▪ Morfologia fructului

Plantele superioare se înmulțesc prin semințe.

După modul în care sunt protejate la maturitate semințele, deosebim două mari categorii de plante:
• Gimnosperme, plante ale căror semințe nu sunt protejate de fruct. aril
sămânță
Pot , în unele cazuri, înconjurate de un înveliș cărnos numit aril,
cu rol în protecție și răspândire (sunt atrase păsările); ex. tisa
(Taxus baccata) (fig. 1).
• Angiosperme, plante cu semințe protejate de învelișul fructului.

Fructele pot fi:

a) Simple – atunci când dintr-o floare se va dezvolta un singur fruct;
Figura 1: Taxus baccata
b) Multiple - atunci când dintr-o floare se vor dezvolta mai multe fructe,
libere între ele;
c) Mericarpice - atunci când dintr-o floare se vor forma 2 sau mai multe fructe care inițial sunt unite între
ele iar apoi se desfac;
d) Compuse – dintr-o grupare de flori (o inflorescență) se dezvoltă un singur fruct.

1. Uscate – când peretele fructului este tare, uscat la maturitate;

2. Cărnoase – când peretele fructului este moale, cărnos la maturitate

a. Dehiscente – peretele fructului crapă la maturitate eliberând semințele;

b. Indehiscente – peretele fructului nu se deschide la maturitate și semințele se răspândesc o dată cu fructul

Exemple de fructe

Achena – fruct simplu, uscat, indehiscent; ex. castanul comestibil (Castanea sativa).
Baca – fruct simplu, cărnos, indehiscent; ex. dracila (Berberis vulgaris).
Capsula – fruct simplu, uscat, dehiscent; ex. gușa porumbelului (Silene vulgaris).
Cariopsa – fruct simplu, uscat, indehiscent; ex. mohorul roșu (Setaria pumila).
Disamara – fruct mericarpic; ex. paltinul de câmpie (Acer platanoides).
Drupa – fruct simplu, cărnos, indehiscent; ex. corn (Cornus mas).
Păstaia – fruct simplu, uscat, dehiscent; ex. salcâm (Robinia pseudoacacia).
Poama – fruct simplu, cărnos, indehiscent; ex. păducel (Crataegus monogyna).
Poliachena – fruct multiplu, uscat, indehiscent; ex. curpen de pădure (Clematis vitalba).
*fruct compus, cărnos –ex. maclura (Maclura pommifera).
Exerciții:
Nu face parte din morfologia internă a seminței de viță-de-vie:
A. radicula
B. micropilul
C. cotiledonul
D. tegumentul seminal
E. embrionul

La sămânța de fasole:
A. rafa este cicatricea situată în vârful seminței
B. hilul, cicatrice eliptică, se află la mijlocul părții ventrale
C. micropilul, opus hilului, se găsește la vârful seminței
D. chalaza se observă pe ambele fețe ale seminței
E. chalaza este înlocuită de strofiol

La sămânța de fasole:
A. cotiledoanele au formă trilobată
B. endospermul lipsește, sămânța este exalbuminată
C. lipsește embrionul
D. albumenul este bogat în aleuronă și uleiuri
E. sămânța este completă datorită formării tegumentului seminal

Precizați numărul de componente ale embrionului seminței de viță-de-vie:

A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5

Pe tegumentul seminței de fasole nu se formează:

A. hilul
B. micropilul
C. chalaza
D. rafa
E. strofiolul

Fructul de la castanul comestibil este de tip:

A. mericarpic, se desface în 2 fructe parțiale
B. compus, provine dintr-o inflorescență
C. multiplu, provine o singură floare
D. simplu, indehiscent, la maturitate se răspândește o dată cu sămânța
E. simplu, dehiscent, la maturitate eliberează semințele

Fructul de măceș este uscat, numit:

A. disamară
B. poliachenă
C. capsulă
D. cariopsă
E. drupă

Fruct de păducel este indehiscent, numit:

A. poamă
B. poliachenă
C. drupă
D. bacă
E. achenă