Să se proiecteze un redresor trifazat în punte complet comandată care să

alimenteze o sarcină cu următoarele date nominale :

Pentru un i = 21 dat

Tensiunea nominală U N = 220 + 7i = 367 V

Curentul nominal I N = 50 + 10i = 260 A
Temperatura mediului ambiant Θ A = 40°C
Redresorul trebuie să suporte o sarcină previzibilă de 1.5* I N =390A timp de
t 2 = 5 + i = 26s

Proiectul va cuprinde:
1) Schema, funcţionare, scheme de undă pentru unghiurile de comandă
α = 45° şi α = 135° ;
2) Calculul mărimilor caracteristice ;
3) Alegerea şi verificarea (în regim staţionar şi intermitent) a elementelor
semiconductoare;
4) Dimensionarea protecţiilor la scurtcircuit şi suprasarcină;
5) Dimensionarea protecţiilor la supratensiuni (externe şi de comutaţie).

Pentru a exista curent prin sarcină în orice moment trebuie să se afle în

conducţie un tiristor de pe partea pozitivă (1,3,5) şi unul de pe partea negativă de pe
faze diferite, rezultând deci că unghiul de conducţie al fiecărui tiristor e de 2π/3
radiani sau 120°, din acest motiv tensiunea redresată e constituită din arce ale
tensiunilor de linie.
Ca principiu de comandă pentru modificarea tensiunii medii la ieşirea
tiristorului, tiristoarele se comanadă cu întârziere variabilă, care exprimate în radiani
se numesc unghiuri de comandă α faţă de punctul de comutaţie natural. Punctul de
comutaţie natural reprezintă momentul în care acesta e polarizat pozitiv şi ar intra în
conducţie dacă ar fii diodă.
Pentru prima amorsare a schemei şi funcţionarea în regim de curent neântrerupt
fiecărui tiristor i se aplică pe lângă impulsul principal (defazat cu α faţă de punctul de
comutaţie natural) încă un impuls numit secundar aflat în urmă cu π/3 faţă de cel
principal şi deci sincron cu impulsul principal al următorului tiristor.

1
 ◄ Figura 1

▲ Figura 2

Valoarea medie a tensiunii redresate fără a considera comutaţia sau mersul în

gol :
T
1
T ∫0
Ud = u d dt

2π +α
π
3 2U S sin
1 6 cos α
Ud =
π π
∫ 2U S sin ωtdωt = ..... =
π
+α
3
3 6
π
2U S sin
Ud = 6 cos α
π
6

2
U d = U do cos α
U d max = U do cos αmin = (1.02 ≈ 1.05)U N
π
2U S sin
6 cos α = (1.02 ≈ 1.05)U ⇒
π min N

6
π
2U S sin
6 cos α = (374.34 ≈ 385.35)
π min

6
π
2U S sin
6 cos α = 378 ⇒
π min

6
U d max = 378V

α min = 11 ⇒
π
378 ⋅
2U S = 6
π
sin cos α min
6
3.14
378 ⋅
2U S = 6 = 391.5292 ⇒
1
⋅ 0.9816
2
U S = 285.151V

Valoarea maximă a tensiunii de linie :

U b = 2U S = 391.5292V

Valoarea efectivă a curentului prin secundarul transformatorului:

3
 T π
1 2 1 2
T ∫0 π ∫0
Ia = i a d ω t = ia dω t =

 2π
 I d ⇒ 0 → 3
ia = 
 0 ⇒ 2π → π
 3
2π
1 3
1 2π 2
= ∫ I d dω t = I d = Id
2

π 0
2π 3 3
2
Ia = Id = 260 ⋅ 0.8164 ⇒
3
I a = 212.289 A

Valoarea medie a curentului printr-un tiristor :

π +α π +α
1 1 1 2π I d
I TAV = ∫
T π +α
it dt =
2π π
∫I d dωt = I d
2π 3
=
3
+α
3 3

Id I 260
I TAV = = N = = 86.666 A
3 3 3
I TAVcat ≥ k SI I TAV
V Dcat ≥ k SU U b
V Rcat ≥ k SU U R

 (2.5 ÷ 3) ventilatie naturala

k SI = 
 ≅ 1 ventilatie fortata
 (1.5 ÷ 2.5) elemente comandate in curent
k SU = 
 (1.2 ÷ 1.5) elemente comandate in tensiune

4
  (2.5 ÷ 3)ITAV = (216.666 ÷ 259.998) ventilatie naturala
ITAVcat ≥ kSI ITAV = 
 ≅ ITAV = 86.666 ventilatie fortata
Se va alege I TAV pentru ventilaţie forţată I TAV = 86.666 A

 (1.5 ÷ 2.5)U b = (567 ÷ 945) in curent

VDcat ≥ k SUU D = 
 (1.2 ÷ 1.5)U b = (453.6 ÷ 567) in tensiune

In urma I TAVcat şi V Dcat se va alege un tiristor de 200A cu 800V.

