SUPORT DE CURS DIAGNOSTICUL ORO-DENTAR SI ERGONOMIA CABINETULU! STOMATOLOGIC ANII AN UNIVERSITAR 2016-2017CURS1 DIAGNOSTICUL ORO-DENTAR. CONSIDERATII GENERALE DIAGNOSTICUL ‘Diagapsticul medical reprezint arta si stinga dea recunoast boli, pe baza datelor lice gi a celorobjinute prin investiga paracince Fomnulare dagnosticulu ‘izearh pe un mecanism particular, complex, folsind mecatsme logice intuitive (sing ine ‘in iteratara de specialitate sunt menjionate tre teorice se materalizeaz tn tei ‘procedee diferite de stabilire a diagnostcului: + Procedeat algoritmic- se bazcazk pe un rjionament crpanizat dup& o ordine ‘recisf, pe baza unui “wrbore de deczie™. Este n prosedeu ce serveytc It ‘schematizarea gi clrificarcasoluilr tn fafa unui caz dat; Teoria probabilisied- se bazeark pe fapulc&relafiacare unestesemnele 5 simptomele cu bolile,depinde doar excepfional deo certitude i fntotdeanna de ‘ probeblitae ‘© Teoria formelor- ese derivats din concepele pathologie prceptici senzoriale Frecvent, medicul poate identifica un ansamblu de simptome gi semne, care i permit, ecunoasterea unui sindrom ce nu prezinth 0 unitate etologict Definite Dingnostiul medial reprezint ara si sini dea reeunoase boil pe bara datelor clinie gia celorobjnute prin investiga paractinice. laborarea unui diagnostic presupune respectarea unei anumite succesuni in examinare ‘A. Dingnosticulu clini- este prima etap& de evaluaresise refer In disgnosticut realta in urma examenuluisubiectiv si obiectiv al pecientuli, cu detectarea cauzei(leiune, boald) care a provocatdurerea si afirea antecedentelor pacientului,Clinicianulstabileste pe baza cunotinjcerteoretice 5 a experintei profesion o lst a diagnosticelor posbile are s8 corspundstuturorbolilor, Deciaile privind problema diagnosticat tin coat de combinatia unit a informailor specific Rectal pacent:‘Legttura dire constattris (Credibilitatea informatici ‘Consecvenja-scordul Inte diferite date diagnostic provenite din suse diferie Semnificata clinica. se stabileste duct afecfiunea produce doar lterarea ‘morfologica a fesuturilor (Ieziune), dac este compromist gi una din funcile apartului stomatognat (disfunte), sau este cazul nei morfologiiatpice a {esutului sSndtos, fra prezenja une dsfuncgi. 'B. Diagnosticulu diferenjial—o a doun etapl, se realizeezkprintr-oanalins suecesivs, comparativ cu bolle ce se manifest prin semen gi/sausimptome asemanstoare. C. Diagnosticulnl prezamity ( diagnosticul a ncra)- medicul va ordona lista de agnostic tn ordinea probabiltti lor. D. Diagnosticuli final (definiiy)- seu simplu DIAGNOSTICUL, este rezultatul coraboririiinformafilor definute din etapeleanterioar, cu rezltatele exarseuelor ‘complementare(ex.examens! biopic), ce determin managementul adecvat al afecfuni Din punct de vedere sistemic, elementele diagnostcului onl sunt: Diagnostcul stiri! generale- urmaeste in oe msurk ecilibral homeostazic este perturbat de afectunile generale ale pacientului; {In practicd se pot intini ummdtoaree situa: (© Stare general echlibratt-ce nu pune problem fn report ci tratamentul stomatologic; (© Stare general afectati- ce permite tratamentul stomntologic; (© Stare general afectatf ce impune anumite precaui © Sure general afectatl contraindicatt tratamentului stomatolo Diagnostcul local estoun diagnostic functional ¢ de itegrtae vizind regiunea odontal, parodontal,aarcadei, studiul ocluzei gal rlDiagnosticul start de igiend-pacientl poste prezents 0 igient stisfteAtoare sau nesatisficatoare. ‘SEMIOLOGIA STOMATOLOGICA DEFINITE Semiologia stomatologiet este stinja care se ocup8 cu studi descrierea gi interpretarea semnelorclnice gia simptomelor de la nivel sistemulu tomatognst, precum seu presizarea metodlogiciclinice gi praclinic de evidentir ao. Etimologi¢, semiologia provine din cuvinelegrecesti semelon = sern si fogos™ sing, studio; Terminologie ‘Simptomele reprezint manifests subiective, tulburtri funfionale sau senzafii > ‘anormale resimiite de bolnay, care indica prezenja nei boli, consituind de regult motivele prezentiri la consult. Simptomatologia reprezintt suma semnelor gi simptomelor intlite la un bolnay pe pareursul examina, Pate fi -nespecfied-comund multr boli; -specificd- caracteristicd unei anumite boli Semel clinice(simptomele obiective) repreznts manifests exteme,obietice st reprodutbile ale unoetulburkiorganice sau functional, cee ajtl la definirea gi recunoapterea une boli Objectivele semiologiei stomatologice: * Insusitea corecti a metodologici examina clinice gi paraclinie; * Culegereainformafiilor, interprtarea simpiomelor gisemnelor de la nivelul sistemului stomatogna, tn contextul homeostazeibiologce; * Analiza gi sinteza datelor, * Formularea ipotezelor diagnostice; EVALUAREA CLINICA, -este un proces comple, de bjinere, a uno informa medicale cit mai complexe cu privie a pacient;fe une destarca pica, evahrea clini poste Evaluareprescurtatd-o versune rus de examin, cu informa incomplete; Cale tip de val prescurtte sunt: 1, Screening-ul diagnostic. este folosit in faculsi (pentru evaluarea unor potesali lien, in sereening-ul canceruhi oral sin cadrul unor stu epidemotogice ( incidenja unor boli parodontale, cari ete) 2. Controlul periodic- care se face pentru & determina statsul pacietului éupt + terminarea terpiei a 3, 6 seu 12 luni de ia intervene; 3. Diagnosticul de urgenfi-necesar pentru rezolvare rapid a unei urgen}e; Evaluare stomatologied extinst- 0 evaluare mai complex deedt la. cea prescurtat; Etupe: |. Antecedentcle pacientului- storia se, date biografice ale pacienului, antecedente socile,fumiliale, antecedentestomatologice 2, Examinare clinic8- medical trebuie si fie preghtt sf recunoasc3 toate anomalile din zonele oe urmeazA a 6 examinate ‘Aceasta const in: ‘Examinarea extraorali cu :evaluarea general a pacentuhi -examinarea extremitijilor cefalice(ganglioni,oaselecepului, glandele slivare, ‘urechile, obi) -cxaminarea segmentul cervical(artele earotde, strucurile alate pe mediana ‘italui si musculatura) ‘Examinares intraorali — detectarea leziunior esuturilor moi si evaluarea statusuhu intilr, Examinarea neurologict- sunt urmarite in comportament stiri care ar putea influenja examinarea clinic (paralizie facial, nevralgis)et. |. Kxaminirile radiologie sl complementare 4. Concluzia dlagnostich-naratiune srist, ce imparte dsgnostcul pe discipline stomatologice, ce confine toate problemele de sinttate oral le pacientului. ‘5. Planul de tratament- elaborat in urma unui diagnostic exhaustic ind axa pe ezolvarea prioitarS a acuzei principaleSursele de informait (© parte din informafile prodignostic sunt fuizat direct de pacent, fn timp ce lle nformai sunt obinste din studul medinlul in care acest tice gi de tampon, amertizind presivnile mastistori; > dea realiza congruent elementelorarticulare, > de a Impani cavitatea articlard fn doul componente: meniseo- temporal gi mensco-condliand, n care se realizes migcile de bara, Ligamentee aticulajiel emporo-mandibulare sunt: "> intrinzoc Tatra inter, lateral exter (util mult mai gros gi ‘mai important, deoarece intiregte mult capsula); > extrineec ~~organotopie ‘* superior - de marginea inferioar a regiuni ocipito-frontale; © inferior~regiunea labials; © ateral~regiunea geniant si ganpurile nazogeniene. Morfologia regiunit ‘+ tegumentul - este mobil pe planurile subiacente aumai tapartea