScabiscs 3 pin ronzaes anor mot ~ crese debitl sanguin muscular de ta 4 1a $0 ml/in/ 100g rmusehi, marie datoraa suit mobilizaiteapilaelor dere zerva, cts dilatarit color eae irgd mugehiul tn repaus, ~ realizaza coordonatea migeii sia presizei gesturlor sasupra aparetuuirespretor ~ intensifies schimburile gazoase Ia nivel pulmonar gi tisu- lar, ~ crese volumele si capsitatile pulmonate; = crese elasticitaea tories si compliant pulmonar, = amelorewzi inde funtinal;{61 POSTURA CORPORAL NORMALA $1 PATOLOGICA ~ eres freevenja respiatorie, dar taiv se instaleaza bea dipness, ~ crese amplitudines migevilor respiratorii 5-15 cm, ~ restructureazt actu respizaton, prin reglarex consent a respiratc: crese posibliatea trecerit rapide de la respi raja difragmatcd Ia cea toracioa gi inves: regleaed apa ‘ipa expraii, dup Tncetarea contacte! muchilor inp. ‘lori; creazh conexiuni reflex-condifonste noi, adaptand respiraja tipulut de exereijn Tze ele 5-7 la ‘sasupra aparatulut cardio-vascular ~ srese viteza de ciculaie a singclui artes! si venos, ‘upurind astfel travaliul cardiac, prin contact sitolice ‘mai ample si mai rae ~ stese debitulsistolic; seal debitl pe minut, datos eres teri dferenjeiartero-venoase, care asigurd stlzares cientt a exigenulut tn fesuturs ~ stimuleszA, prin deschiderea unor capilae de rezerva, ci. ——— ; Glee tame note 5 RITE a cont DEFICIENT POSTURALE SEGMENTARE 93 anestrustifate urmatoarcle eau "hu preci la nivel coloanosverbrale mics moroogice decelabile pin exanen aloe, ~coreeeazt sa hipereoretsza prin autredresere,adoptarea nor pci (eeubit don, aint) sts a estan pred de control (extensia tanh, doveding asl etal vertbal {ni psteazasuplete, + ok seal caincdeni cuvieaa; fo veo av exotic lena prognostic fivorbil ‘se cortez = unsar exlusiv «prin mijloae Kinetics; etatae ain determira odie srctrle. Atel, potivit, lei ut Delpech vertebra dont wept frm conih actu seimtervine la tin = devia vertebral se xisalizeaz, transformandus in itor patos. & rormaecnmtoenaeaaie? C) {eee sd vgn a ede t consecinja adopt si menyineritindelungate a poziiloreifozante, in activi cotidiene; . Clea de reser rou: in wre dsproponts tntre eresterca exageratd in Inlime si dezvolawa insufcienta fort muehilor de 2, Celestion uct conseciga exerci ativitailor proésionale, ca ezuiat al meiner unor pozigi eu tunchil nelinat anterior, sptele Ieurbat si umert proicty anterior fa aceasta categorie ‘sunt incluse urmatearele profei casormicari cima, opticieny, eritor, ici ee - CifeleeDnip BIER. insleaz8 pentra compensates wei lordoze primare ajunsa la un anumit stay de dezvoliare sau 8 unor efecte ale analizaorilr(cifoza mapton) iil °B. Ciforele patologice Cifozse patologice puis gd BAB, sruturale sau deforma su uemitoarele{941 FOSTURA CORFORALA NORMALA StPATOLOGICA = brezina nivelul coloanei vertebrale modi morals

You might also like

• Obiceiuri Si Traditii de Craciun Si Anul Nou

  

  Document5 pages

  Obiceiuri Si Traditii de Craciun Si Anul Nou

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Folclorulcopiilorlupsan

  

  Document4 pages

  Folclorulcopiilorlupsan

  Eniko Boar Bortolis

  100% (1)
• Parintele NICOLAE STEINHARDT

  

  Document4 pages

  Parintele NICOLAE STEINHARDT

  Miky Dinu

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Parintele Rafail Noica Despre NESIMTIREA DUHOVNICEASCA

  

  Document7 pages

  Parintele Rafail Noica Despre NESIMTIREA DUHOVNICEASCA

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Parintele Arsenie Papacioc

  

  Document10 pages

  Parintele Arsenie Papacioc

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Rugăciune

  

  Document1 page

  Rugăciune

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Curs Bizant 2021-2022 (An. 1, Sem. II)

  

  Document430 pages

  Curs Bizant 2021-2022 (An. 1, Sem. II)

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Programa Ibor An I

  

  Document4 pages

  Programa Ibor An I

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Minuta 05.04.2021

  

  Document3 pages

  Minuta 05.04.2021

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Fisa Allinclusive Iulie-2022

  

  Document2 pages

  Fisa Allinclusive Iulie-2022

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Metodologia Cercetarii Activitatilor Corporale

  

  Document24 pages

  Metodologia Cercetarii Activitatilor Corporale

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Evaluare Musculara Articulara A Membrului Superior

  

  Document98 pages

  Evaluare Musculara Articulara A Membrului Superior

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Dinu Mihai George - STM - 20200205 PDF

  

  Document6 pages

  Dinu Mihai George - STM - 20200205 PDF

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Factura: Temei Legal

  

  Document5 pages

  Factura: Temei Legal

  Miky Dinu

  No ratings yet
• Bazele Teoretice Ale Exercitiilor Fizice in Kinetoterapie

  

  Document126 pages

  Bazele Teoretice Ale Exercitiilor Fizice in Kinetoterapie

  Miky Dinu

  100% (1)
• Principii Ale Comunicarii Eficiente

  

  Document3 pages

  Principii Ale Comunicarii Eficiente

  Miky Dinu

  No ratings yet
• SCID-5-CV - Rezumatul Fisei de Punctare A Diagnosticului

  

  Document5 pages

  SCID-5-CV - Rezumatul Fisei de Punctare A Diagnosticului

  Miky Dinu

  No ratings yet