Machine Translated by Google

SCALA DE STIME DE SINE ROSENBERG

Referin ă:

Rosenberg, M. (1965). Societatea și imaginea de sine a adolescentului. Princeton, NJ: Princeton

University Press.

Descrierea măsurii:

O scară de 10 articole care măsoară valoarea de sine globală prin măsurarea sentimentelor
pozitive și negative despre sine. Se crede că scara este unidimensională. La toți itemii se răspunde folosind
un format de scară Likert în 4 puncte, de la total de acord până la total dezacord.

Rezumate ale unor articole conexe selectate:

Gray-Little, B., Williams, VSL și Hancock, TD (1997). O analiză a teoriei răspunsului la item a Scalei de stima de
sine Rosenberg. Buletinul Personalității și Psihologiei Sociale, 23, 443-451.

Scala Rosenberg Self-Esteem, un instrument de auto-raportare utilizat pe scară largă

pentru evaluarea stimei de sine individuale, a fost investigată folosind teoria răspunsului la item.
Analiza factorială a identificat un singur factor comun, spre deosebire de unele studii anterioare
care au extras separați factorii de încredere în sine și de autodepreciere. Un model unidimensional
pentru răspunsurile la itemi gradate a fost potrivit datelor. Un model care constrângea cei 10 itemi
pentru a egala discriminarea a fost pus în contrast cu un model care permitea estimarea liberă a
discriminărilor. Testul de semnificație a indicat că modelul neconstrâns se potrivește mai bine
datelor - adică cei 10 itemi ai Scalei de Stima de sine Rosenberg nu sunt la fel de discriminatori și
sunt diferențiat.
legate de stima de sine. Modelul de funcționare al itemilor a fost examinat în raport cu conținutul
lor și sunt oferite observații cu implicații pentru validarea și dezvoltarea viitoarelor instrumente de
personalitate.

Baumeister, RF, Campbell, JD, Krueger, JI și Vohs, KD (2003). Stima de sine ridicată cauzează
performanțe mai bune, succes interpersonal, fericire sau stiluri de viață mai sănătoase? Știința
psihologică în interes public, 4, 1-44.

Rezumat – Stima de sine a devenit un cuvânt de uz casnic. Profesorii, părinții, terapeuții

și alții și-au concentrat eforturile pe creșterea stimei de sine, pornind de la premisa că
stima de sine ridicată va provoca multe rezultate și beneficii pozitive—
o presupunere care este evaluată critic în această revizuire.

Evaluarea efectelor stimei de sine este complicată de mai mulți factori. Deoarece mulți oameni
cu stima de sine ridicată își exagerează succesele și trăsăturile bune, punem accent pe măsuri
obiective ale rezultatelor. Stima de sine ridicată este, de asemenea, o categorie eterogenă,
cuprinzând oameni care își acceptă sincer calitățile bune împreună cu indivizi narcisici, defensivi și
îngâmfați.

Măsuri de raportare personală pentru cercetarea iubirii și compasiunii: stima de sine

Machine Translated by Google

Corelațiile modeste dintre stima de sine și performanța școlară nu indică faptul că stima de sine ridicată
duce la performanțe bune. În schimb, stima de sine ridicată este parțial rezultatul unei bune performanțe
școlare. Eforturile de creștere a stimei de sine a elevilor nu s-au dovedit a îmbunătăți performanța școlară
și uneori pot fi contraproductive. Performanța la locul de muncă la adulți este uneori legată de stima de
sine, deși corelațiile variază foarte mult, iar direcția de cauzalitate nu a fost stabilită. Succesul ocupațional
poate crește stima de sine, mai degrabă decât invers.

În mod alternativ, stima de sine poate fi de ajutor numai în anumite contexte de muncă. În general,
studiile de laborator nu au reușit să constate că stima de sine cauzează o bună performanță a sarcinii, cu
excepția importantă că stima de sine ridicată facilitează persistența după eșec.

Oamenii cu o stimă de sine înaltă pretind că sunt mai simpatici și mai atractivi, că au relații mai bune
și că fac impresii mai bune asupra celorlalți decât oamenii cu stima de sine scăzută, dar măsurile
obiective deconfirmă majoritatea acestor convingeri. Narcisiștii sunt fermecați la început, dar tind să-i
înstrăineze pe alții în cele din urmă. Stima de sine nu s-a dovedit a prezice calitatea sau durata relațiilor.

Stima de sine ridicată îi face pe oameni mai dispuși să vorbească în grupuri și să critice abordarea
grupului. Leadership-ul nu provine direct din stima de sine, dar stima de sine poate avea efecte
indirecte. În comparație cu persoanele cu stima de sine scăzută, cei cu stima de sine ridicată manifestă un
favoritism mai puternic în grup, ceea ce poate crește prejudecățile și discriminarea.

Nici stima de sine ridicată, nici scăzută nu este o cauză directă a violenței. Narcisismul duce la o
agresiune crescută ca răzbunare pentru mândria rănită. Stima de sine scăzută poate contribui la
exteriorizarea comportamentului și a delincvenței, deși unele studii au descoperit că nu există efecte
sau că efectul stimei de sine dispare atunci când alte variabile sunt controlate. Cele mai mari și cele mai
scăzute rate de înșelăciune și agresiune se găsesc în diferite subcategorii ale stimei de sine ridicate.

