Intervalul temporal pe care cursul propune sa-l exploreze este acela al primelor 3 decenii al veac.20.

De la
1900 si pana in preajma celui de-al 2lea razboi mondial.
Este prioada in care arta europeana trece prin niste schimbari fundamentale a caror intensitate nu poate fi
comparata decat cu mutatiile care au intervenit in lumea imaginii in momentul renasterii europene.
Ca insemnanate practica dar si simbolica, schimbarile intervenite pe scena artei europene in primele decenii
ale veacului 20-lea isi are un precedent in vremea renasterii.
Doua curente isi fac loc si isi discuta scena artistica in aceasta perioada, iar noi le vom numi prin cuvintele:
modernitate si avangarda.
Alaturand aceste doua notiuni, am spune ca avem de a face cu o contradictie in teme, devreme ce avangarda
nu este lipsita de spiritul actualitatii, modernitatii, si totusi cele doua notiunii, modernitate si avangarda sunt
fundamental de deosebite intre ele, ba mai mult, intre ele se exercita niste energii polemce, sunt in invrajbire,
ofensiva colerica revenind intotdeauna avangardei.
O prima deosebire dintre modernitate si avangarda ar fi aceea ca avangarda este militanta, agresiva iar
modernitatea nu este.

Mario de Micheli - Avangarda artistica a sec. 20.

Futurismul, Dadaismul, Suprarealismul, Rayonismul, Suprematismul - sunt miscari ale avangardei istorice,
miscare avangardiste, dar intre aceste miscari intalnim capitole consacrate Cubismului si un capitol consacrat
Expresionismului.

Studiile avangardiste au evoluat si o alta perspectiva asupra artei de avangarda s-a instituit.
Nu orice fenomen artisti nou este un curent avangardist.

Exista niste caracteristici ale activitatii creatoare si ale obiectului de arrta avangardist care califica niste
fenomene si aceste obiecte sa poata fi avangardiste.
Atat cubismul cat si Expresionismul nu se califica sa intre in aceasta
Trasaturile Avangardismului:
- Anti-traditionalismul si iconoplastia alcatuiesc impreuna unul din acesti parametrii
- Existenta unei forme de literatura artistica careia ii spunem manifest sau manifest avangardist. Acel
document scris care exprima conceptiile asupra creatiei si actului creativ, a membrilor unui grup de creatie
avangardista.
- Grupul de creatie eterogena. Fenomenul avangardist are loc intotdeauna in cadrul unui grup de creatie
avangardist. Arta avangardista nu este generata in mod individual. Grupul de creatie nu mai este alcatuit
doar din plasticieni, ci participa la energiile avangardiste pictori, sculptori, muzicieni, literati. Confera
caracteristica eterogena a grup.
- Colectivismul creator si opera colectiva. Activitatea creatoare nu mai este delegata unui singur artist,
activitatea se desfasoara in comuniune, iar uneori opera care rezulta este o opera colectiva, o opera de care
sunt raspunzatori mai multi artisti.
Toate aceste caracteristici nu sunt de regasit in cadrul miscarii
expresionista. Chiar daca Micheli le mentioneaza in cartea sa, astazi
suntem determinati sa consideram Cubismul si Expresionismul ca
neacand parte din Avangardism.

Marcel Duchamp -Mireasa dezgolita (adusa la nuditate de pretendentii

sai), Marele Geam in fr. La Mariée mise à nu par ses célibataires, même
(Le Grand Verre)
Reprezinta o fereastra pe care Duchamp o aseaza in spatele ferestrei.
In lucrare apare Leda lui Brancusi.

Operei colective ii adaugam si colectivismul creator.

Constantin Brancusi in pofida noutatii extreme pe care o aduce in
domeniul sculpturii, nu este un artist avangardist pentru ca el nu este
nici antitraditionalism nici iconoplast, nu este autor de manifeste si nu a
ingaduit sa fie inregimentat intr-o directie artistica anume, sculptorul
fiind singur raspunzator de creatia sa si de gradul de desavarsire pe care
il confera. Duchamp este prietenul lui, ei se cunosc in 1912, cand impreuna viziteaza la Paris salonul
locomotiei aeriene.

