INTRODUCERE
intergeneraţional: copiii născuţi din părinţi adolescenţi
In contextul demografic si economic actuaL, sanatatea
tinerilor este indiscutabil unul din cele mai de pret
bunuri ale oricarei natiuni, asa cum este stipulat si in
Strategia Europeana de sanatate publica 2008-2013:
“HEALTH IS THE GREATEST WEALTH” – “Sanatatea este
cea mai mare bogatie”.
Copiii reprezintă viitorul, iar asigurarea creşterii şi
dezvoltării lor sănătoase ar trebui să fie o preocupare
primordială în toate societăţile, fapt asumat si de
guvernele Romaniei, semnatare si participante la
indeplinirea obiectivelor Convenţiei privind Drepturile
Copilului, Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului
(ODM) si Strategiei europene a OMS pentru sănătatea
şi dezvoltarea copiilor si adolescenţilor. Cei mai mulţi
copii şi adolescenţi din Regiunea Europeană a OMS se
bucura de un standard înalt de sănătate şi bunăstare.
Regiunea cuprinde atat ţările cu cea mai mica rata a
mortalităţii infantile din lume cat si tari unde rata
mortalităţii infantile este foarte ridicata. În fiecare an,
200 000 copii din Regiunea Europeană a OMS mor
înainte de vârsta de cinci ani, 40% dintre aceştia în prima
lună de viaţa.
Cu toate acestea, multi copii si tineri mor prematur din
cauza accidentelor, violenţei, sinuciderii, complicatiilor
sarcinii şi din cauza altor boli care pot fi prevenite sau
tratate. Mulţi tineri suferă de probleme cronice de
sănătate şi de invaliditate. În plus, multe boli grave la
maturitate sunt initiate în adolescenţă. Astfel, consumul
de tutun, bolile cu transmitere sexuala, inclusiv HIV,
alimentaţia nesănătoasă şi sedentarismul conduc la
boală sau deces prematur. Copiii şi adolescenţii au
nevoie de aer curat, locuinţe sigure, alimente nutritive,
apa curata si un mod sănătos de viaţă, ei au nevoie de
servicii prietenoase si accesibile.
La nivel mondial se estimează că 1 din 5 oameni este
adolescent. Adolescenţa este o perioadă de schimbări
majore fizice şi psihice, precum şi de mari schimbări în
relatii si in interacţiuni sociale. Unele dintre problemele
de sănătate cu care se confruntă adolescenţii au
consecinte imediate, cum ar fi decesele cauzate de
sinucidere, violenţă interpersonală sau avorturi nesigure.
Altele dintre problemele de sănătate pot afecta tineriil
mai tarziu in viata, de exemplu infectia cu HIV sau
consumul de tutun iniţiat în timpul adolescenţei. Starea
Institutul National de Sanatate Publica
de sanatate a adolescenţilor are si un efect
au un risc mai mare de a fi subponderali şi de deces.
Acestia sunt, de asemenea, susceptibili de a suferi in
urma problemelor sociale şi economice cu care se
confruntă părinţii lor.
Afectiunile generatoare de efecte pe termen lung asupra
sanatatii individului precum accidentele, malnutritia,
afectiunile respiratorii, afectiunile digestive, obezitatea
sunt fenomene care duc la afectarea viitoare a sanatatii
sau chiar la deces prematur. Daca acestor riscuri
adaugam si spectrul „mirajelor” adolescentei,
alimentaţia nesănătoasă, consumul de tutun, infectiile
cu transmitere sexuala, inclusiv HIV, drogurile vechi si
noi, etnobotanicele, obiceiurile sedentare,
comportamentul violent avem o imagine inca si mai
ingrijoratoare a viitorului nesanatos al populatiei in
absenta unor masuri tintite de prevenire si combatere a
acestor nedorite tendinte.
In acest context, coordonarea eforturilor societatii, si nu
numai ale sistemului de sanatate, de a asigura un mediu
sanatos, un climat social, de educatie si participare atat a
pilonilor traditionali ai sanatatii copiilor si tinerilor:
familia, scoala, educatia pentru sanatate, biserica cat si
tinerilor insisi in constructia propriei sanatati, constituie,
fara indoiala, o prioritate nationala.
CAP I. INDICATORI DEMOGRAFICI
“Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna
stare de sanatate pe care o poate atinge si de a beneficia
de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru
asigurarea realizarii efective a acestui drept.” (Conventia
Drepturilor Copilului adoptata in 20 noiembrie 1989 de
Adunarea Generala a Natiunilor Unite)
Accesul la serviciile de sanatate al copiilor din
Romania este reglementat prin dispozitiile titlului VIII -
Asigurari sociale de sanatate din Legea nr.95/2006.
Conform prevederilor articolului 213 aliniat (1) litera a),
sunt asigurati fara plata contributiei la Fondul National
Unic de asigurari sociale de sanatate, “toti copiii pana la
varsta de 18 ani, tinerii peste 18 ani pana la varsta de 26
ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la
inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni)
ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din
munca”.
2
 Problema sănătăţii copiilor este extrem de 40
importantă începând cu perioada precoce de dezvoltare %
30
a organismului, în care se formează organele, aparatele, 20
sistemele si continuand cu comportamentele,
10
obiceiurile, ce vor avea o influenţă decisivă asupra stării
sale de sănătate şi a longevităţii viitorului adult. Aceasta 0
1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

este perioada în care reacţia organismului la măsurile de

prevenire a bolilor este mult mai eficientă.
Perioada pe care a parcurs-o România în ultimele
doua decenii are o serie de caracteristici distincte. Au
avut loc importante schimbari sociale, economice şi
politice la nivelul intregii societati. Starea de sănătate a
copiilor şi adolescenţilor – unul dintre grupurile cele mai
vulnerabile ale populaţiei la expunerile din mediul
inconjurator - este puternic influentata de determinantii
din mediul de viata si de stilul de viata.
In general, România, se confrunta cu schimbări
demgrafice care vor avea implicaţii negative pe termen
mediu şi lung. Incepând cu 1990, populaţia României a
înregistrat o scădere numerică continuă, de la 23.2
milioane de locuitori în 1990 la 21.4 milioane în 2010.
Acest proces a fost influenţat de mai mulţi factori,
printre care migraţia externă masivă, scăderea natalităţii
şi creşterea mortalităţii generale, generându-se în acest
fel un spor natural negativ începând din anul 1992. Un
alt factor care a contribuit la scăderea numerică
populaţiei este fertilitatea scăzută (conform INS, indicele
conjunctural al fertilităţii a fost de 1,3 copii la o femeie în
2010, în loc de 2,1 nivel care ar asigura înlocuirea
populaţiei). Toţi aceşti factori au contribuit la fenomenul
de îmbătrânire a populaţiei. Dacă în 1990, 23.6% dintre
români erau copii cu vârste între 0 şi 14 ani iar populaţia
vârstnică (peste 65 de ani) reprezenta numai 10.3% în
structura populaţiei, în anul 2010 situaţia se schimbă
complet: populaţia sub 15 ani scade la 15.3% iar
ponderea populaţiei de peste 65 de ani creşte la 14.9%
(INS, Anuarul statistic 2011).
STRUCTURA POPULATIEI
Deoarece după 1990 s-au născut copii în generaţii
mai puţin numeroase, se remarcă o scădere numerică a
a populaţiei de vârstă şcolară – odată cu admiterea
copiilor născuţi după 1989 in unitatile de invatamant.
0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani
Fig. 1 Structura populatiei de copii si tineri pe grupe de varsta, Romania 2010
Analiza populatiei de copii pe grupe de varsta releva
o scadere mai accentuata a numarului copiilor din
grupele de de varstă cuprinse intre 5-9 ani si 10-14 ani,
dupa anul 2001 (fig.1), scadere ce poate fi coroborata cu
ratele de natalitate, fertilitate in scadere, sporul natural
negativ al populatiei si partial, cu exodul populatiei in UE
pentru un loc de munca.
NATALITATEA
Conform informatiilor din Buletinul informativ al CNSISP
indicatorii demografici relevanti pentru sanatatea
copiilor sunt descrisi mai jos.
Contextul economic si social au contribuit la evolutia
descendentă si apoi la mentinerea la un nivel scazut al
natalitatii. Cauzele principale sunt scaderea nivelului de
trai, somajul, incertitudinea si criza economică.
Liberalizarea avorturilor după 1990 reprezintă o altă
cauză a scăderii natalităţii.
După cum se observă din Figura 2, din 1995 tendinţa
curbei de natalitate este aproximativ stabilă, cu variaţii
uşoare în jurul valorii de 10‰.
Dacă în general rata natalităţii a fost mereu mai
mare în rural decât în urban, în anul 2010 pentru prima
dată după 1990 rata natalităţii în mediul rural (9.8‰)
este sub valoarea înregistrată în mediul urban (10‰),
conform datelor ratportate de INS.
In anul 2009 valoarea ratei natalitatii a depasit
media pe tara in 20 de judete si Municipiul Bucuresti
10,4-13,1‰). Cea mai scazuta rata a natalitatii s-a
inregistrat in Judetul Teleorman (8,3‰) si cea mai
crescuta in judetul Ilfov (13,1‰).
Analiza pe regiuni indica o scadere a ratei natalitatii
in toate regiunile tarii.

3
Institutul National de Sanatate Publica
 maxima in judetul Mehedinti (19,4‰). In anul 2010
nr. nascuti vii la 1000

12
11.5 mortalitatea infantila si-a continuat tendinta de scadere
din ultimii ani, inregistrand o valoare de 9,8‰, scazand
11
loc.