supesioard si aderent la pericondrul cartlagiilor alae in partes inferioarS, ‘+ plamul muscular - este reprezentat de machi: - piramidal al naslui, - ‘ransversulnasului, - dilatator al narinelr,-ridietlor comun al buzei superioare gi aripeinasului; + plana scheletic gi cartilaginos -reprezeott de oasele prop ale nasal - de form patrlaterk i cartilagilelaterale ale piramiei nazale; ‘+ vaseularizatia este reprezenta de: * — ramurile artriale care se desprind din artera facial $i artera ofalmicd: - arta subcloszonului gia fobului nasal, -arteraaipei nasului, - artera angulara, arora nazalé; = -venele — sunt diijate spre vena facial, care este ini situa la 3-4 mm lateral de artera angular, indepdrtindu-se apoi de arterd, penirua se dispane ca 0 coardintre extremitaile arcului descris de artera cial ‘ _limfaticele- Ia nivelulpiramidei nazale sunt dijo spre grupul ganglionar ‘genian gi de acolo spre ganglionii submandibular; © nervli senzitivi ai regiuniinazale sunt reprezentali de nerval nazal exter, ‘nervul nazal inter, si nervul suborbitar(ramuri ale nervutui V), n timp ce nervul motor este reprezentat de ramul transversal nervului facial (VI). Regiunea leblald - este 0 regiune mediant, nepereche, situath sub regiunee ii mentonire i inter fa de regianea genian, ind delimit: > ‘superior - prin linie rizontala dust prin marginea inferoaré > Interal - de o verticla Ia 10-12 mm lateral de comisura buzelor. Morfologia regiunit - regiunea este formati din doui repliuri musculo- membranoase, mobile, care formeazi buzele (una superoar guna inferioar), care ia parte Ia formarea peretclui anterior al vestibulului bucal si care prin marginile lor ibere pielea - este aderenté de planurile subiacente, ew numerogi foliculi pilogt (Coal dezvolta Ia birbati),glande sebacee gi sudoripare; > planul muscular - este reprezentat de much: © dilator (extrinseci): = caninul, » bucenstona,-ridicatorul superficial ° En danse sec) mugehit fica buzelor si mugchil > seal oda» mat di lanele aivare mii, abil, dspse ub pla aus Iucosss lablalt- ae ocolorajc rosie, find foarte aderenth ae -planul glandslr, ‘asenlarizafia ese reprezentath de © arerl coronare (arora super) eur in ail © Serele care sunt tnbstare vane! fale, lnfatcele superficie de {a'buza Saperioaa dreneasS hmfa spe ganglion paroudiel, ia Cale de ia Bara infer spre ganlienisbmontoner, in inp c= vvFefeaua limfaties profunda de la niveul mucoase labial, drenexza limi spre ganglinit submandibulan, submentonier gi parotidien: unex mentoniers- est 0 rege mediant,neperece, stuatt sub regina via Spe eg stone nd Sema be © superior anu lhio-penoie, inferior ~ de marginea bazlard a mandibulei, © mera replnea se inne pin Ia dou int verbal state i 12mm dss Aceasti eplunecorespunde punctuli craniometricnumit pogonion, dterminat de sina mente cae prea ci pile nos fonsead Weta Morfologia regiunit +> tegumentul - prints glande sudorpare si seoacee, dispuse in grosince {egumentul’ site de par (nai evident ls baat) > fesual cellar subcwtanal - vain in raport ou staea de nutri, de fa profunds ‘dcemolu find stagteficiclee tommiaale ale rug pion af itu 3 ‘ged sbi > Plana muscdar- dnafars spe inbunr, ete fornat din muschi: tiunghiolarul Seacin pacatal tare! gnu ba es > plana cco periasic, aflat ou) Plana muscular, ext reprezetat de parca Steven + Corplut mandible, care pe nie Sediant preci o react Soest mui nize’ mentoned. Ter de aca Te lmia die regen ‘Sera dun fertar i vel a infercae . a ees ee aa ee ee ae ‘Bel fe pon ee rc > Ha ec preh c saeoc pie 'dentar inferior (ramurd a nervulut mandibular - din V), tn tinmp e ineraqia ‘motore este asigurata de ramul mandibular al nervdlu facial (Vi). Regianea palpebral ese o regan ltralt perece, care face parte din poral procera glblor ocular ce scope oll arer i acetoa. Morfologia regiunit- este formats din dous repli cutaneo-fibro-musculo smucoase, num pleoape, caracterizate de: fo fihantvont cut se 6 fal postrioera, mucosss, scope de conjunctiva palpebral; oe os ‘domi, aide pleapee se anc fora comisra + SRgemiae id, unde fommeazh prin unica pleopeor, comisra Palpebral intents marine areal la ebordal orbtar superior, resect inferior; mmargine Tiber, ce presnil tn paren inter 6 rieeaturd nomi cuhecul Tncrmal cu onic candlicallut lacrimal, care impate marginea fier ‘no pote extra cls gl une interns ait. Seuctural plogpele sunt format dist : ut celular subcutanat, mobil pe plague subiacent + plenlmuscaar format Gin’ moychtl oriclar a piogpdor, far Ia nivel Dleogpesupeioare un musehi cb inser exrarbiara hum ctor pleospet © planul fibros - format dintr-o membrand fibro-elasticd, ce prezintl © porfiuneeg Hemme ag sear tee sui ean cary Teta conjunc, ep vsclriath, ae riage 4 pe polar al Ins scape alread ale de tac eonjuvles ‘sealant ct represent dr “etc papetal cre provi in arterele oli rial, zal fli fd arr waver = Wezce Gan wan investi, renin sre vena otic 2 Stem mie infect din fais iro merg le. angio Sse inet juin sm tr npg = Ret potin dia sera oftalmic(¥) peniay components seni din fc (tiy pe gel rica a peaapln, Alin pled ‘iperoae hd neat e flee neal elonotncomun Regianea genant -e 0 cegune perch, simatic ial pe pile Inerale + ale je eter de regiunea masceriog #~lateral de Fogluile taza aba mentonices (de ear e fmm decom bal). adh prin ganful nazo-genan gi prin vertical ecborat attire ephncs cdf deamon Teg Sr, ean Unite: sppir-ehoal bie infri, weer ‘aa ee venca Se cond «mascen Morfolgie regan + tegumental - preznttglande sehace,glandesudeipare 5 folic pln ‘alerioatl ‘mai pronuate la of wie eee mec eas evi ipersoane!, in gent jsutal este mal {ula Bichat) te paren. poster a reginii dnd forma rotunjid a ‘Gert tap ost vrs en fa psoas each occa ot 12 mm de ‘eprn prte canals + pltmal-trmsolsr sopeical est format dix moychil pion exinsee at Seta bea nico comune maul baa sapere Reine cit on sitaon Gear fascicule din pi ei) hn, a a profund este Bech hgeirai cittiomas rect = ce ol oh ln oi ri ht 7 ed rt le HEE Sites ae ent coset Sele eiteaiaiar SES eee AGRE a he cnet ams ja eect al® egigmen maseterin. exe 0 regiune pecece,sivath deo parte gi de alia a fete, si > pao deren ae ce a nai onde aon xe > mpm pre ere Morfologia regiunit* pietea este acoperit cu fire de pir (mai evidente la sexul masculin); * {eau celular subcutanat - este variabi, in partes superioarA a reglunil gtsindu-se Dreluagirea antrioari glandei parotide i partes iniialA a canalului ‘Stenon, amuile transverso-fuial, temporo-facial (ear se indreaptt spre parted ‘superiord) gi cervico-facial (care se indreapih inferior), toate ramur din nev Panui musclo-aponevroi ete reprezena de aponevroza smugchial mase. Dlanul osos so aft plasat sub plan musculoajonevroti, Rind repreznt de {aja exer a ram montane mandible 1+ vacilraja ete epretnat de sae tau ep am dn pei inn, ta prod Dentro m. maser) ater ransverall aff (din empealasperical) 9 artera maseterind inferioaré (din facialA); ane al sng vom ce Grp enelemattineprofince (superioure), spre vena muslarkinlems, "pa venelecorespondene eel tranvenale'# ee, spre Venn temporah soperfdals f= pra. venle nasccineinfsiour, spre vena neal PS” + ganglion ia Mla fn vecntatea gin colectsa, fmf dota Eeplareelimfatie ale regions mascerine; * inertia rgini extereprezntatt de nervl mastsrin (pentramgchi master), ‘amurl «terval tempore mesctein Cn nervul mandibular (Vs, at Incr