Revista 1 este singura revista importanta din cadrul revistelor avangardiste

Contemporanul 1922
Revista 75HP
Revista Integra 1 matie 1925, initiata de pictorul Max Herman Maxy
Revista 1 1928.
In spatiul avangardei romanest revistele se substituie functiei pe care in avangarda occidentala o inplineau
manifestele. Ele aveau darul de a produce coerenta, coeziune in cadrul grupului de creatie. Intrucat membrii
avangardisti migrau de la o revista la alta, dintr-un grup de creatie la altul, constatam si in cadrul avangardei
romanesti fenomenul de permeabilitate si osmoza a avangardei.
Aceasta migrare va avea ca efect un program coerent de creatie a avangardei romanesti chiar daca nucleele
avangardiste concentrate in jurul revistelor vor fi diverse. Anul de maxima activitate avangardista la Bu-
curesti il constituie 1924. Este anul in care revista Contimporanul isi propune sa organizeze in luna dec o ex-
pozitie cu participare internationala. Va fi deschisa la sindicatul artistilor pe strada Corabiei nr 6 in 30nov -
30 dec. Au fost invitati artisti activi in avangarda occidentala: Paul Klee, Constantin Brancusi.
In pregatirea expozitiei, avangardistii romani, au conceput un manifest, singurul manifest avangardist din
cuprinsul avangardei romanesti. Apare in revista Contimporanul in Mai 1924. Manifestul nu este semnat, el
poarta semnatura generica de Contimporanul. Noi stim ca el a fost conceput de Ion Vinea, cel care impreuna
cu Marcel Iancu a initiat revista Contimporanul. Manifestul a fost numi Manifest activ catre tinerime.
Tragem concluzia ca el este influentat de filosifia futurista, pictorii futuristi adresasera un manifest catre
tinerime. In manifest este impusa ideea sintezei artistice. Avangardistii romani doreau o sinteza a artei iar
primul pas este oferit de poiezia lui Pictopoiezia,
Artele care se indreapta inlantuite catre o gara definitiva si inalta semnificand nimic alta decat perfecta fuzi-
une a tuturor artelor, o utopie pe care curentul integralist dorea s-o impuna. Victor Brauner si Vladev
Voronca.
Victor Brauner mai 1925 calatoreste la Paris, va fi gazduit de Brancusi, va locui in atelierul acestuia, de-
venind un fel de discipol al lui Brancusi. In acea epoca atelierul lui Brancusi era o gazda primitoare a celor
angajati in miscarea avangardista. Aici Brouner i-a intalnit pe Duchamp si pe Manrei. Contactul cu ei avea sa
lase urme adanci in arta lui.
In momentul in care Poetul arata capului sau peisajul cu sonde, 1928, Brouner si Geo Bogza faceau parte in
grupul de creatie constituit in jurul revistei 1 iar portretul lui Geo Bogza poate fi considerat o …. Revista lui
Sasa Pana care manifesta urme suprarealiste. Brouner tocmai se intorsase de la paris dupa 2 ani. In 1925 la
Paris, Brouner a avut ocazia sa viziteze prima expozitie suprarealista la galeria Pierre.
In 1930 Brauner calatoreste pentru a 2 a oara la Paris instalandu-se de finitiv.
In vara lui 1912 Duchamp calatoreste la Munchen. “Picasso expunea acolo iar cartea lu Kandisnki putea fi
intalnita in toate librariile. Eu insa am locuit intr-o camera mobilata si tot acest timp nu am intalnit niciun su-
flet de om.”
Cartea lui Kandisnski “despre spiritualul in arta” a fost descoperita in biblioteca lu Jaques Vignion…. Cartea
aparuta in limba germana poarta insemnari care nu pot fi ale alcuiva decat ale lui Duchamp. Duchamp a stu-
diat limba germana in liceu. Chiar daca in marturie el nu precizeaza ca si-a cumparat cartea si a facut-o
cadou fratelui sau.
Arturo Schwarz - a alcatuit catalogul operei lui Duchamp. El pune intreaga opera pe ideologia alchimica.
Cercetatorii au incercat sa demomstreze ca Duchamp si-a insusit cunostinte alchimice in vremea in care era
bibliotecar. Alchimia este o stiinta oculta, din ea s-a nascut chimia din scoala, ea n-ar fii decat un reziduu
care a fost candva alchimia. Se urmareste prin alchimie realizarea operei prin descoperirea piatra filosofala a
lumii.
Stiinta alchimica s-a angajat pe carari divergente, alchimia speculativa si operationala.
Nud coborand o scara exte expusa la Paris in 1912.
1913 Armory Show, NewYork- este expus. Batjocorit. Dar se va vinde.
Nudul coborand o scara ii asigura lui Duchamp celebritatea. In timpul primului razboi momdial Duchamp va
parasi Franta, se va indrepta catre NewYork si va ramane pana in 1923 timp in care isi elaboreaza opera sa:
La mariée mise à nu par ses célibataires, même… Mireasa dezgolita, adusa la nuditate, de catre celibatarii ei.
Opera este divizata in 2 registre.
Nud coborand o scara poate fi si femeie si barbat deoarece este o intrupare a celei de-a 4 dimensiuni.

Din cercul reviste 1 facea parte si poetul Gheorghe Dinu, era fiul lui renate Dinu care conducea laptaria,
cunoscuta Laptaria lui Enache.