10.5
10
pentru prima data sub pragul de 10‰. Trebuie totusi
9.5
9 mentionat faptul ca si aceasta valoare de 9.8‰ este de
aproximativ 2 ori mai mare decat media tarilor din
8.5
8

Uniunea Europeana (4.3‰) (Figura 5)

1995

1997

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010
Decedati 0-1 an la 1000 nascuti vii
Fig. 2 Evolutia ratei de natalitate, Romania 1995-2010 25

20

FERTILITATEA 15

De la 2,2 copii la o femeie in 1989, valoare cu putin 10

superioara celei necesare unei inlocuiri simple a 5

generatiilor, indicele conjunctural al fertilitatii a scazut la 0

1995

1997

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010
doar 1,3 copii la o femeie in anul 1995 si s-a mentinut
constant de atunci. Fig. 4 Mortalitatea infantila, Romania 1995-2010
Cauzele de deces cele mai frecvente la sugari sunt
Nascuti vii la 1000 de femei 15-49 ani
45
cauzele perinatale (din 2006 devin principala cauza de
43 deces infantil – 34.4% din totalul deceselor 0-1 an in
41
2010), bolile aparatului respirator (29% din totalul
39
37 deceselor 0-1 an in 2010) si anomaliile congenitale
35 (24.8% in 2010, in crestere fata de 2009).
33
1995

1997

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

România
Bulgaria
Slovacia
Fig. 3 Fertilitatea feminina in Romania, 1995-2010 Letonia
Malta
Ungaria
Polonia
Incepand din anul 2005, fertilitatea feminina variaza Anglia
Lituania
usor in jurul valorii de 40‰, in 2010 scazand la 39,4‰. UE 27
Austria
Trebuie remarcata cresterea numarului de nasteri sub 15 Olanda
Grecia

ani (733 in 2010 ) si înregistrarea in 2007 a nasterilor Irlanda

Franța

peste 49 de ani (8 in 2007 si 3 in 2010). Belgia

Luxemburg
Italia
Germania
Danemarca
Estonia
Spania

MORTALITATEA INFANTILA Republica Cehă

Suedia
Slovenia
Portugalia
Principalul indicator negativ care caracterizeaza Finlanda
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
starea de sanatate a copiilor este mortalitatea infantila. nr. decese la 100 nascuti-vii

În ultimii ani, România a realizat progrese importante în

reducerea semnificativă a mortalităţii infantile, în Fig. 5 Mortalitatea infantila in tarile 2010
condiţiile în care în 1990 valoarea acesteia a fost de
Cele mai multe decese infantile au avut loc in spitale
26,9‰. În anul 1999, rata mortalităţii infantile ajunge
si maternitati (de la 69.9% in 1990, la 74.3% in 2004 si
sub pragul de 20‰ şi continuă să scadă constant până la
76.7% in 2010).
valoarea de 9.8‰ în anul 2010.
In concluzie, mortalitatea infantila ramane un
In 2009 valoarea minima a mortalitatii infantile s-a
indicator demografic cu evolutie pozitiva remarcandu-se
inregistrat in Municipiul Bucuresti (6,0‰), iar cea
tendinta de scadere (fig.4). Cu toate acestea, trebuie

4
Institutul National de Sanatate Publica
continuate eforturile de a scadea si mai mult nivelul
10

acestui indicator, ceea ce ar putea conduce in viitor la o 8

indici la 1000 n. vii + n. morti

7

speranta de viata la nastere crescuta. 6

MORTALITATEA PERINATALA 2

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010
Analiza dinamicii ratei mortalităţii perinatale
(decese în perioada antenatală, la naştere şi în primele 6 Fig. 7 Mortinatalitatea in România in perioada 1990-2010
zile de viaţă) în perioada anilor 1995 - 2008 indică o
dinamică oscilanta cu tendinta de scadere constantă a
MORTALITATEA NEONATALA PRECOCE
indicatorului din anul 2005. Cele mai crescute rate ale
mortalităţii perinatale s-au înregistrat în anul 2004 Mortalitatea neonatala precoce inregistreaza o
(12,86 ‰) cu reducere in anii urmatori până la 7,71‰ în evolutie oscilanta, cu perioada de crestere care incepe in
anul 2010 (Fig.6.). anul 2003 de la 6,0‰, continua in 2004 cand ajunge la
6,9‰, fiind urmata de o perioada de scadere din 2005
16

14 (fig.8). Mortalitatea neonatala precoce in anul 2010 are

12
valori mai mici in urban (3,1‰) fata de rural (4,4‰). De
10

8 asemenea scade si mortalitatea postneonatala de la

4,8‰ la 4,4 ‰.
6

0
10
1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Fig. 6 Mortalitatea perinatala in Romania, 1993-2010 6

1. MORTINATALITATEA 0
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Reprezintă numărul de născuţi morţi la 1000 de Fig. 8 Mortalitatea neonatala precoce in Romania in perioada 1992-
născuţi vii + născuţi morţi; are o evoluţie oscilantă cu 2010
tendinţă de scădere de la 6,9‰ în 1990 la 5,8‰ în 2001.
Mortalitatea la copii
În 2010 indicatorul scade până la minima perioadei de
4,0‰ (fig.7). Dinamica mortalităţii copiilor sub 5 ani (Fig.9) în
Acest indice are o evolutie pozitiva de scadere perioada anilor 1995 – 2008 a indicat o tendinta de
continua cu perioade mai accentuate cum este intervalul scadere. Rata mortalităţii a scăzut an de an, dar cu o
2005-2008. Pe medii, indicele se mentine mai mare in scadere mai accentuata a indicatorului în perioada
rural (4,9‰) fata de urban (3,9‰). Se remarca faptul ca 2006-2008 (1,4-1,1/1000). Tendinta fenomenului este de
în judetele în care există valori crescute ale mortalitatii scadere a mortalitatii in grupa de varsta de 4-14 ani, ca
neonatale precoce se înregistreză frecvent indici mai in perioada urmatoare sa inregistreze o usoara crestere
mici de mortinatalitate. Exista in evolutie diferente mari pentru grupa de varsta 15-24 de ani (fig 14).
de valori ale indicilor din anul 2008 fata de 2009, in 30

multe judete. 25

20

15
%

10

0
1995

1997

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-24 ani

5
Institutul National de Sanatate Publica
 Fig. 9 Structura decedatilor pe grupe de varsta Mortalitatea (indicator la 100000 de locuitori)
copiilor si tinerilor pe cauze de boli arata ca in ordine
Tendinta acestui indicator este de scadere pentru
descrescatoare decesele au fost determinate de: boli ale
aproape toate grupele de varsta, cu o mentiune speciala
aparatului respirator(19,33 0 000 ), leziuni traumatice,
pentru grupa de varsta 0-1 an (nou nascuti si sugari),
grupa la care desi in scadere, decesele sunt inca otraviri (17,76 0 000 ), afectiuni perinatale (16,07 0 000 ),
numeroase. malformatii congenitale si anomalii cromozomiale (13,08
000 ), boli de sange (4,59 000 ), boli ale sistemului nervos
0 0

Mortalitatea pe cauze de deces

(4,14 0 000 ), boli infectioase si parazitare (2.05 0 000 ) etc. Pe
Principalele cauze de deces infantil au fost reprezentate grupe de varsta, frecventa crescuta a mortalitatii pe
de: cauze este la grupa 0-4 ani, analizata mai sus, urmata la
- cauzele perinatale oscilează de la 19,4% în 1990 la distanta de grupa de varsta 15-19 ani unde pe primul loc
33,2% în 2000, şi 37,8% în 2005; iar din 2006, cauzele se situeaza traumatismele si otravirile urmate de boli de
perinatale redevin principala cauză de deces infantil cu sange si ale aparatului respirator_____.????
37,8% respectiv cu 35,7% în 2008, 35,6% în 2009 şi
34,4% în 2010; CAP II. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI
- bolile aparatului respirator, se situeaza constant pe II. 2 MORBIDITATEA
primul loc de la 39,3% în 1990 la 33,6% în 1999, trec din
Sursa informaţiilor
2000 pe locul 2 după cauzele perinatale, revin pe primul
Examenele medicale profilactice de bilant ale stării
loc cu 31,3% în 2002, din nou pe locul doi din 2005 cu
de sănătate se efectueaza anual prescolarilor (la intrarea
27,2% până la 30,0% în 2008, 28,1% în 2009 şi 29,0% în
in gradinita), elevilor din clasa I-a, IV-a, a VIII-a şi a XII-a,
2010; de menţionat că în ţările europene occidentale
scoala profesionala, la nivelul colectivitatilor scolare de
decesele infantile prin boli ale aparatului respirator sunt
catre medic si asistenta medicala atat in medul urban cat
mult mai puţine, fiind considerate drept decese
si in mediul rural în vederea cunoaşterii nivelului de
evitabile;
dezvoltare fizică, prevenirii unor îmbolnăviri, depistării
- anomaliile congenitale, fluctuant, între 14,9% în 1990 şi
precoce a unor afecţiuni sau deficienţe, aplicării
24,8% în 2010 (în creştere faţă de 2009, 23,4%);
tratamentului recuperator, orientării şcolare şi
profesionale în funcţie de starea de sănătate.
la suta din total decese 0 - 1 an

Semnificaţia pentru sănătatea publică

Examenele medicale profilactice de bilant ale stării
de sănătate reprezinta un instrument valoros de
1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

evaluare a starii de sanatate atat la nivel individual cat si

Ap.resp Cauze perin. Anom. Cong. Alte cauze la nivel populational, ceea ce face ca acestea sa fie unele
dintre cele mai importante metode utilizate in sanatatea
Fig. 10 Structura deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces in
publica si-n medicina preventiva.
Romania 1990 - 2010
Individualizaţi prin particularităţi anatomice, fiziologice,
de adaptare şi de sănătate, copiii şi tinerii reprezintă un
100%

80%

60% important segment din populaţia unui teritoriu. La copii

40% si tineri, sănătatea are situaţia cea mai favorabilă faţă de
20%
adulti dar şi vulnerabilităţi specifice, astfel încât
0%

sănătatea acestor vârste poate fi considerată un

Tulb.ment.

B.sist.nerv.
Tumori

B.piele
B.inf.+paraz.

B.sist.osos

Afec.perinat.

Malf.cong.

Simp.anorm.
B.end.

B.ap.circ.

B.ap.dig.

Lez.traum.
B.hemat.

B.ap.resp.

Sarc, nast.
B.ap.gen.ur.

indicator al sănătăţii colectivităţilor si un «barometru»

5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 0-4 ani
pentru situaţia de la vârstele următoare. Sănătatea
Fig. 11 Decese pe clase de boli la tineri, Romania 2010
copiilor si tinerilor ar trebui sa fie unul dintre principalele

6
Institutul National de Sanatate Publica
motive de preocupare pentru decidenti, pentru că
asigurarea sănătăţii la aceste vârste reprezintă garanţia
unui nivel de sănătate acceptabil la generaţiile 26%
următoare.
Armonici
74%
Metodologia investigaţiei Dizarmonici
Datele colectate prin examinarile medicale la nivelul
colectivitatilor sunt centralizate la DSP judetene, trimise
catre INSP si CRSP, unde sunt prelucrate statistic si Fig nr. 12 Structura lotului din perspectiva diagnosticului de
analizate. In anul scolar 2010/2011 examenele de bilant dezvoltare fizica
au inclus un numar de 759 585 prescolari si elevi %100
75.4 82.6
proveniti din mediul urban si rural (urban 40 si rural 26). 80 84
Dinamica numarului de copii examinati prin examenele 60 75.3 72
de bilant in perioada 2002-2011 a fost cea din tabelul de 40
mai jos. 20
An Nr.copii Nr.judete Nr.judete 0
scolar examinati urban rural 2002 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
2002 480 693 36 - URBAN RURAL
2004 879 717 37 22 Fig. nr. 13 Dinamica diagnosticului de dezvoltare fizica 2002-2011
2005 817 378 38 26
2006 767 797 39 25
2007 724 041 36 23
Analiza dinamicii diagnosticului de dezvoltare fizica
2008 723 050 37 21 2002-2011 evidentiaza o dezvoltare fizica foarte buna,
2009 621 582 33 19 mai mult de 70% dintre copii fiind dezvoltati armonic. Se
2010 493 941 30 18 observa ca, de-a lungul perioadei urmarite, in mediul
2011 759 585 40 26 urban procentajul de armonici ramane aproape acelasi,
Tabel nr. 1 Dinamica numarului de copii examinati prin examenele
iar in mediul rural acesta creste cu peste 8 procente.
de bilant in perioada 2002-2011
Din perspectiva distributiei armonicilor in functie de
II.2.1 DEZVOLTAREA FIZICA perioada de dezvoltare, in urban se observa o scadere a
Cu o condiţionare multifactorială, dezvoltarea fizică ponderii armonicilor pentru toate perioadele de crestere
sintetizează cel mai bine efectul factorilor endogeni, al si dezvoltare, conform Fig.ului de mai jos.
factorilor de mediu, socio - economici şi al îmbolnăvirilor 100
asupra organismului; ea măsoară, la mari intervale de 80
timp, eficienţa programelor de sănătate, mai ales a 60
%
activităţilor de promovare a sănătăţii mamei, copilului şi 40
tinerilor. 20
0
Din punct de vedere al dezvoltarii fizice, populatia de prescolari cls. I-a cls.IV-a cls.VIII-a cls.XII-a
copii din colectivitatile scolare supuse examenului de
2002 2011
bilant in anul scolar 2010-2011 se imparte in 74 %
armonici si 26 % dizarmonici. Structura populatiei Fig. nr. 14 Distributia frecventei copiilor cu dezvoltare armonica, pe
scolare din punct de vedere al diagnosticului de perioade de dezvoltare, mediul urban 2002-2011

dezvoltare fizica in anul scolar 2010/2011 este Din perspectiva distributiei armonicilor in functie de
urmatoarea: varsta, in rural se observa o crestere a ponderii
armonicilor pentru toate perioadele de crestere si
dezvoltare, conform Fig. de mai jos.

