Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Literatura Titularizare - PDF Versiunea 1

    Uploaded by

    dana
    8 views57 pages

    Original Title

    Literatura Titularizare.pdf · Versiunea 1

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views57 pages

    Literatura Titularizare - PDF Versiunea 1

    Uploaded by

    dana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 57
    ecu HN SOMME UE Ve VEN Sie CUPRINS, inte cuvint-i Select din programa de examen- literatura romana .......7 4, Proza (analiza pe un text, precizat) 1, lon Creanga ~ .Povestea lui Harap-Alb” ..........10 2. Mihail Sadoveanu— , Hanu Ancutei” 3. loan Slavi “Moara cu noroc” 4, Liviu Rebreanu —,P&durea spanzurafilor” .... B, Poezia (analiza pe dowd texte poetice) 1, Mihai Eminescu (dowd texte postice) ...........32 Tudor Arghezi Vasile Alecsandri .. Nichita Stanescu .. B. Dramaturgia (analiza pe un text, precizat) 1. Ion Luca Caragiale —,O scrisoare pierduta” ......51 2. Camil Petrescu ~“Jocul ielelor” BIBLIOGRAFIE ..........0:sccsssssser seeeeeenneesneeeee 58 Cuvant-inainte Volumul Literatura pentru examenul de titularizare ~ EpUCATOARE. PUZZLE DE LITERATUR pane la dispocitia Fr pidatulai materiale necesare rezolvarii subiectului de jtraturd al acestui examen. Am studiat programa de examen, ceringele acestuia gi am concluzionat cu privire la materialele pe care cel care se preuiteste tebuie st le alba: materiale care si respecte o limita je euvinte, care Si prezinte opera unui autor, prin raportare la tuntext sau dowi texte (precizate de pograma sau la alegere). Aceast studi a generat euprinsul cri Raspunzénd ambelor cerinfe ale examenelor (programa Ge examen si abordarea subiectului), am pus la dispozifia candidatului materialul structurat, complet, necesar unei foarte bune pregatiri ‘Am incercat si selectez informatii, si realizez o revolvare a subiectului respectand cerinfele de forma si conjinut ale acestuia, folosindu-ma de materiale care existau, dar care, singure, nu rspundeau cerinfelor examenelor. Volumul si-a propus, in primul rnd, si rispunda acestor cerinte si, ca atunci cénd realizezi un puzzle, am Iuat fragmente din critica literara, din carji de specialitate, am accesat link-uri conectndu-ma la module de lieraturd, le-am us cap la cap, am facut un ypuzzle” si am cladit o structuri STRUCTURA SUBIECTULUI DE LITERATURA. Cristina Vasile Selectii din programa de examene- literatura romana CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/ REZERVATE §N INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU SPECIALIZAREA EDUCATOARE/ PROFESOR PENTRU iNVATAMANTUL PRESCOLAR DISCIPLINELE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, PEDAGOGIA PRESCOLARA SI METODICA DESFASURARIL ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE iN GRADINITA DE COPII ~ Bucuresti - 2010 LITERATURA ROMANA = speci narative basmul cult, povestirea, nye, 1 vel, ‘© Concepte operafionale asociate. instantele comunicirii narative (autor, naraior, personaj, cititor): consiruyia discursului narativ (specie literard, actiume, tema momentele subiectului, conflict, incipit, final, moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect le repere spatiale, repere temporale); —personaje (ipologie, modaltayi de caracterizare, limbija naratorului). © Conginuturi. ~ Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga: = Hanw Ancuei de Mihail Sadoveanu; ~ Moara cu noroe de Ioan Slavici; - Paidurea spancurayilor de Liviu Rebreanu. b) Poecia: poezia romantica, poezia modern’. + Concepte operayionale asociate: structura discursultt poetic (elemente de compozitie: titlu, motiv literar, idee poeticd, instanjele comunicarti poetice: marci lexico sramaticale ale eului poetic; elemente de prozodiel figuri semantice (aliterayia, antiteza, comparatid epitetu, hiperbola, iperbola, metafora, personificarea, repetitia): 4 Continuturi Conceptele operationale se vor aplica pe lou texte poetice aparfindnd urmatorilor autoris Mihai Eminescu, Tudor Anghezi, Vasile Alecsandri, Nichita Stanescu, «) Dramarurgia - specit ale genului dramatic: comedia, drama. + Concepte operationale asociate: structura discursului dramatic (act, scend, tablov, conflict, intrigd, relatile temporale si spatiale, dialogul,_ monologul); personajele operei dramatice (ipologii, tehnici de caracterizare); © Confinuturi. - Oscrisoare pierdutd de lon Luca Caragiale; - Jocul ielelor de Camil Petrescu. Proza (analiza pe un text, precizat) Lon Creangi — ,Povestea lui Harap-Alb” “Din intéia promofie a ruralilor, fon Creanga (1837—199) este figura cea mai proeminenti, in chip curent se admin in opera acestui humulestean farmecul dialectal, limba priv x un adaos de frumusefe” ( George Calinescu) “Povestea lui Harap-Alb” de fon Creangé este un basm cult, publicat in “Convorbir literare”, in 1877. Basmul cult este 0 specie narativé ampl, cu numeroase pesonaje purtétoare ale unor valori simbolice, eu actune implicdnd fabulosul si supusd unor stereotipii, care infatiseazd parcurgerea drumului maturizarii de catre ercu. Confictal dintre bine si rau se incheie prin vietoria forfelor binelui. Personajele indeplinesc, prin raportare la erou, 0 serie de functi (antagonistu, ajutoarele), ca in basmul popular, dar sust individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. Reperele spajiale si temporale sunt vagi, nedeterminate Formula iniiala: “Amu cied era odard” si cea finala: “Si finut veselia ani intregi..."" sunt convengii care marcheazd intrarea si iesirea din fabulos. Formulele mediane: “Si mers © a ve oe ‘merg patruzeci si now” realizeaz trecere2 Timpul este : rnp te mitic, “illo tempore”, iar reperele spatiale amps teat Ia mol general. Sunt prezente cligeele le, numerele si obiectele magice. 10 in basmul cult, stlul este elaborat, se imbina naratiunea ew gialogul. Narafiunea este dramatizaté prin dialog, are ritm rapid, wealizat prin reducerea digresiunilor si a. desererlor. pialogul are 0 dubla funetie: pe de o parte, susfine evoluyia geiiunii si caracterizarea personajelor. pe de alta parte, sustine realizarea scenicil a secvenfelor narative Tema basmului este triumful bine'ui asupra rdului Motivele narative sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin vielesug, muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa, clsatoria. in “Povestea lui Harap-Alb” actiunea se desfasoara linear, suecesiunea secventelor narative este zedata prin inlanfuire. Fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza inca din incipit. Reperele spatiale sugereazit dificultatea eroului, care trebuie si sjunga de la un capat la celdlalt al lumii. fn plan simbolic, el irebuie s& parcurgd drumul de la imaturitate 1a maturitate. Acest drum presupune un lant dz actiuni convenfionale, momente ale subjectului, Momentele subiectului din basm difera, ca funcfie, fata de cele dintr-o creatie epic& obisnuiti. Astfel, in basm, expozitiunii fi corespunde o situapie initial de cchilibru, intrigit seria de evenimente care modifica echilibrul initial, desPagurarii actiunii fi corespande acfiunea reparatorie, Punctului culminant refacerea echilibrului inijial, iar deznodimantului risplatirea eroului, Expoi iunea oferd informafii succinte despre cadrul Spatio-temporal: “odata”, “intr-o impérajie” si despre u persona’ an cra. “re fi" "Verde —imparar, fee ai mare al craiului. Caria” primita de la imparatul Verde, cate neavind dag fete, are nevoie de un mostenitor la tron, este facto perturbator al situafiei inifiale, imtriga, si determing parcurgerea drumului (inifiatic) de cel mai bun dintre gi craiului. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea acestui traseu al devenirii spirituale si modificarea statutului social al protagonistului. Fiul de crai parcurge mai multe incercdri, iar ultima proba este cea a spanului: in p&durea in care ajunge, acestuia i se infitised de trei ori un span, imbricat diferit, care fi propune si il ia ca insofitor sau ca slug. Daca de primele dowd ori, fiul de crai refuz4 propunerile, ascultind sfatul tatalui, a treia oari, dovedindu-se sovaielnic si influenfabil, se lask convins de discursul persuasiv al spénului si il ia cu el. Pacalit de acesta, fiul crajului isi va divulga identitatea si scopul caltoriei si va accepta si devind din stipén slugi, primind numele de Harap-Alb. Numele persoanajului reflect conditia dual: rob. slugé ( Harap) de origine nobila (Alb), iar sugestia cromaticd - alb-negru (un oximoron) arata oscilarea intre o stare de ‘nocend, naivitate (negru) si devenitea celui care poate fi imparat (alb). sing Defijurarea acfiunii are rolul unei acfiuni reparatoril. ind Feprezentaté de o seevenja ampli in care Harap-Alb i a“ Probele pe cate le parcurge sunt menite St ee ae i spre momentul celei de-a doua renasteri, * In plan superior. Distanfa pe care Spanul si 2 — _ Harap-Ab 0 pateurg, pani la imparajia lui Verde- imparat dovedeste Vastitatea spatiala din basme: “ frecdnd peste nowé sari, nowd (ari si peste noud ape mari”. Fetele impératulu snruiese identitatea slugii Spanului si pentru a-l pierde pe Harap-Alb, Spanul il supune unor incercari, A treia probit a Spinului este mai difieia si pentru indeplinirea ei, fiul de crai pleacd din impirajia unchiului sau. Ajuns la imparajia lui Ros-imparat, Harap-Alb va fi suspus altor probe pe care le depaseste datoritdcelor pe care i-a ajutat in drumul su. Toti eroii de poveste au gustul de vorba si mai ales de muscaturd si cvarti al celor din ,, Amintiri din copildrie”. Sunt prezentati ca persoane dragi, apropiate naratorului. Punctul culminant, refacerea echilibrului initial, debuteaza cu sosirea celor doi la imparatia lui Verde-imparat, jar fata imparatului Rog dezvaluie tuturor adevarata identitate a lui Harap-Alb. Spanul, crezind cA sluga sa si-a incalcat juramantul, il pedepseste tindu-i capul, iar calul il pedepseste, la rindul Iui pe falsul erou, Ritualul invierii este implinit de fata de imparat cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Rasplatirea eroului reprezinté deznodaméntul basmului; eroul reintra in posesia palogului si primeste recompensa: pe fata imparatului Ros si imparafia. Nunta si schimbarea statutului social (devine imparat) confirma maturizarea eroului. Narafiunea la persoana a Ill-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, deoarece intervine adesea prin Comentarii si reflectii: “ce-mi pasd mie”, impundnd existenfa Lunei perspective narative obiective. B Harap-AIb nu are putert supranaturale: $1 nici ing excoptionale, dar dabindest, prin trecerea probelor sere calitgipsiho-morale, valoti tice precum: mila, buna, enoroitate, prcteia, respectul promisivni, curajl, Tog tea sunt necesare unui imparat, Sensul didactic al basmuy gate exprimat de Sfinta Duminicd: .Ciind vei ajunge si 1 odaté mare gi tare, ii cita si judeci luerurile deca fir-a-pir 5 vei crede celor asupriti si necdjifi, pentru cd slit acum ce necazul”. Spinul nu este doar un personaj negativ, ci are si rolul initiatorului, este un ru necesar”, in devenirea fiului de imparat. Din acest motiv, calul nu-I ucide inainte ca inifierea eroului sa se fi implinit: ,, $i unii ca acestia sunt trebuitori pe lume céteodatd, pentru ed fac pe oameni sd prindd la minte”. Protagonistul este sprijinit de ajutoare, fiine cu puteri supranaturale (Sfainta Duminicd), animale fabuloase (créiasa albinelor, a furnicilor, calul nizdrivan), personaje himerice (Gerild, Flimanzili, Setilé, Ochild, Pasdri-Lati-Lungild) sau obiecte miraculoase (smicele de mir, apa vie, api moarté, aripile craieselor). Astfel, el poate sé se confrunte cu rauficdtorul/ personajul antagonist- Spanul. Specific basmului, este modul in care S¢ individualizeaza personajele. Cu excepfia lui Harap-Alb, a cérui caracter evolueazi pe parcurs, celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o trasatura dominant’. Prin portretele celor cinci tovarisi ai lui Harap- Alb, S€ ironizeazé defecte umane cum ar fi frigurosul, mancaciosul, dar 14 sab aceast Mase se ascund cali sufletestiprecum prictenia reconditionata si bunditatea Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult care reflecti conceptia despre lume a autorului, umanizarea fantasticului, prin acordarea de note realiste, individualizarca personajelor, prin prezentarea unor tipologit umane. Ca