Senza find asigrad ma ales de ral superiar al ervlu cervical transers Gin peru cereal superion 1.22, REGIUNILE ANATOMO-CLINICE PROFUNDE, Regiuneninfratemporald (clgomaiic)- ete 0 regime perech, profiad fe, superior -comunict cu regiunea temporal, intern ce arcada zigomaticS; inferior - se itinde pnd ia planul dus pin margines bezlard mandibular; Posterior - comuunic cu regiunea parotdiank, ‘anterior - este delimitai de tuberozitnea maxilard i aponevroza inter- buceinato- vy vyvy fries Sie lint dermal inter ~ ete delimitaia de spon pleigonl cu fon perigoitiany si de fae laterald a faringelui. * ‘ * Morfologia regiunll- regiunea zigomaticd are © form piramidald cu bara patrulsterd spre tn sus, find deimitata de 4 perei (extern, intem, anterior 31 posterct) 31 ‘un viet indrepat In jos. Regiunea confine: * fun so apneats = rent dj igh sn fate sexton) de aponevoca inesprgoidend (0 fermaae cool dlispusa intre cei doi mugchi). “ " + Tamale vasctlornevone sot epezenate de ‘> arera maxi mr, ancl rail rohan caradel exteme, care Freandh fate'de't3etcmion ea seneplain, us nam import de Ener: rama asrndente: npc, meingee mic, meningee mili, tempers profi mili temporal profund anor,= ramusi descendente: dentari inferioaré, maseterini superioari, bucalf, plerigoidiene + ramurileanterioare: alveolad (seu alveolo-anral (©. venele - sunt reprezentate de doul plexuri vencase (alveslar i pterigidian), vene anastomotie ale sistemelor jugular intem gi extem. * formatiunife nervoase existente in fsa infratemporalt sunt reprezentate de: (©. ganglionul otic Amold, parasimpati, de pe traiectal nervului mandibular, © nervul mandibular (¥) cu ramurile sale terminal, care topografic, sunt clasificate ~ ramuriascendente- cae ineeveaz3 motoc mugchiul temporal gi maseter gi sexzitiv tegumentel din jurul mujchiufui buecinator (e. temporal profund mijlocin, n temporo- maseterin n. temporo-buca); ‘amuri dispuse posterior gi inter: -trunchiul comun pentru ptrigoidianl intern, peristafilinal exter gi mugchiul ciocanului gi - nervul auricalotempora; ramuti Adescendente- care se indreapit dintunt in afar gi de sus In js: nervul dentar (Glveola) inferior si - nervul lingual Repiuncaplrig-palting (pterigo-masilar®)— 0 pereche, ete consider de Rouviere ca partea profunda a regiunii zigomatice, in timp ce Testut o descric ca regitune apace, de formd pramidalé eu baza tn Su, deimitat de 4 perei(ntror, postin, exter intern), o ba un vt. _Morfologia regiunit -regiunea contine: > artera maxilar intern cu alte ramuri colaterale (- pterigo-palatna, - vidiana, - palating descendents, -suborbitar) gi -ramal tencinal -arterasfenopalatina; > nervul maxilar superior cu ramurile colateral: - meningian mijloci, ~ oritat (cu subramurile temporo-malar gi palpebral), - dentai posteriori, - deatar anterior, - ‘fonopalatin, gi ca ram terminal -n suborbitar. > ganglionul sfenopalatin Meckel, parasimpatic, d= pe traiectul nervului maxilar superior. REGIUNILE VISCERALE REGIUNILE CAVITATH BUCALE Cavitatea bucall ext delimit: {anterior - de regiunen labial > postedor de orofaringe; 1 ater =deregiunea genians Cete cnc eguni ale cavitii buat: Regiunea palatind - formeszs plafomul cavitatt bucale (peretele superior) si peretele posterior al aceseia, prin vl! palin. Dou treimi din parte anterioark este format de palanl dui timp ce trimes posteioarl este constituitl in palatul moaleo sever musculo-muco-conjunctva, cu rol in deglutite, fonafie gi respira, ambele Portiunt acoperite de mucoase palatins.Morfologia regiunti — la nivelul palamlui dus, forma regiunit palatine este concavd, spre tn jos, avind 0 lungime medie de 8-9 em gio ligime de 4-5 em. Linis ‘mediand este marcaté de 0 creas antero-posterioard, ce reprezinté locul de sutra & ‘color doud spofize palatine din perioada de organogenead, ce poartt numele de torus palatinus atunci cfnd este mai pronunatt. De ta crestele (rugile palatinale). In partea anterioerd a rafouiui median se giseste pu Jul efestei pomese transversal incisiva, Dinspre inferior spe superior, bolta pafatind prezints urmioarcle statu > mucoasa palatnd - are epiteliu de tip digestiv superior pavimentos sttiicat, cu 0 coloratie alb-rovie, aderentt de perist, ce se continua lateral cu mucoasa ‘ingivald interns, > straal glandular ~ confine glande salivare mic - gland palatine; > palatul os0s - format prin unirea apofizelor palatine ale muxilarelorsuperioare gi lamelor orizntale ale ossclor palatine, la defintivarea bot $i osulincisv, in partea anterioas, > plana! mucos'al mucoasei respirator, de tip cilindic clint, formeaza plangeul Toselornazale. Palatul moale (ilu! palatin) — este o formatjune muco-musculo-conjunctiva, a postrioar liber, avind pe linia median o formatiune de 1 -2 em numita lets palatine conribuind Su uv fomaor). Exe conta dn: > aponevroza vu palatin- formajune conjunctiva dispust in jumatatea nferiard a palatal moae, tn cotinureapalatalicsos, > Imujchii valli pala, ce se dspun peo ff i pe alia» aponcwozsi palatine: - ‘uehiul uvalet(pelatostafilin), - musehiulriictor al vatuluipelatin(ptero slpingostaflin sau peristaflin inter), - muychiul tensor al valli paatn(sfno- salpingostafin sam perstailin extem), - mugchiul faringostain (alatoferingian) si -mugcholglosostflin; > mucous infrioar a vaulipaatnacoper ha itroar a fornaiuai musclo- _ponevotice, ind © mucoast de tip digetv pavimentossraificat, in timp ce partea superioar este acopril deo mucoast de iprespiraor: > statul glandular ~ format din plane salvare mii, este plasat sub nucoasa ‘Alte carateristici ale regiuni palatine sunt: > vascularzaia este reprezentath de: + tere care provi din: - ertera maxiar inter Apalatin ascendert) si - croidaexternt (Gvingiana sscendent); 1 vene care merg spre ploxul perigoiian in regiunea ptergorsexitar int rtemporal; + limfticee- sunt reaate spre ganlioni cervicali profinzi; = eee+ nervi- sunt reprezentatide 3 eatepori: =n, motori- destnaf{ muschilor valulu palatin, e grovin din: n. vag (X),eu 0 cexcepfe -tensorul valului este inervat den. mandibulax(V), ~ 2. senztivo-senzoriali- ce provin din iletele nervului maxilar (n.palatini anterior, mijlociu si posterior); ~ constitu din fore eferente postgangionare ale ganglionutui Regiunea gingivo-dentart - este reprezentath de: - marginea inferioard a maxilarelor(sau marginea alveolard),acoperitl. de mucous bucall - gingie gi de ~ ‘marginea superioard (alveotard) a mandibulei acopeitsdeasemeni de ging. Morfologia regiunii- regiunca gingivo-dentart are form’ de potcoavi cx convexiune anteioard, avand o ff antero-extemd vestibular si o fa intern oral. La ‘ow-nascut, apofizaalveolara i marginea alveolar a mendibulei sunt uniforme pe toat suprafaja si acoperite de gingie. Uniformitatea gingiei ispare odatt cu erupfia dentara, clnd intre ginge si periostl coletului dentar se realize un sistem de contenic, prin ligamente specific alveolo-dentare. Ftapele de evolu a dente! sunt: dentiatenprard tinea eis ceo 20 de di ind: {nc otra nro (6 un, [csv cena superior Quon jumatedup ce infor, Seat(s iS lal oper (9 ant dead dup cei infroe, ool infer (ne 1-17 ha, ela sun (le uk dap et ni, caninii inferiori (intre 17-19 tuni); ‘caninii superiori (intre 18-20 luni). dentijia definitiva- cuprinde un numa de 32 de dingi care apar intre 6 $i 25 de ani: "ein supetion apr ntre 18-20 ln, ola do ite te 2222 ti ‘mola do