Colecga CHINA INTEGRAL

Coperta: Stelian BIGAN

Ma Xiaodong
Deecrierea CIP a Bibliotecii Nafioaale a Rominiei
XIAODONG, MA
Marea literaturi a Chinei. O introducere / Ma Xaodong ; trad.
din lb. chinezi de Ionela Voicu, Madalina Gheorghe, Diana Larisa Zahorte. -
Bucuregti : Integral, 2018
ISBN 978-606-992-216-3

Aarea literafuri
I. Voicu, Ionela (trad.)
II. Gheorghe, Medalina (trad.)
III. Zahorte, Diana Larisa (trad.)
iV, Paula Teodorescu (pref, note)

TBD
a (lliqei
The Land of Literary Glory
Written by Ma Xiaodong
0 iqtro ducere
English translated by Chen Haiyan and Zhang Shaoning
Original Chinese-English text @ 2005 Foreign Language Teaching and Research
Coordonatorul editiei: Ionela Voicu
Publishing Co., Ltd.
Romanian t/anslation O 2018 Foreign Language Teaching and Research
Traducere din limba chinezi de Ionela Voicu,
Publishing Co., Ltd.
Midilina Gheorghe gi Diana Larisa Zahovte
All rights reserved.

No part of the Work may be reproduced or transmitted in any form or by any

Prefafi si Comentarii de Paula Teodorescu
means, electronic or mechanical, including photocopying, recording or by
any information storage retrieval system, without prior written permission
from FLTRP.

Editor: Costel POSTOLACHE

Tehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totala sau parfiali, a acestei lucriri, firi acordul scris al
editorului, este strict interzisi 9i se pedepsegte conform Legii dreptului de autor. a
U
ISBN 978-606,9 92-216-3. INTEGRI\L
 Cuprins

Prefofd l5
Notd osupra adiliai originala / 13

Litorcrluro vocho I 15
Cortoo <ilntacolor I 17
Prozo istoricd pre-Qin /2.O
Scriorilo morilor inlelopli I 22
Confuqius 5i ,,ftnolactelo" 125