7
Institutul National de Sanatate Publica
 100
80 Dinamica diagnosticului de dezvoltare pentru
60 populatia de copii si tineri examinati arata ca din totalul
%
40 dizarmonicilor identificati se inregistreaza o crestere a
20
dizarmoniilor plin plus de greutate. Astfel, conform
0
prescolar cls.I-a cls.IV-a cls.VIII-a cls.XII-a Fig.ului de mai jos in 2002, mai mult de jumatate dintre
2002 2011 dizarmonici inregistrau minus de greutate, situatia
Fig. nr. 15 distributia frecventei copiilor cu dezvoltare armonica, pe inversandu-se in 2011 cand peste 50% dintre
perioade de dezvoltare, mediul urban 2002-2011 dizarmonicii examinati inregistrau plus de greutate.
Din perspectiva distributiei copiilor cu dezvoltare 100
dizarmonica in functie de perioada de dezvoltare, in DIZARMONIA + G DIZARMONIA - G
80
urban se observa o predominenta a dizarmonicilor cu
plus de greutate pentru toate categoriile, dizarmoniile 60 - G 52.3 + G 56.2
cu minus fiind mai importante doar pentru studentii % - G 43.8
40 + G 47.7
examinati.
20
Studenti
an II prof 0
Cl aXII_ 2002 2011
Cl aVIII-a Fig. nr. 18 Dinamica frecventei copiilor cu dezvoltare dizarmonica,
Cl aIV-a Romania 2002- 2011
Cl I-a Din perspectiva distributiei copiilor cu dezvoltare
Prescolari dizarmonica prin plus de greutate in functie de perioada
0 20 40 60 80 100 de dezvoltare, se observa o crestere a dizarmonicilor cu
Dizarmonici cu - de gr. Dizarmonici cu + de gr. % plus de greutate pentru toate categoriile.
100
Fig. nr. 16 Distributia frecventei copiilor cu dezvoltare dizarmonica,
pe perioade de dezvoltare, mediul urban 2010/2011
In mediul rural, distributia copiilor cu dezvoltare %50
dizarmonica in functie de perioada de dezvoltare releva
o distributie echilibrata intre dizarmoniile cu plus si 0
minus de greutate. La toate categoriile dedezvoltare se prescolari cls.I-a cls.IV-a cls.VIII-a cls.XII-a

observa valori mai mici ale procentului copiilor cu 2002 2011

dezvoltare dizarmonica in comparatie cu mediul urban,
Fig. nr. 19 Dinamica frecventei copiilor cu dezvoltare dizarmonica
conform ilustrarii din Fig. de mai jos.
prin plus de greutate, Romania 2002- 2011
Studenti Din perspectiva distributiei copiilor cu dezvoltare
an II prof dizarmonica prin minus de greutate in functie de
s. perioada de dezvoltare, se observa o scadere a
Cls aVIII-a dizarmonicilor cu plus de greutate pentru toate
Cls aIV-a
categoriile.
Cls. I-a
Prescolari

0 20 40 60 80 100
Dizarmonici cu - de gr.
Dizarmonici cu + de gr. %
Fig. nr. 17 Distributia frecventei copiilor cu dezvoltare dizarmonica,
pe perioade de dezvoltare, mediul rural 2010/2011

8
Institutul National de Sanatate Publica
 50
100
40%
80
30
60 26 24.6 25.5 25.5 25.6
25.2
% 20
23 22.9 22.2
40
10
20
0
0 2002 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

prescolari cls.I-a cls.IV-a cls.VIII-a cls.XII-a Fig. nr. 21 Dinamica morbiditatii generale a copiilor si adolescentilor
din colectivitati, Romania 2002- 2011
2002 2011
val. Medie
Fig. nr.20.Dinamica frecventei copiilor cu dezvoltare dizarmonica
prin minus de greutate , Romania 2002- 2011 studenti an II

cls. aXII-a
In concluzie, informatiile examenului de bilant releva
an II sc. profes.
o evolutie favorabila a dezvoltarii fizice a copiilor si
cls. VIII-a
adolescentilor din colectivitatile scolare. Continuarea si
cls. IV-a
extinderea activitatiii de supraveghere a starii de
cls I-a
sanatate a copiilor si tinerilor prin examenele de bilant,
Prescolari
inlcusiv in colectivitatile de copii din mediul rural vor
permite identificarea precoce a tendintelor nefavorabile 0 10 20 30 40 50
%
si proiectarea interventiilor sanatatii publice in rural urban
concordanta cu acestea.
In perioada 2002-2011 se evidentiaza o crestere a
II. 2.2. MORBIDITATEA INREGISTRATA PRIN EXAMENE DE procentului morbiditatii o data cu varsta pentru toate
BILANT categoriile, conform datelor din tabelul de mai jos.

Prin examenele de bilant in cursul anului scolar Fig. nr. 22 Nivelul morbiditatii generale la copii si tineri pe medii si
2010-2011 au fost inregistrate 191301 cazuri clase 2010/2011
reprezentand o morbiditate generala de 25,2% din
Anul Presco Cls.I % Cls. IV- Cls.aVI Cls.aXI Preval
totalul populatiei examinate, la nivelul tarii, cu diferente
lari % a% II-a % I-a enta
importante in privinta imbolnavirilor, in mediul urban, % medie
conform tabelului de mai jos. %
Medii Numar total Copii bolnavi 2002 17.9 26.3 25.5 28.6 29.8 26.0
copii Nr.total % 2004 12.9 19.2 19.6 25.3 19.5 24.6
examinati 2005 13.8 16.8 18.1 25.1 21.1 25.5
Urban (40 589721 166736 28,3 2006 14.0 17.3 17.3 23.0 22.5 23.0
judete) 2007 13.2 17.0 20.1 22.4 22.5 25.5
Rural (26 169864 24565 14.5 2008 14.4 17.6 18.7 21.5 23.6 22.9
judete) 2009 16.2 18.3 17.1 21.8 23.5 25.6
Total/tara 759585 191301 25,2 2010 14.3 16.1 18.5 20.3 26.1 22.2
Tabel nr. 2 Distributia morbiditatii cronice generale in anul scolar 2011 16.4 25.0 26.8 28.6 34.7 25.2
2010/ 2011 Tabelul nr. 3 Nivelul prevalentei afectiunilor cronice la copiii si
Dinamica fenomenului, conform datelor colectate de-a tinerii din colectivitati, Romania 2002- 2011
lungul anilor, este una stationara variind in jurul valorilor
cuprinse intre 26% in 2002 si 25.2% in 2011.
Nivelul prevalentei pe cauze de imbolnavire pentru
anul scolar 2010/2011 a relevat faptul ca pe primul loc
se situeaza viciile de refractie(4,86%), urmate de

9
Institutul National de Sanatate Publica
obezitate de cauza neendocrina (2,63%), deficientele de
an II sc. Prof
coloana (2,01%), hipotrofia ponderala (1,68%), sechele
de rahitism (1,62%), afectiunile cronice ale amigdalelor
si vegetatiilor adenoide (1,20%), hipotrofia staturala Cls. XII
(1,15%), tulburari de vorbire (0,79%), alte boli de
metabolism (0,61%), astm bronsic (0,60%), anemii Cls. VIII
cronice prin carenta de fier (0,6%), conform Fig.ului de
mai jos. Cls. IV
Astm bronsic
Alte boli metabolism
Cls.I
Tulburari vorbire
Hipotrofie staturala
Afectiuni cronice amigdaliene Prescolari
Sechele rahitism
Hipotrofie ponderala 0 5 10%
Deformari ale coloanei…
Anemie feripriva
Obezitate de cauza…
Obezitate neendocrina
Vicii de refractie
Af.cr.amigdaliene
0 2 4 6 8 10 % Hipotrofie ponderala
Vicii refractie
Fig. nr. 23 Nivelul prevalentei afectiunilor cronice 2010/2011
Analizand datele obtinute prin examenele de bilant Fig. nr. 25 Nivelul prevalentei afectiunilor cronice la clasele studiate
al starii de sanatate, in mediul urban se observa ca in mediul rural 2010/2011

valoarea prevalentei creste odata cu varsta, cea mai

mare valoare fiind inregistrata in clasa a XII – a (35,4%); Studiind prevalenta afectiunilor cronice la populatia de
in scoala profesionala valoarea este apropiata de media prescolari si scolari din mediul urban se pot observa
pe tara.In mediul rural valoarea prevalentei este urmatoarele aspecte:
apropiata in toate clasele, fata de media obtinuta, cu • Prevalenta viciilor de refractie este mai mare la
exceptia clasei a I-a si a clasei a XII-a unde valoarea este scolari fata de prescolari.
mai mare fata de restul claselor (16,2% si 17,0%). • Prevalenta obezitatii de cauza neendocrina are de
asemenea valori mai mari in perioada scolaritatii fata de
Studenti perioada de prescolar.
• Deformarile castigate ale coloanei vertebrale au o
an II sc. prof.
prevalenta care creste odata cu varsta subiectilor
Cls XII-a examinati.
Cls VIII a Pentru mediul rural:
• Anemiile feriprive si afectiunile cronice amigdaliene
Cls IV-a
caracterizeaza varsta de prescolar si scolar mic;
Cls I-a • Obezitatea de cauza neendocrina are o prevalenta in
Prescolari crestere de la prescolar la scolarul de clasa aXII-a.

