Mijlocitorul influentei pe care o are avangarda occidentala asupra avangardei romanesti este Victor Braun-

ner, cel care savarseste 2 calatorii la paris in 1925-1928, ragaz in care il intalnim in atelierul lui Constantin
Brancusi unde a avut contact cu reprezentanti straluciti ai avangardei occidentale: Duchamp, Menrei. In 1928
se intoarce la buc si il vom gasi ca parte a grupului de creatie din preajama reviste 1, condusa de Sasha Pana.
Din aceasta perioada dateaza tabloul, Poetul Geo Bogza arata capului sau personajul cu sonde, a carui icono-
grafie absconsa nu poate fi lamurita decat prin raportare la creatia lui Marcel Duchamp. Altfel spus nu putem
interpreta aceasta opera fara a cunoaste in pofunzime si amanunt opera lui Marcel Duchamp.
Succesiunea din catalog nu este intamplatoare.
A doua calatorie are loc la 1930, Victor Brouner devine membru cu derepturi depline in grupul suprarealist
condus la parsi de Victor Breton.
Cap si doi boxeri - pictura purista, cubism sintetic, in care s-a renuntat cu totul la iluzia volumetrica si totul
se dezbate pe terenul suprafetelor.
Amede Ozenfante.
Poaicare - spatii cu 4, 5, n dimensiuni exista indubutabil, realitatea lor putand fi demonstrata pe cale matem-
atica, atata doar ca, fiinta umana nu poate percepe si nu poate reprezenta aceste spatii, ele raman ptr noi in-
vizibile. Daca totusi aceste spatii s-ar lasa reprezentate atunci s…

Bo shebra - a fost pictat in 1925 cu prilejul primei sederi

Pasivite Courtua - a fost pictat in 1930. Ambele au fost expuse la sala Monta, ele au fost abandonate in roma-
nia, Brouner se intoarce la Paris si tablourile raman in posesia familiei.
Aceste au fost vandute in 1960 statului roman.
Geamul mic al gelibatarilor, destainuindu-se unui reporter, Duchamp a precizat: ideea mea de a folosi gazul
in cazul uniformelor a fost buna, pentru ca patrunzand in golul din uniforme, gazul a luat forma acestora,
scutindu-ma pe mine sa mai pictez uniforma unui politist cu toate detaliile sale realiste.
Cascada si gazul de iluminat - Marchel Duchamp 1964 -1966. Realizata in mare secret, despre care nimeni
nu stia, doar sotia sa Alexina Duchamp. A fost descoperita in 1968 dupa moartea lui, ambalata si insotita de
2 manuale de montare. Pornind de la aceste manuale a fost montata in muzeul din Philadelphia. Tot acolo se
afla si numeroasele opere ale lui Constantin Brancusi.
Din punct de vedere al semnificatiei, instalatia tarzie elaborata de Duchamp, reproduce semnificatia miresei
dezgolite de chiar celibatarii ei. Doua lucrari echivalente.
Marele geam a fost realizat in doua etape, o etapa pur conceptuala, intre 1912 si 1915. In 1915 duchamp se
intreapta spre america. Intre 1915 si 1923 urmeaza perioada executiei Marelui geam.
Doi ani mai tarziu ii scrie unui pictor american pe care l-a cunoscut la Paris: Valter Pach. Cel care in 1913,
vara, cand Duchamp se afla la Munchen, ii viziteaza atelierul si alege lucrari ptr expozitia Armory show,
atunci cand nud coborand o scara isi gaseste un cumparator. Duchamp ii spune ca vrea sa se mute la new
York si il roaga sa ii gaseasca un post de bibliotecar. In apartamentul din New York.
El a gandit desfasurat pe 2 planuri, panoul superior trebuind sa fie domeniul meresei iar cel inferior acela al
celibatarilor. Femininul si masculinul sunt alaturate prin suprapunere. Arthuro Schwarts, monograful lui
Duchamp, aseaza intreaga opera a artistului sub semnul alchimiei.
“Daca am facut cumva alchimie, am facut-o in singurul mod admisibil azi, adica fara sa-mi dau seama ca o
fac.” - Duchamp
Marele geam a fost imaginat pe cale conceptuala de catre Marcel Duchamo in calitate de mecanism erotic
aflat in prima stare de functionare. Structura mecanomorfa.
Mireasa se prezinta ca o adunatura de organe, un interior lipsit de exterior, un simplu ecorseu. Modul de
functionare al marelui geam a fost pus la dispozitia publicului tarziu. O face in 19324 cand aflat la Paris isi
da seama ca aproape nimeni nu stia nimic despre opera sa. Atunci decide sa faca o cutie verde, in aceasta
cutie au fost introduse toate documentele pregatitoare, schite si desene pe care Duchamp le-a putut recupera,
aduse din america.Mireasa produce sentiment erotic, acesta patrunde in uniforma, gazul expandeaza in interi-
orul celibatarilor, dar acestia simtind, ejecteaza gazul si trecand prin site, conuri se solidifica. Martorii
oculisti. mecanism, este meciul de box, care lipseste, nu este finalizat.
Inca din proiectul mental, acela care se constituie in 1912-1915, duchamp imagineaza in maniera futurista,
marele geam ca pe mecanism erotic, insa dand curs tendintelor sale iconoclaste, umorului si deleziunii
dadaiste, de care el nu era strain, el imagineaza marele geam ca pe un mecanism erotic care se defecteaza.
Actul erotic nu poate fi dus la bun sfarsit iar procesul alchimic se opreste in prima faza a sa, anume in faza
migredo.
Albedo-ul corespunde revenirii la viata iar Rubedoul marcheaza triumful operei alchimice.
Din proiect, Duchamp face ca mecanismului sa se blocheze in faza migredo. Duchamp este un dadaist
alchimist.
Dupa 1926 Duchamp o viziteaza pe geamul suferise sparturi brutale.
In 1918 picteaza tabloul care a fost pus deasupra bibliotecii lui Catrine Driell, nu sunt reprezentate forme, ci
doar umbre ale obiectelor ready made , ale lui Duchamp. Tabloul se numeste “ Tu m’ “ “emerde” “tu ma
plictisesti”
Am vrut sa asez arhitectura pe baza cifrei 3.
Brouner face un Dapre - dupa marele geam al lui Duchamp.