superior ite 2326 hl, - tin cae apa nd mola de mist tries mola) care apr injurv de 25 deat In migjoriata car, © Scoopia molarl Ge mins, rusia detard defi este faaizah i VAs de aed so0000000% Regiunea gingivo-dentard cupcinde: -Aingi- format din ridcina, gt (oi) si coroant, histologic flecare avid tn interior dentina, acopertt de smalf (la nivelulcoroane!) si de cement (ja nivel radtcine! gi eiitulu) n interiors dintelui se sete canalu! dena, care confine pulpa dentard; -vascularizaja regiunii: © vascularizatiaarteciald - este foarte bogat. Pe figcarearcadl se formeezi elie o arcada arterialé gingival, 12 care contibuic - la cea superioari artrele alveolare,infraoritare,palatinele descendente gi sfenopalatioa, iar “Ia cea infrioaralveolardinferoar, submental lingual. (© vencle - merg spre plexulpterigoidia, iar limfsticele merg spre ganglionii cervieali profunzi-incrvaia - este senzitiva, find asiguraté de nervul ¥ pun nervulalveolar inferior din mandibular (pentru arcada dental inferiort) nervialveolar anterior si alveolar posterior (pentru arcada superioard) gi inte ef - 0 refea anastomoticd ce formeaza plexul pendentoalveolar. ‘Regiunea lingualé~ este 0 egiune impara,reprezental de limba. ‘Limba - este un organ muco-musculo-conjunciv, format din: ore a ep int eee a ne ee ee ier eee meena nee pe ee me + ede et tte et nd feo imbigpe ol pcre vs, " 2 SS reer a enti 2 SS rer inte eniee ceraninscatrnae Morfologia regiuni -lsnba prezi * ‘re fii Tnbi (pare fering svat posterior, arte libers = sirutd ta cavitatea Ducal spre anterior. PPartea libert limbii prezint o fat dorsal, eu pape linguale (fusiforme, folate, {liforne, caliciforme), partea faringiand a feei dorsale avind formafiunilimfoide ce formeazil amigéala lingual, precum si repliurileglosoepigiotice (median gi lateral). ‘Virful mbit prezintt un sant median, ce continul ganful median de pe faja = vascularizaja limb ‘0 vascularizatia arteralt - este asigurata de artera lingual, provenitt din ‘artera carotid extern, care Se desprinde in ela tiunghiului Farabeaut © venele - sunt omonime arterelor,conflueazi in vena Lingualt. care ia paste Ta formarea tunghiului venos Gro-ingo-faringo-acial. f= limfitcele din regiunea anterioart. meng. Ie. gauglionii_ submaxilar, iar din egiunea posterioard si ridicind la ganglionii cervical profuazi, = inertia ‘© motore - este asiguraté in principal de nervul hipoglos (XID) «© seaztivo-senzorialt gustativa- este asiguratt de nervul facial SVIK pentru 223 anterioare, de plosofaringian (IX) pentru 13 posterioat si de vag ‘pentru radscina limbii, in timp co sensibiitatca senzitiva extecocepiva fe sae de rr da neil VCngu, geotringien OX) sen Reglanea sublingual — este 0 regiune pereche, care formeazA plangeul cavitaii ce conine glandele sublinguale. Hate vizibila doar 1/3 antriare a regiunii, 2/3 postercare find ocupate de ridacina limbil ee‘Morfologia regiuni-regiunea sublinguald se caracterizeszA prin: ‘eo forma triunghiulars, cu vist anterior, ‘rial plan, de us fajos ete reprezetat de maces, ar pe iia medians {praia un epi ful limb ex sldarzeaa partes Tiber feel veniale a Tibi de pangea cai orale + deo pate de alt a mucous, in paren inferior ful imbi, se afi te un tubereul (6 ridicatura de rucoasd”caruncula sublingual), dterminat de canalul Ini Wharton, a edrui ontclu se deschide fo viel tberalulul, fmpreund cu ‘inal sublingual principal + imediat sub mucons8 se_pisegtc o althriiciturt de form ovoiddla,— plick sublingual, determinaa de glanda sublingual, ce ae 0 greaite de 5-1" 9 fimensiuni variabile: 2-3 em longime, 1 cm lame g 0,5 em grosime. Secreia 53 este prluatt de canaliculele din imteriorulglandel ce se deschd in avitatea oral. : Leja slandei sublinguale este osteo-musculo-mucoasi,comjine glanda sublinguala, prelungirea glandei submaxilae, canal lui Wharton, jest celular ie nervl popes eral igual Lo gland sblinguale sedi * un perteatero-etem - determina fa posterointers a ruc xeric manny, nde gt sca aga ‘rg rem ppg aod a or mucous ublngual, to fei ~ fra’ dn mua gritos de machi senlopos gio puten in [La partea postrioar,loja are o fant care permite comuricare cu loja submanilart, * vasclarizngiaglande este sigur de: ‘© arera sublingual, ramurt a lingalei; __, ©. yenele, ce converg spre vena lingual limfaticele merg ia ganglion submanilari © sceretorie (parasimpatics) ~ ese asigurati de nervul coants timpanulu, din facial, a caror fore fac sinapsd cu neuronil din ‘ganglionul otic al lui Arnold din fose infratemporalt, de unde fletele secretori’ merg pe calea nervului lingual spre glandele sublinguald gi submaxdiars; a (© senvitiva - asiguratf de nerval dentarinfrioe (VY). Regiunea amigdaliana. este 0 regiune pereche,situal tn partea posterior a cavitailorale, pe perei lateral, ce contin loja amigdaliead, Morfologia regiuni-regiunea este deform’ triunghinlard, cu: + un perete anterior, reprezena epilator ce pores del parte herd a ‘alta mone, in ogni Intra ate porn ferngione ate Hmbi), care Contin mage palatglos stl djl ate m.palatopos, bara linbi 9 sa pai. GGedtr de inl play gt se dap ye pare Ice le figs, Seined muy peaticapi, vs Cei doi pilir’impreund cu vill paatin delimiteaz8 un orficiu prin care orofiringele comunied ou rinofaringele.‘Vitutnjei ete dat de nieapitieritr anterior si posterior, ype tm sus, inte vt gi amiga exisiiod un spafiu nuit Yost suprenmigaallna. ‘Baza lojei este situatd in partea inferioar, continudndu-se cu ganjul glosofaringian yi cu fafa lateral a orofaringeut ‘+ un perete extem - ce corespunde peretelui lateral al faringelui cum. funigdaloglos, aponevrozel faringiene si constictorului superior al faringelul; mai a distant perecle este in rapert cu spatiul maxilo-vertebro- faringian gicu clementele continue la acest nivel (artera carotid inter, ‘vena jugulaa infers, nervi exanieni IX, X, XI, XI i lanfl simpati). Loja amigdatiant: + confine amigdalapalatn8 -o formatune Kimo, otal cu rol a imunitaea organismal, ce ae dimensiun variable: 2-3 ea longime, 12 em lime ina cm resin ad sag ‘i inter ce eves spre orf orofringin (ce confine mic caviai mamite eripte eigen), scope a sopra de un rot Tuco, SBN cera inl amigine) = aviod ropa pertle lateral fringe cv elemento rasclo-nervonse sch extemkata poston & ‘lanl submaslare {neva lingual Margnile antevioart si posterioard vin in raport cu pi ‘ind separate de acestia prin cite un an} acopert cu mucosss. ‘© vascularézafia estodatl de: ‘0 arterele ce provin din mai multe surse: linguald, faringiand ascendent, palatina descendenta gi ascendentt (cca din unni fiind mai voluminoasd gi constant (© venele - ce formesza plexul perizmigdalian, trbutare plexului ticle -merg i gation submandibaar ‘+ nervi-provin din glosofaringian si trigemen. REGIUNEA FOSELOR NAZALE - este 0 regiune pereche, situatt: - deasupra ‘cavitii orale, - intern fh de orbite,- sub baza craniulu, Regiunes este reprezentatl de dout euloere antero-postrioare care comunict in partes anterioard prin orifice narinare cu mediul exter, lar In partes posterioara cu Segmnentul nil al faringelui (inofaringele) prin choane. _Morfologiareglunil- este caraterizatt de preventa a pata pert gi dous orifici: © peretele inter septal - prezinti un segment superior si unul posterior os0s, Feprezentat de lama perpendiculard a etmoidulu, iar inferior de osul props ai foseor nazale (vomer), Anterior, unghiul