0 5 %
10
Hipotrofie ponderala Sechele rahitism
Deformari CV Obezitate
Vicii de refractie

Fig. nr. 24 Nivelul prevalentei afectiunilor cronice la clasele studiate

in mediul urban 2010/2011

10
Institutul National de Sanatate Publica
 Prevalenta bolilor cronice % - Romania 2002-2011 morbiditatea din mediul urban fiind mult mai mare fata
‘02 ‘04 ‘05 ‘06 ‘07 ‘08 ‘09 ‘10 ‘11 de cea din mediul rural (28.3% fata de 14.5%).
Afectiuni 6.4 20.9 5.4 4.3 3.8 3.5 3.9 3.4 4.9 Pe primul loc ca de altfel în toţi anii precedenţi se
oculare
află viciile de refractie, urmate de obezitatea de cauza
Hipotrofii 2.9 1.8 4.1 2.9 3.5 2.9 3.3 3.1 2.8
staturo- neendocrina, deficientele castigate de coloana
ponderale
Sechele 2.8 9.5 2.2 2.0 1.8 1.6 1.6 1.5 1.6
vertebrala, hipotrofiile ponderale, sechele rahitism,
rahitism afecţiunile cronice ale amigdalelor şi vegetaţiilor
Deformari 2.1 10.3 1.9 1.8 1.4 1.2 1.5 1.6 2.0
castigate
adenoide, hipotrofia staturala, tulburari de vorbire, alte
ale coloanei boli de metabolism, astm bronsic, anemii cronice prin
vertebrale
Obezitate 1.5 5.4 1.5 1.5 1.4 1.8 2.1 2.2 2.6 carenta de fier.
de cauza Nu trebuie uitat faptul că toate aceste afecţiuni şi
neendocrin
a deficienţe ale nivelului dezvoltării fizice au un mare
Afectiuni 1.5 5.2 1.3 1.4 1.6 1.3 1.4 1.4 1.2 răsunet asupra capacităţii de adaptare la efort a copiilor,
ale
amigdalelor deci cu implicaţii majore asupra procesului instructiv-
si
Vegetatii
educativ şi mai ales asupra rezultatelor obţinute de elevi
adenoide în cadrul acestuia.
Anemii 0.8 3.5 0.7 0.8 0.9 1.0 0.9 0.7 0.6
hipocrome
Cunoscând influenţa factorilor mezologici, peristatici
Afectiuni - - 0.5 0.5 0.4 0.4 0.4 0.3 0.6 ai mediului ambiental asupra stării de sănătate, se vor
cronice ale
pielii depista din timp toţi acei factori care pot genera,
Afectiuni - - 0.6 0.8 0.4 0.6 0.4 0.4 0.5 favoriza sau agrava aceste deficienţe în vederea
dobandite
ale ameliorării lor.
membrelor Dintre aceştia - cu mare impact asupra stării de sănătate
Tulburari - - 0.4 0.4 0.6 0.4 0.7 0.5 0.8
de vorbire putem aminti:
Intarziere - - 0.3 0.4 0.5 0.4 0.5 0.5 0.4
mintala
• marile şi frecventele deficienţe ale mobilierului
usoara şcolar (degradat, necorespunzător vârstei şi mai ales
Tulburari - - 0.4 0.3 0.4 0.4 0.5 0.4 0.4
de
scopului),
comportam • nerespectarea curbei de efort a elevilor la
ent
Alte - 2.6 0.9 0.8 - - - - 0.3 întocmirea programelor şcolare şi la programarea
afectiuni tezelor şi testelor,
Tabelul nr. 4 Prevalenta Afectiunilorcronice la copii si tinerii din
• un iluminat artificial total necorespunzător în sălile
colectivitati, romania 2002-2001
Din acest tabel al afectiunilor cronice inregistrate in de clasă, ateliere şi laboratoare.
cabinetele scolare, se observa ca intre 2002 si 2007, • Una din cele mai grave deficienţe în sezonul rece
primele 5 locuri in ordine descrescatoare a prevalentei, este imposibilitatea asigurării temperaturii normale
sunt ocupate de: în interiorul colectivităţilor de copii şi tineret. Corelat
• Afectiuni oculare cu acest fapt este nerespectarea corespunzătoare a
microclimatului (supraaglomerare în sălile de clasă,
• Hipotrofii staturo-ponderale
lipsa de aerisire şi ventilaţie, lipsa de curăţenie).
• Sechelele de rahitism
Toţi copii şi tinerii depistaţi cu afecţiuni cronice
• Deformari castigate ale coloanei vertebrale
trebuie sa fie corect dispensarizaţi şi trataţi în scopul
• Obezitatea de cauza neendocrina.
evitării apariţiei complicaţiilor şi sechelelor, în vederea
recuperării totale a acestora.
Concluzii
Din analiza datelor centralizate pe intreaga tara –
mediul urban si rural in anul scolar 2010/2011 a rezultat
o prevalenta medie a morbiditatii generale de 25.2%;

11
Institutul National de Sanatate Publica
II.2.3. EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONICE PRIN Prevalenta anuala a bolilor cronice dispensarizabile
DISPENSARIZARE ÎN COLECTIVITĂŢILE DE COPII ŞI in judetele de unde s-au primit raportari complete in
TINERI anul scolar 2010-2011 este reprezentata astfel:

Morbiditatea cronică la copii si tineri este descrisa si

Vrancea
prin analiza situatiei bolilor dispensarizate in cabinetelor Valcea
medicale scolare (boli cronice si cronicizabile, Tulcea
Timis
malformatii congenitale, infirmitati). Aceasta analiza se Teleorman
Suceava
face pe baza datelor colectate din evidentele cabinetelor Sibiu
medicale din gradinite si unitati scolare de stat. Salaj
Prahova
Descrierea morbiditatii cronice prin boli dispensarizabile Olt
in colectivitatile de copii si tineri se face prin calcularea Neamt
Mehedinti
prevalentei pe an scolar la nivelul cabinetelor medicale Mures
Ilfov
scolare. Ialomita
Hunedoara
Cele mai mari dificultati intampinate in analiza Harghita
Gorj
situatia prevalentei bolilor ce se dispensarizeaza sau se Giurgiu
Galati
preiau in evidenta speciala se datoreaza acoperirii Dolj
teritoriale deficitare cu medici scolari si asistente Dambovita
Constanta
medicale scolare. Astfel, in luna decembrie 2011, situatia Cluj
Caras Severin
centralizata din 38 de judete si Municipiul Bucuresti se Calarasi
prezenta astfel: Buzau
Bucuresti
Braila
Botosani
URBAN RURAL Bistrita Nasaud
Nr. gradinite 2554 5860 Bihor
Bacau
Nr.cabinete medicale din
Arges
gradinite 811 18 Arad
Nr.copii prescolari inscrisi in Alba
gradinite 319319 241264 prevalenta medie pe tara
Nr. scoli+licee 2749 7113 0 10 20 30 40 50
Nr.cabinete medicale din
scoli si licee 1427 9 Fig. nr. 26 Prevalenta medie a bolilor cronice dispensarizate in
Nr.elevi inscrisi in scoli si cabinetele medicale scolare in anul scolar 2011-2011, pe judete si
licee 1439648 790234
pe tara
Nr.medici scolari angajati 600,5 2
Nr.total posturi medici
scolari 673,5 28,5
Nr.asistente angajate 2380 9 Din analiza datelor primite anual de la nivelul
Nr.total posturi asistente 2615 75,5 cabinetelor medicale scolare, prevalenta medie anuala
Tabel nr. 5 Acoperirea teritoriala cu personal medical scolar
pe tara a bolilor cronice dispensarizate in intervalul
Se observa, asadar, atat o normare insuficienta (un 2003-2011 inregistreaza mici diferente de la un an la
numar foarte mare de copii alocati unui singur medic altul:
scolar) cat si ocuparea insuficienta a posturilor existente.
In anul scolar 2010-2011 s-au primit raportari privind
bolile cronice dispensarizabile de la 35 de judete si
Municipiul Bucuresti.

12
Institutul National de Sanatate Publica
 50 Boli cronice Prevalenta %
45
40 vicii refractie 3.56
35
30 obezitate neendocrina 1.6
25 vicii de postura 1.49
20
15 astm bronsic 0.58
10 hipotrofie ponderala
5
0.58
manifesta
0
alte boli cronice ale ap.
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 0.46
locomotor
spasmofilie 0.44
prevalenta medie anuala tulburari de vorbire 0.41
retard psihic si intelect de
Fig. nr.27 Dinamica prevalentei medii anuale a bolilor cronice 0.4
limita
dispensarizate in cabinetele medicale scolare – Romania 2003-2011
tulburari ale ciclului menstrual 0.33

Tabel nr. 6 Prevalenta (%) primelor 10 boli cronice dispensarizate in

In ceea ce priveste repartitia bolilor cronice cabinetele medicale scolare in anul scolar 2010-2011

dispensarizate, in anul scolar 2010-1011 remarcam ca Analiza prevalentei bolilor cronice dispensarizate in
primele 10 categorii (cu cea mai ridicata prevalenta) cabinetele medicale scolare in anul scolar 2010-2011 pe
reprezinta 69,06% din totalul cazurilor de boala - cicluri de invatamant arata ca cea mai ridicata valoare se
comparativ cu celelalte 53 de boli cronice inregistrate inregistreaza la elevii din ciclul gimnazial – 17,87%.
care reprezinta doar 30,94% din numarul total de cazuri:
20
2.84 2.29
2.77
15
3.11
3.22
10
4.38
30.98 5
4.1
0
10.46 crese gradinite cl.I-IV cl.V-VIII cl. IX-XII

10.98
24.87 Fig. nr. 29 Prevalenta (%) bolilor cronice dispensarizate in cabinetele
medicale scolare in anul scolar 2010-2011, pe cicluri de invatamant

alte boli vicii de refractie Valorile mici inregistrate la copiii din crese si
obezitate neendocrina vicii de postura gradinite pot fi interpretate si prin prisma unei
astm bronsic hipotrofie
alte boli ap. Locomotor spasmofilie
supravegheri medicale deficitare a colectivitatilor de
tulburari de vorbire retard psihic si intelect de limita copii cu varsta mica; acesti copii sunt in grija medicilor
tulburari ale ciclului menstrual de familie iar medicii care se ocupa de colectivitatile de
copii (medicii scolari) nu detin date privind morbiditatea
Fig. nr. 28 Structura morbiditatii cronice dispensarizate
prin boli cronice la aceste grupe de varsta. Aceste date
se pot obtine doar printr-o foarte buna colaborare intre
medicii de familie, medicii scolari si Directia de Sanatate
Publica Judeteana. Absenta datelor reprezinta un factor
Prevalenta primelor zece boli cronice dispensarizate in de eroare in calcularea prevalentei medii pe tara: un alt
anul scolar 2010-2011 se prezinta astfel: factor de eroare este reprezentat si de populatia de

