Curs 2

Futurismul innoieste arta dar si spiritualitatea europena prin aceea ca descopera pentru lumea literelor dar si
pentru lumea plasticienilor un nou regn care se transforma in tema a artistului futurist, este regnul tehnologic.
regnul tehnologic este considerat a fi purtator de substanta poietica. Este un dintre marile descoperiri ale fu-
turismului. In cuprinsul manifestului sau Filippo Marinetti face urmatoarea afirmatie:
“Un automobil de curse este mai frumos decat victoria de la Samocrate”
Marinetti era atasat culturii franceze, are insemnatate atat in geneza futurismului, isi va extrage din mediul
francez, idei si modele cu care isi va alcatui noua ideologie, futurista, dar mediul francez va deveni important
si pentru diseminarea cultuii futuriste. Manifestul futurismului apare in Franta in 20 feb. 1909 in paginile
ziarului Le Figaro. Marinetii a tinut in mod deosebit ca in aceeasi zi manifestul sa apara in diferite parti ale
lumi. Manifestul apare si la Craiova in publicatia Democratia.
Aparitia simultana a manifestului in diferite parti ale lumii nu este o simpla intamplare, ea face parte din
strategiile lui Marinetti, cel care urmarea ca futurismul sa devina o miscare mondiala.
Prin aparitia manifestului futurismului se implineste prima conditie ca o miscare sa poata fi considerata avan-
gardista. Manifestul futurismului este printe primele manifeste al lumii moderne.
La o lectura a manifestului, cititorul realizeaza ca textul lui Marinetti se adreseaza, inainte de toate, liter-
atilor. Intre sept. si dec. 1908, cand manifestul a fost conceput, Marinetti nu avea, inca, in vedere un grup
etorogen astfel incat Marinetti imagina futurismul ca o simpla miscare. Daca el va atrage repede pe pictorii
futuristi, faptul se datoreaza prezentei in substanta manifestului a unor referiri indeajuns de insistente la
lumea artelor vizuale. Iconoclastia este bratul armat impotriva traditionalismului.
Ne aducem aminte ca grupul eterogen de creatie este specific avangardei. Grupul de creatie avangardist este
specific miscarii avangardiste, colectivismul creator si opera colectiva. Se desprinde din aceasta trasatura sin-
teza artei, idealul este acela al unei sinteze artistice in care toate artele sunt chemate sa-si reverse puterea.
Literatilor futuristi li se vor alatura la cateva luni de la publicarea manifestului pictorii futuristi. Dintre aces-
tia Umberto Boccioni, Carlo Carra, Gino Severini, Luigi Russolo. Grupul de pictori futuristi se apropie dintr-
un singur elan de ideile lui Marinetti din care ei in recunosc propriile idei si idealuri iar raspunsul lui
Marinetii nu se lasa asteptat. El sprijina prin actiunea sa si prin textele pe care le-a scris eforturile pictorilor
futuristi astfel incat in feb. 1912 cand acestia vin sa expuna la Paris, Marinetti ii insoteste si ia parte la cele-
bra “ancheta in jurul cubismului” initiata de un critic francez, aparuta in ziarul francez Action, iar Marinetti,
prin textul pe care il publica, tine sa separe pictorii futuristi italieni de cubistii francezi care tocmai in acel
moment 1912 aveau sa expuna o luna mai tarziu, in martie. Exista marea primejdie ca in spiritul vizitatorilor
francezi sa se creeze o comfuzie. Miscarile avangardei manifestau intoleranta, una in raport cu cealalta.
Manifestul din 1910 al pictorilor futuristi este adresat tinerilor artisti ai italiei. Deja in manifestul lui
Marinetti din 1909 vom observa ca tineretea era considerata ca o valoare in sine.