diedru dintre cele dol formant ‘seas este ocupat de o formafiune catilaginoasé (cetlagul septal). ‘© perecle extem = esto reprezentat de fa intern a raxilel (cu apotiza montana a Soestuia), a maseilaterale a etmoidulu, ia posterior a lamei verticale a osulul palitin. La nivelul acestai peret= sunt prezente: - cometcle nazale superior 3 {nillocu etmoidale gi- eoeetul nazal inferior, intr faa externa a acestor comete 4 pereicle exiem al foselor nazale se delimitearA nigte cavitti numite mealuri {neatul nazal superior, mijlociu si inferior). In primele dod meaturi se wisesc otifcile de deschidere ale sinusurilor paraaazale, astfel:~ in meatul superior, i respectvi, ~—— eesinusulsfenodal si celulele etmoidlepostriare - in meal mijlci, sinarurile Frontal moni clulcle etoldae anon In metal infor te do canal incrimo-nazal. + percele superior = ae tn componenfé urnbloarle ots, dinspre anterior spre posterior: ele postero-oteme ale onselornazas «fama crus a cimoidul, = ate din fjaanterioara faa infecoar «compl fenoidu + pereele inferior (planjoul foslor nazalc) - este format din faa superioar® a Spotizciot palatine ale maxiarelor gi din fajasupeioar a lamelororizontale ale caseor palatine, Regiumes foselor nazale confine: ‘© mucoasa - in general cei patra pereti sunt clptujti de o mucoash specific, cu epiteliu cilindric eliat de tip respirator, cu exceptia unei poriuni din cometul ‘zal superior, a porjunii superioae a septului nazal sia peretlui supeior de sus fame ciuevill cam de 2-3 cm, care este cApugit de mucoasa olfuctiva (ce allies pata olfactv sa pata gabon) + vascularizali pterigopaiating, descendent si artera subclozocuui din focialt; (© venele - formearl o rejea bogall gi se dirjeaza spre vena ‘oftalmicd, sau spre plexul venospierigoidian; limfaticel - sunt drenate etre ganglion retrofariagien i laterocervicali inervata senztiva este asiguratt de nervit care provin din maxilarul superior (0. sfenopalatin. inter si exter sin. palatin antericr) si din n, oftalmic, prin a. nazal inten. Inervatia senzoriald este asigural in mucossaolfactivi de n.olfactiv. ‘Sinusut maxilar - nomit si antruml fui Highnore, este una dintre cavitaile ppreumatice importante ce se deschid la nivelulfoselornzzale, cu o capacitate de 15 a gi ol in umectarea mucoasei foselor nazal, reducerea greulii craniul, inedlzirea acrulul inspiral, funcfionlind si ca 0 camerd de rezonangl a voci. Are o formal de piramida patrulaterd, cu: (© baza: intema - ce corespunde peretlui lateral al foselor, nzzale, fndreptati spre fosele nazale, unde ae gi orficil de deschidere, in ‘meatal mijlociu; (©. varful exter, indreptat postero-extem spre osul malar, (©. patru perefi anterior, posterior, superice si inferior). PUNCTE CRANIOMETRICE $I PLANURI DE. REFER FACIALE, Punctele antropometrice faciale - didactic clsificerea topograficd utlizatt include: puncte mediane, puncte paramediane i puncte Iaterae. ‘© Punctele mediane: prului ot planul medio- sagitl. Este un » Boiron (Opt) = ineejia tangent! ta read ecbiarh. supercar cu plant medio-sagita> Glabela (G) - punct stat la nivelulcelei mai accentuate procminente a osulut ‘ronal pe linia medians > Nasion (N) intersects suturi naso-fontale Ia planul medio-sagital. Se gisele situat a distant de Tem sub punctul Opticon. Subsazal (Sa) - intersecia' tangentei la limita inferioart a septului naval cattilaginos cu planal medio-sagital. Corespunde reperului osos reprezentat de Spina nazala anerioua. Labial superior (Ls) interseofia limitei cutaneo-mucoase a rogului buzei superioare cu linia medians. i cutaneo-mucoase a rosului buzei inferioare vy vy v Fopotton (puncte ma anteror al ments pe na media (Graton (Go) ~ antl cel ra inferior ds pe oral mandibular pe naming ‘+, Puncielecraniometice paramedian > ‘Cantus - punctul eorespunzitor unghiului extern a ochiului. > Orbitale (Or) - punetul cel mai inferior de pe marginea inferioard a orbitei Corepunde de bic ou nis medlant a pip, clad pacientl vex la iafinie > Cheilion (Ch) - punetulcutanat cel mai exterior al somisuri abiale, al jonci ‘mucoasei labile superioare gi inferioare. Puncile craniometrice laterale: Zrgin 23) euncal cel meer al cade ganar milion (Kall) — punctal col mai superior al condilaui mandibalar, care se gic iat a 13 mm de ragus, pe ina tragio palpebral ‘Fragion (1) - punetul tegumentar sist Is intenoxjia sanfului preagian cu smarginca inferioar arcade zigomatice, Porton (Po) - este punctul osos corespunzitor punctulul Tragion si se gisele situa la ileseeiatangentslor duse prin punctu eel mai superior st cel ma anterior al conductului suit exiem. > Gonion (Go) unirea marge! infrioare a mandlibalei cu marginea posterioa ‘are! montant, yy yye Planuri stn linico-antropometrice = Vertieale (© Planul mediosagital - ce trece prin rafeul median al palatului in unghi normal: > nepdsaior- mu ia tn consideratie gravitatea boli; > nerdddtor -veea tratament rapid, schimbs medici, > prituli’- consiincios, colaboreaz, dar si exagereans; > Ipokondricul- exagereaza simplomele, deforménd suai real. Factoril fanefionali sunt: factorul metabolic, biochimie gi enzimatc. Ei conéurt i realizatea proceselor viele gi pot aves reflectare Ia sivelul organismului in general, sau al sistemului stomatognat i particular FACTORIL INTRASISTEMICL Factori intrasistemici ai sistemului stomatopnat acjioneazA pe filiera spociticd biomecanica gi biologict, asigurind echilibral morfologic si fictional al acestuia. ‘al homeostaici sunt reprezentai de: ‘+ morfologia gi functiaclementelorsistemului stomatngnat :arcade, mugchi, ATM, ‘oase maxiare, ' raportr statce si dinamice mandibulo-eraiene ce asigurtconstantele de ber ale ‘emul: felaja de postura, relaja cent el, relia de ocluzi, dinamica mandibular. FUNCTIILE SISTEMULUI STOMATOGNAT Principalele funci ale sistemului stomalognat uot: masticatia, deglutia, fonaia i functia fzionomic8. De asemeni, sistemal stomstognat participa In. sctivitai Fincfionale voluntare sau involuntare cum sunt > solicitii funcfionale ocazionale voluntare profesional: suflatul tn instrumeatele ‘muzicale, fm prelucrarea stile, ete; > solicit’ fincjionale ocazionale involuntare, cu semnificatie patologica: tyes, Srinutul,contactl interarcadic exagerat in duere; > solicitie’ parafunetionale consiente sau nu, cu efect patologic, disfuncjional ‘supra stricturlor proprit sistemului stomatognal, numite si obiceiur vicioase cum sunt: - broxismul dium sau nocturn, - muycarea plrylor moi peiorae, ~ suptal degetului, -onicofagi, -degtufa infantil, sau -respiraia oral. Toate fincjile’sistemului stomatognat cunt reailtatul exereitiil migctrior ‘unefionale ale mandibuli ‘A. Masticatia este_un proces complex ce are drept_ scop firimitarea gi tnnsionare ameatsor nun ol yea pce fine epee, proces eae participa: -articulaiatemporo-mandibular,- musehi mobiizaton, -arcadeledentre,- ini, - limbs, - palatal prin agile palatine (care participa dspersiaalimentelor moi, - beat gi- glandele salvar Mastic{ia are In baz& reflextl conditionat alimentar, exprinzind: ‘> faz mecanicd - ce consti din incizi,sfardmara 5 tutireaalimentelor; {had fizied - fn care alimeatele fledmijate sunt imbibate eu saliva, * fard chimicd-inceputul digest, sub influen enzimelorsalivare.Perfecfionarea si modelares acestel funcii se face pe mAsura erupei air temporari, apoi dfinitivi,fapt ce permite reelizarea raporurilor de ocluzie in coreatie cu aticulaie temporo-mandibulard gi dezvoltaea specilizati a mugchilor masticator. jctrui individ 11 este caracteristic un tip de masticafie, denumit stereotip individual de masticaie(toctor, fecator, intermedia). 