EXpresionismul este un curent artistic modernist prezent în artele

poetice _i poezie, aprut în Germania la începutul secolului al XX-lea. Ca

reprezentant în literatura român îl avem pe Lucian Blaga.
Poezia ,Eu nu strivesc corola de minuni lumii"
a aparine
modernismului de factur expresionist prin: elanul vitalist i violenaa
expresiei, adugate la elemente moderniste precum noutatea metaforei,
intelectualizarea emoiei, înnoirile prozodice (versul liber). Poezia
deschide volumul de debut al autorului,Poemele uminii", care apare în
anul 1919.

Opera este una modernist. O prim trstur care permite

încadrarea operei în acest curent literar este reînnoirea prozodiei.
Adoptarea versului liber de ctre poet demonstreaz conceptia lui Blaga,
conform creia lipsa elementelor de prozodie clasic, permite exprimarea
fluxului ideilor i a intensitii sentimentelor. Astfel, textul este alctuit
din douäzeci de versuri libere, de msuri diferite, majoritatea începând cu
minuscul:,Eu nu strivesc corola de minunia lumii/ _i nuucid/ cu mintea

tainele, ce le-ntâlnesc/ în calea mea."

O alt trsätur pentru apartenena poeziei la modenism este
utilizarea metaforei revelatorie, de asemenea, _i ca figur de stil

predominant. O prim metafor din text este ,,corola de minuni" care

semnific totalitatea misterelor lumii înglobând atât lucrurile pozitive, cât

si cele negative ale universului, prin enumeraia: ,în flori, în ochi, pe buze
112
ori morminte." Blaga a_az în centrul poeziei metafora luminii care

reprezint cele dou tipuri de cunoa_tere. Pe de-o parte, se remarcá

cunoa_terea luciferic (lumina mea), iar pe de alt parte, aflat in raport
de antitez cu prima, se reflect cunoa_terea paradisiac, configurat de
,lumina altora".
Tema textului o reprezint relaia om-univers.
secvent relevant pentru aceast tem este prima parte a
poeZiel, in care apare viziunea eului liric despre lume. Pronumele

personal ,,eu" este a_ezat în fruntea poeziei _i se repet de _ase ori pe

parcursul ei, exprimând atitudinea protectoare a poetului fa de misterele

lumii, dar _i vehemena sa de a se distinge de ceilali. Astfel, poetul
folose_te negaia verbelor violente: ,nu strivesc, ,nu ucid" tocmai pentru
a se diferenia ca viziune de cei ce adopt o cunoa_tere raional.
Totodat, ipostaza eului creator în aceast parte este aceea a unui cltor
care se bucur de diversitatea lumii, a_a cum reiese din metafora ,calea
mea".

O alt secven semnificativ pentru tema poeziei este a doua

parte a acesteia, în care poetul explic efectul atitudinii sale asupra
misterului. Linia de pauz din versurile: ,,eu cu lumina mea sporese a
lumii tain-/_i-ntocmai cum cu razele ei albe luna/[..]/ a_a îmbogtesc eu
întunecata zare", izoleaz o fraz care are rolul unei comparaii prin care

cunoa_terea luciferic este asociat cu lumina lumii. Aceasta nu anuleaz

întunericul, ci spore_te misterul noptii, la fel cum poetul, fr s poata

explica un mister, tinde doar s-l amplifice. în vreme ce la romantiei

lumea reprezint un laitmotiv asociat mereu cuplului, aici luna este väzuta
ca fiind un element ce îmboge_te misterul.
 Particularittile poeziei sunt conturate _i de simbolurile din finalul
textului, de laitmotivele, dar _i de structura poeziei. Cele patru metafore
simbol sunt valori caracterizate atât prin latura pozitiv cât _i prin cea

negativ fiind construite pe baza principiului coincidentia oppositorum,

conform c reia contrariile se suprapun _i pot fi înglobate în acela_i

element. Florile sunt un simbol al vieii, al frumusei, gingsiei _i

diversitii, dar, în acela_i timp, fac trimitere la fragilitatea existenei. Un
alt element
element -mormintele contureaz atât ideea morii _i a

descompunerii, cât _i linia credinei, a misterului _i a lucrurilor invizibile

care ne înconjoar. Laitmotivele textului sunt lumina _i întunericul
accentuând cu predilecie cel de-al doilea motiv. Acesta este redat de
structuri precum: taina nopil", intunecata zare", ,adâncimi de

întuneric". Varietatea lexical reflect dorina poetului de a pozitiva orice

conota ie negativ pe care termenul ,,întuneric" ar putea-o avea.

Un alt element este reprezentat de compozi ia poeziei, care

con ine trei secvente lirice. Prima secven începe cu pronumele

personal de persoana I ,,eu". Aceasta creioneaz exacerbarea eului

creator. A doua secven are încorporat în ea o anumit relaie/

comuniune între lirism _i filosofie, exprimând conceptul de cunoa_tere

prin metafora luminii _i chiar prin comparaia cu luna. Ultima
seeven conine: ultimele dou versuri i reia concluziv, enumera ia din
prima secven, adugând legtura sentimental: ,cci eu iubesc/ _i flori
si ochi _i buze _i morminte." Distingerea _i deosebirea tainelor existenei
precum iubirea, sufletul, moartea sau frumusetea nu se
realizeaz cu
rationamentul, ci cu iubire pentru c, a_a cum transmite poezia, iubirea
protejeaz misterul.
 In concluzie, poezia ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" se

încadreaz perfect în tiparele modernismului liric, Blaga contribuind la

sincronizarea literaturii române cu cea european, prin valorificarea în

msur original a elementelor moderniste.