Avangarda romaneasca, este in buna masura o avangarda bucuresteana, apare cu oareacre intarzaiere. Si
avangarda romaneasca ca si cele occidentale este intim legata de existenta unei sau mai multe reviste. In
avangarda romaneasca rolul manifestelor a fost preluat de reviste. Oricat de ciudat ar putea parea, avangarda
romaneasca nu cunoaste decat un singur manifest aparut tarziu in paginile revistei “Contimporanul”. Contim-
poranul apare in 1922 la initiatica a 2 creatori. Ion Vinea - literat si Marcel Iancu - Pictor si arhitect. Marcel
Iancu impreuna cu Tristan Tara initiaza in 1916 la Zurich miscarea Dadaista.
In revista Contimporanul, mai 1924, apare Manifestul activist catre tinerime, singurul manifest avangardist
din romania, redactat de Ion Vinea dar semnat colectivist - Contimporanul. Avangarda romaneasca prin Mar-
cel Iancu si Ion Vinea is alimenteaza ideologia nu in raport cu Dadaismul ci isi retrag modelul din actiunea
futurista.
Fondarea si manifestul Futurismului a fost conceput in intervalul sept. - dec. 1908. Marinetti porneste de la
11 idei esentiale carora le putem spune comandamente sau porunci futuriste. Miezul ideologiei futuriste se
afla in aceste 11 comandamente. In ziarul Democratia din Craiova apar doar acesete 11 comandamente. La
redactare Marinetii a convocat pe Mario Butzzi si Enriche Cava….. Ei marturisesc ca nu au contribuit cu
nimic. Butzzi relateaza ca intr-o singura noapte Marinetii a scris tot manifestul. Publicarea manifestului este
amanata pana in luna feb.
Structura: in functie de decupajul pentru care ne hotaram descoperim fie 3 parti fie 4. In prima varianta de-
scoperim urmatoarele segvente: in prima o poveste literara, in a 2 parte este vorba despre cele 11 comanda-
mente futuriste. Ultima este anti traditionalista si iconoclasta.
Daca impartim in 4 - tineretea este considerata o parte principala a axiologiei futuriste.
Manifestul marinettian se deschide prin evocarea unei atmosfere orientale ce sugereaza puterile expresive ale
curentului simbolist. Printre curentele sec 19. Simbolismul a fost cel care a hranit curentele avangardiste.
In momentul in care paraseste Egiptul si se stabileste la Milano, Marinetii fondeaza revista Poiezia. Poate fi
considerata o revista simbolista. Apare in 1905. In 1909 ea devine organ al miscarii futuriste. Asadar primele
segvente ale manifestului evoca o atmosfera orientala simbolista.
Jules Romains publica o culegere de poiezii: Viata unanima. - intotdeauna colectivitatea este mai importanta.
In al 4le comandament futurist Marinetti precizeaza ca un automobil de curse este mai frumos decat victoria
de la Samocrate. Sunt asezate alaturi o opera de arta celebra si un produs al regnului tehnologic. Cele doua
obiecte sunt comparate si se ajunge la ideea ca produsul tehnologic intrece opera de arta, altfel spus, i se
poate substitui. Din continutul celui de-al 4 comandament se poate ajunge la concluzia ca inaintea lui Marcel
Duchamp, Marinetti este inventatorul in ordine teoretica a ready-made-ului.
Marcel Duchamp este un artist fracez, facand parte din ambianta cubista. In 1912, maretie, cand doreste sa
expuna la salonul independentilor lucrarea sa intitulata Nud coborand o scara, conducatorii curentului cubist
ii cer sa extraga din sala opera sa iar daca nu doreste acest lucru atunci Duchamp a fost rugat sa-i schimbe cel
putin titlul.
Ligi Russolo, semnatar al manifestului pictorilor futuristi din 1910, a fost interesat si de universul sonor. Nu
atat muzica il interesa cat arta zgomotelor. La Milano isi improvizeaza un studiou. Arta zgomotelor, a
sunetelor lipsite de o semnificatie precisa, bine determinata ii va interesa in mod deosebit pe creatorii
dadaisti. Hugo Ball va recita pe scena cabaretului Voltaire un poem onomatopeic alcatuit doar din zgomote
ininteligibile.