Stima de sine are o legătură puternică cu fericirea. Deși cercetarea nu a stabilit în mod clar
cauzalitatea, suntem convinși că stima de sine ridicată duce la o fericire mai mare. Stima de sine scăzută
este mai probabil decât mare să ducă la depresie în anumite circumstanțe. Unele studii susțin ipoteza
tampon, care este că stima de sine ridicată atenuează efectele stresului, dar alte studii ajung la concluzia
opusă, indicând că efectele negative ale stimei de sine scăzute sunt resimțite mai ales în vremurile
bune. Alții consideră că stima de sine ridicată duce la rezultate mai fericite, indiferent de stres sau alte
circumstanțe.

Stima de sine ridicată nu îi împiedică pe copii să fumeze, să bea, să se drogheze sau să se angajeze în
relații sexuale timpurii. În orice caz, stima de sine ridicată încurajează experimentarea, ceea ce poate
crește activitatea sexuală timpurie sau consumul de alcool, dar, în general, efectele stimei de sine sunt
neglijabile. O excepție importantă este că stima de sine ridicată reduce șansele de bulimie la femei.

În general, beneficiile stimei de sine ridicate se împart în două categorii: inițiativă sporită și sentimente
plăcute. Nu am găsit dovezi care să stimuleze stima de sine (de

Măsuri de raportare personală pentru cercetarea iubirii și compasiunii: stima de sine

Machine Translated by Google

interven ii terapeutice sau programe colare) determină beneficii. Descoperirile noastre nu susțin
eforturile continue pe scară largă pentru a crește stima de sine, în speranța că aceasta va favoriza în sine
rezultate îmbunătățite. Având în vedere eterogenitatea stimei de sine ridicate, laudele fără discernământ
ar putea la fel de ușor să promoveze narcisismul, cu consecințele sale mai puțin dezirabile. În schimb, vă
recomandăm să folosiți laudele pentru a crește stima de sine ca o recompensă pentru comportamentul
dezirabil din punct de vedere social și pentru auto-îmbunătățirea.

Ciarrochi, J., Heaven, PCL, & Fiona, D. (2007). Impactul speranței, al stimei de sine și al stilului de
atribuire asupra notelor școlare ale adolescenților și asupra bunăstării emoționale: un
studiu longitudinal.

Am examinat caracterul distinctiv a trei variabile de „gândire pozitivă” (stima de sine, speranța
de trăsătură și stilul de atribuire pozitiv) în prezicerea notelor viitoare de liceu, ajustarea
evaluată de profesor și rapoartele elevilor cu privire la stările lor afective. Șapte sute optzeci și
patru de elevi de liceu (382 de bărbați și 394 de femei; 8 nu și-au indicat sexul) au finalizat
măsurătorile Timp 1 ale capacității verbale și numerice, gândirea pozitivă și indici ai bunăstării
emoționale (afect pozitiv, tristețe, frică, și ostilitatea) și Time 2 măsoară speranța, stima de sine
și bunăstarea emoțională.
Modelarea coeficienților aleatori pe mai multe niveluri a arătat că fiecare variabilă de
gândire pozitivă a fost distinctă în anumite contexte, dar nu în altele. Speranța a fost un
predictor al afectului pozitiv și cel mai bun predictor al notelor, stilul de atribuire negativ a fost
cel mai bun predictor al creșterii ostilității și fricii, iar stima de sine scăzută a fost cel mai bun
predictor al creșterii tristeții. De asemenea, am constatat că tristețea la momentul 1 a prezis
scăderi ale stimei de sine la momentul 2. Rezultatele sunt discutate cu referire la importanța
gândirii pozitive pentru construirea rezilienței.

Scară:

Instrucțiuni

Mai jos este o listă de afirmații care se referă la sentimentele tale generale despre tine. Vă rog

indicați cât de puternic sunteți de acord sau dezacord cu fiecare afirmație.

1. În general, sunt mulțumit de mine.

Complet de acord De acord Dezacord Dezacord

2. Uneori cred că nu sunt bun deloc.

Complet de acord De acord Dezacord Dezacord

3. Simt că am o serie de calități bune.

Complet de acord De acord Dezacord Dezacord

4. Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea celorlalți oameni.

Complet de acord De acord Dezacord Dezacord

5. Simt că nu am prea multe de ce să fiu mândru.

Complet de acord De acord Dezacord Dezacord

6. Cu siguranță mă simt inutil uneori.

Măsuri de raportare personală pentru cercetarea iubirii și compasiunii: stima de sine

Machine Translated by Google

Complet de acord De acord Dezacord Dezacord

7. Simt că sunt o persoană de valoare, cel puțin pe un plan egal cu ceilalți.
Complet de acord De acord Dezacord Dezacord
8. Mi-aș dori să pot avea mai mult respect pentru mine.

Total de acord De acord Dezacord Dezacord

9. Per total, sunt înclinat să simt că sunt un eșec.
Complet de acord De acord Dezacord Dezacord
10. Iau o atitudine pozitivă față de mine.
Complet de acord De acord Dezacord Dezacord
Punctajul:
Punctele 2, 5, 6, 8, 9 sunt punctate invers. Dați „Sunt în dezacord” 1 punct, „Nu sunt de acord” 2 puncte,
„Sunt de acord” 3 puncte și „Sunt de acord” 4 puncte. Suma scorurile pentru toate cele zece itemi. Păstrați
scorurile pe o scară continuă. Scorurile mai mari indică o stimă de sine mai mare.

Măsuri de raportare personală pentru cercetarea iubirii și compasiunii: stima de sine