TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME/

PARTICULARIT I ALE POEZIEI,,TESTAMENT"

PoeziaTestament", de Tudor Arghezi, a fost a_ezat în

deschiderea volumului ,,Cuvinte potrivite", publicat în anul 1927. Textul

este o art poetic modern , în care autorul î_i exprim propriile

menirea literaturii, despre limbai _i

convingeri despre arta literar, despre
rolul seriitorului în lume.
Opera este una modernist. O prim trstur care face posibil

incadrarea poeziei în acest curent literar, o reprezint categoriile

negative, sub forma esteticii urâtului. Aceasta este enunat în poezie prin

sintagma: Din bube, mucegaiuri _i noroi/ Iscat-am frumusei _i preturi

noi", care ilustreaz transformarea urâtului în ceva valoros, o surs de
frumusete. Astfel, Arghezi se ,inrude_te" cu poetul francez Baudelaire.
In plus, poetul nostru introduce pentru prima dat în literatura român
ideea de valorificare a esteticii urâtului.
O alt trstur a modernismului este reprezentat de utilizarea
metaforei ca figur de stil predominant , prin care arta este evideniat
in ipostaza de me_te_ug. Pentru Arghezi, poezia este atât rezultatul

inspiraiei, al harului divin - metafora ,,slov de foc" - cât _i rezultatul

me_te_ugului, al trudei poetice, a_a cum reiese din metafora ,slovä

furit", ,Slov de foc _i slov furit/ Împrechiate-n carte se mrita,/

Ca fierul cald
îmbri_at în cleste". Slova de foc" este, cu siguran4,
Semn al
inspiraiei, al
harului, al sublimrii, iar slova furit" semnificå
truda, munca, transformarea.
 Tema operei este ereaia, serisul fiind vzut, de autor, ca o
simbioz între efort _i imaginaie.
O prim secven reprezentativ pentru tema poeziei este a doua
parte a acesteia, strofa trei, care surprinde procesul creaiei. Poetului îi

reiese un rol important, acela de a transfigura artistic realitatea, cu

ajutorul condeiului _i a climrii, provenite prin metamorfozarea din

unele munci rudimentare ale ranilor: ,Ca s schimbm acum întâia

oar/ Sapa-n condei _i brazda-n cälimar'". Acest proces de creaie este
dificil _i îndelungat, deoarece cuvintele sunt ,,frmântate mii de
sptmâni". Totodat, revolta _i durerea social sunt concentrate în text

sub forma metaforei,vioar ", fapt ce transmite c suferinele poporului

sunt transpuse artistic în poezie, aceasta având valoare justiiar.

O alt secven relevant pentru tema poeziei este ultima strof

a poeziei: ,,Robul a scris-o, Domnul o cite_te", care red relaia dintre
scriitor _i cititor, în care robul-poet _i-a asumat statutul umil, de truditor
al cuvântului. Acest lucru se poate vedea prin faptul c autorul a ales s
scrie,Domnul" cu majuscul, ceea ce demonstreaz respectul i smerenia
sa. Poetul red câteva etape pentru iniierea cititorului: prima dat îl

numeste ,,tânr", iar apoi ,fiu", ilustrând apropierea dintre el _i cititor.

Spre final 1l nume_te ,,Domn", cititorul find deja format intelectual prin
mo_tenirea lsat - ,cartea" - pe parcursul citirii. Particularit ile operei

sunt conturate de titlul _i laitmotivele acesteia.

Primul elenment este titlul. Acesta este reprezentat de substantivul
comun ,,testament", care, prin sensul denotativ, desemneaz un act juridic

urmeaz a-i fi îndeplinite

prin care o persoan î_i exprim dorinele ce

la transmiterea averii sale. De asemenea,

dup moarte, cu privire
biblic, care face trimitere la Vechiul _i Noul
testamentul are _i un sens
lestament. Astfel, Arghezi vine si îmbin cele dou sensuri _i dovede_te
ca mo_tenirea ,,cartea" are atât un sens divin, spiritual cât _i unul

intelectual care s-l cultive pe cititor. În acest sens, mo_tenirea suprema,

,cartea", este lsat de la un tat spiritual fiului su spiritual.

Un al doilea element de compoziie _i limbaj sunt laitmotivele.

Laitmotivul textului e specific unei arte poetice _i apare în poez1e sub

forma crii: ,,hrisov'", ,nume":; figura de stil care st la baza construcii

laitmotivelor fiind metafora. Astfel, structura ,cartea mea-I fiule

treapt" implic nu doar legtura dintre generaii, ci _i dintre eul creator

_i cititor. O alt metafor, ,,numele": ,,Decât un nume adunat pe-o carte"
surprinde identitatea creatorului, dar _i faptul c acesta se identific cu
generaiile viitoare prin creaia sa. ,,Numele" este într-o relaie de opoziie

cu bunurile materiale, poetul insistând asupra faptului c adevrata

bogie e cea spiritual.
In concluzie, poezia ,,Testament" de Tudor Arghezi este o art
poetic prin care scriitorul lasa mo_tenire generai1lor viitoare întreaga sa

creatie, aceasta fiind rezultatul atât al unei inspiraii divine, cât si al

efortului poetului.