1, Dehetre realizeaz in seopul impingerii bolutui alimentar prin faringe si esofag, spre stomac, seagate ater See Metre mt ee cae gute uae oregon i epi te doh ts fol angi ¥ cota 1s Sega et PEt aR ET ang cy toa Be ae ne eee amet ote cine wearseee ee ‘alatndaneionrk= Apoiliiba blochearhrentoarereaboluhi, far vAll plain se ‘pune refluxului nazal gi epiglota acopers intrarea spre large. azn onl deli ponte fi prtuba de dieiteleafein’ ale stems stomaiognat C. Ronaia si vose ancult sunt prsese voluntr, a cre pat ial Stel =a Sr seni far rodce a mtr ci grape, signees teint cocoe verde adcyirnt fed products sor suse nertelae Ace mete pnt mode icin ing cae ene sa, ins evs Ds na structurale ale sistemulul. stomatognat palatine), astelrezuliind voces artculat. . Funcja fizionomiet are un rol deosebit in context bio-pstho-social, find tn concordanf ca personalitatea bolnavulu ‘Afectarea componentelor sistemului stomatognat, consecutivd stirii de edentati sau a alior caize patologice, determin modificin de’ordin fizionomie, receplate si inert Ent a ins do voce, compernv modes aor zone ale Exigenel fiionomice actual au ajuns pin a std de interpretare a nivel de educa a sti materiale, in func de modul de Solufonare a tufburilresteice ela nivel sstomuluistomatognat [Nu trebuienogliatrolul fizionomic,alituri do fons, In sistemul de comunicare interuman; desi mimica este consideraid un mesaj (volutlar sau involuntar) al stislor ‘Sport! morfologie dnteun eto, incisiv modiease awe prin acts funeyonale ‘um arf mimica st gesice, x poate duet final aun spect estes nett Indiferent de rafionamentele prin care se sistematizearA criterile de apreciere Szionomiei cu eplicablitate practia fn erearea esteticului prin intervenitterapeutice la niyelulsistemului stomatognat, toate concepicle modeme ummérese objinerea srmonisi ento-facio-somatice generale, ta contextul meniinecii celui de-al doilea nivel de armonie -armonia somato-psihicd.Refucerea integral fizionomieitrebui realizat sub toate aspectele sale: forma, dimensiunea, culoarea $i pozitionarea dinjior, precum gi conformatiafante labile, {in stadial funetilorsistemului stomatognat trebuie si se find seams de dinamica smandibulari ca generatoare de forje mecanice si de menjnerea echilibralui homeostazic ‘intimpul acfiunilacestor foreDIAGNOSTIC ORO-DENTAR Titular de curs sef disciplina: Prof.Univ.Dr.KAMEL EARAR oes eeCurs 2 EXAMENUL CLINIC STOMATOLOGIC Dupa cum am vazut in capitolul inoductiv, examenul clinic stomstologic cul stauatolog th tunel cand paste net in rma eal Tagrostic infil DEPINITIE Examenol clinic repreviut_modalivies deinen a bolaami in voderea cilegertinformayiior necesme sfabiii diagnostculut gf instuint-unai plan de atament, Examenul clinic urmaeste atingerea urmltoarelee objective: 1») descoperizea abaterilor de la normal, att la nivel gener ct gi la nivelul sistemului } stomatognat; '+} decelarea semnelor si simptomelor, ca manifestii ale unor afectiuni stomatologice, sau ea manifestiri orale ale unor boli generale; 7 secre semelors 7 cauzale, - Eafe de evolu gi a prognostcu |} identticarea complcsilor procizarea alameatelor efectiate anterior Stabiltea diagnostcului oe sila baza unui plan de tatamentindividuaiza, tn functie 4e scopal siu, examenul elinic pote fi: (© sumar- care s8 permittstabilirea unui diegnostic al urgenfi, stunci ‘ind pacieatul se precini§ ino stare fied; dupa rezoivarea acestia fe va efectua examenl clinic inal. De exempla, la trauimatizai se va face initial un bilant al funcfilor vitae gi al leziunilor grave. pentru ‘evaluare rscului vial, urmat den examen amanunfit al bolnavalui, (© final posttratament- este un examen complet, diferent pe clementele sistemului stomatognat, eu reevaluarea sti de sSndtate a pacientulai si ‘recizarea diagnosticuli final, care va refieca gi eficienja tatamentulul. © fect cara dagen - ou wvaocn sitde sett, Slept estas Coo stitial proton Sn (CONDITI DE REALIZARE [Bxamenuli clinic se desflgoard in condi specif, cu respectarea unor nome strict ce privesc pregitiea echipel medicale, a cabinetul gi 8 pacientUh. Aceastd ‘Eebuie s1 Ht seama atit de rglementirile legale cu prvie la strocura ‘t cebineiclor medicle gi de medicing cenlars (Ordinul Minstersul ‘init Pubice nr. 1388 din 31 lie 2007), ot ide apicareaprinipilorergonomice in organizarea gi dsfaguarenactivti In acesteeablot, gt find faptu e8 Ih Stomatologie, ca gi in orce alt domeniu de activate, o bund organizare duce fe 0 ‘fcientizare a mune, cu un consum fic psc elt mal redsECHIPA MEDICALA, [Efortul continun de perfecionare a cali actului medical impun, dup cum em viau, apicarea unor prineipii modeme de organizare a cabinetului medical, a echipei ‘medicale sia pacientului. in oreanizaree si funcfionarea echipei medicae, rebuie 33 se {ink seam tat ‘Teprezentat de inteaga echipdstomatologicd (medicul, asitenta, tehncianl deatar~ fecare cu aributt bine precizate), cit gi de evoluia tn timo a echive, leasth de deavoltarca stimfics si tehnic& tn domeniul stomatologic (actor simi $i factorul thie.) Pectoral uman in examinarea clinica atributile si respousabilitijile fiectrui membra al echipei ‘in cont de aptitudines,alitudinea si nivell de preadtire(aitudine) al acestora Chiar daci In practica moder, asistenta are un rol dinamic in examinare, biltate. ‘examenulul clint s{sabilirea dlagnasticululcorect i reyin Tn conceperea gi proiectrea oricirui sistem ergonomie stomatologic se vor avea {in vedere atit multiplele conexiuni care se stbilese intre membriiechipei, citi Inte cesta gi echipamental tilizt. Ca lider al ecbipei, medicul va tebul s8 cunoascd, si {nterpreteze gi st se adaptezesituailor deosebite care pot aparea in timpul activi Spre deoscbire de echipamentul siomafologic, medicul este supus unor tstturi spec sina, care pat fuels decile pivind manoperle fect sub nua rane in ceca ce Drv lal damien heptane est pic pace interaciunea dintre sistem (echipf-pacient-echipameat) si mediu este una foarte complexd, performanja individuals « medialui find potenaté de existenja unui sistem core poeta dublatl deo canoe edevah (ore prt) a mmnoprclor are de bine nig, seg F five deez lista! Se nivel sn cutoal, Uh med pat Ge cont {nocal de unc poate fi exous la cor avindo eficientt i pertormante su. a. actor static» refers fa moduli cae aplarea.diferilor cunopinte din vant domenit (moc, biologie, pshologce, tehce, ee) pot ‘optimiza sctvata in cabinet Nomalolgie. “Optinizares ergonomics activi medieul denis ia echipe sale rpreznis wn nel pone cary nce noth Te ae ote, ergonomin. deta = orienta pe ti fundamental 2 Ceretrea - umiteste principle generale splicte in cella stings, cu pacculariaten ed aceasta exe ella In oea mai mare parte de pracicin, care devine # observator. Suda! dret In cabinet ofertavantajul urn ttre varabllor care Intervin activate, ‘Dervolarea aptiudnilor pemonale legate de apicara prncpilor ergonomic! gerne, jut practclanul ie decal cored privid alegeres echipamentlit 31 Droesagea sistema fn acox seas spvilistal (edi, thniciandentar, assent) Woce ‘rin dout etapeobligatori: > “cunoasterea i insusrea