Conform graficului se va determina PT ca fiind pierderile din tiristor :

▲ Figura 3

Pt = 1.1 ⋅ PT = 1.1 ⋅ 90
Pt = 99
T jad − θ A
RThCK + RThKA ≤ − RThJC
Pt

5
 Din datele de catalog rezultă că RThJC = 0.116Ω şi se va folosi în formula de mai
sus ştiind că T =125 C şi ca θ A = 40  C .
jad


125 − 40
RThCA ≤ − 0.116
99
RThCA ≤ 0.742Ω

In raport cu RThCA se va alege o valoare a lui R pentru care cu ajutorul

graficului următor se va alege lungimea radiatorului. Se va alege RThCA = 0.233Ω .

▲ Figura 4

6
 ▲ Figura 4

In urma graficului s-a aratat ca L=60mm.

Având în vedere că RThCA = 0.233Ω si din datele de catalog RThJC = 0.166Ω se va
calcula temperatura joncţiunii astfel :
T j −θ A
RThCA + RThJC ≤
Pt
T j − 40
0.233 + 0.166 ≤
99
T j ≥ 79.5 C


7
 Se vor calcula pierderile totale in regim tranzitoriu pentru :
PT (1.5 I TAV , Π,120°) ≅ PT (130, Π,120°) .
2 2

Din figura 3 se va alege si PT . 2

PT2 = 180
Pt2 = 1.1 ⋅ PT2 = 1.1 ⋅180 = 198

Variaţia temperaturii joncţiunii va fii dată de relaţia :

Tj = θA + Ptm ⋅ RThJA + ( Pt 2 − Ptm )( z ThJC t2

+ z ThCA t2
)
t2

Unde :

θ A = 40°C

Pt1 ⋅ t1 + Pt2 ⋅ t 2
Ptm =
t1 + t 2
unde t1 = 1000 s pentru ventilaţie forţată, t 2 = 26 s .
121 ⋅ 1000 + 198 ⋅ 26 121000 + 5148
Ptm = =
1000 + 26 1026
Ptm = 122.951

RThJA = RThJC + RThCA = 0.116 + 0.23 = 0.346Ω

z ThJC t2 se va determina din graficul următor :

8
 ▲Figura 5
z ThCA t2 se va calcula din figura următoare:

▲Figura 6

T j = 40 + 122.951⋅ 0.346 + (198 − 122.95)(0.12 + 0.04) = 40 + 42.541 + 75.05 ⋅ 0.16

t2

T j = 94.541°〈 125°
t2

9
 Protecţia tiristoarelor la scurtcircuit

Pentru efectuarea celor 3 verificări necesare se parcurge următorul algoritm :

1) Se calculează curentul de scurtcircuit :

I efN 260
I SC = = = 2600 A
u SC 0.1
u SC - tensiunea nominală de scurtcircuit a transformatorului de alimentare sau
echivalenta acesteia u SC = (0.05 ÷ 0.12) valori sensibil mai mari decât la un
transformator de construcţie obişnuită.

2) Se determină grafic integrala de curent a siguranţei :

I SC 2600
I 2 ⋅ t sig = f ( )= f( ) = 2 ⋅ 10 4
I NS 260

10
 ▲ Figura 7

3) Se determină un coeficient de corecţie a integralei de curent în funcţie de

tensiunea reală de funcţionare :
k = f (U N ) = 0.42

11
 ▲ Figura 8

4) Se calculează valoarea reală a integralei de curent a siguranţei :

I 2 ⋅ t sig real = k ⋅ I 2 ⋅ t sig = 0.42 ⋅ 2 ⋅10 4
I 2 ⋅ t sig real = 8400
5) Se determină timpul total de funcţionare al siguranţei :
t 2 = f ( I SC ) ≤ 10ms
t 2 = 7.2ms

▲ Figura 9

6) Se dă un coeficient de corecţie a integralei de curent a tiristorului care e dată

în catalog pentru 10 ms :

k1 = f (t 2 ) ≤ 1
k1 = 0.86

12
 ▲ Figura 10

7) Se corectează integrala de curent a tiristorului

I 2 ⋅ t Th real = k1 ⋅ I 2 ⋅ t Th = 0.86 ⋅135000

I 2 ⋅ t Th real = 116100

8) Se face verificarea :

I 2 ⋅ t sig real ≤ I 2 ⋅ t Th real

8400 ≤ 116100

9) Se determină tensiunea maximă de arc :

U real = f (U N )
U real = 650V

13
 ▲ Figura 11

10) Se face verificarea :

U MA ≤ V DRM (V RRM )
650 ≤ 800

11) Se determină un coeficient de corecţie a curentului de şoc al tiristorului

care e dat în catalog pentru 10ms :
k 2 = f (t 2 ) ≥ 1
k 2 = 1.05

14
 ▲ Figura 12

După întreruperea unui circuit tiristorul îşi poate pierde pentru un timp parţial
sau total capacitatea de blocare în sens direct, asta înseamnă că imediat după
întreruperea circuitului tiristorul se poate comporta ca o diodă. Pentru a nu se produce
acest lucru se lucrează cu valorile cele mai mici ale lui k 2 .