13
Institutul National de Sanatate Publica
referinta care nu a fost raportata corect si complet in asigure imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
toate judetele analizate. De asemenea, nu trebuie uitat infantile.
faptul ca foarte multi copii varsta mica nu sunt cuprinsi
in colectivitati (crese si gradinite de stat).
II. 2.4. MORBIDITATEA INREGISTRATA IN CABINETELE
In tabelul urmator sunt redate valorile prevalentelor DE MEDICINA PRIMARA
primelor 5 categorii de boli cronice dispensarizate in
cabinetele medicale scolare in anul scolar 2010-2011, pe Din datele colectate la Centrul National de Statistica si
cicluri de invatamant Informatica in Sanatatea Publica – INSP, prin raportarile
primite din cabinetele de medicina primara- medicina de
Boli creşe grădiniţe cl.I-IV cl. V- cl.IX-
familie in anul calendaristic 2010 reies urmatoarele:
dispensarizate VIII XII
Morbiditatea inregistrata Indici la 100000 locuitori (incidenta)
vicii de
refracţie 0.58% 1.68% 4.50% 4.87% 3.43% total 0-1 an 1-14 ani
Total 75609.56 442352.63 156 544.68
vicii de
postura 0.15% 0.35% 1.09% 2.07% 2.17% Boli infectioase si parazitare 2747.92 11 094.47 10 044.02

obezitate Tumori 310.51 188.18 49.13

neendocrina 0.45% 1.10% 1.77% 2.10% 1.49%
B.sange, org.hemat. 723.49 7354.59 1 933.33
astm bronsic 0,28% 0,41% 0,72% 0,70% 0,56% B.endoc.,de nutrit. si 2 392.71 11 585.01 2 329.84
metab.
hipotrofie Tulb. mentale si de 1 330.58 292.32 625.44
comport.
ponderala
manifesta 0,27% 0,65% 0,80% 0,73% 0,53%
Bolile sistem. nervos 1 207.24 210.11 338.01

Tabel nr. 7 Prevalenta primelor 5 categorii de boli cronice

B.ochiului si anexelor 2 620.50 9 960.35 4 456.62
dispensarizate in cabinetele medicale scolare in anul scolar 2010-
2011, pe cicluri de invatamant B. urechii si apofizei 2 268.02 16 342.07 4 841.65
mastoide
Se observa ca la elevii din ciclul gimnazial se B. aparatului circulator 4 291.36 477.30 262.34
inregistreaza cele mai ridicate valori ale prevalentei
B. aparatului respirator 32 586.42 325 952.55 105 681.33
viciilor de refractie si obezitatii neendocrine, elevii de
liceu au cea mai mare prevalenta a viciilor de postura iar B. aparatului digestiv 7 679.03 24 541.65 10 803.95
prevalenta astmului bronsic si a hipotrofiei ponderale
B. pielii si tes.celurar 3 838.42 25 845.67 8 772.42
manifeste este crescuta la copiii din clasele I-IV. subcut.

In concluzie, din raportarile primite de la cabinetele B.sist.osteo- 6 367.71 73.54 519.63

medicale scolare in ultimii ani reiese ca prevalenta articular,muschi,
tesut conjunctiv
bolilor cronice dispensarizabile la copii si tineri se
B.ap.genito-urinar 5 017.65 2 667.42 2 897.04
mentine ridicata. Dispensarizarea corect intocmita nu se
poate realiza decat printr-o stransa colaborare Sarcina, nasterea, lauzia 153.46 0.00 9.17

interdisciplinara, cu implicarea medicilor de familie, a Afect. cu orig.in perioada 13.99 1 369.34 0.00
medicilor scolari, a pediatrilor si nu în ultimul rand, a perinatala
specialistilor în igiena copiilor si tinerilor, carora le Malf. congenit., deformatii 56.92 1 066.97 116.47
si
revine sarcina de a colecta, centraliza si prelucra datele anomalii cromozomiale
din teritoriu pentru o descriere generala a fenomenului Lez. traumatice, otraviri 1 499.70 589.21 1 942.52
si pentru elaborarea de programe profilactice care sa Tabel nr. 8 Mobiditatea inregistrata in cabinetele de medicina de
familie in anul 2010

14
Institutul National de Sanatate Publica
 In tabelul de mai sus observam: 2008, „fenomenul” atinge un maxim; dupa care scade la
• morbiditatea la grupa de varsta 0-1 an este mai ambele categorii de varsta.
incarcata comparativ cu grupa de varsta 1-14 ani; 80

Incidenta la 100000 loc.

exceptie fac urmatoarele grupe de boli: tulburarile
60
mentale si de comportament; bolile sistemuluinervos;
40
bolile sistemului osteo-articular, muschi, tesut
conjunctiv, leziuni traumatice, otraviri. 20
• la ambele categorii de varsta patologia 0
aparatului respirator se situeaza pe primul loc ca 2007 2008 2009 2010
incidenta, pe locul doi la 0-1 an sunt bolile pielii si 0-1 an 1-14 ani
tesutului celular subcutanat, iar pentru 1-14 ani bolile
Fig. Fig. nr. 32 Dinamica morbiditatii 0-14 ani prin tulburari de
aparatului digestiv. alimentatie, raportate de medicii de familie - incidenta la 100000
locuitori
2010 80

Incidenta la 100000 loc.

70
2009 60
50
40
2008 30
20
10
2007
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
0 0.5 1 1.5
Incidenta la 100000 loc. sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 15-19 ani

solventi organici tutun

Fig. nr. 33 Dinamica morbiditatii 0-14 ani prin boli cu transmitere
stimulente, cofeina sedative, hipnotice
sexuala, raportate de medicii de familie - incidenta la 100000
canabis,cocaina, halucinogene alcool
locuitori
Dinamica morbiditatii 0-14 ani prin boli cu
transmitere sexuala, arata o scadere a incidentei la toate
Fig. nr. 30 Dinamica morbiditatii 1-14 ani prin tulburari mentale si grupele de varsta, cu specificatie mai ales pentru cele
comportament legate de utilizarea substantelor psihoactive, doua grupe de varsta extreme, respectiv „sub 1 an” si
incidenta la 100000 locuitori, raportate de medicul de familie „15-19 ani”.
In anul 2011, cazurile de boli cu transmitere sexuala
250
raportate de Romania la OMS – pe sexe, pentru
Incidenta la 100000 loc.

200 categoriile de varste de 0-14 ani si 15-24 de ani se

150
prezinta astfel:
varsta F M Total
100 Sifilis 0-14 13 15 28
50 15-24 330 222 552
Sifilis recent 0-14 9 8 17
0 15-24 278 181 459
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sifilis tardiv 0-14 0 1 1
Fig. nr. 31 Dinamica morbiditatii 0-14 ani prin obezitate, raportate de 15-24 38 32 70
medicii de familie - incidenta la 100000 locuitori Sifilis 3 6 9
Congenital
Din datele obtinute prin medicii de familie, dinamica Gonoree 0-14 1 3 4
15-24 25 185 210
morbiditatii prin obezitate se suprapune peste datele
Chlamydia 0-14 0 1 1
obtinute prin examenele de bilat din colectivitati - in 15-24 12 40 52

15
Institutul National de Sanatate Publica
 Chlamydia Morbiditatea prin boli infectioase si parazitare
gonoree

sifilis congenital 4000

sifilis tardiv 3000

nr. cazuri
sifilis recent 2000
sifilis 1000

0 200 400 600

0
nr.cazuri 1970 1990 2000 2008 2009 2010
15-25 ani 0-14 ani

Fig. nr. 34 Distibutia pe categorii de varsta a cazurilor de ITS Fig. nr. 37 Evolutia morbiditatii prin toxiinfectiile alimentare - in
populatia generala
25000
Chlamydia 20000
gonoree

nr. cazuri
15000
sifilis congenital
10000
sifilis tardiv
sifilis recent 5000
sifilis 0
1970 1990 2000 2008 2009 2010
0 5 10 15 20
M F
nr.cazuri Fig. nr. 38 Evolutia morbiditatii prin dizenterie – in populatia
Fig. nr. 35 Distibutia pe sexe a cazurilor de ITS pentru categoria de generala
varsta 0-14 ani
20000

Chlamydia 15000
nr. cazuri

gonoree
10000
sifilis tardiv
sifilis recent 5000
sifilis
0
0 100 200 300 400 1970 1990 2000 2008 2009 2010
M F nr.cazuri
Fig. nr. 39 Evolutia morbiditatii prin scarlatina in populatia generala
Fig. nr. 36 Distibutia pe sexe a cazurilor de ITS pentru categoria de
varsta 15-24 ani
80000 70192
20000 60000 49809
46492
nr. cazuri

44693
15000 40000 28506 36504
nr.cazuri

10000 20000
5000 0
0 1970 1990 2000 2008 2009 2010
2005 2006 2007 2008 2009 2010 Fig. nr. 40 Evolutia morbiditatii prin varicela in populatia generala
sub 15 ani 15-19 ani
Fig. nr. 37 Intreruperea cursului sarcinii in dinamica - raportate de
Observam ca evolutia morbiditatii prin toxiinfectii
medicii de familie alimentare, dizenterie si scarlatina, varicela in perioada
Se observa ca numarul de cazuri de intrerupere de 1970 - 2010 se inscrie pe un trend descendent.
sarcina in anul 2010 a scazut la aproximativ jumatate
fata de anul 2005, pentru ambele categorii de varsta.