tehncilor, povitiilor si migcrilor ergonomice, cu ‘ransformarea lor in deprinderi; ‘> auloperfefionarca si coreciares prin autosupraveghere pe tot parcusul cai eeeprimului pecient);, >! preghlirea misufei de la unit gia masufel de instrumentar, > instleazA pacientul in foioliu si ti face pregltiea generalh (psiict, ‘modicamentoss8) si localé, in finetie de etapa programald si Ti aplicd bavetica dé > pregiteteinstrumentarul, pomeste si regleaz4 } _ajutd medicul cand acestaIueeaz4 cu pacientl:aplicl anesteziele locale, sigur apr in cpl operator, asigurt prepares pssul materalelor uilizate Pregitirea echipei medicale - vizeaza aspecte o: jin de fina mediculul $i a ‘personalului mediu alegerea unei poztiergdnomice a mediculu tn timpal examinkri; Tinuta mediculal $a personalulul medlu Miia va te cl a, ut cama onal re ten ‘murdisi fn timpul activi), st imbricat eu ent de protectic (haat, bone, ‘mascd, miinsi). Din motive igienice si pentru « nu stanjeni migcarile vor Ht Indepartate oi pe degee i de pe mini (nee, ceasur, ct). Unghie trebulese curate gi (aie Ait red lt lassen efsuear operas de spl a rinr tsi “Aidt medicul edt asistenta fis mini oaite 4e Inceperea consulta, ori de fie or ete nesar (upd atingerea de fnstrmentc est alr obits, a agrestis, I Uocra dea cxamcncl extra lo wet eehgl ou paced cored seca stsRemowe gi este bine tolerate gue, > et ADL spun urmath de ole cu sunt anisepic re eis cresutf, reduce impul de preptize a maior ate Dine suportal de tegument dice - cll ae SRG ese tat Dae ode een gmc prodetir He eens crescuh 0a pus roduc alecara epurenche ont ‘up spl, dzinfectrea minor face de regld cu urmatourl antec Paloool: > - are cel mai larg spectru antsepti atit pentai bacterile gramm potitive cli pentru cele gramm negative, pentru spon, fungi majoriateavirusurlor, > clorhexidink-eficientl deasemeni pentru germenii gramm pozitivi si negaivi, -virusur, fig st spor, find folosilaldt pentru asepsta preoperatorie a mAinilor eA $i ‘pentru ssepsia oral; > exaclorofen - cu wz limitat detoritt riscului de toxicitate sistemicd in cazal {losis repent, Preghtirea gi flosirea mijloacelor de protect individuald (halt, mascl, manu, ‘bonets, ocbelar) este deasement important pentru medical stomatolog. “Halatele, de diverse tipuri, mirim si culor, cu mineci scurte sau lung, incheiate la spate sau in'faf, pot fi conféctionate din pAnzl reastentt la spAlaci, steiliziri si fierberi repetate, sau se pot utiliza halate de unicd folosin(S, confecjonate din fibre celulozice netese, presterlizat,livate in ambalaj tang ‘Masca ~ uilizai8 chiar din cape de diagnostic, asigurd protectia in anbele sensuri, de la pacient spre medic gi dinspre medic spre pacicnt. Pentru a fi eficicntd, ‘masea tebuie i ab tei straturi, nu fe din bumbac, sf acopere gura gi nasul cit malviel profesional, ‘Deasemeni, cercetarea se extinde asupra mediului (reprezentat de cabinet) telajilor interpersondle, care influen{eaza at membrii echipel siomatologice cit $1 pacienfi, cum ar fi studi privind:nivelul 2gomoteor, noxclor chimice gi microbiene, Caliaea lamin. studi de solos relajilor de gop s. Concepfia(prolectarea) -vizeazk modificde sau schimbtrile ltae s panic) aduse ocipementunt(otofhini dena, nstramentarukl, sa sistema {n ansamblu, pe baza observafor si coneluzilor cereetir efectuate. Nou instumentar Static sau dinamic necesitd migcir, poz si gestur noi, e care practicianul trebuie st le deprind indiferent de experien(a sa de pink atunci, sau de vectumea lit in munct. = “Corectia - este 0 etapa de optimizare gesului pnd Ia perfeciune, in vederea realizirit unei migearisigure, precise, in condijile depuneri unui minim de .ofort. c. Factorul tebnic - dezvoltarea echipamentulu, si organizarea ergonomica urmaresic realizar confortului mediculu, bolnavalui si opimizarea activiat prin tliminarea elemectelor negative. Progresu sine i teri face ca acest facor a fe extrem de mobil, prin aparijie permanenta de noi instrumente gi materiale folosite in ‘nesicina stomnatologic8. Legal de factorii ce influenfeari buna funcjionars a echipei medicale, trebuie ‘menfionat rolul decisiv pe care Tl are medicul stomaiolog in. desfigurares. actului ‘medical. Acesta tebuie sf indeplincascd o serie de cernfe care s8 garanteze scordarea ‘unui servicia medical de calitate: fe) sH cunouse gi sl respecte algoritmal exami sf cunoascd atft metodologie eft gi metodele do examinare, pe care $8 le splice disci dient tn fined valu ne goss sf completeze principalele melode de diagnostic utilizate in medicina senerali cu metodale speciale folosite in stomatologi;, © sf cunoased morfologia si funcjonaliate: normal a organismului in general gia sistemulli stomatogaat tn special, in funcje de vari abiitatea contextual Incviduala (str fiiologice, vars, sex, rasa, clima, zona geografica); ‘© st ab temeinice cunostinje tn domeniul semiologi logit generale si locale a tuturor afectuniler, precum gi a clasiicari nr pe erter, elas, subelase, semne patologioe. fn sednst lephtut cu activitaea mediclui stomsolog,tebuicsublinatrlul asisenie in medicia denar, ea membru a echiped 9 cdaborstr Gest al acetuiaC © pregire ce oe a bax ie yoala de asses de medica general le ca de asisten entra, uma! deo insrure’ in cabinetul de" meticind denarhsitentl Somatlogi sunt net activi peice emeritus caneulul medica sjtorare a mediculst pe tol parcusul desPiprdilactalat medical Astfl,aistenta ‘Medal seueal urndlarl cv © _pregiteyteinstrumentarul gi materialu! moale (rulouri, comprese, fes, ec.) ‘in vederea sterilize, la terminarea activi din ziuarespectivi; ‘© introducerea a steiizat gi supravegherea acestci opera ‘© conectarea unitului gi a-compresorului la rejeaus electric deschiderea robiietului de api curenté Ia unit gdeschiderea clapete centrale a unitului Ginaintes =—e ee eeemul sa coboare pind sub mentn, sf se aplice inti, po fas 8 prezinteo etanietate ‘marginal maxima. Fiind tn flo ce pole fer gemeni, vinsur, ete, Schimbarea mast se face dupt esa patent gi ext unl desplarea mdr. ‘Manuile-contecionate din latex (cauiue atal), ntl (cauiue sitet) stu auerile plastic (polctlen, pov, policlorurl. de vil), au rol de a. proela indinle mediculii $i de a impiedice tansmitere infil, find 0 barird Hzick Inotriva tanserlat de microorganisme. Ele sbules hfe impermeable, 8 meni sensibiltatea tac, st alblsuprafaja ujor aderentl pentru a impiedica alunecarea biectclor gst se potriveasea perfect. Pony efecunea examintilr s_ manopeclor hechrurgicle na sunt necesare musi trl, find suiienl sptlarea lor ox 28 3 Sipun sau cu un amestee de dtergeat yi enscpic, dap aplcaen pe mini. Nu este indica refolosea minugior, iodicinduse respeclres misuor de igicnzare a Indinilortnant si dupa sconterea acestor. ‘once -confefionate din pin sau textile neu, tule sb acopere piel in ‘otalitat, avind foul de a Impiedien palrunderea accidental « scetuis tn cimpul ‘operator sau antarea lui de clementelecehipamentelor. ‘Ochelarl de protecte - au forme gi uaiy diferie; pot f simpli mumai din sci, sau pot dot cep pram plo ere cae ema coa, S iz pene a eile comaiarn lobia, eu accdotaes cst co ‘diverse fagmeate ce pot sri fa impul jurul, n eazal bolnailor cu rise erescat de ‘ontaminare (SIDA, hepaitaB) pot ft tlizat vizierele din plexiglas. Alegerea unei poz ergonomice a mediculul fn impul examindrit Poniile sdoptate in jimpul lucruli