12) Se corectează curentul de şoc :

I TSM real = k 2 ⋅ I TSM
I TSM real =1.05 ⋅ 5.2k
I TSM real = 5.46kA

13) Se determină curentul limită al siguranţei :

I ls = f ( I SC )
I ls = 3.5kA

▲ Figura 13

14) se face verificarea :

15
I ls ≤ I TSM real

3.5kA ≤ 5.46kA

Dimensionarea protectiilor la supratensiuni

1) Se alege un coeficient de siguranta k s =1.3 ÷1.5

k s =1.4
2) Tensiunea maxima inversa
V RRM 800
U TM = = = 571.42
ks 1.4
3) Tensiunea maxima inversa in unitati relative
U TM 571.42
uTM = = = 1.4594
Ub 391.5292
4) uTM = f (c)
Din grafic va rezulta c=1

▲ Figura 14

5) r0 = f (c) = f (1) ⇒ r0 = 1.3Ω

6) R = r0 ⋅ RB

16
 UB
RB =
I RR
 di 
I RR = 2 ⋅ Qsg ⋅  T 
 dt 
diT
= ω ⋅ I k max
dt
I dN
I k max =
k δ ⋅ u SC
1
kδ = = 0.707
2
I dN = I N = 260 A
260
I k max = = 3677.51A
0.707 ⋅ 0.1
ω = 2 ⋅ π ⋅ f = 2 ⋅ 3.14 ⋅ 50 = 314( s −1 )
diT
= ω ⋅ I k max = 314 ⋅ 3677.51 = 1154738.33 A / s = 1.154 A / µs
dt
 di 
Qsg = f   = f (1.154) = 175µC
 dt 

▲ Figura 15

17
  di 
I RR = 2 ⋅ Qsg  T  = 2 ⋅ 175 ⋅ 1.154 = 20.097 A
 dt 
U 391.5292
RB = B = = 19.48Ω
I RR 20.097
R = r0 ⋅ R B = 1.3 ⋅ 19.48 = 25.326
C = c ⋅ CB
Lk
CB =
R B2
U S ⋅ u sc 285.151 ⋅ 0.1 28.5151
Lk = = = = 0.0002469
2 ⋅ ω ⋅ I dN 1.41 ⋅ 314 ⋅ 260 115455.28
0.0002469
CB = = 0.6 µF
19.48 2
C = c ⋅ C B = 1 ⋅ 0.6 = 0.6 µF

7) Rcat ≤ R
C cat ≥ C
Rcat ≤ 25.326Ω ⇒ Rcat = 22Ω
C cat ≥ 0.6 µF ⇒ C cat = 1µF
 L 2   0.0002469 
PR =  C ⋅ U b2 + k ⋅ I RR  ⋅ f = 1 ⋅ 10 −6 ⋅ 391.5292 2 + ⋅ 20.097 2  ⋅ 50
 2   2 
PR = (0.1532 + 0.0498) ⋅ 50
PR = 10.15W

Se va alege o rezistenta de tip RBP(R)-6016-C

18
 Protectia la supratensiuni provenit din retea

2 ⋅ S N ⋅ i10
C1 ≥
n f ⋅ ω(VRRM2
− U b2 )
U 1N = U S = 285,151
I dN 260
I 1N = = = 150.3
3 3
SN = n f ⋅U 1N ⋅ I 1N = 3 ⋅ 285.151 ⋅150.3 = 128.6 KVA
i10 = 0.027
2 ⋅128574.58 ⋅ 0.027 6943.027
C1 ≥ = = 0.0000151
3 ⋅ 314 ⋅ (800 − 391.52 ) 942 ⋅ 486712.09
2 2

C1 ≥ 15.1µF
C1 = 22 µF
Lσ 0.0002469
R1 = 2 =2 = 6.7Ω
C1 22 ⋅10 −6
R1 = 7.6Ω
PR1 = R1 ⋅ I 2 = R1 ⋅ (U N ⋅ ω ⋅ C1 ) 2
PR1 = 7.6(367 ⋅ 314 ⋅ 22 ⋅10 −6 ) 2
PR = 48.847W
1

19