Peter kurgan interpreteaza fenomenul dintr-o alta perspectiva, un in care recunosti amprenta filosofului decat

cea a istoricului de arta. Motiv ptr care miscarea nici macar nu este amintita in aceasta carte.
Marinetti impreuna cu tovarasii sai sunt aceia care au oferit tiparul unui mod de a te manifesta in mod avan-
gardist.
Inceputul oricarei miscari avangardiste trebuie cautat in efortul futuristilor. Miscarea futurista are un act de
nastere al ei, manifestul futurist. Miscarea avangardista, care a urmat, dadaismul, a fost activa timp de 2 ani,
pana in 1918 fara a se sprijini pe ….
…. manifestul dadaism apare in revista Dada, nr 3, in 1981 apare manifestul lui Tristan Tzara.
Nedreptatea in cazul dadaismului a fost indreptata asupra lui Hugo Ball, cel care a infiintat cabaretul Voltaire
in 1915, data care coincide cu nasterea dadaismului. Este cunoscut dintr-un text al lui Hugo Ball, apare in re-
vista Cabare Voltaire, formele dadaiete timpuriu au fost spectacolele de cabaret. Aceasta forma de mani-
festare Hugo Ball le-a pregatit.
Frank Wedekind
O delegatie cu aspect oriental care sa prezentat in poarta cabaretului.
In primele momente Dadaiste, Tristan Tzara nu a fost foarte implicat. Cercetarile omit cel mai adesea omit sa
aminteasca si manifestul lui Hugo Ball.
Ridicarea absurdului la rangul de …. Nevoia de a relua totul de la zero, ai. si limba pe care dadaistii isi …. . .
poemele onomatopeice.
Dupa retragerea lui Ball din activitatea dadaista, intreaga initiativa ii va reveni lui Tristan Tzara. El are prile-
jul sa isi alcatuiasca propria sa miscare care sai ii permita sa devina lafel de celebru. Din momentul lui Ball
de pe scena dadaista a cabaretului formele miscarii dada inceteaza sa mai fie spectacole.
In momentul in care Tristan Tzara isi publica manifestul, el deja era in legatura cu Francis Picabia, pictorul
fov apoi cubist, in vremea in care era parte a grupului de creatie de la Puteau apoi pictor mecanomorf.
Mecanomorfismul lui Picabia si Duchamp
Futurismul si dadaismul se intrepatrund caci redactandu-si manifestul din 1918, Tristan Tzara se refera la fu-
turism.
Francisc Picabia, Duchamp si Main Grain se aflau in primii ani ai primului razboi. Aici in preajma sotilor
Louise Walter Arensberg dezvolta o activitate de similiavangardista ptru ca celor de la NewYork le lipsea
forta unui manifest. Duchamp si Main Grain.
Din perioada sederii lui Picabia la New York apar numere ale revistei 291 si 391.
Picabia este acela care il determina pe Tzara sa paraseazca Zurich si sa se stabileasca la Paris pentru a oferi
miscarii dada o scena mai ampla de manifestare.
Animatorii revistei Animattour sunt si primii dadaisti parizieni care il vor intampina pe Tristan Tzara:
Andre Breton, Philippe Soupault, Paul Eluard, Louis Aragon.
Spre deosebire de a 2a faza Zuricheze, dadaismul parizian va lua din nou urma spectacolelor ca manifestare.
In 27 martie 1920, Andrei Breton
Andre Breton a fost dadaist militant Inca din primele momente ale dadaismului parizian/. Foarte curand el va
experimenta aceeasi tentatie pe care si Tristan Tzara a incercat-o, aceia de asi fonda propia miscare care sa-i
permita sa devina celebru ai. din militant dadaist la 1922 va incerca sa submineze miscarea dada pariziana si
o va face incercand sa stranga in jurul sau o suma de dadaisti parizieni in jurul unei idei cunoscuta sub sin-
tagma “Congresul de la paris”, este o anticamera a viitoarei miscari avangardiste adica suprarealismul in
fruntea careia se va aseza insusi Andre Breton. Trebuia sa fie o miscare eclectica in care cubismu, dadais-
mulm futurismul sa fuzioneze fiecare trebuia sa renunte la ceva din specificitatea sa. Un mod de a submina
dadaismul Parizian si inlatura pe Tristan Tzara din fruntea miscarii.
In scrisoarea de despartire adresata de tzara lu preton apare ideea ca prin congresul de la paris grupurile de
creatori urmau sa se substituie individualitatii, Tzara avea sa uite ca pe scena cabaretului fusasera citite po-
eme simultane.
Congresul de la Paris din care Tzara refuza sa faca parte, pregatexte papttiei celei de-al treilea curent,
suprarealismiul. In 1923, un an inaintea aparitiei manifestului lui Duchamp.