au efet asupa calitiit moncii gi asupra sinttajt'membrlor echipel. in orice specaliate, prima capA o repezinil Stablirea poaitiel de luca optime, in cadrl efeia se face Teglarea migcselor pin exerci 91 frirenament specie, cu soopul de aealiza efectarea ler automat, a modicinn dala {xi douk modal dif de a Pocja de tueru orostaticd (in piciare) — putin folosita In prezent dato ngrentri unl namie mare de grupe tmsclre in pul manopecor, fap care duce Ia instlarea precoce # obosel, in parael ci tendinfa Nuidelortsulare gi 8 singel dase acum n Demirel foe ele nu variants a or pric ‘ertcalé sunt: =m plloare cu spin simevio(opejn pe abel pcioareinferiore), Ia Pilore cu spin sine a in doar pe ptr, ove arivnd se peda Pala de. ucru agezat «care a fost pus in valoare de stomatslogit fiance ned de i incepatul solu tweet, ete ast ast ca ergonomic peal sedis gf asistend_Aceastapozii, tn care medical ered agezat pe un seaun cUTote, preznt urmatoarele avant “eso pie umand natural, confrabil itil “Se reallzarh cu o contregie muscular mind i desi cu un consum minim de ners “este o poriie dealt cect misedilor Line, de preszie;o greuttea copula cate suportatt de coloana Vertebral, pelvis wi mombrle inferioarc fm Tnegime, iar ‘orma natural carbtl a corpului face posbil ca centrul de greutate al corals eaca prin tune gt picioare, neesiind 9 aciviate museuart minim peau menjaerea ostri “iendingaredusi de acumlare a singel si fudeor in meebreleinfrioare este msi roast “asculatura relax i presiuneahidrostatea sett tn vene reduce rezitenta singe cares ntoare a ini;-asigurt deplasarea medicului fick ase rica. Poalia de luera gecinds are tei variante principale: edere cu sprilnischitic- persstenta In aceasta posturd producénd oboseala si duree:~ gedere cu sprijinischio Jfemural - ot accentuarea cifezei dorsale gi corectarea lardozei lombare; ~gedere cu ‘spriinischio-saoral - produce accentuaea cfeze\ dorsale; Posifia operatrie cx eprzithloclizarea medictli tn report cu pacicatul a easement o isemndiatedeosebit in redycereaefortuilor a care medical este supus in hepa! nope stnoaopie, Media se ‘Pisce Ino pode sSendntiare indletoali ora al unui ces, poz aie 8 si 12 find specifieh ent cei ce hnrez cu mina dreapt, poi irre 12 16 find specifica pent stingae, sau pentru drepac fm canal in care se lucreagh cu vizbiitate dirid In zona catin-premolat ce pe ‘homiareadadreaptl « mandibule. Tndiferent dct medicul opteazA pentru poz tn piioare sau spect, exis patru pozijia tn faa aint (ora 8) ~ uilizaté Ia dinjii maxilari anterior, Ia cei ‘mandibular! anterior! gi posterior, tn special in parea dreapti, medical inind Instrumente ulate ol oun eros: : ‘poritia. in dreapia paclentulul (ora 9) — utiliza pentru. ma pe fala vestibular a dintile atiperor i inferior! posteriori deapia si fejele ochurale ale dinglor ‘mandibular tot din partea dreapts, medical \inind instrumental de lucra tot ea pe un. ‘paciia dreapta spate (ora 10-11) - cu vsibiltate drect8 numa la din inferior, {in pecial la cei din partea sting, la cei supe.ior flosindu-se viziblitatea indivect (i oplinda) - esto pozitia cea mai utlizai de medicul stomatolog. fa direct din spate (ora 12) ca aplicai lima, clnd se lcreazh pe ja Ia dinlor mandibular anterior ‘ORGANIZAREA $I PREGATIREA CABINETULUI STOMATOLOGIC ‘Organizarea unui servciu de medicind denar, chiar gi cu o singur unitate de tucry, noes citeva Indpert indispensable pen dsfigtrarea act condi: eabineal de consti statue, fala de apparel grup {Gnu 'pentra pacienf qi unul penta personal medics sanitar), un vestar penta pesonal gi un spafiu anedk pentru stelizare, unde vor i plasate aparatele destnate Soest sop, sau in ipsa acest, o ign eabineul de coal. fn fing de spa svat la disponjie se mai pot amenaja gi alte inciperi cu estinaitspesale: un birou (secretaatfiger ~ in care se vor pista actele, Hielc, ‘ilculatoru, et) 0 magazie de materiale, in mic laboruor de technica dentacd (pert Tetujur, tumir’ de modele, et), eventual un laborer de radiologic dentara (cu ‘espectarea normelorlgale) DOTAREA CABINETULUI STOMATOLOGIC Utilajete de bazd indispensabile unei unit stomatologiee sunt: fotolia dent gi ‘unital dentareu cel putin dou pies terminale. ‘Fotolia dentar ~ permite agezarea pacientului inr-o pozitie comoda, care si ennitl medicului efectuarea tratamentulul corect gi cu minim de efor. In functie de le constructive si modul de manipulae,acesteasepot clasifica i: Fotolie clasice - constituite pe prncipiul telescopic sau dublu telescopic, care =e eeePermit riicarea sau coborizea mecanict, a seaunului pAnk ta inilfimes favorabils exeoutrii manoperelor stomatologce si reglarea individual a tetiereiatunci cind ea nu este fiat rigid de spltar. Aceste fotli au dezavangjul ef sprijinul pacientulu, se Fealizeaza doar in aniumite puncte, i nivelul: capului, omoplaiior, geztulsi, tAlplor, brafelor si pe o parte a regiunit dorsal gia coupse. Bolsavul se afla atfel Ino pozitie de confort relat, cu toate zonele de spriin tensionte, iar poaifia corulul upor instabila; Fotollle moderne - pot fi hidraulice sau clectromagnetice, replabile prin comand clectricl, ceea ce reduce efortul personalului medical, pacientul find adus rapid in Poritia necesard efectuirit manoperei medicale. Elementele structurale ale fotoliu entar_ modem (letra, pema-spitar, pema-ezut, rezemltoarea de picioare 1 + rezematoarele de brafe) permit prin modul in care sunt articulate, aranjarea scestuia in Pozitia cea mai avaniajoasa pentru medic si pacient, In potia 18 ajungind pind {a forma tunel mese de oper Unitul dentar - ese o instalate complex ce reuneste mai multe subansumble cesar oper de diagnostic taament ce se bead pe rc sue de sui: ‘cuent electric de 220V, act - furnzat de un electrocomprescr $i apa -obfinuit de Ia 0 fejen cu presiune de 2,5-3 atmosfere, ‘ORGANIZAREA CABINETULUI DE CONSULTATIL Cabinet de consult este organizat de aga mae pentru a reopecta cerinfele ergonomics condi nenicosaniare previute de leisaga In vigoare ‘Suprafaaoptind de circulate - In, cabineul de song, ebuie 8 le de 16 1m din care mediculi i sunt necesari 8 me iar asistented Sn spatial olnaval, a cei ‘ircalaje est minima i incre, est ines tn spt general de 16m. Podeaua ~ tebaie sh ie din cimeat si st fe scoperl cu mozaic, presi sau tot lamina, pen & peste Woara care i Ceanfciare, Nu sunt acoepale podeele acper eu parchet de lemn sau floatea covert, mocbetelor, ce. Ino inane do 110-120 om at de pe, Vopseat tense ot A 9 core 20 S120 cm ade pe, Vopeca tense ot A 9 clare de de prefer lb cu icntlde glen, veri seu bleu, eviindu-se albul pur ea, dard ‘efleie mini, poate deven! obosior. Pentru buna desftigurare a activitatli, cabinetul dentar trebuie prevaitut cx instalasii care st asisure op, luna, Alda, vena ‘Apa ~ cate un element escfal Tn desfqurarea activi fm cabinet dntar sn Pen spilarea_ méinilor jalului medical, instrumentarului, clatirea gurii pec ler ember ti den ore aig lie ue a cimpolu operas) in scope rxpetr repllordeaspue 9 antaepic ete Set grea ainsi hac rind idea nares do cchiuvete In perimetul de activiate af medusa asieatel, pena a Mla interteenieleinceulatia eestor s Tiuminarea -eebuic sh Ge corespunctiore caltativ si cantiatv ta tmomensl examina clog, lumina mi.sbuie st fe orbioae saat Intleesch, trees fe constants uniform reparizall fn Tntreage ineSpere. Cantata de luni