| 27
'
Zhvangzi
Chuci / 29
Qu Vuon / 3l
Vuafu din dinostio Hon / 33
Calo noudspr@zac@ poama vachi / 35
Pdunul zboord spra sud-ost I 37
Trodifio literord'din dinostis, Han /39
Corteo da rfip5;16; o istoricilor / 42
S-lllulJion'on 144
Coo Coo gi cai trai fii 146
 Buon Ji ;i Ji Hong, poafii ralrcr;i din lumo I 49 Povaslirilo insolito ole dincrstiei Tcrng / 105
Too Vucrnmrng, pootul @rmll I 52 Pooziilo da Lip ci / 107
Xie Lingqun, pootul peiscrgist / 55 Cl-ul cu iz florcrl / l09
C6ntecalo populcrra din Dincrstiila deSud 157 impdrotul poet I 111
C6ntocolo populora dln Dinostiila de Nord / 60 Ougong Xiu, un lidar in lumao literord / I l3
Prozo pcrroleld - achilibrcrtd 5i ornold / 63 Liu Vong - poatul cor@ compun@
Stroniul tdr6m crl duhurilor lo ordin impericrl I 115
in cdutorao spiritelor / 65 SuShi/l18
PoveSti dospro personolitdf i: Hucrng Tingjicrn ;i lcoolcr Jicrngxi / 120
lstorisiri noi daspre pove;tila lumii/ 68 Zhou Bongrpan I 122
Bemcrrcobilo lucrcrre de criticd litercrrd Li Qingzhcro / 124
lnimo litaror6 cizalacz\ drcrgoni / 71
Lu Vou, pootul dedicot polrioi I 126
€poccr do our cs poazioi 173 , Xin Qrli / 129
Poozics de lcrincopuiul dincrstiai Tong - Conversofii poolico din Conglong I 132
spro culmile liricii chineze 115
Povoslirila huaban / 134
Nocpte cu lund ;i flori pe Fluviul Primdverii 178
Teoirul zaju / 136
UJong Wei - poatul pictor / 81
Guon Hcrnqing ;i Nedreptdfirao lui Dou € I 138
Li Bcri, poatul Nomuritor / 84
{lminliri din iotcrcul dellpus I )41
Du Fu, poelulinlelepr.l 86
Ortcrnul Zhao I 143
Poozla da tronLierd,
Cdnlecola sanqu / 145
un strigSt in tumultul rozboiului / BB
Bcrr Jugr, poetul iubit ot6t de cdrturori
Povestacr unei pipa -
odd loiolitdfii ;i pietdlii filiolo I l4f
cdt;i de ocrmenii simpli / 91
Croniccr color lroi rogalo,
Curantul closicisl / 94
cortoo vachii intalepciuni chineza I l50
Hcrn Vu, moaslrul vnei goneralii hrerare I 96
Bomonul covoloresc
Li Ho, poetul demon / 98 Os6ndilii mlcrglinilor / 153
Du Mu / l0l Cdldtoria spr@ soaro-opune / 155
Dificilelo Poezii fdrd titlu / I 03 lnvostituro zeilor I l58
Lolus da our, Vcrzd ;i 160
PruniSor de Primdvcrrd / Lu Xun, sutlotul litor.turii modorno I 2OJ
Tong Xionzu 5i Povilionul bujorilor / 163 Matodcr victoriai spirituole o lui flh e I 2Og
l?ntologiile do povesliri populora Guo Moruo / 2l I
Cele lrei cuvinta / 65 I
Bing Xin / 21 3
Calo doud coleclii I 167 Vu DcrFu si povastila lui outobiog rafice / 215
Li Zhi, un eroticin istoricr tilosofiai/ 169 ZhovZuoron lelT
(sourilo din dinos[icr Ming ldrzie / 171 Lin Vutcrng, mcrestrul umorului / 219
Li Vu, mcrestrul tehnicii ltlorare Moo Dun / 221
cr piosalor c)oleatru I lf3 Lcro Sha 5i povoStile cu izul Beijingului
lubirecr ndscutd intr-o cosd regcllI 175 do qltddotd / 224
€vcrntcriul cu flori do piarsic I 178 /226
Ba )in
Ciudcrtalo povastiri crle lui Licrozhoi / lB0 Shon Conguen I 228
Rulin uoish i I 182 Dcri ttJcrngshu, pootul llleii in ploaie / 231
Visul din povilionul ro;u / 85 1 Cao Vu I 233

Gong Zizhen, pioniorul litarcr[urii modarno I ]BB (orul a procr jos pentru famei I 235

Hucrng Zunxicrn, miliicrntul ravolulioi Zhong Filing 1237

?n domeniul pooziei I 19O fiiQing / 239
Licrng Qichcro - o figurd ilustrd Mu Don, pooiul modernisl I 241
in istoricr litercrturii moderno I 192 Qicrn Zhongshu si Cet6t oa asediatd I 243
l?sconsiunao limbii vorbita baihua
1i doc\doroo limbii closica wanyan / 195 Comantarii si note I 245
tilorolurd modarnd trodusd / 197 Tabel da pariodizare a istoriai Chinei / e56
Lin Shu, trcrducdtorul
cor@ nu cunoStao limbi strdino / 199
Liu € si Cdldtoriile lui Loo Ccrn / 201

fcoolo rcrfolor mcrndorina;i cr flulurilor I 203

Rovoluficr litarord ;i litercrturcr
in perioodcr Mi5cdrii de la 4 Moi / 205
 Notd clsu prcr
e,diIiai originola

