Cursul Nr.

2
Controlul fitosanitar al culturilor şi produselor agricole

Agricultura este unul dintre cele mai periculoase sectoare de activitate la nivel
global, fiind asociată la fel ca zootehnia, cu un risc crescut de afecţiuni în rândul
muncitorilor. Alături de afecţiunile prin rănire care apar la fermieri prin folosirea
utilajelor, mânuirea îngrăsămintelor naturale şi artificiale a diverselor substanţe
chimice, inclusiv a pesticidelor, continuă să fie asociate cu răniri, boli şi chiar
decese în fermele moderne. Utilizarea la scară mondială a diferitelor grupuri de
pesticide duce la contaminare încrucişată şi la expunere intenţionată/neintenţionată,
aproape toţi oamenii fiind în mod inevitabil expuşi.
Organismele dăunătoare cum ar fi: agenţii patogeni ai bolilor, dăunători,
buruieni, pe parcursul activităţii vitale în cadrul lanţurilor trofice, hrănindu-se
totodată cu diferite părţi ale plantelor agricole şi din flora spontană, dereglează
echilibrul lor funcţional, exprimându-se prin diminuarea cantităţii şi calităţii
recoltelor agricole, reducând considerabil productivitatea plantelor de cultură. Pe
parcursul evoluţiei îndelungate, plantele de cultură, fiind ameliorate în direcţia
sporirii productivităţii, au devenit mai sensibile şi vulnerabile la acţiunea
organismelor dăunătoare, decât rudele îndepărtate din flora spontană.

Dezvoltarea comerţului şi schimbul de produse vegetale, mai ales cu

material săditor, au favorizat considerabil răspândirea organismelor dăunătoare,
lucru care a dus la extinderea permanentă a arealului de răspândire a agenţilor
patogeni ai bolilor, dăunătorilor şi buruienilor. În acest moment, este greu de
conceput obţinerea recoltelor mari fără utilizarea mijloacelor profilactice şi
curative de protecţie a plantelor, care includ măsuri complexe de diminuare a
impactului organismelor dăunătoare: legislative şi de carantină fitosanitară,
ameliorare şi implementare a soiurilor rezistente, agrotehnice, de prognoză şi
avertizare.

Este necesar ca specialiştii să controleze din punct de vedere fitosanitar

culturile, să cercetaze cu atenţie plantele, ţinând seama de patogeneza bolilor care
ar fi posibil să se întâlnească într-o anumită perioadă, apreciind corect frecvenţa şi
intensitatea atacului, calculând gradul de atac şi eventual pagubele.

1
 Pentru asigurarea compatibilităţii legislaţiei naţionale cu aquis-ul
Uniunii Europene în domeniul fitosanitar, respectiv Directiva 2009/128/CE
a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 au fost
publicate  Legea nr. 63 din 21 martie 2013 privind aprobarea OUG nr.
34/2012 pentru stabilirea cadrului instuţional de acţiune în scopul utilizării
durabile a pesticidelor pe teritoriul României  și Hotărârea nr. 683 din 4
septembrie 2013 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind
diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor
în vederea  reducerii riscurilor şi a efectelor acestora asupra sănătăţii
umane şi a mediului, inclusiv prin promovarea gestionării integrate a
dăunătorilor şi a unor abordări şi tehnici alternative, cum ar fi metode
nechimice alternative pentru pesticide.

Tratamentele fitosanitare în culturi se vor face doar cu produse de

protecţie a plantelor omologate în Romania, de calitate şi care provin din
ambalaje cu indicaţii clare privind conţinutul şi natura lor, este recomandarea
specialiştilor fitosanitari.

În combaterea agenţilor de dăunare din culturile agricole o importanţă

deosebită o are în primul rând evaluarea stării fitosanitare a culturilor. În baza
evaluării făcute, corelată cu condiţiile climatice existente, faza fenologică a
plantelor şi biologia agenţilor de dăunare identificaţi, se stabileşte schema de
tratament şi momentul aplicării, informează Autoritatea Naţională Fitosanitară.

