Avangarda istorica, in toate momentele ei, in futurism, dadaism si suprarealism, pretinde a lua experienta

creatoare dintr-un punct zero, facand abstractie de experienta innaintasilor.

Avangarda istorica se sprijina pe niste experiente care o pregatesc, experiente pe care le numim pre sau proto
avangardiste. Am vazut cum la apatia de la Cretail Marinetti a putut gasi surse importante care l-au stimulat
in edificarea futurismului.
La Cretail i-a putut intalni pe Jules Romains, autorul unanimismului, cel care introduce in poezia sa in
ciclul , Viata unanima, motive din regnul tehnologic si din viata urbana. Tot asa va proceda si Henrie Mar-
tine Barzum, un initiator al poemelor simultane. Iin sensul continuitatii este semnificativ faptul ca membrii
centrului de creatie de la Cretail vor putea fi reintalniti in cel de-al 2lea grup de creatie, acela coagulat in ju-
rul fratilor Duchamp.
Alcaturita nu numai din plasticieni ci si din reprezentanti ai altor domenii, poietii, criticii de arta, filosofii,
matematicienii.
Apolinaire s-a facut cunoscut ca poet de descendenta simbolistica, este critic de arta, criticul consacrat al
miscarii cubiste si colectionar de arta exotica.
George Ribemont-Desalgaes, Maurice Raynal, Jean Metziager, Fernand
Gino severinii, se considera a fi un reprezentant al futurismului in mijlocul cubistilor de la Pueatau.
In mijlocul lui 1912, in urma refuzului cubistilor de a expune Nud coborand o scara, Duchamp hotaraste sa
se rupa de miscarea de creatie. Dupa 1912 creatia sa devine pur conceptuala iar evolutia ei este orientata pe
doua cai distincte. In 1913 Duchamp devine creator al primelor “ready madeuri” si tot in 1913-1915, anul in
care se indreapta catre america, el realizeaza capodopera sa Mireasa dezgolita de … . …. si ajuns in america
in 1915-1923, elaboreaza aceasta opera pe care o lasa insa intr-o stare de “definitiva determinare”
In grupul de creatie de la Pueatou era un loc al schimbului de idei, este imposibil de imaginat ca Duchamp nu
avea cunostinta de experientele futuriste in 1912. Cand il intalnea pe Gino Severinii la Pueato si atunci cand
a fost obligat sa inlature Nud coborand o scara, miscare care ar fi putut sa creeze o confuzie intre cubism si
futurism.
Olivier Hourcade, in 1912 inintiaza in ziarul Actiunea o ancheta in jurul cubismului. Cu acest prilej mai
multi reprezentanti ai cubismuli isi exprima punctul de verede. Marinetti tine sa marcheze o linie neta de
marcaj intre cubism si futurism.i
In ambianta de la Pueaton, cei doi teoreticieni ai cubismului, Albert si Jean Metziager in cartea lor “despre
cubism” aparuta in 1912 vor inista asupra legaturii dintre arta lu Cezane si cubism.
Inainte de a ajunge la Pueatou si de a se aseza in fruntea miscarii cubiste, Albert Gles face experienta a 2 alte
grupuri de creatie proto avangardiste, cel din Rutdata initiat de doctorul Paul Alexander si cel de la Cretaile.
Intre membrii grupului de creatie de la Puteaux, 3 reprezentanti se dovedesc a fi de timpuriu influentati de
ideologia futurista, anume de macanomorfismul futurist. Ei par sa adere de al 4lea comandament al manifes-
tului futurist al Marinetti, acela care afirma ca un automobil este mai frumos decat victoria de la
George Dibomo Desaign, Marcel Duchamp, Francisc Picapia. Ultimii doi era prieteni, se cunosteau si isi in-
fluentau arta.
George Riblemong Desaign avea o masura politropa, pictor, poet, muzician. In lucrarea Arborele care zboara
se lasa influentat de un procedeu de creatie propriu lui Apolineare.
In anul 1918 el se arata lui Cristan Tara si il sprijina la una dintre manifestarile dadaiste. In sala era si Con-
stantin Brancusi, iar pe scena o piesa muzicala anume compusa de George Riblemong Degsen a fost interpre-
tata de pianista, Margarite Beaufe, piesa intitulata Dansul cicoarei crete. Piesa a fost compusa cu ajutorul
unei rulete.
Robert Delaume - simultaneismul isi afla originea in ambianta de la Cretaile prin Barzan si Jules Romain,
Barzan aduce procedeul in mijlocul procesului de creatie de la Cretaile.
Si in manifestul pictorilor futuristi din 1910, simultaneismul apare in calitatea sa de procedeu plastic.

Dadaismul
A doua miscare a avangardei istorice se naste in niste conditii neobisnuite, prima parte a razboiului iar grupul
de creatie care se incheaga la Zurich, este un grup eterogen, intalnim scriitori dar si plasticieni. Initiativa o
vor avea scriitorii si mai cu seama Gugo Ball. El vine de la Bernil unde a luat contact cu mediile expresionis-
mului, expresionismului isi afla locul in curentele modernitatii.
Dadaismul are o data de nastere precisa: 5 feb 1916 si aflam din jurnalul lui Gugo Ball ca in poarta cabaretu-
lui o delegatie cu aspect oriental: Tristan Tara, Marcel Iancu si Jules Ianco.
Deschiderea cabaretului Voltaire este mentionata de Gugo Ball in prima pubilicatie Dadaista intitulata
Cabaret Voltaire. In aceasta publicatie Kup Ball relateaza modul in care au decurs primele serate la cabaret.
Din articolul lui Ball, rezulta ca adevaratul initiator al dadaismului nu a fost Tristan Tara ci insusi Hugo Ball.
Desi Dadaismul se naste la o data precisa 5 feb 1916, intrucat un manifest dadaist lipsea la Zurich in cadrul
cabaretului, primele luni de activitate dadaista de la sala Meire ar putea fi considerate drept o activitate pre
sau protodadaista. Cel care sprijina aceasta idee este unul dintre reprezentantii grupului de creatie de la
cabaretul Voltaire pe nume Richard Hulsenbeck.
In 1926, dupa 10 ani de activitate dadaista Hulsenbeck spune “mie nu-mi este foarte clar ce dorea domnul
Tara cu dadaismul sau care nu este decat un amestec de futurism si cubism pus in scena de un montor” cu
alte cuvinte Hulsenbeck in calitate de militant al dadaismului il acuza pe Tristan Tara de lipsa de originali-
tate, precizand ca dadaismul ar consta din doua componente, cubista si futurista.
Prin citirea poemelor simultane pe scena cabaretului se face o legatura directa intre preavangarda de la Cre-
taile.
Debutul predadaist la cabaretul voltaire a durat putin, intre februarie si sfarsitul lui iulie 1916, perioada in
care Hugo Ball s-a asezat in fruntea miscarii.
Poemul lui trebuie interpretat ca o ducere la extrem a tendintelor futuriste prezente in cuvintele ….
Poemul sau este pur onomatopeic. In iulie 1916 dupa ce da citire propriului sau manifest dadaist, ball ho-
taraste sa se desparta de dadaisti si de dadaim. Este in general admis ca sa ajuns la acest abandon in urma
unei viziuni religioase pe care Ball a avut-o.