si basmul popular, si ,,Povestea lui Harap-Alb” prezinta idealul de dreptate, de adevar si de cinste fiind o “oglindire a viefii in moduri fabuloase”, asa cum spune George Calinescu 15 2, Mihail Sadoveanu ~ » Hanu Ancutei" Mihail Sadoveanu s-a niscut la Pascani la 5 nojen, fu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Pin fie 1880. Cisachi, Face gimnaziul la Falticeni, apoi Liceul Najong g tag. Din 1904, pleach Ia Bucuresti, colaboreans Samanatorul, Se retrage apoi la Falticeni si dupa apa, in 1906 vine la Iasi, unde yy revistei .Viafa romaneasci ‘ea cea mai importanta a creatiei sale. A fost direct realiza part a 4] Teatrului Nafional din Iasi. fn 1921 devine membru 3 Academie Romane. A primit distincfii numeroase ca: doctor honoris causa al Universitatii din Iasi gi Premiul de stat. Moare in 1961. “Hanu Ancufei” este 0 sintezi a _universuli sadovenian, fiinded aici gisim toate temele si motivele, programul sau estetic, conceptele si modelele narative, prototipurile umane, simbolurile si imbrul sadovenian. Hanul este un nucleu, un model de viafé roméneascd, are ,ziduri inalte ca de cetate”, sugerdnd cetatea idealé a lui Platon in variant moldava, ,porfile fi stau deschise ca la domnie si chiar Vodd Mihalache Sturza vine sé vada ochit Ancujei. C-asa-i datina”. Aici, din vremurile de demult, s° Pastreazi obiceiul de a intemeia sfaturi, un fel de divan Popular. Eroii vin si-si depund comoara lor de infelepciune aici, la Hanul Ancufei. ‘Anciga asi of cei: petrece nul sseultt 5 refine toate povestiie, ste tot o& cama litt Moldovs, este 0 carte vie. Seitor insist 1 spre a sugera relul de simbol al constiinfe! 16 e si sociale, pe care-l are eroina, Ancuja este frumoasi nationale § ipete domol ca 0 mata decmierdata clipes capitan ind 0 apuca de mana | Nicolae Isac, Hanul este o insula a unui Eden pierdut 4 timpului, in neagra fantdna a trecutului. in negur in .Hanu Ancufei” este folosita tehnica povestirii in rama deoarece dowd narafiuni sunt incadrate, prin inserte, jt-0 alt narajiune. Instanjele comunicarii sunt autorul, naratorul, personajele gi cititorul. Existi un povestitor al narafiunii - cadru care asculta toate naratiunile rostite de ceilalfi naratori. Prezenja sa este evidentiata prin folosirea narafiunii la persoana 1, iar acest lucru confera iluzia autenticitagii. Aceasta voce narativa este delegati de autor spre a1 reprezenta, De aceea, Nicolae Manolescu afirma: ,Vocea anonima care inféjiseaza obiceiurile dela Han, la inceputul c&rfii, este a autorului”. ‘Narafiunea-cadru se intinde pe parcursul intregii actiuni si include cele now’ povestiri depanate de diverse personaje- narator, la Han. Incipitul ei fixeazd coordonatele spatio-temporale, cadrul intlnirii povestitorilor ,intr-o toamna aurie”, la Hanu Ancujei, Interesul ascultitorilor este sustinut de promisiunea comisului Ionia de a spune ,o poveste cum n-am mai auzit” Finalul naratiunii-cadru si al volumului sugereaza ideea de crepuseul al unei civilizai ‘Timpul narafiunii reconstituie o lume. Cele trei Niveluri ale timpului narativ sunt: timpul povestirii (al aratorului anonim), care evocd nostalgic toamna aurie, timpul v povestit (al toamnei cand se spun povesti) 5 timpul ani » Fa autentic, sobrietatea stilului cenusiu, sizare, dialogul ‘ara podoabe concis. ‘rot de realism fine si interesul pentru analiza psihologica jiniazd, de asemenea, tema nuvelei efectele nefaste gi care sub inavuire. demumanizante pe alfel, aceste urmati tragice ale unel atitudini incorecte jas de viata sunt anticipate incd din titlu, care este ironic: “Moara cu noroc™ este de fapt, ~Moara cu ghinion”, Z an itis destin eagle, pe cae ten Sinan, dar Pome raul Pinte este persona) secundar eae se asociza eu «ts petra poder pe Lica, pe cai legale. via s opi sunt personae episodice si supravieuiese incendiului deoarece sunt singurele fiinfe inocente si morale. tou George Calinescu evidentiaza, in, Jstoria literaturi vomdine de la origini pani in precent”, caracterul realist al ps i Slavic: opera est remareabil. Cu percepfia justi mumai cand se aplicd la viata (drdneased, ea mu jdealizeacd si trateazi cazuri izolate, (..)Limba..e un instrument de observatie excelent in mediul drdnesc."" 