Ca urmare a deschiderii tot mai mari citre exterior,

influenfa Chinei pe plan international capiti o anver-
gurifird,precedent. Un numir din ce in ce mai mare
de striini ajung in China pentru afaceri, investifii,
turism si studii. Acestia au nevoie si invele limba chi-
nezd, dar mai ales si cunoasci cultura gi istoria, datinile
gi obiceiurile lirii pentru a se putea ,,adapta locului"
gi a relationa mai usor cu locuitorii ei.
China are o culturi bogati gi striveche, a cirei buni
cunoastere nu este facili nici pentru chinezi, cu atAt
mai putin pentru un striin care nu gtie limba. in ulti-
mii ani, atAt in China cit si in afard, au fost publicate
numeroase scrieri de popularizare a culturii chineze,
printre care sunt si lucriri importante. Cititorii stri-
ini reclami insi invariabil faptul ci publicaliile din acest
domeniu sau conlinutul lor se perimeazi ugor;i nu
pot reflecta in timp util dezvoltarea societitii chineze
dupi perioada de reformi si deschidere, sau capiti un
aspect rigid, lectura devenind plictisitoare. Acesta este 13
gt1
motivul apariliei acestei serii de,,1-00 de cdrfi despre
O
.\J
O China" (e diqi e bilin gvi chinez d / englezi), ab ordAn d
.ry
>< domenii precum literatura, istoria, arta, limba gi scri-
,E- erea, situafia lirii, zone de interes g.a. Am ales 100
de subiecte reprezentative pentru fiecare domeniu,
incercAnd si facem o scurti prezentare a culturii chi-
neze prin intermediul unor ,,povesti" ugor de inleles.
Lucrarea este redactati in format bilingv gi poate
fi folositi pe scari largi atAt de citre prietenii striini
pentru a invifa limba chinezi gi a ne cunoagte cul-
tura, cit gi de citre tinerii chinezi, pe care ii ajutd si
vorbeasci intr-o englezi corecti despre cultura pro-
priei !dri, putAnd fi considerati o varianti de dialog
gi autocultivare.
Cartea de fafa este scrisi de tineri experfi in diverse
domenii, tradusi in limba englezi de traducitori cu o
indelungatd experienfi gi revizuitA de mai multe ori
de specialigti striini. Sperdm si fie bine primiti de ci-
titorii chinezi gi striini. Criticile sunt bine venite pen-
tru a indrepta neajunsurile acestei lucrdri.
Editura pentru predarea
limbilor striine gi cercetare
Ianuarie 2005
Litaroturo vacho
Inainte de aparilia cuvAntului scris, muzica gi dan-
surile erau acompaniate de balade gi mituri transmise
pe cale orale. Literatura chinezi igi are inceputurile
aici. Baladele erau aparitii spontane in viata oameni-
lor. in timpurile strivechi nu existau metode pentru
a le consemna gi a le pistra, prin urmare acestea dis-
pireau in scurt timp, fdri urmi. Astizi le putem doar
deduce existenta pebazacirfilor din vechime in care
apar insemniri despre unele balade. Se presupune ci
sunt foarte vechi, fiind in majoritate reconstituite
mult mai tdrziu. Baladele din ,,Cartea cAntecelor"
(Shijing) sunt cele mai timpurii scrieri care pot fi da-
tate cu exactitate. Din acest punct de vedere, influenta
mitologiei antice asupra literaturii chinezegti este gi
mai evidenti.
Din cdrtile clasice care s-au transmis pdniazi,aflem
numele a numerosi zei gi faptele lor, ceea ce atestd in
mod evident ci oamenii din vechime au creat nume-
roase legende gi mituri. Spre deosebire de miturile
Greciei antice, mitologia chinezd nu a fost sistematizati
gi literaturizatl,, regisindu-se fragmentar in diverse
\3o
cirfi. De exemplu, un mit cu o uriagd influenfi pre-
O
-v
O cum ,f,u cel Mare stivilegte puhoaiele" (DaYuzhi shui)
"cq trebuie ciutat in mai multe cirfi strivechi pentru a
2L avea o imagine generale. Acest mit este versiunea chi-
t-
nezeascd a potopului, spunAnd in linii mari povestea
unei mari deversiri de ape in vechile timpuri. Gun,
tatil lui Yu, furi de la impiratul Cerurilor,,pimAntul
spornic" (xirang,pdmAnt care cregte de la sine) cu care
vrea sd opreasci puhoaiele de api (asemenea faptei
lui Prometeu din mitologia greaci), insi egueazi gi
este ucis. Yu merge pe urmele tatilui siu, infruntAnd
numeroase greutefi gi in cele din urmi izbindind in
lupta cu inundafiile. Spre deosebire de povestea bi-
blici a lui Noe care agteapti in Arci iertarea lui Dum-
nezeu, mitul chinezesc al potopului are firi indoiali
o nuanfi romantici, de eroism.
Miturile Chinei antice au stimulat ulterior irnagi-
nalia scriitorilor si le-au oferit material de creafie,
acest spirit romantic transmiqAndu-se apoi neconte-
nit in operele literare. Cu toate acestea insi, in gene-
ral vorbind, miturile Chinei nu au o influenfi asupra
literaturii la fel de persistenti in timp precum cea a
miturilor Greciei antice asupra literaturii europene.
Ccrr[acr c6n locolor
Confucius (551 i. Hr. - 479 i. Hr.) spunea: ,,Daci nu
studiezi Stihurile, cum vei sti si te exprimi potrivit?"l.
Degi Confucius adresa intrebarea contemporanilor sii,
prima antologie de poezii a Chinei, ,,Cartea cdntecelor"
(Shijing)2, ocupi in mod incontestabil un loc impor-
tant in cultura traditionald milenari a Chinei.
Potrivit consemndrilor istorice, Confucius este cel
care a compilat gi a dat formd,,Cir!ii cAntecelor", ceea
ce reflectd in fapt deosebita apreciere a oamenilor fali
de acest mare infelept, insi nu gi realitatea. ,,Cartea
cAntecelor" reuneste 305 creatii apirute intr-un in-
terval de aproximativ jumdtate de secol, de la incepu-
tul dinastiei Zhou de Apus (secolul al Xl-lea i. Hr.),
pind la mijlocul Perioadei Primdverilor si Toamnelor
(secolul al Vl-lea i. Hr.). Aceste cintece au fost com-
pilate gi strAnse laolalta de-a lungul timpului, proba-
bil de citre muzicienii de la curtea dinastiei Zhou
1
Confucius, Analecte, trad. de Florentina Visan, Bucuresti,
Humanitas, L996, 318 pag. (n. trad.)
2
Carteapoemelor Shi Jing, trad. Mira si Constantin Lupeanu,
w
Editura Albatros, Bucuresti, 1985 (n. trad.)
eo (1045 i. Hr. - 256i. Hr.). Mai multe dovezi arati ci
c)
obligatorie pentru cirturarii chinezi din vechime si Nr
t_.
-g \-'
O maestrul Confucius citea o ,,Cartea cAntecelor" care avAnd o influenli firi margini asupra literaturii de cl
:--i
.\J
..q
nu se deosebea prea mult de ceea ce citim noi astiz| mai tirziu. Spre deosebire de poezia occidentali care C'
t_,
.F, ,,Cartea cAntecelor" este formati din trei pirfi, gi isi are originile in poemele mitice si eroice, majorita- ,C:
< anume ,,frrd' sau ,,cAntecele impiraqilor", ,yA" sau tea creatiilor din ,,Cartea cAntecelor" sunt lirice qi re- Qr
..-l
N,
,,odele" si ,,songl'sau ,,imnurile", fiind inifial versurile flecti lumescul, punAnd bazele tradiqiei poetice din L.