16
Institutul National de Sanatate Publica
 Dinamica morbiditatii prin diabet zaharat de tip I la
copiii 0-14 ani – cabinetele de nutritie si boli
metabolice judetene.
0.0001
x 100000
0.00008
0.00006
0.00004
0.00002
0 for Europe, 2009).
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Fig. nr. 41 Incidenta cazurilor la 100000 de locuitori
0.001
x 100000
0.0005
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Fig. nr. 42 Incidenta cazurilor la 100000 de locuitori
Analiza datelor obtinute prin cabinetele de nutritie si
metabolism judetene pentru varsta 0-14 ani evidentiaza
o tendinta de crestere a prevalentei, spre deosebire de
incidenta, care prezinta un varf in 2007, dupa care scade
usor, fara a ajunge la valoarea din 2005.
II.3 ACCIDENTELE
Consecinţele accidentelor de trafic rutier, traumatismele
şi decesele, reprezintă o problemă majoră de sănătate
publică. In anul 2006 s-au înregistrat aproximativ 43 000
de decese în accidente de trafic în UE, de peste 20 de ori
mai multe decât în accidentele de pe calea ferată sau din
traficul aerian (Road safety at regional level,
Luxembourg, Eurostat, 2010
(http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/i
ndex.php/Road_safety_at_regional_level). Accidentele
de trafic rutier reprezintă principala cauză de deces în
rândul adolescenţilor şi a adulţilor tineri. Aproximativ
patru din cinci decese se datorează accidentelor de trafic
rutier la grupa de vârstă 15-24 ani. (Health and
Institutul National de Sanatate Publica
Environment in Europe: Progress Assessment.
Copenhagen. WHO Regional Office for Europe, 2010)
Cei mai vulnerabili participanţi la trafic sunt pietonii,
cicliştii şi motocicliştii, reprezentând cam 39% dintre
decesele rezultate din accidentele rutiere. Aproximativ
80% dintre persoanele din grupa de vârstă 0-24
implicate în accidente de trafic sunt bărbaţi (European
status report on road safety – Toward safer roads and
healthier transport. Copenhagen. WHO Regional Office
Impactul asupra sănătăţii, social, dar şi economic al
acciddentelor de trafic rutier este substanţial. In afară de
povara asupra sănătăţii individuale, costul economic al
leziunilor prin accidente de trafic rutier este imens:
estimările sugerează că acestea costă cam 2-3% din
produsul naţional brut datorită costurilor serviciilor de
tratament al leziunilor, al persoanelor rămase cu
dizabilităţi şi a productivităţii sociale mai scăzute
(European status report on road safety – Toward safer
roads and healthier transport. Copenhagen. WHO
Regional Office for Europe, 2009; Health and
Environment in Europe: Progress Assessment.
Copenhagen. WHO Regional Office for Europe, 2010). In
UE, numai leziunile prin accidente de trafic rutier costă
mai mult de 180 miliarde de euro pe an. Acesta
reprezintă de două ori bugetul UE alocat pentru toate
activităţile sale (European status report on road safety –
Toward safer roads and healthier transport.
Copenhagen. WHO Regional Office for Europe, 2009).
In România, la fel ca şi în celelalte ţări europene, cei
mai afectaţi de consecinţele accidentelor de trafic sunt
tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani. Incepând cu 2000,
mortalitatea prin accidente de trafic a avut o tendinţă
ascendentă pentru tinerii din grupa de vârsta 15-24,
tendinţă care s-a menţinut până în 2008 (Figura 44).
Pentru celelalte două grupe de vârstă tendinţa a fost
stabilă, cu mici oscilaţii, ceea ce dovedeşte că măsurile
de prevenţie nu şi-au dovedit eficacitatea. In schimb,
măsurile de promovare a siguranţei rutiere adoptate
prin modificările la Codul Rutier par să fi avut efecte
benefice asupra ratei de mortalitate la grupa 5-24 ani,
cea mai expusă riscului de accident.
17
 20 neintenţionate la copii şi tineri (care au loc la domiciliu
Decese/100.000

15 sau la locurile de joacă), după accidentele de trafic

10 rutier, în regiunea europeană a OMS. Ratele specifice pe
5 cauze diferă mult în cadrul Regiunii şi sunt în general mai
0 scăzute în vestul Europei şi mai mari în unele ţări est
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
europene (printre care şi Romania). Este totuşi
1-4 5-14 15-24 important de menţionat că există mijloace dovedite
Fig. 43 Rata standardizata a mortalitatii prin accidente de ştiinţific care contribuie la reducerea acestei poveri, iar o
trafic rutier la copii si tineri, ROMANIA, 2000-2010 combinaţie adecvată de legislaţie, cu modificări ale
mediului de viaţă şi cu mijloace educaţionale ar fi foarte
Comparaţiile cu celelalte ţări din statele UE
eficace.
plasează România printre ţările cu un nivel înalt al
mortalităţii, unde sunt exterm de importante intervenţii Mortalitatea prin accidente neintenţionate este
specifice. (Figura 45) In anul 2009 rata de mortalitate foarte importantă pentru Regiunea europeană a OMS
prin accidente rutiere a fost de 15.5 la 100.000 persoane deoarece accidentele care apar la domiciliu sau la
de 5-24 de ani în România, în timp ce media UE a fost de locurile de joacă au o contribuţie majoră la povara bolii
11.6 (sursa datelor: baza de date de mortalitate a OMS, la copiii sub 5 ani. (WHO Regional Office for Europe
versiunea 2011). (2010). Health and Environment in Europe: Progress
Assessment. Copenhagen) Genul este important în
evaluarea modelelor referitoare la accidentele
Cipru
neintenţionate: băieţii au o probabilitate mai mare de
Belgia
Romania
deces prin accidente decât fetele. De asemenea, factorii
Italia socioeconomici au impact asupra apariţiei accidentelor
Danemarca neintenţionate. Copiii din familiile defavorizate au o
Bulgaria probabilitate mai mare de a trăi în cartiere sărace care
Luxemburg sunt nesigure datorită proiectării clădirilor (ex. lipsesc
EU
dotările de siguranţă precum alarmele de incendiu) şi a
Letonia
modelelor comportamentale (ex. consumul dăunător de
Slovacia
alcool).
Irlanda
Spania
De exemplu, înecul este principala cauză de deces
Olanda
la copiii de 0-4 ani, urmat de accidentele de trafic şi de
Suedia
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0
otrăviri în Regiunea europeană a OMS. (Sethi D, Mitis F,
Racioppi F. (2010). Preventing injuries in Europe - From
15-24 5-14 1-4 Decese/100.000 international collaboration to local implementation.
Copenhagen: WHO Regional Office for Europe)
Fig. 44 Rata standardizata a mortalitatii prin accidente de trafic
rutier la copii si tineri in tarile UE, 2009 Traumatismele neintenţionate prin înec, otrăviri,
arsuri şi căderi reprezintă o ameninţare la adresa
Accidentele de trafic rutier la copii şi tineri sănătăţii copiilor şi valorile acestui indicator sugerează
constituie o povară importantă a bolii datorită faptul că acţiuni concertate sunt necesare în viitor.
numărului considerabil de ani de viaţă pierduţi prin
deces prematur şi, de multe ori, prin handicapuri severe
pe viaţă la supravieţuitori.

Căderile, înecul, arsurile şi otrăvirile sunt câteva

dintre cauzele principale de deces datorate accidentelor

18
Institutul National de Sanatate Publica
 Arsuri Caderi Accidente 5.5
6% 5% de trafic 5
Otraviri rutier 4.5

decese la 100.000
6% 28% 4
3.5
3
2.5
2
Inec 1.5
18% 1
0.5
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Alte
37% Caderi Inec Otraviri Arsuri

Fig. 46 Rata standardizata a mortalitatii prin accidente

Fig. 45 Proportia deceselor prin accidente neintentionate pe cauze, la grupa neintentionate: inec, otraviri, caderi, arsuri la copii si tineri,
de varsta 0–14 ani, Regiunea Europeana a OMS, 2008 ROMANIA, 2000-2010

WHO Cause-specific mortality: regional estimates for

2008 Lituania
Letonia
http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/ Romania
Estonia
estimates_regional/en/index.html Bulgaria
Slovacia
Luxemburg
Accidentele de trafic rutier au reprezentat în 2008 Cehia
Malta
principala cauză de deces (28%) prin traumatisme Cipru
Ungaria
neintenţionate la copiii şi adolescenţii din grupa de EU
Portugalia
vârstă 0-14 ani în Regiunea europeana a OMS. (vezi Fig. Polonia
Grecia
46) Franta
Finlanda
Danemarca
Suedia
Inecul accidental (Fig. 46) reprezintă a doua cauză Olanda
Spania
importantă de deces (18% din decese) în rândul copiilor Irlanda
Germania
şi adolescenţilor din grupa de vârstă 0-14, asociat unui Belgia
UK
numar de aproximativ 2826 decese în 2008. (WHO Slovenia
Italia
Cause-specific mortality: regional estimates for 2008 Austria

http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/ -0.5 0.5 1.5 2.5 3.5 4.5

estimates_regional/en/index.html) Deşi cu un trend
descendent (Fig. 47), rata de mortalitate prin înec la
grupa de vârstă 0-14 ani este de aproximativ 4.6 ori mai
mare în România decât media respectivă în UE (2.8 faţă
de 0.6 la 100 000 persoane de 0–14 ani în 2009). Cele
mai înalte rate de mortalitate au fost întalnite în
Lituania, Letonia şi România în UE (Fig. C), unde valorile
ratelor sunt mai mult de patru ori mai mari decât media
UE (WHO European Mortality database
http://data.euro.who.int/hfamdb/).
decese/100.000
Fig. 47 Rata standardizata a mortalitatii prin inec la copii si tineri in
tarile UE, 2009
Otrăvirile accidentale (Fig. 46) reprezintă a treia cauză
importantă de deces, implicate în 6% din decese în 2008
la copii de 0-14 ani. România (Fig. 48) prezintă o rata de
mai mult de zece ori mai mare decât media UE (1.4 faţă
de 0.1 la 100 000 persoane de 0–14 ani în 2009) (WHO
European Mortality database http:/ /data.euro.who.int
/hfamdb/). Trendul este totuşi descendent şi pentru
acest indicator în România. (Fig. B)

19
Institutul National de Sanatate Publica
 Romania

Letonia
Căderile accidentale (Fig. 46) au fost implicate în 5%
Estonia

Cipru
dintre decesele prin traumatisme neintenţionate în
Bulgaria

Slovacia
grupa de vârstă 0-14 ani. Cele mai mari valori s-au
Polonia

Lituania
întâlnit în România, Slovacia, Gracia şi Bulgaria (Fig. 50).
Rata de mortalitate prin căderi la grupa de vârstă 0-14
Cehia

Belgia

ani este de aproximativ 3 ori mai mare în România decât

EU

UK

Spania

Portugalia media UE (1.0 faţă de 0.3 la 100 000 persoane de 0–14

Ungaria

Grecia

Franta
ani în 2009).
Danemarca

Suedia
Romania
Slovenia
Slovacia
Olanda Grecia
Malta Bulgaria

Luxemburg Letonia

Franta
Italia
Austria
Irlanda
EU
Germania
Spania
Finlanda Lituania

Austria Cehia

UK

0 0.5 1 1.5 Portugalia

Polonia

decese/100.000 Italia

Irlanda

Germania

Belgia

Fig. 48 Rata standardizata a mortalitatii prin otraviri accidentale la

Suedia

Olanda

Ungaria

copii si tineri in tarile UE, 2009 Finlanda

Slovenia

Malta

Expunerea la fum, incendii şi flăcări (Fig. 46) este o

Luxemburg

Estonia

Danemarca

altă cauză importantă de deces la copiii de 0–14 ani Cipru

(6%). Letonia, Estonia şi România prezintă ratele cele 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
mai înalte între statele UE, de cel puţin patru ori mai decese la 100.000

mari decât media UE (WHO European Mortality

database http://data.euro.who.int/hfamdb/). Rata de Fig. 50 Rata standardizata a mortalitatii prin caderi accidentale la
copii si tineri in tarile UE, 2009
mortalitate prin arsuri la grupa de vârstă 0-14 ani este
de aproximativ 4 ori mai mare în România decât media Impactul negativ asupra mortalităţii datorat
UE (0.8 faţă de 0.2 la 100 000 persoane de 0–14 ani în mediului de viaţă nesigur este evident, dar din fericire
2009). (Fig. 49) există măsuri de prevenţie care pot acţiona asupra
Letonia
acestor factori de risc: educaţia şi dezvoltarea de
abilităţi, promovarea echipamentelor de siguranţă,
Estonia
Romania
Belgia

modificarea unor produse în vederea securizării lor,

Bulgaria
Suedia
Slovacia
Lituania
Franta legislaţie şi reglementări.
Austria
Polonia
EU
Portugalia
Olanda Se recomandă iniţierea şi implementarea unor
Irlanda
Ungaria
Grecia
stragii complexe pentru abordarea accidentelor
Germania
Danemarca
UK
neintenţionate. Povara este prevenibilă într-o mare
Spania
Slovenia
Italia
măsură, dar pentru asta se cer eforturi susţinute şi
integrate care se regăsesc dincolo de sectorul de
Finlanda
Cehia
Malta

sănătate, având drept scop îmbunătăţirea securităţii

Luxemburg
Cipru

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 mediului de viaţă de la domiciliu şi de la locurile de

decese/100.000
joacă.

