Dreptul transporturilor L.NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.Generalitati Activitatea de transport poate fi definiti ca fiind un sistem complex constituit din mijloace tehnice specifice. utilaje, cdi de comunicatie, ete., ce reprezint4 infrastructura, deservite de un personal specializat si destinate deplasarii in timp si spajiu a persoanelor si bunurilor, Definita astfel, nofiunea de transport are in vedere actiunea de stramutare a unei persoane sau a unui Iueru ceea ce presupune un mijloc necesar deplasatii si bunuri/persoane supuse deplasarii. Aceastit acceptiune, oarecum limitata, a notiunii de transport exclude din preocupatile dreptul ‘ransportului deplasarea imaginii ori a sunetului la distanfa, ca si transportul prin conducte ori furnizarea energiei de orice fel, acestea nefiind subsumate nofiunii de transport cu care opereazai dreptul transporturilor. De asemenea, dreptul transporturilor nu are in vedere transportul corespondentei scrise $i transportul coletelor de o anumita greutate, care desi sunt deplasate cu mijloace conventionale de transport, excluderea lor este consecinfa faptului ed raportul juridic nu este stabilit direct cu transportatorul, ci cu serviciile de posta puse la dispozitia publicului din ie. ratiuni so Prin urmare, dreptul transporturilor cuprinde ansamblul de norme juridice care reglementeazi activitatea profesionala desfisurata de transportatori, cu vehicule corespunzitoare, Pentru a deplasa, pe baze contractuale gi in condifiilegale, persoane si/sau bunuri. Astfel, ~ _ subjectele de drept sunt pe de o parte, transportatorii (operatorii de transport), iar pe de alta parte clienjii (beneficiari }. fie calitori (pasageri) persoane fizice, fie expe destinatari de bunuri; - orice transport consta in esenta intr-o prestare de servicii specifice, exccutate cu scopul de @ deplasa de a locul de pomire la locul de sosire pasageri sau bunuri, cu vehicule corespunzatoare, in conditii de siguranta deplin. Activitatea astfel desfisurata are caracter comercial, fiind organizata pentru realizarea de profit.Dreptul transporturilor 2. Clasificarea transporturilor Clasificarea si enumerarea prealabila a felurilor de transporturi are ca scop, pe de o parte, sd ofere tabolul general al transporturilor, iar pe de alta parte s& delimiteze materia care urmeazii a fi studiata in continuare. Un prim criteriu de clasificare il constituie obiectul transportului efectuat de transportator. Din acest punct de vedere distingem intre transporturi de bunuri (mérfuri) si transporturi de persoane. Transporturile de mérfuri sunt, sub aspect cantitativ gi valoric, cele mai importante din punet de vedere economic. Dupi modul de transport, transporturile pot fi: tansporturi feroviare, rutiere, navale, acriene, Dupa itinerariul parcurs in interiorul sau dincolo de granijele statului, distingem intre transport inter si internagional Dupa modalitatea de executare transporturile pot fi transporturi efectuate de unul sau mai multi transportatori, in acest din urma caz putind fi succesiv (efectuat de doi sau mai multi transportatori care utilizeazi acelasi mod de transpot) sau combinat (efectuat de transportatori care utilizeaz moduri de transport diferite) in functie de interesul social: transport in interes public ce se executa de ‘operatori de transport licentiati in condigiile legi gi in temeiul unui contract de transport si transport in interes folosul agentilor economici in vederea realizarii scopului lor sau transport in interesul propriu personal realizat de persoanele fizice cu autovehiculele proprietate person 3. Principii comune aplicabile tuturor categoriilor de transport Fiecare mod de transport prezint& anumite particularitaji determinate de caracterul propriu al caii al mijlocului de transport utilizat care impun reglementari distincte. in acelasi timp, toate categoriile de transport au acelasi obiect de activitate ceea ce i unitare aplicabile intre determina existenga unor prineipii si reglementi tivitaqi de transport: ~ intreaga activitate de transport se desfasoara pe baza contractului de transport incheiat intre transportator si expeditor/edlator;Dreptul transporturilor - prin fncheierea contractului de transport se urmareste folosirea eficienté a mijloacelor de transport; ~ _ executarea transporturilor are caracter oneros; la activitatea de transport si-si indeplineasc& intocmai obligatiile - pentru ca participa care le revin, legea instituie raspunderea lor patrimoniala prin plata de penalititi, locatii si despagubiri. 4. Izvoarele dreptului transporturilor Dreptul comun al transporturilor il consti ind raporturile juridice je reglement&rile pr izvorite din contractul de transport cuprinse in Codul civil in Titlul IX ..Diferite contracte speciale” ~capitolul VIII intitulat “Contractul de transport’(art.1955-2008). Dispozitiile cuprinse in Codul eivil reprezinta izvorul de drept comun al contractului de ‘wansport si al regimului obligatiilor nascute din activitatea de deplasare de bunuri sau persoane. Includem in categoria izvoarelor comune si dispozitiile cuprinse in O.G. nr. 19/1997 privind transporturile, republicata, cu modi ulterioare, care stabileste normele generale aplicabile modurilor de transport rutier, feroviar, naval si aerian, componentele refelei de interes national si european incluse in acestea, precum si atribujiile si rispunderile autorit competente de reglementare, coordonare, control, inspectie si supraveghere cu privire la tatile de transport si la mijloacele de transport. Potrivit art. 2 O.G. nr. 19/1997, sistemul national de transport are caracter strategic, si are urmatoarele componente: con} lie parte integranta a sistemului economic $i soci = infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval si aerian, destinate desfaigurdrii d activitatilor de transport, activititilor conexe transporturilor si activititilor pi administrarea administrarea acestor infrastructuri; ~ _ mijloacele de transport, adica mijloace mobile destinate deplasarii pe o cale de comunicatie rutierd, feroviard, navala sau aerian’; - operatorii de transport, respectiv transportatori roméni sau strdini, care au acces egal si nediscriminatoriu la infrastructura deschisa accesului public; - _ sistemele de management al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie.Dreptul transporturilor Activitatea de transport este orientatai de obiectivele sistemului national de transport enumerate in art.3 O.G. nr.19/1997: = conectarea tuturor localitajilor la rejeaua nafionalai de transport; = asigurarea dreptului la libera circulajie a cetaenilor; + asigurarea liberei circulatii a bunurilor; ~ asigurarea efectuarii transporturilor care privese siguranja najional&; ~ asigurarea racordarii sistemului national de transport la sistemele internationale de transport; _ participarea la dezvoltarea economica si sociald a {ari Modurile de transport avute in vedere de ordonang’ (rutier, feroviar, naval, aerian, multimodal si combinat) sunt coordonate intro abordare multimodal de Ministerul ‘Transporturilor finand seama de capacitatile existente sau de cele prevazute pentru fiecare mod de transport si de promovarea unei dezvoltiri rationale a transporturilor combinate, cu respectarea reglementiilor specifice fiecdrui mod de transport. In afara reglementirilor cu caracter general exist si reglementari speciale aplicabile anumitor categorii de transporturi, dintre care enumerim exemplificativ urmatoarele: ‘Transporturi rutiere: ~ OG, nr.27/2011, privind transporturile rutiere, cu modificarile ulterioare; ~ Convenia referitoare 1a transportul international de mérfuri pe sosele (CMR), Geneva, 1956, ratificaté prin Decretul nr.45 1/1972. Transporturi feroviare: ~ 0.U.G, nr, 12/1998 privind transportul pe caile ferate roméne si Reorganizarea Societaj Ni ~ ©.G. nr.7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe caile ferate din nale a Cailor Ferate Romane, republicata, cu modificarile ulterioare: Romania, republicatd, cu modificarile ulterioare; - Conventia privind transporturile feroviare internationale (COTIF), Berna, 1980, ratificata prin Decretul nr. 10/1983, cu modificarile ulterioare; Transportul maritim: + O.G.nr, 42/1997 privind transportul maritim si pe caile navigabile interioare, repul cu modificarile ulterioare;Dreptul transporturilor = Conventia Natiunilor Unite privind transportul de marfuri pe mare, Hamburg, 1978, ratificata prin Decretul nr, 343/1981. ‘Transportul aerian: Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian; Conventia pentru unificarea unor reguli referitoare la transportul aerian international, Montreal, 1999, ratificata prin 0.G. nr.107/2000.Dreptul transporturilor I. CONTRACTUL DE TRANSPORT, REGLEMENTAREA iN CODUL CIVIL, 1.Nofiune.Natura juridiea Codul art,1955- 2008. Comparativ cu textele abrogate din Codul comercial care reglementau transportul de marfuri si reglementeaza cu caracter general contractul de transpot numai prin analogie erau considerate aplicabile transportului de persoane sub conditia compatibilitatii cu specificul acestuia, Codul civil reglementeazt in sectiuni diferite atét transportul de bunuri (art,1961-2001), cat si transportul de persoane si bagaje (art.2002-2008). Potrivit art.1955 Codul civil “prin contractul de transport, o parte, numiti transportator, se obliga, cu titlu principal, s& transporte o persoan sau un bun, dintr-un loc in altul, in schimbul unui pret pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se obliga si-1 pliteasca la timpul si la locul convenite” Din definitia legala rezulta urmatoarele: ~ _raportul juridie se stabileste intre transportator, pe de o parte, si pasager sau expeditor pe de alta parte; = Codul civil face referire gi la destinatarul marfurilor (bunurilor) desi acesta nu este parte in contract, Determinarea naturii juridice a contractului de transport are la baza analiza obligatiei fundamnentale ce incumba transportatorului, aceea de a deplasa bunul sau persoana de la punctul de pornire la cel de destinatie. Aceasta obligatie transportatorul si-o asuma in schimbul unui pret platit de pasager, expeditor sau destinatar, fiind astfel intrunite cele doud elemente specifice oricarui contract de prestiri de servieii, respectiv prestatia si remuneratia prestatiei. Transportatoral, prestatorul de servicii se bucura de independenta juridicd faa de cealalta parte contractanta, el nu este prepusul clientului, ci executa obligatiile asumate potri injelege sa-si organizeze propria activitate, suporténd consecinfele neexecutirii. Asemanator oricdrui contract de prestai de servicii gi contractul de transport este cu titlu oneros, remuneratia constituind cauza care il determina pe transportatorul prestator si aducii la indeplinire serviciul convenit (deplasarea marfurilor la destinatie).Dreptul transporturilor Transportul, fiind o specie a prestarilor de servicii prezinta unele caracteristici comune genului din care face parte: ~ _prestatorul de servieii (transportatorul) se bucura de independenfa juridica faa de cealalta parte contractanta, ef nu este prepusul clientului, ci executa obligatiile asumate potrivit modului in care infelege si-si organizeze propria activitate; ~ prestatorul de servicii (transportatorul) indeplineste contractul incheiat pe propriul rise suportind consecintele neexecutiirii. in acest sens, art. 1959 alin.1 C.civ. dispune “transportatorul nu poate exclude sau limita raspunderea sa decat in cazurile prevazute de lege”; ~ ¢a