Tratamentele fitosanitare foliare ale culturilor agricole au un rol însemnat în

dezvoltarea plantelor, deoarece contaminarea acestora determina încetinirea
proceselor metabolice ale plantei şi în cele din urmă scăderea cantitativă şi
calitativă a producţiei. Se recomandă efectuarea de tratamente fitosanitare
preventive în scopul reducerii surselor de infecţie în vederea evitării pierderilor
economice.

În pomicultură la speciile seminţoase (măr, păr, etc.) se recomandă

efectuarea tratamentelor pentru combaterea: foculului bacterian (Erwinia
amylovora), rapănului (Venturia inaequalis), făinării (Podosphaera leucotricha),
moniliozei (Monilinia fructigena), gargariţei florilor de măr (Anthonomus
pomorum), iar pentru speciile sâmburoase (prun, cireş, vişin, cais, piersic, nectarin,

2
etc.) se recomandă tratamente pentru combaterea: moniliozei (Monilinia laxa),
deformării frunzelor (Taphrina deformans), etc.

Fluctuațiile de temperatură, umiditatea relativă a aerului, roua, densitatea

mărită a plantelor/m2,  fertilizarea excesivă cu azot, cultivarea de soiuri sensibile
constituie factori care favorizează apariția bolilor foliare în culturile de cereale
păioase.Astfel, la cerealele păioase (grâu, orz, etc.) se recomandă tratamente
fitosanitare pentru combaterea fuzariozei, făinării, septoriozei, ruginilor şi
dăunătorilor (afide, ploşniţa cerealelor-adulţi hibernanţi).

La rapiţă se vor efectua tratamente pentru combaterea următorilor dăunători:

gândacul lucios (Meligethes aeneus), gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus napi),
etc.

Culturile înfiinţate cu seminţe tratate cu neonicotinoide sunt intens

monitorizate, luându-se toate măsurile pentru eliminarea oricăror riscuri care să
afecteze familiile de albine şi mediul înconjurător.Parcelele insamantate cu
samanta tratata vor fi marcate cu placute de avertizare.

Însămânţarea se va efectua cu semănători dotate cu echipamente care să

asigure reducerea riscului (deflectoare), respectând buna practică agricolă.
După însămânţare, în momentul controlului, nu trebuie să se depisteze sămânţă
tratată neîncorporată în sol.

1. MĂSURI ORGANIZATORICE urmăresc evidenţa, dinamica şi

avertizarea bolilor prin:

- identificarea agenţilor patogeni, determinarea ariei lor de răspândire, a

densităţii atacului (evidenţa);

- stabilirea procesului de creştere sau descreştere în timp a atacului

agenţilor patogeni în perimetrul ariei de răspândire (dinamica);

- stabilirea cu precizie a apariţiei agenţilor patogeni în perioada următoare

şi pe un teritoriu dat (prognoza):

- stabilirea timpului optim pentru aplicarea tratamentului (avertizarea).

3
 Aceste măsuri trebuie să fie susţinute şi completate prin măsuri stricte de
control şi carantină fitosanitară, care urmăresc preîntâmpinarea introducerii în ţară
a paraziţilor primejdioşi şi a răspandirii lor din regiuni infestate în regiuni
necontaminate.

Procesul de producţie în agricultură este deosebit de complex şi depinde de

o serie de factori narurali, tehnici, economici şi sociali.

Agricultura intensivă nu este posibilă fără reconsiderarea posibilităţilor de

luptă integrată împotriva bolilor şi dăunătorilor, mai ales în perspectiva dezvoltării
schimburilor de produse vegetale şi material biologic pe plan internaţional, care
pot facilita înmulţirea dăunătorilor şi agenţilor patogeni din culturi.

În cadrul măsurilor de carantină fitosanitară sunt cuprinse toate acţiunile

care se întreprind cu scopul de a preîntâmpina răspândirea fitoparaziţilor periculoşi
pe noi teritorii precum şi localizarea acestora pe teritoriile pe care se găsesc, până
la lichidarea lor.

Aplicarea măsurilor de control fitosanitar şi carantină se efectuează prin

Inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi prin inspectoratele vamale. Sunt
supuse controlului fitosanitar culturile de câmp, livezile, plantaţiile viticole,
pepinierele, serele, silozurile, depozitele. Normele de executare a controlului
fitosanitar diferă pentru fiecare agent patogen în parte, ele fiind stabilite ştiinţific.

