Marcel Duchamp facea parte dintr-o familie de artisti, fratii si surorile lui aleg cariera artistica tatal lor

fiind
un notar din normandia. Dupa mai multe tentative de a devenii student la Boss art, renunta la perspectiva de
a fii student. Formatia lui Duchamp este aceea de autodidact. I-a fost dat sa revolutioneze intreaga arta euro-
peana si pe cea de peste ocean in perioada de dupa cel de-al 2-lea razboi mondial. In prima perioada a cari-
erei sale el este exclusiv pictor. Primele opere apartinand unor tendinte diverse ale picturii fr. Impresionism,
postimpresionism, simbolism.
Dupa 1911 il intalnim in grupul protoavangardist de la puteaux, impreuna cu fratii sai.
Renault Duchamp Cillon. Conducatorii acestui grup au fost ..
Intre 1911 si 1912, duchamp se manifesta in calitate de Pictor cubist care a stiut sa profite de experienta cu-
bista care incepand cu 1909 era in plina manifestare la paris. El nu a dorit sa recunoasca influenta cubista, in-
trebat daca a citit manifestul futurist raspunde ca nu, mai adauga ca futuristul nu-l interesa si ca italia era de-
parte, totusi in salonul independentilor din 1912, pictura sa, nud coborand o scara nu a fost dorita pe simeza,
Glass si metshanjer i-au cerut prin fratii sai sa o retraga iar daca nu doreste acest lucru, macar sa ii schimba
numele.
Din acel moment Duchamp opteaza pentru un demers iconoclastica, ai. nu s-a lasat iregimentat niciunui grup
de creatie avangardist, incepand cu 1912 Duchamp profita in plin de sugestiile pe care arta de avangarda i le
putea sugera. In 1912, singura miscare avangardista era futurismul. Acesta este exponentul avangardist care
va modela creatia lui duchamp incepand cu 1912. Pentru aceia care ii cunosc bine opera este limpede ca
artistul purta in structura sa inclinatii care il recomandau sa devina un adevarat avangardist, caci incepand cu
1913, Duchamp se intrereseaza de posibilitatile expresive de comunicare ale intamplarii, hazardului, cu mult
inainte ca Tristan Tara sa fi explorat caile acestea ale hazardului. Primele experiente ale lui Duchamp legate
de hazard dateaza din 1913 si avem in vedere un experiment.
La biblioteca….. .. . Dateaza cele 3 stopaje etalon. Duchamp a lasat sa cada liber 3 fire de 1 m pe care le
tinea intinse deasupra pardoselii la inaltimea de un metru. In cadere firele si-au schimbat profilul iar defor-
marile suferite in cadere au fost preluate de 3 lineare, instrumente de precizie care reproduceau conturul
aleatoiu ale celor 3 fire. A aliniat aceste lineare intr-o caseta care indica in chip ironic metrul etalon si a fost
numit O conserva de hazarde. Se manifesta ca un partizan al hazardului inainte ca Trstan Tara sa fi redactat
manifestul sau.
In 1912 vara, Duchamp este prezent la Munchen.
In piata odeonului era o expozitie de Picasso, iar cartea lui Kandischi se afla in toate librariile, eu am
inchiriat o camera mobilata, nu am intalnit in aceasta perioada un suflet de om si totusi aceasta a fost o pe-
rioada minunata a vietii mele.
Pieter Daniels pute sub semnul intrebarii ipoteza alchimista. El spune ca in perioada sederii la Munchen
Duchamp viziteaza muzeul alchimic. Din perioada sa muncheneza dateaza tablouri si desene care pregatesc
viitoarea sa capodopera. Un desen din aceasta perioada poarta titlul unei viitoare lucrari. Desenul acesta, ala-
turi de alte desene si picturi este un desen mecanomorf, ai se poate vorbi si despre o …..
Apolinaire care era si el prezent duminicile la Puteau facand parte din grupul distincs care functionea acolo,
pregatea ptr tipar, cartea sa intitulata Meditatii estetice, pictorii cubisti. Apolinaire introduce un scurt capitol
consacrat lui Marcel Duchamp. Apolinaire ii solicita lu Duchamp o fotografie pe care el i-o si trimite.
Textul din cartea lui Apolinaire este primul text care a fost consacrat lui Duchamp.