25, rr Padurea spanzur: 4, Liviu Rebreanu » Nuvelistica lui Liviu Rebreanu (18851944), fy; da indicafi asupra valorii de mai tarziu a romanciery prevestea totusi un observator al proceselor sufletesti obser, aproape bestiale ("rifuieli" fioroase, inbiri erincene de blazari burgheze rezolvate in batai).” (George pungasi, Calinescu) Stilul lui Liviu Rebreanu este realist, sobru, fara figur de stil, Nu are rigiditatea procesului-verbal, a stilului juridie, pe care-| cduta Stendhal, dar este lapidar, nuanfat si functional. ‘Are acuratefe si claritate. Un interesant roman psihologic este ,,Padurea spancuragilor”, pregatit prin nuvela_ ,,Catastrofa". El analizeazi criza unui suflet mediocru in lupta cu o drama peste puterile sale. Apostol Bologa, roman ardelean si ofiter austriac, nu stie sd opteze pentru o atitudine: sa fie soldat credincios farii austro-ungare sau_nafionalist si bun roman, El oscileazi luptand fird ardoare si cere doar mutarea cénd e adus pe front romanesc. Tema romanului 0 constituie evocarea realist $i obiectiva a primului rizboi mondial, in care accentul cade pe conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit si upte sub steag strain impotriva propriului neam. on pana este sustinut de o tragedie aoe ae al clrui frate, Emil, ofifer in armata inia frontului la romani, precum gi de ~ zs. snpresio socantl pe pare i-a provocat-o imaginea vata int-un im ae s ham cu fotografi din rizboi cu o padure de ai ire’ copaci suaman spanzurati cehii Perspectiva psihologied este realizaté obieetiv, prin riloacete de analizi si imtrospectie a constintei protagonistului, naratorul heterodiegetic apelind Ia dialog, rmonolog interior, autointrospectie, flashback, retrospectie, cuvinte cu valoare de simbol, observatie atenté si profunda a constiinjei persongjelor, Ca orice roman, Padurea speinzuratilor este 0 specie «pied in proza, cu actiune complex, cu puternice conflicte si 0 complicata intrigd, la care participa numeroase personaje bine individualizate si construite convingator de Rebreanu. Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor povestite la persoana a Il[-a, iar atitudinea naratorului reiesité din relajia sa cu personajele profileazd focalizarea zero si viziunea ,dindarat”, argumentind caracterul cbiectiv al romanului, Relatiile temporale sunt reale si cronologice, bazate pe fapte din timpul primului rizboi mondial, narate in ordinea derulirii lor sau discontinue, ‘ealizate prin flashback gi analepsa. Relatiile spafiale reflect in Spajiu real deschis, al frontului, si unul imaginat inchis, al ‘sirlorinterioare din sufletul si constiinta persongjelor. Romanul ,, Padurea spéncurarilor” este in primul rind ‘l ‘izboiului interior, Bologa urmareste cw inima strdnsd Srecutia ofiferului ceh si este fascinat de ochii lui mari si 2 frerbinti. incat se feu rosu de Iuare aminte. Este asa 4, emotionat, ined isi auzea hatdile inimii ca niste ciocane, py infelege c& aceasti lumina interioard a constiinfei nu poate 5, stinsi de moarte, privirea fyi pastra stralucirea insuflrig parca nici moartea n-ar fi in stare 8-0 intunece saw sup nimiceasca. Toate argumentele, care pana atunci in mintea jy; justficau executia, se risipese gi ajuns in camera lui, vede din nou privirea ofierului eeh: im favanul cu grinzi negre se ivira indi, (..), ochii omului de sub streang, cu privirea mandra tulburdtoare, ca 0 chemare. Toate lozincile cazone: Patria este datoria, razboiul e adevaratul izvor de viata $i cel mai eficace mijloc de selectie, i apar ridicole si se mira cum nu mi-am dat seama oare ci 0 formula neroadd nu poate fine piept viefii niciodata? Rizboiul in care luptase si luase trei medali i se pare odios. Pentru ordonanfa sa, Petre, rdzboiul este pedeapsa lui Dumnezeu. Ideea lui il pune pe yandui pe Apostol Bologa: Moartea nui o pedeapsd. Vita e pedeapsa. Discutia cu Petre il induioseaz’, apoi simte cum fi creste inima, cum bate nivainic si cum batdile ei se incheagd intr-un céntec de biruingd, finde’ 