2. MĂSURI AGROFITOTEHNICE

Măsurile agrofitotehnice sunt cele mai vechi,fiind cunoscute şi sub

denumirea de măsuri culturale. Ca mijloc de luptă împotriva agenţilor fitopatogeni,
aceste măsuri acţionează prin:

- modificarea condiţiilor de mediu înconjurător, pentru a le face

nefavorabile dezvoltării agenţilor fitopatogeni şi favorabile pentru duşmanii
naturali ai acestora;

- sporirea şi fixarea rezistenţei plantelor faţă de atacul paraziţilor, prin

aplicarea de măsuri agrotehnice corespunzătoare;

4
 - direct asupra agenţilor fitopatogeni, împiedicând dezvoltarea acestora în
vederea combaterii lor.

Printre măsurile agrofitotehnice mai importante, putem enumera: sistemul

de lucrare a solului, alegerea terenului, asolamentul, aplicarea îngrăşămintelor,
irigarea culturilor, recoltarea, selecţionarea, creşterea şi cultivarea de soiuri
rezistente şi igiena culturilor.

3. METODE SI MIJLOACE FIZICO -MECANICE

În general aceste mijloace prezintă un caracter curativ, sunt economice,

simple şi majoritatea se pot aplica cu uşurinţă in practică.

Mijloace fizice. Ca agenţi fizici de dezinfectare, în combaterea bolilor la

plante, se folosesc: temperatura – căldura, lumina solară, iradierea (cu raze X,
gama, beta, infraroşii, ultraviolete), electricitatea.

Termoterapia seminţelor şi a materialului de plantat. Dezinfectarea termică

a seminţelor se bazează pe termosensibilitatea diferită a seminţelor plantelor şi a
agenţilor fitopatogeni. Temperatura şi timpul de tratat sunt astfel alese încât să
ducă la distrugerea agenţilor patogeni, fără să afecteze facultatea germinativă a
seminţelor.

Tratamentul termic se poate aplica:

- pe cale umedă (cu apă caldă la diferite temperaturi, în funcţie de plantă

şi agentul patogen);
- pe cale uscată (folosind aerul cald).

Dezinfectarea termică a seminţelor pe cale umedă a fost rezolvată ştiinţific

încă din 1887 de către Jensen şi preconizată pentru combaterea tăciunelui zburător
la cereale, în trei faze: I=4 ore la 28-30 o C pentru a activa miceliul din boabele
infectate; II=10 minute la 51-52o C pentru distrugerea miceliului; III=1-2 minute în
apa rece (şocul termic sporeşte eficacitatea tratamentului, urmat de zvântarea
seminţelor la umbră).

Mijloacele mecanice se folosesc pentru a înlătura unii paraziţi de pe

suprafaţa plantelor bolnave şi a îndepărta anumite părţi ale plantelor bolnave
(chirurgie vegetală ).

5
 Plantele perene, arborii şi arbuştii conservă an de an în scoarţă agenţi
patogeni sub formă de miceliu sau spori. Dintre metodele mecanice de combatere
care se folosesc mai mult, amintim:

- eliminarea, prin tăieri a ramurilor bolnave sau uscate ca urmare a atacului

agenţilor fitopatogeni, dăunătorilor sau cauzelor fiziologice;

- extirparea tumorilor, a cancerelor deschise, a necrozelor, a paraziţilor

voluminoşi a unor plante parazite, precum şi a oricărui ţesut atacat;

- curăţirea trunchiului şi a ramurilor de scoarţă în curs de exfoliere, de

muschi şi licheni, de fructificaţii ale unor ciuperci;

- curăţirea scorburilor până la ţesutul sănătos; dezinfectarea şi umplerea lor

cu mortar, pentru consolidare. Aceste operaţii se execută în timpul repausului
vegetativ al plantelor, folosind diferite unelte, iar materialul rezultat – focar de
dăunători şi spori ai diferitelor ciuperci – se distruge prin ardere.