Fig. 49 Rata standardizata a mortalitatii prin arsuri la copii si tineri

in tarile UE, 2009

20
Institutul National de Sanatate Publica
 VACCINARILE Abrevieri:

Vaccinurile -imunizarea activa – reprezinta una DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular

dintre cele mai valoroase, avantajoase metode din
profilaxia bolilor infectioase. Acestea pot fi: universal
valabile si indispensabile (ex.vaccinarea antitetanica,
antidifterica etc), de interes regional (ex. vaccinarea
antiholerica), de interes professional (ex. vaccinarea
antirabica pre-expunere), aplicabile la anumite varste
(ex. vaccinarea antigripala), sexe (ex. vaccinarea
antirubeolica),in anumite situatii special de risc epidemic
(ex. vaccinarea antitifoidica etc) sau de necessitate (ex.
vaccinarea antirabica etc).
Tinandu-se seama de aceste multiple criterii fiecare
tara isi elaboreaza un program national de vaccinari,
care include vaccinurile strict necesare in anumite etape;
deci programul de vaccinari nu este imuabil , ci se
modifica in timp in functie de contextual epidemiologic
si de progresul in domeniul profilaxiei.
In Romania vaccinarile s-au efectuat conform
ordinului MS 1318 din 19.10.2009.
Vaccinarile reprezinta veriga cea mai valoroasa a
medicinii preventive, prin care se obtine imunitate
VPO – vaccin polio inactivat (sau combinat DTPa-VPI)
Hep B – vaccin hepatitic B
DTPa-VPI vaccin diftero-tetano-pertusis acelular-
poliomielitic
RRO – vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
BCG – vaccin Calmette Guerrin
dT – vaccin diftero-tetanic pentru adulti
Tuberculoza este o boala infecto-contagioasa cu
prevalenta mare in Romania, cauzata de Mycobacterium
tuberculosis si evolueaza cronic. Pe langa rolul agentului
etiologic in aparitia acestei boli un rol important il joaca
factorul socio-economic. Tuberculoza este o afectiune
care beneficiaza de vaccinare prin vaccin BCG
administrat la nastere in maternitate.
90
80 77.3
70
60
%0000

artificiala activa la nivelul organismului. 50 42

40 29.4
28.3 25.1
30
Programul national de vaccinari pentru 2010: 12.7
20
10
• Primele 24 ore - HEP B – In maternitate 0
1970 1990 2000 2008 2009 2010
• 2-7 zile - BCG

• 2 luni – DTP-VPI, HEP B – Simultan Fig. 51 Incidenta prin TBC la copiii 0-14 ani (anuar 2010)

• 4 luni - DTPa – VPI – Simultan
• 6 luni – DTPa – VPI, HEP B – Simultan
• 12 luni - DTPa – VPI, RRO – Simultan
• 4 ani - DTPa – VPI – incepand cu anul 2010
• 7 ani (clasa I) RRO – Campanie scolara
• 9 ani (clasa III-a) - VPI - Campanie scolara
• 14 ani (clasa VIII-a) – dT - Campanie scolara
Observam ca dupa anul 2000 cand a fost inregistrat
un varf de incidenta, trendul este in scadere, ducandu-
ne la concluzia ca este depistat un numar mai mare de
cazuri de boala, care sunt tratate in concordanta cu
ghidurile de practica, ceea ce duce la reducerea
numarului de bolnavi si implicit a celor care pot raspandi
boala, deci reducerea surselor de infectie.
Hepatita virala de tip B beneficiaza de preventie prin
vaccinare, conform Programului National de Imunizari.

21
Institutul National de Sanatate Publica
 40 toxigen/netoxigen, in probele recoltate si trimise pentru
34.8 34
30 izolare si tipizare, la Laboratorul National de Referinta
24.4
pentru difterie, in perioada noiembrie /decembrie 2010,
%0000

20 nu s-a izolat Corynebacterium Difteriae/Ulcerans.

12
10
3.4 2.8 Tetanosul este o afectiune prevenibila prin vaccinare
2.4
0 conform Programului National de Imunizari.
1980 1990 1995 2000 2008 2009 2010

Fig. 52 Incidenta in populatia generala prin hepatita virala de tip B 100 95 cazuri
80
In cursul anului 2010 au fost raportate conform HG

nr. cazuri
589/2009 si introduse in Registrul unic 506 cazuri de 60
hepatita virala acuta tip B. Incidenta de 2,4%000 40 34
inregistrata in anul 2010 se inscrie pe trendul
20 14 11
descendent care se manifesta incepand din anul 2002. 9 9
0
Incidenta bolii in mediul urban (2,6%000) a depasit-o 1970 1990 2000 2008 2009 2010

pe cea din mediul rural (2,0%000).

Referitor la incidenta specifica pe grupe de varsta a
hepatitei virale acute tip B, valoarea maxima s-a
inregistrat la grupa de varsta 20-24 ani, urmata de 25-34
ani si 15-19 ani.
Fig. 53 Dinamica morbiditatii prin tetanos in populatia generala
In anul 2010 au fost inregistrate in Romania 9 cazuri
de tetanos, incidenta a fost la nivel national fiind de 0,04
%000, egala cu anul precedent.

La grupa de varsta sub 1 an au fost inregistrate 10
cazuri, la varsta de 1 an - niciun caz, la varsta de 2 ani - 1
caz, la 3 ani nici un caz si 4 ani cate 1 caz.
Difteria este o boala prevenibila prin vaccinare.
Incepand cu anul 2009 in calendarul de vaccinari a
fost introdus vaccinul diftero-tetanopertusis acelular
(DTPa) in combinatie cu vaccinul polio inactivat (VPI) sub
forma DTPa – VPI administrat la varstele de: 2,4,6 si 12
luni; schema de vaccinare nou introdusa in 2009
cuprinde vaccinarea la varsta de 4 ani cu vaccin DTPa, iar
la varsta de 14 ani cu vaccin dT. In acest fel schema de
In anul 2010 rata incidentei anuale pentru tetanos s-
a situat sub valoarea medie de 0,06 %000 inregistrata in
ultimii 10 ani urmand un trend descendent cum
observam din graficul anterior.
Un procent de 88.9% din cazuri au fost inregistrate la
persoane adulte. Un caz a fost inregistrat la un copil de
sex masculin in varsta de 2 ani si 11 luni, care nu a fost
vaccinat.
Tusea convulsiva este o afectiune prevenibila prin
vaccinare conform Programului National de Imunizari.
25000

vaccinare cuprinde 5 doze de vaccin cu componenta 20000 19203

difterica urmate de rapeluri la fiecare 10 ani.
15000
nr.cazuri

Din datele anchetei de acoperire vaccinala la varsta

10000
de 18 luni cu vaccin cu componenta difterica, raportate
(CNCSBT) la nivel national in luna februarie 2010, pentru 5000
817 493 51 10 29
4 doze de vaccin (evaluata pe cohorta de copii nascuti in
0
iulie 2008) acoperirea vaccinala a fost 89,1%. 1970 1990 2000 2008 2009 2010

Conform metodologiei de supraveghere in vederea Fig. 54 Dinamica morbiditatii prin tuse convulsiva in populatia
depistarii active a circulatiei de bacil difteric generala

22
Institutul National de Sanatate Publica
 In anul 2010 -29 cazuri de tuse convulsiva au fost Incidenta rujeolei la nivel national in anul 2010 a fost
confirmate si corespund unei incidente de 0,13%000. de 0,9 %000, de aproximativ 22,5 ori mai mare decat in
anul 2009 (incidenta de 0,04%000 de loc.).
In anul 2010 incidenta a crescut comparativ cu anul
precedent cu 0,08 %000.
Rubeola este o boala infecto-contagioasa care
Referitor la distributia pe grupe de varsta a cazurilor
beneficiaza de vaccinare conform Programului National
de tuse convulsiva, cele mai multe cazuri s-au inregistrat
de Imunizari.
la grupele de varsta sub un an si 5-9 ani.

Din totalul cazurilor doar 20,7% erau vaccinate 120000

100000 103903
corespunzator varstei, 79,3 erau vaccinate
necorespunzator (neprezentare 6 cazuri, lipsa vaccin 4 80000

nr. cazuri
cazuri, nascut in strainatate 3 cazuri, neinscris la medic 60000
familie 2 cazuri, refuz 2 cazuri, contraindicatie medicala 40000
1 caz, sosit recent in teritoriu 1 caz). 20000 10947 5127
1746 613 350
0
Rujeola este o afectiune prevenibila prin vaccinare
1970 1990 2000 2008 2009 2010
conform Programului National de Imunizari.

Fig. 56 Dinamica morbiditatii prin rubeola in populatia generala

140000 In anul 2010, in Romania au fost confirmate si

124060
120000 raportate 350 de cazuri de rubeola si nu a fost raportat
100000 nici un deces. Incidenta la nivel national a fost de 1,6
nr.cazuri

80000 %000 locuitori, mai mica decat in anul 2009 (2,9 %000).
60000
40000 Din analiza datelor centralizate la Centrul de Calcul si
20000 Statistica Sanitara, ratele de incidenta specifica pe grupe
4690 35 12 8 193
0
de varsta indica faptul ca cea mai afectata ramane grupa
1970 1990 2000 2008 2009 2010 de varsta sub 1 an, apoi grupa de varsta 1-4 ani, grupa
de varsta 5-9 ani, grupa de varsta 10-14 ani si grupa de
Fig. 55 Dinamica morbiditatii prin rujeola in populatia generala varsta 15-19 ani.

Rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile Din datele de la Centrul National de Supraveghere si
prin vaccinare, vaccinarea antirujeolica (cu vaccin Control a Bolilor Transmisibile, in cadrul sistemului de
combinat rujeola- rubeola- oreion RRO) fiind inclusa in supraveghere a rubeolei si sindromului rubeolic
Programul National de Imunizari. congenital (SRC), in cursul anului 2010 au fost raportate
un numar de 47 cazuri posibile SRC din12 judete. Nu s-au
Din datele de la CNCSBT de monitorizare lunara a
inregistrat cazuri confirmate de SRC.
consumului de vaccinuri cuprinse in Programul National
de Imunizari, procentul de copii vaccinati a fost de 93,2%
abia la varsta de 18 luni.
Parotidita epidemica este o boala infecto-
In anul 2010 au fost confirmate 193 de cazuri de contagioasa care beneficiaza de vaccinare conform
rujeola. Din acestea 186 au evoluat la varsta copilariei. Programului National de Imunizari.
Grupa cea mai afectata a fost grupa de 1-4 ani cu 76 de
cazuri, apoi grupa 5-9 ani cu 42 cazuri si sub 1 an 40 de
cazuri.