orice contract de prestari de servicii si contractul de transport este cu titly oneros, remunerajia constituind cauza care il determind pe prestator si aduca la indeplinire serviciul convenit. De altfel, daca analizim dispozitiile cuprinse in art. 1958 alin.2 C.civ referitoare la domeniul de aplicare observim c& dispozitiile rezervate contractului de transport din Codul civil nu se aplica transportului cu titlu gratuit decat in mod exceptional {n situatia in care transportatorul in cadrul activitatii sale profesionale infelege s& isi ofere in mod gratuit serviciile sale publicului. Pe ling trisiturile comune oricdrei prestiti de servicii, contractul de transport se \dividualizeaza prin caracteristici proprii: - Transportul este o activitate constind in deplasarea de persoane sau bunuri. in ‘materialitatea sa, transportul consti in deplasarea in spatiu a unor persoane sau bunuri, strmutarea analiziindu-se ca obligafie fundamental a transportatorului; - Transportatorul fatea ca pe o profesie de sine stititoare. Cerinja profesionalismului este un factor esential in definirea contractului de transport si se itatea profesional a de intemeiazi pe dispozitiile din Codul civil care se referd la acti transportatorului, Profesionalismul presupune repetabilitatea obisnuit’ a deplasari persoane sau de bunuri efectuata de intreprinderea in cauza; - Conducerea tehnick si comerciali a operatiunii apartine transportatorului Deplasarea de persoane sau bunuri fiind o activitate complex trebuie organizat’ si supravegheatd spre a se desfasura in conditii normale, sens in care, intreprinederea Prestatoare isi asuma atét gestiunea comercialé (selectarea personalului, dotarea cu ijloace de transport, asigurarea combustibilului), cat si gestiunea tehnica (elaborarea siDreptul transporturilor icarea corecta a nomativelor pentru parcurs, verificarea bunei stari de functionare a apli mijlocului de transport). Transportatorul exercit& gestiunea comercial si tehnica din proprie initiativa, sub autoritate personald si pe rispunderea sa. 2. Caretere juridice Contractul de transport este un contract numit, ceea ce se evidentiazd prin existenta dispozitiilor generale prevazute in Codul civil, precum si a reglementirilor speciale care privese diferitele categorii de transporturi. Contractul de transport de bunuri este un act juridie prineipal. Din punct de vedere economic, transportul reprezinté 0 activitate accesorie. De cele mai multe ori, contractul de transport este accesoriul necesar al unui contract de vanzare-cumparare, cfnd predarea bunului vandut se face in alt loc decat locul vanzatrii, Operatiunea de vanzare care implied transportul, constituie raportul fundamental, care se conjuga in mod necesar cu transportul, pentru ca marfurile sd ajunga la cumparator. Cu toate acestea, contractul de transport isi pastreazi autonomia, regimul tatea raportului juridie fundamental. Prin stu juridie nefiind influentat de existenfa sau valal urmare, din punct de vedere juridic, contractul de transport este un act juridic principal, ceea ce ‘inseamna cA ineficacitatea contractului de vanzare-cumpirare nu atrage si ineficacitatea contractului de transport, Contractul de transport are caracter autonom chiar daca din punct de vedere economic este legat de alte contracte. Contractul de transport este un contract sinalagmatic (bilateral). Fiind un contract sarcina parfilor contractante sinalagmatic da nastere la obligatii reciproce $i interdependente (art.1171 Cciv.). Specific acestui contract este faptul c& poate da nastere la obligatii si in sarcina destinatarului desi acesta nu este parte in contract. Find un contract sinalagmatic, contractul de transport produce efectele specifice contractelor sinalagmatice. Spre exemplu, anumite reglementati speciale cunose posibilitatea invocarii exceptiei de neexecutare. De asemene: privinfa suportirii riscului contractului, potrivit dreptului comun, riscul este suportat de debitorul imposibil de executat. in cazul contractului de transport, transportatorul mu mai poate obligatiei pretinde preul transportuluiDreptul transporturilor Contractul de transport este un contract cu titlu oneros, fiecare parte contractant& urmarind un echivalent, 0 contraprestatie in schimbul obligafiei asumate (art.1172 alin.1 C.civ.). Transportul se efectueaza in schimbul unui pref cel mai adesea prestabilit de transportator. Contractul de transport este un contract comutativ, existenfa si intinderea obligajiilor fiind ‘cunoscute din momentul incheierii contractului. Caracterul consensual sau real al contractului de transport. In ceea ce priveste natura consensual sau reali a contractului de transport de bunuri nu exist un punct de vedere unitar. Uni autori considera c& acest contract se incheie in momentul formarii acordului de voinga intre expeditor si transportator fri a fi necesar ca acesta si fie dublat de predarea mart transportatorului, in vedetea transportului. Alfi autori considera contractul de transport de bunuri tun contract real care nu poate lua nastere decdt prin predarea efectiva a bunurilor céitre transportator care poate si-si execute astfel obligatia principal asumata faa de expeditor si anume aceea de deplasare a bunurilor la destinatie, Contract de adeziune. De cele mai multe ori termenul de executare gi pretul nu poate fi negociat de parti, aspecte ce conduc Ia ideea unui contract de adeziune,Dreptul transporturilor Ill. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT 1.Pirti contractante in transporturile de persoane, contractul se incheie intre transportator si calator (pasager). in transporturile de bunuri, contractul de transport se incheie intre intreprinzatorul de transports expeditor, care apar in mod obisnuit ca subiecte ale contractului. Deci parti ale contractului de transport sunt pe de o parte transportatorul, iar pe de alta parte expeditorul, atunci cand se transport marfuri sau célatorul in cazul transportului de persoane, Principalul subject de drept al contractului de transport este intreprinderea care se angajeazii si efectueze deplasarea de persoane sau straimutarea de bunuri numita transportator. {in cazul in care transportul de bunuri se face in folosul unei alte persoane decit aceea a expeditorului, atunci apare si o alta persoand numité destinatar. Destinatarul desi nu este parte in contract, dobandeste anumite drepturi, motiv pentru care fundamentul juridie al pozitiei pe care o utii si explicatii variate in literatura de define in cadrul contractului de transport a generat dis specialitate. 8 poriti Juridica a destinatarului, cum ar fi spre exemplu teza gestiunii de afaceri in care se afirma ci Jn acest sens, au fost formulate mai multe teorii prin care si poatd fi expli transportatorul actioneaza in interesul destinatarului, flind considerat gerantul acestuia; - Cel mai adesea se sustine c& pozitia juridica a destinatarului poate fi explicata prin institutia Stipulatiei pentru altul- in cadrul acestei operatiuni, expeditorul este stipulant, transportatorul promitent, iar destinatarul tery beneficiar. Stipulatia pentru altul produce efectul de a crea numai drepturi in favoarea beneficiarului, nu si obligatii, pe cénd destinatarul poate avea atat drepturi, cit si obligati. in cazul stipulatiei pentru altul tertul beneficiar dobandeste drepturile sale din momentul incheierii contractului intre promitent si stipulant, pe cand in cazul contractului de transport, destinatarul dobandeste dreptul la eliberarea marfii numai din momentul cand bunul a ajuns ta destinatie si este pus la dispozitia sa, moment pang la care expeditorul are dreptul de a dispune de bun schimbandu- i destinatia prin contraordin. De asemenea, in practicd cel mai adesea in baza contractului de transport transportatorul este acjionat concomitent de expeditor si destinatar. Aceasta 10Dreptul transporturilor contravine institutiei stipulatiei pentru altul, conform cireia din momentul aderarii destinatarului la contractul de transport, expeditorul nu ar mai avea dreptul de a actiona pe transportator, deoarece prin primirea documentului de transport si a marfii de c&tre destinatar, acesta s-ar substitui expeditorului in ceea ce priveste valorificarea oriearui drept care deriva din contractul de transport. Pozitia juridicd a destinatarului prezinté ins& o certd originalitate care igi gaseste reflectare ‘mai apropiata in teoria potrivit cdreia destinatarul poate fi socotit ca titular de drepturi autonome niscute nemijlocit din contractul de transport. Destinatarul dobandeste aceste drepturi fafa de transportator ined de la incheierea contractului de transport, drepturi subordonate unui termen suspensiv si unei conditii rezolutorii. Astfel, drepturile destinatarului nu pot fi exercitate impotriva transportatorului inca de la data incheierii contractului de transport, ele fiind suspendate pana la sosirea marfii la locul de destinatie (termenul suspensiv). Pe de alta parte, expeditorul poate revoca drepturile destinatarului inlocuindu-I cu un alt destinatar, in timpul parcursului pe care il strabate incarcdtura (conditia rezolutorie). In toate situatiile, din momentul in care isi exercit€i drepturile nascute din contractul de transport, destinatarul devine subiectul anumitor obligatii. Spre exemplu, destinatarullui ti incumba obligatia de a suporta o parte din pretul transportului dacd exista o mentiune in acest sens in documentul de transport, sau in lipsa de stipulajie contrard obligatia de a efectua descdrcarea marti. 2.Conditii de validitate a) Conditii de fond Conditiile de fond ale contractului de transport sunt cele din dreptul comun prevazute in art.1179 C.civ., respectiv capacitatea de a contracta, consimfamantul partilor, un obiect determinat cit, cauza licita si morala, Capacitatea pirtilor in privinta capacitatii se aplica dispozitiile din dreptul comun. in cazul transportatorului persoand juridica, acesta trebuie si aiba ca obiect de activitate obignuitd transportul. in transportul de persoane capacitatea cilatorului este nesemnificativa, deoarece in mod frecvent minor id considerate acte marunte, ilizeaz& mijloace de transport in comun, asemenea transporturi creDreptul transporturilor Consimfamantul trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate prevazute in Codul civil. in materie de transport, atat oferta transportatorului, c4t si acceptarea cocontractantului prezinta unele particularitati. Astfel, transportatorul indeplinind un serviciu de interes general se afla in stare de oferta permanenta fata de public, care formeazi o entitate global, cu numar nedereminat de persoane care recurg la prestatiile acestuia. De reguli, transportatorul trebuie si dea curs oricarei cereri de a efectua un transport daca nu are un motiv intemeiat de refuz (art.1958 alin.3 Cyiv.). Acceptarea pe care o exprima cdlatorul sau expeditorul consti intr-o simpli adeziune, acestia fiind obligati de a respecta instructiunile transportatorului, transportatorului de a transporta Obiectul contractului de transport consti in prest bunul sau cAlitorul, Este nul contractul de transport care are ca obiect transportul unui lucru mposibil de executat sau transportul unui lucru pentru care exist o interdictie absolut. De asemenea, transportul trebuie s& fie determinat sau determinabil in elementele sale caracteristice ruta, si anume: obiectul ce urmeaza a fi transportat; statia de inciircare; stajia de destinati Cauza contractului este 0 conditie de validitate care trebuie