Avangarda istorica

Manifestul futurismului redactat de Marinetti este dublat la un an distanta de manifestul pictorilor futuristi,
motiv ptr care dinte toate miscarilor avangardei istorice in cazul futurismului si in mod exceptional si al
suprarealismului se poate vorbi despre pictura futurista si suprarealista.
Cea mai coroziva, distructiva, antitraditionalista si iconoclasta dintre miscarile avangardei istorice este
dadaismul. Pornind cu manifestul lui Hugo Ball si continuand cu acela al lui Tzara din 1918, starea totalei
negatii se instaleaza in ideologia dadaista. O miscare care pune totul sub semnul intrebarii, nu poate fi ilus-
trativa pentru o arta care isi propune sa faptuiasca, precum sculptura sau pictura.
Ne amintim ca atunci cand Hugo Ball isi propune sa initieze cabaretul Voltaire, el decoreaza sala din strada
Oglinzii cu tablouri expresioniste si futuriste. Artele plastice nu ingaduie sa li se aplice o pecete stilistica
dadaista.
Dada este o miscare a purei negatii care la nivelul creatiei poetice isi propune sa aseze sub semnul intrebarii
pana si fenomenul lin asa cum de altfel procedeaza Hugo Ball in poemul onomatopeic prezentat publicului
pe scena cabaretului Voltaire.
In jurnalul sau, Hugo Ball precizeaza ca el nu doreste sa foloseasca o limba care este pusa la dispozitie de-a
gata ci doreste o limba care sa fie pe de-antregu’ inventata, o limba care sa fie numai a sa.
In vara lui 1916 dupa performanta sa de pe scena cabaretului, cand a citit Caravana elefantilor, Balll trece
printr-un moment de cumpana, este subiectul unei viziuni de natura religioasa, convingerile sale le transmite
si Emei Henneigs. El hotaraste dupa citirea, 14 iulie 1918, a propiului sau manifest, sa se rupa de miscarea
dada retragandu-se in munti Elvetiei si consacrandu-se meditatiei religioase.
Dupa cum Ball este preocupat in biserica, de aparitia sa in costum de episcop, banuim ca intreaga activitate
dadaista petrecuta acolo a fost in masura sa-l ingrijoreze dupa iluminarea de ordin religios al carui subiect a
fost. La o analiza de profunzime a dadaismului Zurichez de primma ora , 1916, se poate trage concluzia ca
acesta corespunde mai degraba unui predadaism si tot ce avea sa urmeze dupa aceea sub bagheta lui Tzara
este dadaismul oropriuzis. Ne amintim ca in aceasta perioada Tzara marturiseste dadaistilor din strada
oglinzii ca avra de gand sa-si infaptuiasca propria miscare.
Spre deosebire de futurism, in primele sale momente, dadaismul este lipsit de o ideologie fixata intr-un mani-
fest. Se admite ca primul manifest futurist este acela al lui Tristan Tare citit si publicat in 1918. Se trece cu
vederea ca in 14 iulie 1916, in cadrul primei serate Dada.
Dupa plecarea lui Hugo Ball, ideolog absolut revine Tristan Tzara. Odata cu plecarea lui se schimba si forma
lui. Spectacolele sunt suspendate iar activitatea dadaistilor se concentraza in jurul publicatiilor dadaiste.
Dada va scoate mai multe numere ale revistei Dada. In al 3lea nr al acestei reviste. Dada face cunostinta cu
Francisc Picabia. Picabia incepe ca pictor fov, el vireaza inspre cubism in momentul in care devine membru
al grupu;ui de creatie de al Puteau. In 1912 luand contact cu pictura futurista atat Picabia cat si Duchamp se
lasa influentati de mecanomorfismul futurist. Se poate admite ca Duchamp si Picabia erau mai futuristi decat
futuristii, judecand dupa temele mecanomorfe care intervin in pictura lor imediat dupa ce vad expozitia fu-
turista de la Verhaimsemsen??????
Copilul carburator. In 1912, octombrie, Picabia care isi conducea automobilul impreuna cu sotia sa Gabriele
Bf Picabia savarsesc o calatorie in munti. In timpul acestei calatorii Apoliner a citit poemul sau care poate fi
interpretat ca un manifest futurist, incarcat de substanta autobiografica.
Copilul carburator se leaga tot de calatoria din munti insa in timpul intoarcerii cand in automobil Duchamp
are cea dintaii viziune asupra urmatoarei sale lucrari care poarta numele Mireasa dezgolita de chiar celi-
batarii ei. Duchamp o transforma intr-un text care se vorbeste despre copilul far dar si despre un automobil
cu mai multi cilindri. Copilul carburator al lui Picabia este extras din textul lui Duchamp.
Ajuns in america, in jurul cenaclului lui Paul Arensberg, o revista predadaista.
NewYork -dada, o revista, ei ii scriu lui Tristan Tzara la Zurich si cer o autorizatie pentru a putea publica
aceasta revista. Picabia vin in europa si il cunoaste pe Tristan Tzara si in momentul in care fac cunostinta Pi-
cabia il imboldeste sa paraseasca Zurich-ul si sa mearga la Paris.
In 17 ianuarie 1920 Cristan Tzara hotaraste sa paraseasca Zurichul si sa mearga la Paris.
Istoria artei a anregistrat.
Saunoillet - dada a Paris.
In timpul razboiului in 1916, Andre Breton face parte din cercul de intelectuali care s-a format in jurul lui
Apolineare. Membrii redactiei vor veni sa-l intampine pe Tristan Tzara. Dupa aceasta experienta de primm
moment, grupul de creatie dadaist de la paris se va consacra organizarii marilor manifestari dadaiste.
5 feb 1920
27 Martie 1920
Saint Julien Lopauvre 14 aprilie 1920
26 mai 1920 - sala Gaveau
Salonul dada iunie 1920 - Falerie Montene
In 1921 Duchamp este invitat de dadaistii pariziei la salonul dada unde erau asezate 4 lucrari. Duchamp re-
fuza sa trimita, motiv ptr care in catalogul salonului au fost tiparite doar cele 4 nume fara titlul. Duchamp a
trimis jugnitoarea telegrama pau de ball iar legendele care au circulat pretind ca dadaistii parizieni in dreptul
celor 4 nume ar fi expus chiar telegrama.

De indata ce soseste la paris Tristan Tzara il viziteaza pe Constantin Brancusi, nu era un fapt exveptional,
toti avangardistii au trecut pragul atelierului. Toti acestia l-au visitat si au scris despre Constantin Brancusi.
Modernitatea si avangarda nu se dusmanesc.
Duchamp ca si Brancusi s-a tinut departe de grupurile de creatie si referitor la futurism si suprarealism
afirma: suprarealistii m-ar fi dorit intotdeauna in mijlocul lor, doar ca eu nu am semnat niciodata niciunul
dintre manifeste lor.
Manrey vine la Paris chemat de Duchamp. El se afiliaza dadaismului si va deveni un partizan al suprarealis-
mului.
In 1920 la Paris Brancus doreste sa expuna printesa X. In ziarul jurnal depauvre intelectualii parizieni
protesteaza. Protestatarii nu se prevaleaza de argumentul lui Brancusi cum ca forma falica n-ar fi decat un
portret de femeie de unde deducem ca protestatarii au acteptat forma falului.
Wiliam Camfield - Duchamp si Brancusi eau prieteni, Duchamp cunostea opera lui Brancusi si fara indoiala
ca era la curent cu forma si simbolismul falic pe care printesa X le reprezentau.