Distrugerea plantelor bolnave şi a gazdelor intermediare poate fi considerată

ca o măsură agrotehnică de combatere. Se aplică în cazul când atacul, prea avansat
face neeconomică combaterea pe altă cale, precum şi în cazul ciupercilor care în
ciclul evolutiv necesită două plante gazdă.

Pentru a obține producții mari și de calitate superioară, legumele necesită un

mare număr de tratamente fitosanitare. Dintre patogenii cei mai întâlniți în
legumicultură sunt: mana care îmbolnăveşte atât solano-fructoasele, cât și ceapa și
castraveții, alternarioza, pătarea albă și cafenie boli importante la tomate, făinarea
regăsită în special la cucurbitaceae (castraveţi, pepene, dovleac).

Pentru controlul tuturor acestor patogeni, compania X pune la dispoziția

utilizatorilor următoarele fungicide sistemice, de contact sau amestecuri de
principii active cu efect complementar (sistemic+contact):

Cultură Boală Produs Doză

 0.3-1.0l/
ardei gras păduchele verde KOHINOR 200SL ha
castraveți mană FOLPAN 80WDG 0.15%
castraveți mană MERPAN 50WP 0.20%
SHAVIT F72
castraveți mană WDG/WP 0.20%

6
 SHAVIT F72
castraveți făinare WDG/WP 0.20%
castraveți făinare BUMPER 250 EC 0.015%
castraveți făinare SHAVIT 250EC 0.5L/ha
castraveți solarpăianjenul roșu APOLLO 500 SC 0.04%
 0.3-1.0l/
castraveți solartrips KOHINOR 200SL ha
castraveți solarpăduchele verde MAVRIK 2 F 0.05%
Ceapă alternarioză BANJO 500 SC 0.04%
Ceapă mană BANJO 500 SC 0.04%
Ceapă mană FOLPAN 80WDG 0.15%
Ceapă mană MERPAN 50WP 0.20%
Ceapă trips MAVRIK 2 F 0.05%
Fasole antracnoză MERPAN 50WP 0.20%
SHAVIT F72
pepeni verzi alternarioză WDG/WP 0.20%
pepiniere afide MAVRIK 2 F 0.05%
1.6-2KG/
Tomate mană VINCARE 51,7 WG ha
Tomate mană FOLPAN 80WDG 0.15%
Tomate mană MERPAN 80WDG 0.15%
Tomate mană MERPAN 50WP 0.20%
Tomate pătare albă MERPAN 50WP 0.20%
Tomate pătare cafenie MERPAN 50WP 0.20%
SHAVIT F72
Tomate mană WDG/WP 0.20%
Tomate alternarioză ORIUS 35EW 0.05%
Tomate păianjenul roșu APOLLO 500 SC 0.04%
 0.3-1.0l/
Tomate trips KOHINOR 200SL ha
 0.3-1.0l/
Tomate molia miniera KOHINOR 200SL ha
păduchele verde al
Tomate solanaceelor MAVRIK 2 F 0.05%
Tomate musculița albă PYRINEX 48 EC 0.20%
 0.3-1.0l/
Varză păduchele cenușiu KOHINOR 200SL ha
Varză păduchele verzei MAVRIK 2 F 0.05%
Varză buha verzei MAVRIK 2 F 0.05%
Varză buha verzei PYRINEX QUICK 0,75-1 l/ha
7
Varză fluturele alb PYRINEX QUICK 0,75-1 l/ha
Vinete păianjenul roșu APOLLO 500 SC 0.04%
 0.3-1.0l/
Vinete gândacul de colorado KOHINOR 200SL ha

Pentru a obține o eficacitate maximă a tratamentelor fitosanitare, este

necesar ca acestea să se aplice în momentul când Pragul Economic de Dăunare
(PED) a fost depășit în cazul dăunătorilor, ori când condițiile agrometeorologice au
fost întrunite pentru declanșarea infecțiilor primare și secundare în cazul
patogenilor. Alternarea tratamentelor, utilizând Produse de Protecția Plantelor din
clase chimice diferite și cu mod de acțiune diferit, este o altă modalitate de creștere
a eficacității și de evitare a apariției formelor rezistente.