unor cAntece. in linii mari, ,ya" cuprinde cAntece din literatura chinezd' Pornind de la acest fapt, unii aca-
-r:
<J'
r\l
teritoriile guvernate direct de cdtre dinastia Zhou, fiind demicieni sunt de pirere ci limba chinezi este cea )rfl
t_,
in numdr de 105, ,,songi'confine cAntece dedicate ritu- mai potriviti pentru scrierile lirice, ceea ce contine =i
rfl
alurilor religioase si comemorative gi sunt in numir de un sAmbure de adevir. L-,
sl
40, iar ,,frnd' este impirliti in 15 pirfi reprezentind ::l
r!
q-'
creafii populare din cele 15 teritorii ale Chinei, in total t-.
160 de cAntece. Degi in acele vremuri doar cAntecele
,,yA" erar) considerate adevirata muzici, privind din
perspectiva actuali, cAntecele ,,frnd'sunt mai pline de
culoare gi au o mai mare valoare artistici. Aceste po-
eme populare, provenind in principal de pe cursul Flu-
viului Galben, din provincia Shaanxi pAni in provincia
Shandong, au fost culese si prelucrate de citre muzici-
enii de la curte. ,,Cartea cAntecelor" a pistrat in unele
versuri invinuiri aduse guvernirii intunecate sau expre-
sii indrAznele ale iubirii dintre berbat si femeie. Acest
fapt dovedegte un anume grad de toleranfi al clasei
conducitoare fafi de ereziile care se abiteau de la cu-
rentul principal de gAndire al epocii. Confucius spunea:
,,in Cartea Stihurilor trei sute de poeme sunt. Le pot
cuprinde pe toate intr-un rAnd: de la Calea cea dreapti
si nu te abali nici micar cu un gAnd."3
Ulterior, ,,Cartea cAntecelor" a fost considerati
una dintre clasicele confucianiste, devenind o lecturi