Trei artisti importanti ai modernitatii, dintre care doar unul poate fi considerat un avangardist atipic,
Duchamo, viziteaza salonul locomotiei aeriene - acolo unde in primavara acelui an, fusase deschis salonul
independent. Ceilalti vizitatori sunt C. Brancusi si pictorul Fernand Lejer. Vizita a fost relatata de catre
Lejer: “Marcel se misca nelinistit intre elice si motoare. La un moment dat se opreste in fata unei elice si
adresandu-se lui C. Brancusi zice: s-a sfarsit cu pictura, priveste aceasta elice. Spune, ai putea face ceva mai
frumos?” Este prima intalnire, ei se vor imprietenii.

Duchamp va organiza cele 2 mari expozitii personale ale lui Brancusi.

3 Miscari avangardiste:
1909 prin publicarea unui manifest de catre autorul italian Filippo Tommaso Marinetti in limba franceza:
Manifestul Futurismului.
Publicandu si manifestul in 20 feb 1909 in paginile publicatiei pariziene Le Figaro, Marinetti are
convingerea ca este nu doar autorul unui text, ci si fondatorul si intemeietorul unei miscari artistice.
Futurismul in ordine cronologica este prima miscare avangardista a Avangardei istorice, el fiind acela care
isi ofera modelul sucesivelor miscari avag. care vor aparea
1916 feb 05 - Dadaismul, cand la Zurich se va deschide , dar manifestul miscarii Dada apare abia in
decembrie 1918 cand publicatia Dada isi face aparitia, in paginile careia Cristan Tara is publica manifestul
sau cu numele “Manifeste Dada 1918” comparand futurismul cu dadaismul vom observa o deosebire
esentiala: Futurismul este intemeiat pri publicarea manifestului lui Mario cand se publica odata cu
deschiderea Cabaretului Voltaire 5 feb. 1916

Suprarealismul, isi face aparitia in 1924 iar fondator, sef al suprarealismului este poietul francez Andre
Breton, este autorul manifestului suprarealismului, text care apare in 1924.

Intrucat anti-traditionalismul si iconoplastia sunt caracteristici ale avangardei, prin aceste tendinte,
avangarda, distantandu-se de modernitate, tragem concluzia ca actantii avangardisti, cei implicati in
activitatea de avangarda, tineau la privilegiul, apanajul de pline originalitati, ei facand tabula rasa de orice
experienta artistica anterioara.
Avangardismul isi incepe intotdeauna activitatea de la un punct zero.
Scolile avangardiste se considera a fii perfect autonome, nu vor sa stie de miscarile din trecut dar nici de cele
Intre cele trei miscari ale avangardei istorice pot fi detectate influente semnificative in pofida pretentiei
initiatorilor avangardisti la desavarsita originalitate. Faptul ca o miscare avangardista se trage din alta, poate
fi explicata prin sintagma: permeabilitate si osmoza, efect telescopic, in sensul ca o avangarda se trage din
alta. Dadaism din Futurism si Suprarealism din Dada.
Aceasta telestopare a ideilor avangardiste din manifeste, poate fi evidentiata tocmai printr-o lectura atenta de
natura arheologica a manifestelor.

Tommaso, in calitatea sa de autor al unui text fondator, pare a nu avea niciun model atunci cand isi
redacteaza manifestul. Un cercetator italian, Giovanni Lista, analizeaza geneza manifestului futurismului. El
reconstituie modul in care Marinetti s-a alcatuit manivestul. Lista este de parere ca in literatura artistica,
forma manifestului este fara precedent. Lista cauta exemple in afara domeniului artistic si crede ca un posibil
exemplu la care Marinetti s-a putut raporta, este acela al manifestului Partidului Comunist Marxist.
Stramosul Avangardismului este Preavangardismul. S-a constituit in apropierea Parisului - Creteil

Charles Vildrac,
Grupul era alcatuit din 2 cercuri. La exterior intalnim nume mai interesante.
Grupul de creatie intocmit prevesteste grupurile de creatie avangardiste prin eterogenitatea sa.
In expozitia de arta plastia deschisa la Creteil, participa si C. Brancusi. Prezenta sa poate fi explicata in 2
moduri:
1 sculptorul /…. l-a invitat
2 Valentine de Saintpoint, prietena cu poetul, scriitorul si criticul de cinema Rissoto …. sa-l fi chemat la
Creteil.