0 dragoste mare ii infioard sufletul Renasterea o trdieste intens, inima ii era plind de un sentiment mingiietor: De acum incepe o viad noud! se gandea mereu cu bucurie Cand afla de la cdpitanul Klapka c& vor fi mutafi Pe frontul romanesc, este cuprins de disperare. Distruge reflectorul, simbol al luminii exterioare si simte izvorand in el 6 lumina interioara. Dupa discujia cu generalul Karg, cfnd isi 2B « congtinfa nationala, spunindu-i ci se aflé 18 te moral de alupta impotriva eonationalilor any deverteze. Atacul neasteptat al rusilor, iedich si-si realizeze hotérdrea, Sti in si a il impi a tui grava il ae cies PM geral ungur Varga si acesta isi da seama de cu sale petrecte in mintea ui Apostol Bologs spit inl evenit pe front, nerefcut, este ingrijt de Mona, de Mayer, de Petre. Objine cu greu un concediu de ootorul : sees Pleaci la Parva, unde este indignat de tamportamentul fivol al Martel si rape logodna, Tntors pe ont, teste un seurt episod erotic cu Ilona, fiiea groparului \idor, Incearca si dezerteze, dar este prins de Varga, care-1 uumairea, Este defert curfii marfiale $i condamnat la moarte, cu ‘nt spjnal lui Klapka. Trieste o nstrdinare de lume. Moartea lui este simbolicd, finde’ executia are loc dimineaté, prevestind zorile, adicd doblindirea independenfei nafionale si refocerea unitifi najionale, pe care imperialismul austro-ungar nu le mai putea impiedica. Metafora din titlul romanului Pédurea spdnzuratilor este explicati de c&pitanul Klapka, care povesteste cum in Chia, ofiferii cehi patriogi au fost ucisi de regimul sovin ‘austro-ungar, fiend o padure de spanzurati. In ochii lor, Klapka vede, ca si Apostol Bologa, o stralucire neobisnuita: m-am uitat bine in ochii lor, striluceau cumplit, ca niste ae Prevesttori de soare si atét de maret si cu atéta mle ed toad faya lor parea scdldatd intr-o lumind de De aceea Klapka simte cd este frate cu cei strdlucitori 7 peta Este 0 proiectie a dramei lui Apostol Bologa in iu. Apostol Bologa este un erou realist tipic, 29 reprezentind 0 categorie sociala, aceea a romanul . ‘. ‘i ‘Ui dis ‘Transilvania, slit si lupte impotriva destinului sau nationg, =” mal, Apostol Bologa este personajul principal romanului “Padurea spdnzuratilor ". expresia unei erize morale si psihologice, prinul erow din literatura roman intruchipat de intelectualul ce traieste o drama de constiin{a, un tragic confi ulterior declansat de sentimentul datoriei de cetafean al statuluj austro-ungar si apartenenta la poporul roman. Liviu Rebreanu realizezd analiza _psihologica a si procedee moderne de caracterizare directi: monologul interior al personajului, utilizand 0 gama variata de modal: eroului si autoanaliza (,, «Am pierdut pe Dumnezeu»), cuvintele personajului ce se constituie in marturisiri ale propriilor conceptii /., Lege, datorie, jurdimént ,, sunt valabile numai pana in clipa cand iti impun o crimé fata de constiinta ta, nicio datorie din lume n-are dreptul sd calce in picioare sufletul omului"), caraeterizarea ficuta direct de ciitre naratorul omniscient (posto! Bologa se flicu rosu de luare-aminte si privirea i se lipise pe fata condamnatului. [si auzea bataile inimii ca niste ciocane”), introspectia invalmaselilor de ganduri si obsesii ce nase situafii dramatice, prin repetarea unor cuvinte eu valoare de simbol (datoria, lumina din privirea condamnatului, legea, iubirea, statul si razboiul), precum si armonizarea naturii mohorate, reci, sumbre cu zbuciumul dramatic din constiinta personajului. ia, “© Caracterizaren indirect a personajului, prin jie, flashback, sunt relevate elemente biografice, care retrospe ‘rinsa evolu protagonistulu-inelectual concept spits principale coordonate de constins Fugen Lovinescu apreciaz e& romanul “Paédurea gpincurailor™ este © prozi psihologied in sensu analizei cvolutive a unui singur caz de constiinyd, un studiu metodic, slimentat de fapte precise si de coincidenfe, impins dincolo de tesitura logic, in adéncurile inconstientului”. 31 Bi Poczia (analiza pe dou texte poetice) 1. Mihai Eminescu (doud texte poetice)

    You might also like