Explorarea acelor teritorii ramase neexplorate.
Manifestul lui Andre Breton 1922. In aceasta analiza comparata, man. Tzara si cel al lui Hugo Ball.
Cele 3 manifeste au fost alcatuite de catre autorii lor, fiecare dintre ei ridicand pretentia absolitei originalitati.
Totusi la o analiza atenta a lor se va putea observa ca ideile prezente in manifestul futurist se strecoara
printre acelea ale manifestului dadaist dupa cum si manifestul suprarealist isi trage substanta din manifestul
dadaist.
Acest fenomen ar putea fi caracterizat prin 2 sintagme: 1. Efect telescopic, un manifest se trage din celalalt.
2. Permeabilitate si osmoza a avangardelor in sensul ca opus la ceea ce afirmau autorii manifestelor ca avan-
gardele sun pe deplin originale, in realitate ele se sprijina una pe cealalta si se intrepatrund intr-un mod os-
mozic, iar fenomenul de pemeabilitate si osmoza este intarit si de realitatea ca membrii unui grup tind sa mi-
greze inspre alt grup.
Suprarealismul este acela care aduce in discutie dinou pe scena artistica europeana problematica portretului
colectiv cu un scop anume bine determinat, acela de a genera forte de coeziune intre membrii grupului de
creatie. Das Randevue poate fi considerat primul portret colectiv suprarealist.
Manray s-a format in america intr-un mediu traditional pe care tinde sa il contrazica inca din primele mo-
mente atunci cand va gravita si el in jurul familiei de colectionari Louise si Filip …. El va fi vizitat de Mar-
cel Duchamp. Cel care in incurajeaza sa paraseasca america. Manrey va putea fi intalnit la paris din 1921.
Venirea lui Manrey la paris coincide cu cel mai mult si tumultoase dintre manifestarile lui dada. Manrey in-
susi este parte activa a dadaismului parizian pana in momentul in care va trada miscarea dada pentru a trece
in miscarea suprarealista.
In aceasta calitate Manrey care era si un reputat fotograf el fiind acela care il initiaza pe C. Brancusi. In cali-
tate sa se fotograg creeaza portretele avangardisti si le monteaza intr-un colaj.
Nefiind calauzita de puterea unui manifest s-a coagulat in jurul revistelor romanesti de avangarda.
Revista Contimporanul 1922 la initiativa lui Marcel Iancu si scriitorul Ioan Dinu. In 1924 revista Contimpo-
ranul dupa model avangardist incearca si reuseste sa organizeze o expozitie de arta. 21 noi - 31 dec. 1924.
In pregatirea ei dandu-si seama ca grupul avangardist romanesc nu este suficient de dezvoltata cei de la re-
vista Contimporanul se gandesc sa redacteze un manifest semnat colectiv. In spatiul avangardei romanesti
modelul nu este luat din zona dadaista, este cel futurist. Marcel iancu publica un articol intitulat Futurismul
nostru.

75HP 1924 o revista care a aparut intr-un singur nr. Victor Brauner si larie Voronca.
1 martie 1925 - revista Integral datorata Max Herman Maxy
1928 initiativa unui medic militar, Sasa Pana, apare revista “unu”. Dintre toate revistele romanesti de avan-
garda este singura care manifesta simpati suprarealiste. Sasa Pana este pseudonim. Numele real este Alexan-
der Bindea.
Sadismul adevarului, carte a lui Sasa Pana, victor Brauner alcatuieste un fotomontaj.
Dintre toate miscarile avangardei istorice doar suprarealismul se vadeste a fi sensibil la ideea portretului
colectiv care nu avea alta functie decat aceea de a construi solidaritate in cadrul grupurilor suprarealiste.
Aceasta trimitere la o forma traditionala de expresie este un semn ca dintre toate miscarile avangardiste
suprarealismul este in cea mai mica masura antitraditionalist, de aceea in tabloul lui Max Ernst sunt prezenti
si Doftoieschi si Rafael Santio iar atunci cand isi redacteaza manifestul Andre Breto evoca o serie de nume
din lumea literelor pe care le considera precursoare ale autorilor suprarealist. In aceasta lista ii gasim pe
Scheckspare , Edgar Alen Poe….Breton vine cu o explicatie si precizeaza in manifestul sau de ce toti acestia
nu au fost pe deplin suprarealisti. “pentru ca toti erau un instrument de prea mandre care nu s-au multumit sa
fie doar ilustratoare ale uimitoarei partituri” Daca Breton este prea putin antitraditionalism, el este cel mai
aplicat sa valorizeze ideea de colectivism creator si de opera colectiva. Ne aducem aminte ca Tristan Tzara a
presimtit acest lucru, motiv ptr care a refuzat sa intre in randul congresului de la paris acolo unde grupurile
se substituiau individualizatilor.