Despre resursele acvatice din Moldova

Ca şi în alte foste republici ale
Uniunii Sovietice procesul de
instituire a unui stat independent este
anevoios şi îndelungat. Pe parcursul
ultimului deceniu, Republica
Moldova a suferit mari schimbări. A
avut loc restructurarea sectorului de
servicii, agricol şi cel al gospodăriei
municipale care a afectat puternic
sectorul resurselor acvatice -
fundamentul principal de viaţă al ţării.

Statul a alocat mijloace foarte mici pentru evidenţierea resurselor acvatice

atât cantitativă cât şi calitativă.

La momentul actual nu este întotdeauna clar la ce se referă  şi cui sunt supuse

obiectele acvatice.

Din punct de vedere legal, majoritatea rezervoarelor de apă mari sunt 

administrate de concernul de stat "Apele Moldovei", iar o mulţime de iazuri
şi rezervoare de apă mici nu aparţin nimănui sau se află într-o proprietate
privată neoficializată.

Până în 1990 cel mai mare consumător de apă a fost irigarea. Acum irigarea
în ţară  aproape lipseşte.

Actualmente progresează rapid aprovizionarea populaţiei din oraşe şi din

sate  cu apă, care se bazează pe sursele acvatice subterane şi apele râurilor
Nistru şi Prut.

Un sondaj al bazinelor hidrografice pentru a identifica factorii care

influenţează formarea apelor reziduale nu a fost făcut în ultimii 30-40 de ani.

În ultimele decenii, nimeni nu au fost sistematizate observaţiile privind apele

de scurgere a Moldovei şi definite caracteristicile canalelor ale râurilor şi
rezervoarelor mari.

Până în prezent, există o incertitudine în privinţa resurselor acvatice ale

Republicii Moldova , care este calitatea apei în raioane şi în întreaga ţară.

Instituţiile financiare internaţionale efectuează finanţarea proiectelor

specifice, sub pretextul de restabilire a proceselor ecologice, dar acestea nu
afectează procesele hidrologice - temelia tuturor celorlalte procese legate de
gestionarea apelor şi a regimurilor lor anuale şi multianuale.

Hidrologii Moldovei consideră că pentru ridicarea economiei, agriculturii şi

rezolvarea tuturor problemelor economice şi restabilirea proceselor ecologice
este necesar să se evalueze mai întâi resursele acvatice  disponibile din
Republica Moldova,  din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

La determinarea acestor probleme pot fi identificate aspecte negative legate

de resursele acvatice, care au un impact asupra ecologiei Mării Negre,
deoarece noi suntem la ultima etapă a căilor navigabile: Prut, Nistru şi Ialpug.

Neştiind regimului hidrologic şi hidrochimic modern al acestor râuri, noi nu

putem hotărî, în mod special, ce trebuie să întreprindem în vederea
îmbunătăţirii mediului înconjurător în regiunea noastră. Este necesar de a
efectua calculele referitor la echilibrul acvatic al râurilor Nistru şi Prut,
pentru ca în viitor să legalizăm utilizarea eventuală a resurselor acvatice de
Moldova, România şi Ucraina.

În opinia noastră, acest lucru poate fi efectuat în următoarele etape:

 Sondaj de recunoaştere a râurilor şi a rezervoarelor de apă în vederea

identificării factorilor care influenţează asupra formării apelor de
scurgere.
 Colectarea, analiza şi prelucrarea caracteristicilor hidrologice şi
factorilor care le determină;
 Definirea fluxurilor
locale şi
transfrontaliere ale
râurilor Nistru şi
Prut.
 Întocmirea unui
raport consolidat
privind definirea
fluxurilor de apă pe
teritoriul Republicii
Moldova cu
furnizarea hărţilor apelor de  scurgere, evaporărilor şi precipitaţiilor,
precum şi concluziilor şi a recomandărilor cu privire la utilizarea şi
evidenţierea resurselor acvatice.