Astazi bibliografia duchampiana ar putea umple biblioteci intregi.
Urmatorul text avea sa fie scris in 1922 cand Duchamp se intorsese din America si se ///
Intrucat capodopera lui Duchamp se afla in america si necunoscuta la paris, Breton nu avea ce sa scrie si mai
spune ca opera pe sticla pe care Duchamp a lasat-o in america nu era chiar necunoscuta.
In 1934, Breton va revenii asupra personalitatii si asupra artei lui Duchamp si va publica Phare de la Marrie
folosindu-s de cutia in care a introdus …..
In 1912, in finalul capitolului pe care Apolinaire i-l inchida lui Duchamp in ale sale Meditation Estetic.
Aflam ca Duchamp nu era interesat de estetica, era un antitradisionalist si un iconoclast, si mai aflam ca era
preocupat de energie. Viteza si energia sunt fapte ce tin de civilizatia tehnologica pe care futurismul o exalta.
Scriind despre Duchamp Apolinaire descopera in el profilul unui artist futurist.
Daca tinem seama ca Marele geam este imaginat de Duchamp ca un mecanism erotic aflat in plina stare de
functionare, deducem ca mecanomorfismul a fost transferat … si ca apolinaire a recunoscut in persoana lu
Duchamp profilul unui artist futurist. In 1913, Apolinaire va redacta manifestul antitraditionalist si se va con-
sidera un partizana al miscarii futuriste.
Duchamp a avut prima viziune asupra viitoarei sale capodopere pe care atunci in automobil o imagina inca
ca pe un tablou de sevalet, semn ca, capodopera se naste intr-o ambianta futurista.
Regele si regina sunt perceputi in tabloul Munchenez ca alcaturiri abstracte mecanomorfe.
Ele amintesc de viziunea oarecum abstracta pe care Duchamp o are asupra miresei - o adunatura de organe,
un interior fara exteriort.
Saran alextradian in filosofia alchimica - interpretare alchimica al Atalantei fugare, in alchimie, sulful mas-
culin are menirea de a aduce intr-o stare de stabilitate mercurul feminin. Sulful masculin are datoria ca -
combinandu- se cu mercurul feminin sa-l aduca intr-o stare de statornicie.
Regele si regina traversati de nuduri rapide.
Dupa 1912 creativitatea lui duchamp, cel care paraseste domeniul picturii se revarsa in 2 directii distincte.
Una a imaginarii concepuale si a realizarii capodoperei, marelui geam. Iar cealalta este aceea a ready made-
urilor. Creativitatea lui Duchamp este aceea ca el inceteaza sa creeze dar nu se opreste din a alege obiecte din
mediul de viata pe care le ridica la demnitatea de ready made.
In studiile consacrate lui Duchamp ready made-ul este adesea interpretat ca un substitut al obiectului aertis-
tic, ori ca un obiect gata facut care a fost ridicat la rangul de arta. In realitate dcg nu si-a propus acest lucru,
doar lenea s-a propus sa o ridice la rangul de arta. Atunci cnd Duchamp creeaza ready made-ul, el vrea sa fie
un anti artist sau inca si mai bine un aartist. Intr-o marturie el refuza formularea antiartist precizand ca a fi
antiartist inseamna a te situa doar pe celalalt versant al artei, sa perpetuezi una si aceeasi realitate. A fi aartist
inseamna a te situa cu totul in afara sferei, granitelor. Principiul de selectie al ready made-ului ne-a fost dez-
valuit de Duchamp, el afirma ca acel obiect merita sa devina un ready made care nu exercita nici atractie si
nici repulsie asupra celui care il alege. Prin ready made, Duchamp cauta desavarsita indiferenta, acel punct in
care atractia si repulsia se intalnesc si se neutralizeaza reciproc. Este limpede ca indiferenta nu este propie
conditiei umane, este mai degraba un lucru imposibil de atins, o utopie. Duchamp parea sa fie la curent cu
acest lucru, intrucat in cutia verde el isi da siesi urmatorul indem: “Sa limitez nr ready made-urile alese intr-
un an.”
Realizand ca indiferenta este greu de atins daca nu imposibil, Duchamp se suspecteaza ca a ales cu pre multa
usurinta ready made-uri, motiv ptr care el isi pune siesi o frana in realizarea acestora.