18 3 2
Vezi nota
 politice, diplomatice si militare din perioada Primd- \-'
L-.
\')
q-r
verilor si Toamnelor. Relatind marile evenimente, :l
*gJ
,,Comentariul lui Zuo" incearcd totodati sd descrie C,
t_,

detalii pline de viali 9i adiugi o puternici coloraturi .c:

ficlionali faptelor istorice. Consemna rea rdzboaielor Qr
.*t
q-,
indeosebi este demni de remarcat. L,
I:
l-/
?roza istoricd era-Qin ,,Stratagemele Statelor Combatante" prezinti stra-
tegiile grupurilor de presiune din perioada Statelor
r{,
)f\-l
L_,
*J
Combatante. Degi nu este sistematici si completi pre-
cum o carte istorici, numirul mare al discursurilor L-,

reproduse contureazd personalititile remarcabile ale

::
r!,
N)
Ficfiunea din China antici este reprezentati inde- lobbyigtilor intr-o manieri realisti, precum si mireala (_,
IL
osebi de povestirile istorice, influenla acestei litera- perioadd istorici a Statelor Combatante, cu luptele ei f-

turi fiind evidenti qi in ceea ce privegte tehnicile pentru supremafie. Limbajul creeazd.o atmosferi hiper-
narative. Aparilia acestui fenomen specific poate fi bolici si molipsitoare, cu inalt nivel literar, exercitAnd
atribuitd bogatelor scrieri istorice din perioada pre- o influenti directi asupra formirii teoriilor argumen-
mergitoare dinastiei Qin. tative de mai tArziu.
Dintre povestirile istorice pre-Qin,,,Comentariul
luiZuo" (Zuo zhuan) si ,,stratagemele Statelor Comba-
tante" (Zhan guo ce) se apropie cel mai mult de litera-
turi. Din punct de vedere al confinutului, ,,Comentariul
lui Zuo" pune accentul pe consemnarea faptelor isto-
rice, in timp ce ,,stratagemele Statelor Combatante"
se concentreazaindeosebi pe spunere.
,,Comentariul lui Zuo" consemneazd, peste doui
sute de ani de istorie, respectiv perioada cuprinsi in-
tre secolul al VIIIlea i. Hr. gi secolul al V-lea i. Hr. gi
este prima lucrare narativi de mari dimensiuni din
istoria Chinei, ilustrAnd tehnici narative de exceplie.
Printr-o atenti seleclie Ei organizare a materialului
istoric vast gi complicat, cartea descrie limpede gi in
culori vii cauzele gi efectele complicatelor conflicte
 qir
i. Hr. - 479 i. Hr.)s, Mozi (cca 470 i. Hr - 391 i. Hr.), r_
Mengzi (372i. Hr. - 289 i.Hr.), Zhuangzi (360 i. c-,
3
-El
Hr.? -280i. Hr.?) 6, Xunzi (cca 310 i. Hr. - 215i.Hr.)? C,
t-,
si Han Fei (cca 279 i.Hr. - 233 i. Hr.), ale cdror scrieri L,

