UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Student: Ștefan Florin Voicu
Specializarea: M.R.A.T.
Anul: 2022

Coremă Isverna

Prin coremă înțelegem reprezentarea grafică, geometrică a unor elemente într-un

teritoriu dat.

Zona de studiu este localizată în nordul județului Mehedinți, cu suprapunere peste

unitățile geografice de munte și podiș (respectiv Munții și Podișul Mehedinți), dar și
peste culoarul depresionar Bahna-Baia de Aramă. Orientarea teritoriului administrativ al
localității este V-NV-E-SE.

Fig.1. Poziția geografică a teritoriului de studiu, la nivel național și local, cu imagine panoramică a
teritoriului cercetat. În prim plan, Munții Mehedinți. Sursa: https://www.google.com/maps

1
 Ceea ce azi numim (în mare) activitate turistică, se practica neoficial și în zona
localității Isverna. Teritoriu cu un adânc istoric (neolitic, Perioada Dacică, Evul Mediu,
până în prezent...). Având, relativ un patrimoniu cultural-etnografic, observabil.

Corema

Corema, ilustrează localizarea principalelor grupări de obiective turistice, naturale

și antropice, din arealul comunei Isverna, în anul 2022. Alături de acestea sunt
conturate și elementele infrastructurii turistice, respectiv căile de acces, principalele
grupări ale unitățior de cazare, traseele turistice și direcția principalelor fluxuri de
vizitatori.

Cea mai importantă cale de circulație este DJ 670, ce leagă Baia de Aramă de
Drobeta Turnu Severin și trece prin zona de sud a teritoriului reprezentat, pe la baza
cornetelor Cerboanea Mare și Cerboanae Mică. Din DJ 670 se desprinde DC50,
traversând zona centrală a teritoriului, până la baza Munților Mehedinți. În jurul acestei
căi de circulație se concentrează principalele activități turistice. La un moment dat fce
corp comun cu traseul turistic Via Transilvanica, reprezentat în coremă cu linie punctată
de culoare portocalie (în zona central-nordică a comunei, pe direcția NE-SV, pe
deasupra și paralel cu Valea Seliștei). În partea de N-NV, traseul turistic trece din satul
Isverna în vechiul sat Cănicea, urcă versantul estic al Munților Mehedinți și traverseaă
sistemul de poieni dolinare, ajungând până la Vârful lui Stan, de unde coboară către
Obârșia Cloșani.

Unitățile de cazare din zonă sunt reprezentate de agropensiuni, 2 predominând

(inclusiv prin specializarea pe anumite servicii și păstrarea colaborării strânse în
favoarea vizitatorilor), în clădiri special construite, iar celelalte spații de cazare sunt

2
constituite în casele localnicilor. Forma acestora este reprezentată în coremă prin
poligoanele ovale, de culoare galbenă.

Elementele naturale semnificative aflate în atenția vizitatorilor, sunt concentrate

în zone reprezentate prin puncte negre într-un cadran verde. Raportându-ne la poziția
geografică (dar și la proporție), Munții Mehedinți ocupă primul loc ( în N și V arealului),
având ca puncte de interes: versantul vestic spectaculos către Valea Cernei, Cheile
Țăsnei, foeroagele, ansamblul de poieni carstice (ex: Porcului, Beletina), Vârful lui Stan
și Geanțurile (precum cel al Gropii lui Iorgovan) ce mărginesc ocazional versantul estic
al Munților Mehedinți. Cei mai mulți dintre vizitatori sunt iubitori ai traseelor pe munte.
La est de DJ670 este rezervația mixtă (naturală-geologică), a cornetelor, formațiuni
calcaroase izolate, caracteristice zonei Mehedințiului. Atrag vizitatori prin unicitatea lor
și evidențierea imediată în peisj. În sudul teritoriului sunt Cheile Coșuștei, deasemenea
rezervație complexă. Având în vedere constituția litologică a formațiunilor (munți,
cornete, chei), apar în teritoriu, ocazional, structuri endocarstice, care atrag vizitatorii
speologi, dar și pe cei pasionați de senzațional...

Predominant, obiectivele antropice sunt reprezentate de biserici sătești, cu

unicitate arhitecturală. Pe lângă acestea, în zona centrală a teritoriului, la intersecția
traseului turistic cu DC50, la nord de biserica veche din Seliștea este și moara de apă,
asemănătoare celor de la Rudăria (județul Caraș-Severin), dar mult mai bine păstrată.
De asemenea, în SE teritoriului, lângă rezervația cornetelor, se află satul Busești, o
atracție turistică prin tipologia așezării, aspectul caselor, bisericuța veche, localizarea
geografică și peisajul înconjurător.

Principalul flux turistic este format din vizitatori sosiți de la Drobeta Turnu
Severin, celmai important oraș al județului, având în vedere și facilitățile multiple ale
zonei (cale ferată, autogară, port, centrul cultural-istoric). Altă direcție de aport turistic,
dar mai mică, este de la Baia de Aramă. Prin faptul că, Baia de Aramă este cea mai

3
apropiată “zonă urbană” de arealul în cauză. În teritoriu mai ajung turiști și de la Băile
Herculane, dar numărul lor este mult mai mic față de puctele menționate anterior.

Fig.2. Reprezentarea corematică a principalelor zone turistice din localitatea Isverna

4
Bibliografie

1. Badea L. et al (1983) Geografia României I, Geografie Fizică, Editura Academiei Republicii

Socialiste România, pg. 634 - 635;
2. Bleahu M. (1982) Relieful carstic, Editura Albatros;
3. Bleahu M. et al (1976) Peșteri din România, Editura științifică și enciclopedică, pg. 306, 321;
4. Boteanu C. (2002) Izverna, o vatră străveche din Plaiul Cloșani, Editura Pro Transilvania,
București, pg. 124;
5. Boteanu C. (2018) Legende din Plaiul Cloșani, Editura Autograf MJM, Craiova
6. https://www.google.com/maps/place/Isverna+227285/
@44.941694,22.4455338,3066a,35y,66.2h,69.65t/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!
1s0x4751f7bb1218016d:0x835f955a1a8ff8db!8m2!3d44.9740914!4d22.6292559, accesat în data
de 09.03.2022