Fungicidele sunt compuși chimici biocizi sau organisme biologice utilizate

pentru a ucide sau a inhiba ciupercile sau sporii fungali. Ciupercile pot provoca
daune grave în agricultură, ducând la pierderi critice de randament, calitate și
profit. Fungicidele sunt utilizate atât în agricultură, cât și în combaterea infecțiilor
fungice la animale. Chimicalele folosite pentru a controla oomicetele, care nu sunt
ciuperci, sunt de asemenea denumite fungicide, deoarece oomicetele folosesc
aceleași mecanisme ca fungii pentru a infecta plantele. Fungicidele pot fi fie în
contact, translaminare sau sistemice.

Fungicidele pot fi fie în contact, translaminare sau sistemice. Fungicidele de

contact nu sunt preluate în țesutul vegetal și protejează numai instalația în care este
depus pulverizarea; fungicide translaminare redistribuie fungicidul de la suprafața
superioară a frunzei pulverizate pe suprafața inferioară, ne-pulverizată; fungicidele
sistemice sunt preluate și redistribuite prin intermediul vaselor de xilem. Puține
fungicide se deplasează în toate părțile unei plante. Unele sunt sistemice la nivel
local, iar unele se mișcă în sus. Cele mai multe fungicide care pot fi cumpărate cu
amănuntul sunt vândute sub formă lichidă. Un ingredient activ foarte frecvent este
sulful, prezent la 0,08% în concentrații mai slabe și până la 0,5% pentru fungicide
mai puternice.

8
 Fungicidele şi insecticidele de contact sunt produse de protecţie a plantelor
care împiedică apariţia bolilor şi atacul dăunătorilor, atâta vreme cât substanţa
acoperă planta. Protecţia oferită de un fungicid sau de insecticid de contact variază
între 7-14 zile, în funcţie de condiţiile meteo. După o ploaie, protecţia oferită de un
fungicid sau insecticid de contact dispare sau se diminuează drastic. Tratamentele
cu fungicide de contact devin inutile după instalarea bolii.

Insecticidele de contact sunt eficiente în cele mai multe dintre atacurile

dăunătorilor, cu excepţia dăunătorilor care prin modul lor de acţiune, sunt protejaţi
de contactul cu substanţa insecticidă - minatorii.

Insecte minatoare – fac parte din ordinul Lepidoptera, familia

Gracillariidae. Acestea atacă numeroase specii de plante. În general sunt mici, cu
anvergura aripilor intre 5 – 20 mm. Larvele, în funcţie de stadiul de dezvoltare,
prezintă aparat bucal pentru înţepat şi supt sau aparat bucal normal dezvoltat,
pentru a se putea hrăni cu ţesutul plantei atacate. Substanţa nu pătrunde în ţesutul
plantei. În condiţii meteo optime, asigură protecţie împotriva bolilor şi a
dăunătorilor. În anii ploioşi eficienţa tratamentelor este foarte redusă, iar acestea
trebuie repetate după fiecare ploaie.

Fungicide şi insecticide sistemice

Acţiunea fungicidelor şi a insecticidelor din această categorie nu se limitează

doar la suprafaţa plantei protejate. Penetrează ţesuturile plantei, oferind protecţie
de lungă durată, neafectată de condiţiile meteo, cu condiţia ca ploaia să nu cadă
imediat după tratament. Fungicidele sistemice blochează dezvoltarea bolilor, mai
ales dacă infecţia este în stadiul incipient. Insecticidele sistemice omoară toţi
dăunătorii care rod, înţeapă sau încearcă să sugă sucul celular din ţesutul plantei
protejate.

Protecţia împotriva bolilor şi a dăunătorilor este asigurată indiferent de

condiţiile meteo. Stopează infecţiile deja instalate, substanţa penetrând ţesuturile
plantelor, creând îngrijorări pentru sănătate. Fungicidele şi insecticidele sistemice
formulate cu o anumită substanţă activă nu pot fi utilizate decât numai pentru 2-3
tratamente în sezon. În caz contrar apare fenomenul de rezistenţă la pesticide a
bolilor şi dăunătorilor, tratamentul cu respectivul insecticid/fungicid putând
deveni inutil.