control al afectiunilor cronice prevenibile [11].

Din punct de vedere al costurilor determinate de ingrijirile de sanatate, datele statistice la

nivel mondial indica pentru anul 2006 depasirea valorii de 4000 miliarde $ (sursa datelor:
Medistat), iar pana in anul 2020 se preconizeaza ca cifra sa atinga valoarea de 10000 miliarde $
[2].
Luand in considerare gravitatea acestor afectiuni din punct de vedere medical, morbiditatea
specifica prin boli cronice si povara bolii pentru sistemele sanitare si societate in general, se
impune necesitatea gasirii unor solutii noi, revolutionare, care sa aduca o rezolvare cat mai
eficienta acestor probleme de sanatate.
In prezent, nanomedicina este considerata nu numai o posibila si promitatoare cale spre o
diagnosticare de certitudine, precoce si un tratament eficace, dar si o cale probabila de preventie
a acestor tipuri de boli.
 
CONCEPTE
Nanomedicina poate fi definita ca reprezentand aplicatia nanotehnologiei in domeniul
sanatatii, a ingrijirilor de sanatate, diagnosticului si tratamentului bolilor, in scopul mentinerii
si/sau imbunatatirii starii de sanatate a populatiei utilizand cunostinte despre organismul uman la
nivel molecular, precum si instrumente/structuri la scala nanometrica (in sistemul de masurare
metric nanometrul reprezentand o miliardime dintr-un metru).
In acest scop, sunt exploatate proprietati fizice, chimice si biologice ale materialelor la scala
nanometrica, proprietati adesea noi sau imbunatatite, iar nanostructurile rezultate (nanoparticule
sau nanodispozitive) avand aceeasi dimensiune ca si entitatile biologice pot interactiona mai
rapid la nivel biomolecular, atat la suprafata, cat si in interiorul celulei [1].
Consiliul Medical al Fundatiei Europene pentru Stiinta (CMFES) defineste nanomedicina ca
fiind stiinta si tehnologia diagnosticarii, tratarii si prevenirii bolii si traumatismelor, a reducerii
durerii, a mentinerii si imbunatatirii sanatatii umane prin folosirea instrumentelor si cunostintelor
despre organismul uman la nivel molecular. De asemenea, CMFES identifica cinci discipline
principale ale nanomedicinei: instrumente analitice; nanoimagistica; nanomateriale si nano-
dispozitive; noi metode terapeutice (inclusiv farmaceutice); aspecte legate de clinica medicala,
toxicologie, etica si reglementari ale domeniului specific de activitate [3].
Nanomedicina cauta, deci, sa furnizeze, in viitorul apropiat, instrumentele si dispozitivele de
cercetare si practica, utile in clinica medicala, fapt ce ar putea revolutiona modul actual de
gandire (preventie si diagnosticare) si actiune (terapii aplicate) in domeniul medical, cu
preponderenta in sfera de influenta a bolilor cronice degenerative.
Cu toate ca aplicatiile nanotehnologiei in medicina par a fi relativ recente, o parte dintre
structurile si dispozitivele nanometrice cu care opereaza nanomedicina clinica dateaza de cateva
decenii. Astfel, lipozomii au fost descrisi in 1965, primul sistem polimeric de nano-particule in