s& indeplineasca condifiile din dreptul comun, b) Conditii de forma Contractul de transport se incheie de regula prin simplul acord de vointa al partilor, insi dovada incheierii lui se face prin inscris. Documentul in care se materializeazd contractul de transport poarta denumirea generic& de document de transport. clientelei formulare tipizate care in vederea usurarii incheierii sunt puse la dispozi urmeazi a fi completate si semnate de parti. Forma, conginutul si denumirea documentelor de transport variazd de la 0 categoria fa alta de transport: scrisoare de trisurd in transporturile pe cale ferata si fluviala, scrisoare de transport rutier, serisoare de transport aerian etc. in transportul de bunuri, documentul de transport se semneaza de expeditor si trebuie si cuprind + Mentiuni privind identitatea expeditorului, transportatorului si a destinatarului Transportatorul fiind parte principala in contract trebuie nominalizat deoarece numai in acest fel destinatarul va sti pe cine poate trage la rispundere in cazul in care bunul se picrde sau este avariat, Destinatarul este de asemenea mengionat, cu excepjia documentului la 2Dreptul transporturilor purtator, spre a inlesni transportatorului identificarea persoanei indreptiita si pretinds bunul; - Menfiuni privind bunurile transportate. In documentul de transport se precizeaza, natura, cantitatca, volumul sau masa si starea aparenti a bunului la predarea spre transport/caracterul periculos al bunului, daca este cazul; ~ Punetul de plecare si de destinatie. in document trebuie precizat punctul de plecare si de destinajie, intrucat obligatia principala a transportatorului consti in deplasarea bunurilor la locul stabilit potrivit intelegerii parqilor; ~ Locul si data de luare in primire a bunurilor. Aceasti mentiune este important deoarece lor asumate; determing momentul in care incepe in mod normal executarea obliga + Prejul si termenul transportului. Prequl este remunerafia cuvenité in schimbul prestatici cefectuate de transportator si depinde in principal de felul transportului, distanja parcursa, natura, dimensiunile si greutatea lucrului deplasat; - Documentele suplimentare care insofese transportul Pe lang’ mentiunile pe care in mod obligatoriu trebuie si le cuprind’ documentul de facultative cum ar fi transport, acesta mai poate cuprinde unele ment inerarul de parcurs, clauza penala, enumerarea altor documente care insofese transportul, Documentul de transport se intocmeste in trei exemplare, unul pentru transportator, unul pentru expeditor si al treilea insofeste bunurile. Documentul de transport dovedeste, pana la proba contrara, Iuarea in primire a bunului pentru transport, natura, cantitatea si starea aparenta a acestuia (art.1962 alin.3 C.civ.). 1BDreptul transporturilor IV.EFECTELE CONTRACTULUI DE TRANSPORT 1. Preciziri prealabile Efectele oricdrui contract constau in drepturile si obligatiile ce rezulta din acest contract. Executarea oricdrui contract de transport de bunuri prezinté anumite particularita ~ _ executarea propriu-zisi a contractului de transport este precedati de executarea anumitor obligatii ale transportatorului sau, dupa caz, ale expeditoruluis = pairjile contractului de transport au obligatii diferite in raport cu trei etape distincte separate in derularea contractului, respectiv locul de pornire, de-a lungul itinerariului (in cursul Colaborarea expeditorului la intocmirea documentului de transport, Expeditorul trebuie sa completeze si si predea transportatorului documentul de transport, precum $i celelalte documente necesare efectuarii transportului (art. 1961/1967 C.civ.) ~ Plata prefului. Prejul transportului se plateste de expeditor la predarea marfurilor dac& nu se prevede altfel prin contract sau lege speciala (art.1978 alin.1 C.civ.). Obligatiile transportatorului- inainte de a trece Ja parcurgerea itinerariului convenit, transportatorului fi revin urmatoarele obligati ~ _ Acceptarea cererii de transport, intrucét transportatorul se afl in stare permanenta de oferta de servicii adresate publicului trebuie in principiu si dea curs oricdrei cereri sau comenzi de a efectua un transport, daci nu are un motiv intemeiat de refuz (art.1958 alin.3 C.civ.). Simpla adeziune a expeditorului la conditiile prestabilite de transportator realizeaza consimpamantul contractual; + Procurarea unui mijloc de transport corespunzator. Transportatorul are obligatia sé garanteze indeplinirea cerinfelor tehnice din proprie inifiativa si independent de orice Verificare prealabila exercitati de cocontractant, intrucat de cele mai multe ori expeditorul hu este in masura si verifice starea mijlocului de transport. Momentul punerii la dispozitie ‘ mijlocului de transport gi locul unde se va face incaircarea marfii se stabilese prin contract; ~ Luarea in primire @ bunurilor de c&tre transportator. Data si locul acestei operagiun coincide cu data si locul convenit pentru predarea matfii de catre expeditor. - _ Incaircarea bunurilor in mijlocul de transport. Accasta obligatie incumba transportatorului numai daca partile s-au infeles in acest sens. In toate cazurile, transportatorul stabileste normele de incarcare si stivuire; ~ Eliberarea documentului de transport. Documentul de transport se intomeste in trei exemplare, cite unul pentru transportator si expeditor si altul care insofeste bunul transportat la destinatie. in lipsa documentului de transport, transportatorul trebuie si clibereze expeditorului la cererea acestuia o recipisa de primire a bunului, exceptie fcdnd transportul rutier de marfuri (art. 1962 alin.2 C.civ.). 