le poarti in general numele, sunt reprezentativi pen- 5

Scri arila rncrrilor inlelepli
Perioada Primiverilor gi Toamnelor a cunoscut nu-'
meroase riLzboaie gi instabilitdli sociale. Vremurile
tulburi dau nagtere adesea unor spirite mirefe, tot a9a
precum mediile potrivnice formeazi caractere excep-
fionale. in aceasti perioadi, in China igi fac aparilia o
pleiadi de cirturari remarcabili. Fiecare cu propriile
idei politice, acegtia igi dau silinla si ofere solufii sta-
bile gi de durati pentru haosul social gi problemele din
viala oamenilor. Ei scriu cirfi, se angajeazi in dezba-
teri firi sfArgit, ducAnd la formarea unei atmosfere
ideologice si academice extrem de dinamice. Spre de-
osebire de vorbiria goali a academicienilor de mai
tdrziu,aceqtia igi concentrau aten{ia asupra realitiqilor
sociale. Degi realizirile lor sunt nesemnificative in so-
cietatea vremurilor in care au triit, ideile 9i operele lor
exerciti o foarte mare influenli asupra Chinei de
mai tirziu.LaoZi(cca57'Li. Hr. - ?)a, Confucius (551
a
Tradus in limba romAni de Dinu Luca, Cartea despre Dao 9i
putere, Editura Humanitas, 1"993, 320 pag. giLao Zi, Cartea des-
preTao givirtulile sale,traducere de $erban Toader, Editura $ti-
22
infifici, col. Bibliotheca Orientalis, Bucuresti, 1999. (n. trad.)
.*i
s)
tru aceasti perioadi. Operele lor expun in majoritate
_r:
<-'
opiniile politice, argumentele filosofice si etice ale au-
torilor, avAnd o argumentatie puternici gi tehnici de
rtl
)cfl
t_.
scriere destul de inchegate. in acelagi timp, combini :i
fi:t
diferite tipuri de retorici, ducAnd la formarea unei L-,
N,
bogate game de stiluri. Unii academicieni sunt de pd-
::
c\:1
\-l
rere ci varietatea de forme si stiluri din proza antici r*,
ryL
atinge apogeul in perioada Statelor Combatante. Este t-.
o exagerare, insi scriitorii de mai tirziu au aflat fird
indoiali o importantd sursi de inspiratie in scrierile
marilor intelepfi.
Una dintre trisiturile proeminente ale acestui gen
deprozieste faptul ci autorii lor nu se sprijini numai
pe ralionamente logice gi pe speculatii abstracte pentru
a-gi susfine punctele de vedere, ci folosesc un mare
numir de alegorii, metafore si alte elemente figurative,
cu o puternici forld persuasivi si lirism. Unul dintre
motive este probabil faptul ci inlelepfii au ca preocu-
pare ultima viata oamenilor, nu rationamentele abs-
tracte gi aga-zisa ,,misiune a cerului". Elementele de
lirism sporesc sensul literar gi valoarea artistici a
s Tradus in limba romAni de Florentina Vigan, Analecte,
llumanitas, 1996, 318 pag. (n. trad.)
6
Tradus in limba romAni de Luminila Bilan qi Tatiana Segal,
Zhuangzi - Cdldtorie liberd, Editura Humanitas , 2009, 357 pag.
7
Tradus in limba romAni de Luminila Bdlan, Xun Zi - Calea
23
y,uverndriiideale,Editura Polirom, 2004, 350 pag. (n. trad.)
eo operelor, ducAnd la nagterea tradifiei lirice din proza
O
-v
O de mai tdrziu. Sigur ci scrierile acestor mari inlelepfi

x
.ru

ry-
au avut o influen{i majori pentru posteritate indeo-
sebi prin reflecqiile filosofice nepieritoare. Ideea con-
e_
fucianisti de ,,intrare in lume" (ru shi) gi cea daoisti
de ,,iegire din lume" (chu shi) au devenit pirti insepa-
rabile ale gAndirii gi culturii milenare ale Chinei.
ConFucius si,,fincr laclolo"

Confucius (551 i. Hr. - 479 i. Hr.) s-a niscut in

perioada Primdverilor si Toamnelor in localitateaZouyi
din statul Lu (actualul Qufu din provincia Shandong).
Este fondatorul $colii Confucianiste si un mare gAn-
ditor si pedagog. incepAnd din dinastia Han, confuci-
anismul ocupi timp indelungat o poziqie dominanti
in ideologia societitii chinezesti, inriddcinAndu-se
profund in mentalul colectiv si devenind o parte inte-
granti a natiunii chineze. Prin urmare, cei care spun
ci marele Confucius a avut o influenti majori asupra
culturii chinezesti nu exagereazd.deloc. La fel ca alte
numeroase personalititi marcante din istoria omeni-
rii, Confucius s-a confruntat cu numeroase greutdfi,
strimutindu-se in repetate rAnduri, ceea ce face ca
viata lui si fie in evidentd opozifie cu faima fare sea-
min de care se bucuri postum. Totugi, canonizarea
lui de citre conducitorii si cirturarii de mai tArziu nu
este intocmai ceea ce gi-a dorit.
Se spune ci maestrul Confucius a avut peste 3.000
de discipoli, dintre care s-au distins 72. ,,Analectele" 25