15Dreptul transporturilor 3.Obligatiile pirtilor contractante in cursul deplasirii De cele mai multe ori deplasarea bunurilor (marfurilor) decurge in condijiile initial convenite, Exist insd situafii care influenteazi modul normal de desfisurare a transportului, cum ar fi, spre exemplu, schimbarea itinerariului sau ivirea unor imprejurati neprevaizute. Din aceste ituagii: motive trebuie s& distingem din punet de vedere a exceutarii obligatiei de deplasare tre ‘ransporturi efectuate in conditiile initial convenite; transporturi modificate; transporturi perturbate (impiedicari la transport) 3.1.Transporturi efectuate in condifiile inifial convenite Obligatiile expeditorului in aceasta faz8, expeditorul asteaptd ca transportatorul si-si indeplineasca obligatia principal (deplasarea bunurilor la destinatie), el neavand in principiu nici o obligatie. Prin exceptie, poate fi {inut sé puna la dispozitia transportatorului insotitori. insotirea marfii este obligatorie numai azul transportului de animale vii si a marfurilor vrac care nu se pot preda prin cAntarire sau nu pot fi recdntarite la destinayie, Obligatiile transportatorului ~ Obligatia de a transporta bunurile predate pentru transport pind la destinatie (art. 1968 Cciv.). in general, bunurile trebuie transportate in ordinea in care au fost primite, De la aceastii regula, exist& si excepyii, respectiv natura lucrurilor, cauza destinatiei ce 0 au bunurile, cazul fortuit sau forta major’; ~ Parcurgerea rutei prestabilite. Se exclude modificarea traseului prin voinga unilateral a transportatorului; ~ Respectarea duratei transportului. Transportul trebuie efectuat in termenul stabilit de parti Daca termenul in care trebuie efectuat transportul nu a fost determinat de pirfi, se fine seama de practicile statornicite intre parti, de uzantele apliocate la locul de plecare, sau in lipsa acestora se stabileste potrivit imprejurdrilor (art. 1969 C.civ.). = Conservarea bunutilor pand la destinajie. Aceasté obligatie rezulta din modul in care este reglementata rspunderea transportatorului pentru pierderi cantitative si calitative la 16Dreptul transporturilor bunurile transportate, Daca la destinatie se constati existenta unor vicii, cheltuielile ficute vor fi in sarcina transportatorului 3.2.Transporturi modificate Dispozitiile din Codul civil ingdduie in anumite conditii modificarea contractului de transport prin voinfa unilaterala a expeditorului exprimata printr-un act juridic numit contraordin, Temeiul juridic al acestei posibilitati rezulta din art.1270 C.civ. “Contractul valabil incheiat are valoare de lege intre parfile contractante. Contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul Partilor sau din cauze autorizate de lege”. Asemenea cauze autorizate de lege sunt: suspendarea transportului si contraordinul (art.1970 C.civ.) si dreptul de dispozitie ulterioara (art.1973 C.civ.). Suspendarea transportului si contraordinul (art.1970 C.civ.) - expeditorul poate suspenda transportul si cere restituirea bunurilor sau predarea lor altei persoane decat cea ‘menfionaté in documentul de transport ori poate dispune de bunurile transportate cum va crede de cuviina, in toate situatiile, modificarile contractului de transport pe care expeditorul le comun prin contraordin sunt obligatorii pentru transportator, expeditorul fiind obligat s& repare daunele pe care o asemenea maisura le poate cauza transportatorului. Dreptul la contraordin apartine expeditorului si poate fi exercitat din momentul in care expeditorul intra in posesia documentului de transport sau a recipisei de primire a bunurilor semnate de transportator, pana in momentul in care destinatarul cere predarea bunurilor. Potrivit art.1970 alin.2 Teza a Il-a C.civ., modificarile ce decurg din contraordin trebuie inscrise in documentul de transport sau in recipisa de primire a marfurilor sub o nou’ semnaturd a transportatorului. in completarea dispozifiilor prevazute in art. 1970 C. reglementeazii dreptul de dispozitie ulterioard (art. 1973 C.civ.). Expeditorul are dreptul prin dispozitie ulterioara scrisi, si retraga inainte de plecare bunul ce urma sa fie transportat, s& il retraga in cursul transportului, si amane predarea lui catre destinatar ori sé dispund inapoierea lui Ja locul de plecare, s& schimbe persoana destinatarului ori locul de destinatie sau si dispund o alti modificare a conditiilor de executare a transportului. in completarea dispozitiilor care ia expeditorului de a plati transportatorului cheltuielile si contravaloarea .), art.1973 alin.2 reglementeaza obliga daunelor care sunt consecinfa imediata a contraordinului (art.1970 alin. C. vDreptul transporturilor C.civ. prevede obligatia expeditorului de a plati transportatorului, dupa caz, pretul partii efectuate din transport, taxele datorate si cheltuielile pricinuite prin eexecutarea dispozifeiei ulterioare, instituite Precum si si il despigubeascd pentru orice paguba suferité. Art. 1973 alin.3 Cy , care completeaza dispozitiile referitoare la contraordin. principiul nedivizarii expedi Dreptul expeditorului de a modifica contractul de transport se stinge din momentul in care destinatarul igi manifesta vointa de a a-si valorifica drepturile ce rezulta pentru el din contractul de ‘transport (accept contractul sau bunurile transportate) sau de indata ce expeditorul a predat destinatarului duplicatul documentului de transport, Practie, din acest moment dreptul de a modifica contractul de transport apartine destinatarului (art. 1974 C.ciy. coroborat cu art,1977 Cciv. Potrivit art. 1975 C.civ., transportatorul poate refuza executarea contraordinului sau a dispozitiilor ulterioare daca: ~ _executarea dispozifiilor primite ar afecta grav activitatea sa; > cheltuielile suplimentare sunt mai mari decat valoarea bunului si nu sunt garantate prin contract; ~ executarea contraordinului sau a dispozitiei ulterioare nu mai este posibila. Indiferent de situatie, transportatorul are obligatia de a instiinfa persoana de la care a primit contraordinul/dispozitia ulterioara despre refuuz. 3.3.impiedicarea executirii transportului (art.1971 C.civ.) in caz de impiedicare la transport, transportatorul are dreptul s& ii ceara instructiuni expeditorului sau, in lipsa unui rispuns din partea acestuia, si transporte bunul la destinatie, modificand itinerarul. in acest din urma caz, daci nu a fost o fapti ce ii este imputabila, transportatorul are drept la preful transportului, la taxele accesorii si la cheltuieli, pe ruta efectiv Parcursi, precum si la modificarea, in mod corespunzitor, a termenului de executare a transportului, Daci nu exist o alta ruta de transport sau dacd, din alte motive, continuarea it transportului nu este posibild, transportatorul va proceda po! structiunilor date de expeditor prin documentul de transport pentru cazul impiedicdrii la transport, iar in lipsa acestora sau dact instructiunile nu pot fi executate, impiedicarea va fi adusi fri intdrziere la cunostinta at de ivirea impiedicarii poate denunta rului, cerndu-i-se instruefiuni. Expeditoru exp 18Dreptul transporturilor contractul plitind transportatorului numai cheltuielile f’cute de acesta si pre{ul transportului in Proportie cu parcursul efectuat. Dac’ expeditorul nu raspunde in termen de 5 zile de la trimiterea instiingarii si nu comunicd nici denuntarea contractului, transportatorul poate sé pastreze bunul in depozitul propriu sau il poate depozita la un tert, In cazul in care depozitarea nu este posibild sau exista pericolul ca bunul si se deterioreze ori valoarea acestuia nu poate acoperi pretul tea sa valorifice bunul. Din transportului si alte cheltuieli accesorii, transportatorul are posibi preful objinut se seade suma datorati transportatorul expe avea o crean}ii impotriva expeditorului pentru diferenfé, iar restul se pune la dispozitia rului. Dacé pretul obtinut este mai mic decat suma datorata transportatorului, acesta va 4.Obligay Ia destinatie marfii de citre destinatar, ecutarea contractului continua pana in momentul receptions Obligatiile transportatorului ~ Obligafia de predare si de informare (art.1976 C.civ.). Transportatorul este obligat sa puna bunurile transportate la dispozitia destinatarului sau posesorului documentului de transport la ordin sau la purtator. Documentul de transport nu este negociabil, cu exce cazului in care partile sau legea special dispun altfel. in cazul in care documentul de transport este la purtitor, calitatea de destinatar apartine persoanei care detine titlul. In destinatar este fie beneficiarul indicat in titlu, fie cazul documentului de transport la ordi Uultimul giratar care isi justifica calitatea printr-un sir neintrerupt de giruri. Daca destinatarul hu poate fi identificat, refuwzi sau neglijeaz preluarea bunurilor ori exist& neintelegeri privind preluarea bunurilor intre mai multi destinatari, transportatorul are obligatia si notifice expeditorul pentru a lua masuri urgente. in situa{ia in care expeditorul nu raspunde mazim 15 zile, transportatorul poate retumma bunurile expediturului, pe cheltuiala acestuia sau poate proceda la vanzarea lor (art.1981 C.civ.). > Predarea bunului la data si locul convenit, Transportatorul are dreptul si refiaze it contractului. In caz de eliberarea bunurilor dac& nu isi primeste sumele datorate potri neinfelegere asupra sumei datorate, destinatarul poate intra in posesia bunurilor daca plateste transportatorului suma pe care susfine ci o datoreaza acestuia, iar diferenta reclamata de transportator o consemneazi la 0 tie de credit (art.1980 C.civ.), 19Dreptul transporturilor ~ Descdrearea bunurilor din mijlocul de transport. De regula, aceasti obligafie incumba dest atarului, dar aceasta poate fi si o obligafie a transportatorului, din insircinarea expeditorului. Obligatiile destinatarului Destinatarul, desi nu este parte in contractul de transport, este {inut s& respecte clauzele acestuia, odata ce I-a acceptat, avand urmitoarele obligatii: - Constatarea stirii bunului (art.1979 C.civ.). La luarea in primire a bunurilor, destinatarul verifica documentele de transport si starea marfii. Dacd in urma controlului cantitativ sau calitativ se constaté pierderi sau avarii, pierderile rman in sarcina transportatorului. in caz de neintelegere, instanta, la cererea uneia dintre parti, poate dispune cu procedura previzzuti de lege pe cale de ordonanga presedingiala si efectuarea unei expertize. De asemenea, se poate dispune masura sechestrului sau depozitarea bunurilor intr-un depozit public sau, in lipsa, in alt loc. Dac& pistrarea bunurilor ar putea aduce mari pagube sau ar ocaziona cheltuieli mari, instanta poate dispune vanzarea pe cheltuiala celui c&ruia ti apartine Hotirrea prin care s-a dispus vanzarea trebuie comunicati, inainte de punerea ei in se afl in executare celeilalte parti sau reprezentantului su, daci unul dintre aces localitate, in caz contrar, va fi comunicata in termen de 3 zile de la executarea ei, ~ Plata sumelor datorate. Daca prin contract s-a stabilit e& pretul se va plati la destinatie, transportatorul nu va putea preda bunurile decat contra pliii acestuia de c&tre destinatar (art, 1978 alin.3 C.civ.). Destinatarul este obligat s8 pliteasca si pretul serviciilor accesorii si alte cheltuieli efectuate pe parcursul transportului, dac& prin contract sau prin legea special nu s-a prevazut altfel (art.1978 alin.2 C.civ. ~ Eliberarea mijlocului de transport, Descarcarea trebuie realizati in timp util stabilit prin contract, sub sanctiunea unor penalitati, 20Dreptul transporturilor V. REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR TRANSPORTATE, Jn cursul transportului, transportatorul devine titular al unor drepturi asupra bunurilor transportate. Aceste drepturi decurg din faptul material al detinerii bunurilor, ca efect al predarii efectuate de expeditor la punctul de pornire. Detentia exercitaté de transportator asupra bunurilor transportate lor din Codul civil referitoare la lipsa posesiei rezult ci sunt Din interpretarea dispozi detentori precari persoanele care stapfnesc bunul in temeiul unui contract in baza c&ruia au dobandit stapanirea asupra bunului, fara a Le fi transmis insa si dreptul de proprietate. Detentorul precar stapéneste bunul in fapt, dar nu pentru sine, ci pentru altul, find lipsit de elementul animus al posesiei. Transportatorul este un detentor precar al bunurilor aflate in curs de transport. El dobéndeste indreptitirea de a exercita puterea sa asupra bunurilor in virtutea contractului de transport. Dobiindirea detentiunii bunurilor de cdtre transportator este consecinta nemijlocitd a acceptarii acestora la transport, in punctul de pornire. Momentul final al detentiunii asupra bunurilor coincide cu predarea bunurilor la destinatie. Dreptul de retenfie asupra bunurilor transportate Potrivit art. 2495 C.ci refina cat timp creditorul nu isi executa obligatia sa izvordt din acelasi raport de drept sau, dupa “cel care este dator sii remit sau sa restituie un bun poate sd il caz, atat timp cat creditorul nu il desp&gubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a fcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat” Dreptul de retentie poate fi invocat de debitorul obligatiei de restituire pana in momentul in care cel in drept sa il primeased nu isi executa obligatia sa, izvoratd din acelasi raportjuridic sau nu a achitat cheltuielile necesare sau utile pe care debitorul le-a facut in mod legal Potrivit art.1980 alin.1 C.civ. ,destinatarul nu poate intra in posesia bunurilor transportate decét dacii pliteste transportatorului sumele datorate potrivit contractului si eventualele rambursuri cu care transportul a fost grevat..”. Ca reguld generala, prejul transportului sia serviciilor accesorii marfii in vederea transportul ¢ platesc in momentul remiter sunt datorate de expeditor aaDreptul transporturilor la aceasta reguli, exist o exceptie in sensul ca partile pot stabili prin contract sau aplicand dispozitii speciale care reglementeaza diferitele moduri de transport ca plata s& se faca la destinati. Prin urmare, dac& aceasta obligatie, potrivit legii sau contractului, ineumba destinatarului, si acesta refuzi executarea, transportatorul isi poate exercita dreptul de retenjie asupra bunurilor transportate, reglementat implicit prin dispozitiile mentionate. Posibilitatea de a exercita acest drept este limitata numai la situajia in care destinatarul Tecunoaste creanfa si totusi nu 0 onoreaza. Astfel, in situatia in care destinatarul consemneaza si suma pretinsa de transportator, acesta nu mai are posibilitatea de a refiuza eliberarea marfii. in acest sens, art.1980 alin.2 C.civ. dispune ca .,in caz de neintelegere asupra sumei datorate, destinatarul poate prelua bunurile transportate daci plateste transportatorului suma pe care sustine cd 0 datoreaza acestuia din urma si consemneaza diferenta reclamati de transportator la o institutie de credit.”. Aceasta dispozitie nu reprezinta altceva decat o aplicatie a noilor dispozitii generale in materie prevazute in art.2499 alin. C.civ. in conformitate cu care ,dreptul de retentie inceteazi ddacdi cel interesat consemneazii suma pretinsa sau ofera retentorului o garantie suficienti 3. Gajul transportatorului asupra bunurilor transportate Potrivit art. 1982 alin.1 C. Civ. pentru garantarea creanfelor sale, transportatorul se bucur’, cu privire la bunul transportat de drepturile unui creditor gajist cat timp define acel bun”. Dreptul de gaj al transportatorului poarti asupra bunurilor transportate si garanteaz& sf pari Prin urmare, transportatorul are drepturile unui creditor gajist att ‘creanja rezultata din contractul de transport, cu condifia ca bunu debitorului si s& se afle in detengia transportatorul timp cat bunurile nu au fost predate destinatarului. Aceasti conditie impusd de art.1982 a dispozitiilor cu caracter general .civ., nu reprezinta altceva decét o aplicatie in mater alin.1 referitoare la gaj. Astfel, potrivit art. 2485 alin. C.civ. ..gajul exist numai atat timp cat creditorul define bunul”, De la aceast regula, in materie de transport, dispozitiile speciale prevad gio singura exceptie, in sensul c& transportatorul poate exercita drepturile creditorului gajist, chiar dacd a predat bunurile, ins numai in 24 de ore si numai daca bunurile se mai afl in detentia destinatarului (art.1982 alin.2 C. Civ.). 22Dreptul transporturitor Rispunderea transportatorului Reglementarile inteme si Uuniforme, prevad, fra exceptie, ca transportatorul rispunde pentru piederile cantitative si calitative ale marfii, precum si pentru depisirea termenului convenit. Deosebirile se remarca in special cu privire Ja despagubirile datorate, conditiile de acordare a espagubitlor, posibilitaite de exonerare si procedura de angajare a rispunder limita de raspundere, Astfel, daca in dreptul comun cel Ce cauzeaza altuia un prejudiciu este obliga st acopere mu numa paguba efectiva (damnum emer gens), ci si cdstigul nerealizat (ucrum cessans), in transporturi paguba este limitata la valoarea daunei efective. in acelasi sens sunt si disporitile din Codul civil, “in caz de pierdere sau deteriorare, transportatorul va fi obligat si acopere valoarea reala a lucrurilor pierdute, fied ca despigubirea si poata depasi limita stabiliva rin legea speciala” (art 1985 alin. C.civ. coroborat eu art. 1989 C.civ.), De la regula ca raspunderea trans in anumite situa 23