23
Institutul National de Sanatate Publica
 60000
55278
50000
40000
nr.cazuri
30527
26542
30000
20000
10000
2302 784
0
1970 1990 2000 2008 2009 2010
Fig. 57 Dinamica morbiditatii prin parotidita epidemica in populatia
generala
In anul 2010, in Romania incidenta prin parotidita
epidemica a fost de 1,3 %000 locuitori, mai mica decat in
anul 2009.
Vaccinarile conform Programului National de
Imunizari efectuate de-a lungul anilor la populatia
infantila din Romania a dus la scaderea morbiditatii prin
bolile prevenibile prin acest Program.
Pe langa aceste boli sunt si altele care beneficiaza de
preventie prin vaccinare ca: varicela, infectiile cu
pneumococ, hepatita virala de tip A, infectii cu Papiloma
virus, care in Romania nu au fost incluse in Programul
National de Imunizari. Vaccinarea orala cu doze de
vaccin in profilaxia gastroenteritelor acute cu rotavirus
reprezinta deasemenea o metoda valoroasa si cost
avantajoasa in contextul epidemiologic al Romaniei.
Introducerea vaccinurilor a dus la scaderi
spectaculoase a incidentelor unora din cele mai grave si
raspandite boli transmisibile in intreaga lume si
binenteles si in Romania. Meritul acestor rezultate
spectaculoase este si al personalului medico-sanitar din
reteaua de medicina primara si din reteua de medicina
scolara. Acesti specialisti sunt cei ce efectueaza
vaccinarile populatiei infantile, finalizand eforturile
specialistilor din Ministerul Sanatatii (cei ce elaboreaza
Programul National de Imunizari) si pe cele ale
specialistilor din Directiile de Sanatate Publica
(organizatorii de la nivel judetean).
Institutul National de Sanatate Publica
SĂNĂTATE A COPILULUI
II. 4 SĂNĂTATEA MENTALĂ LA COPIL
II.4.1 COMPORTAMENTUL SUICIDAR
Sursa informaţiilor
Sinteza naţională „Identificarea, cuantifica-rea şi
monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate
286 la elevi (fumat, consum de alcool, droguri,
comportament alimentar, sexual, activitatea fizică,
agresivitate fizică” coordonata de catre CRSP Cluj.
Cadrul tematic
Importanţa suicidului ca problemă de sănătate
publică este în mod evident subestimată, în pofida
faptului că în aproape toate ţările din Europa el se
situează între primele 10 cauze de mortalitate.
Stigmatul care este ataşat actului suicidar este cel
care generează dificultăţile în determinarea magnitudinii
acestei probleme. Cei mai mulţi autori consideră că
riscul suicidar creşte cu înaintarea în vârstă. Astfel, dacă
suicidul este extrem de rar la vârsta copilăriei, sub 12
ani, riscul creşte cu fiecare an al adolescenţei. Înaintea
vârstei de 15 ani, mortalitatea declarată prin suicid este
scăzută, dar se apreciază că există o subestimare a
acesteia la vârstele mici, ca urmare a refuzului de a
accepta ideea morţii voluntare la un copil sau
preadolescent.
După vârsta de 15 ani toate statisticile europene
plasează suicidul între primele 3 cauze de deces la
adolescenţi, după cancer şi accidente. Totuşi, la vârsta
adolescenţei există un contrast între sinucidere şi
tentativa de sinucidere, în favoarea celei din urmă.
Proporţia calculată este de 1 deces la 60 de tentative, la
vârsta adolescenţei, faţă de 1 deces la 13 tentative la
toate celelalte vârste.
O altă caracteristică generală a tentativelor de suicid
la adolescent este reprezentată de faptul că ele sunt
recidivante. Se apreciază că după o primă tentativă, unul
din doi adolescenţi va repeta gestul.
Comportamentul suicidar include trei faze. Prima
este suicidaţia, fază mentală, în decursul căreia subiectul
îşi pune problema morţii şi a necesităţii de a muri.
Aceasta este urmată de suicidacţie, fază de trecere la
etapa pregătitoare de căutare a metodelor auto-
distructive. Faza a treia este traumatizaţia, faza de
24
punere în practică a modalităţilor auto-distructive sau 40
actul în sine, urmat sau nu de deces.
30

Semnificaţia pentru sănătatea publică 20

Sănătatea mentală a tinerilor este un subiect de o
importanţă crescândă în Europa. Profilul morbidităţii la
tineri s-a schimbat considerabil în cursul ultimului secol.
Principalele problemele ale primei jumătăţi a secolului
XX, cum ar fi infecţiile acute şi mortalitatea infantilă
ridicată, au scăzut în importanţă, în timp ce aşa zisa
„nouă morbiditate” caracterizată prin internalizarea şi
externalizarea problemelor personale şi dificultăţile de
învăţare au ieşit în evidenţă la mijlocul secolului. Mai
recent, au apărut fenomene noi, cum ar fi auto-
agresiunile şi dependenţa de jocurile pe Internet.
În faţa amplorii morbidităţii prin boli mentale în
rândul tineretului, OMS a declarat că sănătatea mentală
a tineretului reprezintă „un domeniu esenţial de
preocupare” spre care ar trebui să-şi orienteze atenţia
specialiştii şi cei care elaborează strategiile de sănătate.
Deşi sănătatea mentală a majorităţii tinerilor din
Europa este bună, tulburări psihice de orice categorie,
cum ar fi anxietatea şi fobia, tulburări de stres post-
traumatice, tulburările de învăţare, depresiile şi suicidul,
tulburările alimentare, dependenţele, sunt în creştere.
În prezent, unele din aceste tulburări au prevalenţe
alarmante în rândul tineretului european. Se estimează
că prevalenţa globală a tulburărilor mentale în
adolescenţă se află în intervalul 10 - 20%, dar se
consideră că ea este chiar mai ridicată în rândul
adolescenţilor din subgrupele populaţionale
defavorizate şi slab integrate.
REZULTATE YRBSS
România printr-o frecvenţă a tentativei de suicid de
4,9 la 100.000 de persoane se încadrează în limita
inferioară a frecvenţelor înregistrate în ţările Uniunii
Europene ( 5 - 25 la 100.000).
10 4.53 5.01 5.38 4.9
3.62
0
Banat Moldova Muntenia Transilvania Romania
Fig. Fig. nr. 62 Frecventa elevilor cu tentative de suicid*, in ultimele
12 luni, in raport cu zona geografica de rezidenta la 100.000 subiec
8 7.2
5.5 5.7
6 4.9 4.6
3.9 3.5
4 3.2
2
0
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
fete băieţi
Fig. nr. 63. Frecvenţa elevilor cu tentative de suicid în ultimele 12
luni (la 100.000 subiecţi)
În ceea ce priveşte relaţia dintre frecvenţă şi vârstă
s-a observat o tendinţă ascendentă a frecvenţei până la
17 ani. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate la fete.
La fete sunt mai frecvente tulburările de
internalizare, în timp ce băieţii au tendinţa să prezinte în
mod predominent tulburări de externalizare, ceea ce
face ca cele două sexe să aibă reacţii diferite la stres şi
traume.
Băieţii sunt înclinaţi să răspundă la stres prin
agresiuni (îndreptate fie împotriva altora, fie împotriva
lor înşile), să adopte activităţi fizice sau strategii
recreaţionale, să nege sau să ignore stresul şi
problemele vieţii. Spre deosebire de ei, adolescentele
devin frecvent introvertite şi internalizează problemele
întâlnite, sunt înclinate să accepte că nu pot face faţă
singure unor situaţii dificile şi se orientează mai des spre
prieteni şi prietene pentru a discuta despre problemele
lor, iar în absenţa acestora recurg la gesturi extreme.
Auto-agresiunile, fără intenţii de sinucidere, sunt din
ce în ce mai frecvente în rândul adolescenţilor, ca
modalităţi de compensare a anxietăţii, depresiei,

25
Institutul National de Sanatate Publica
plictiselii şi a sentimentelor lipsei de sens sau de valoare
personală.
Aspecte ale comportamentului suicidal la elevii de
15-18 din România:
- ideaţia suicidală 8%
- suicidaţia (plan de suicid) 5,2 la 10.000
- tentativa de suicid 4,9 la 100.000
Aproape 1 din 10 elevi investigaţi au avut în ultimul an
gânduri suicidale. Dintre 100 de elevi cu gânduri
suicidale 5 şi-au conceput un plan de suicid. Dintre 100
elevi cu planuri de suicid aproape 5 au avut o tentativă
de suicid.
Sumar
Tentativa de suicid incumbă factori şi situaţii
predispozante în dezamorsarea cărora se impune o
conlucrare familie - instituţii educative, religioase etc.
Este necesară diagnosticarea precoce şi tratarea
corecta a tulburărilor psihice cu debut la vârste tinere.
Se impune reconsiderarea manierei de prezentare în
media, a cazurilor de suicid şi perfecţionarea identificării
subiecţilor cu risc crescut.
OMS afirmă că elaborarea unei strategii privind
sănătatea mentală impune o bună cunoaştere a
prevalenţei problemelor de sănătate mentală în rândul
copiilor şi adolescenţilor. Cuantificarea gradului de
răspândire a tulburărilor mentale în rândul tineretului
din Europa este o sarcină dificilă. Un motiv ar fi faptul că
problemele psihologice şi psiho-sociale din adolescenţă
tind să fie minimalizate şi să fie slab tratate deoarece nu
se prezintă sub aspecte atât de tipice şi distincte cum se
întâmplă la vârsta adultă. Din acest motiv, prevalenţa
reală a problemelor şi tulburărilor psihice poate fi mai
mare decât cea prezentată în diferite studii.
CAP. III. DETERMINANŢI AI STĂRII DE SĂNĂTATE,
FACTORI DE RISC ŞI FACTORI DE PROTECŢIE
III.1. DETERMINANŢI PARENTALI
III.1.1. Expunerea la fum de ţigară la domiciliu
Sursa Informaţiilor
Raport de ţară GYTS 2009 (The Global Youth
Tobacco Survey) coordonat de catre CRSP Cluj.
Institutul National de Sanatate Publica
Cadrul tematic
În multe ţări fumatul şi rata crescută a morbidităţii şi
mortalităţii cauzate de fumat, au creat serioase
probleme de sănătate publică, precum şi probleme
financiare. Pe de altă parte, informaţiile despre fumat,
prevenţia şi controlul acestuia, mai ales în rândul
tinerilor au fost insuficiente în ţările în curs de
dezvoltare. Pentru a soluţiona această problemă în 1998,
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Divizia Fumat - Oficiul
pentru fumat al CDC şi UNICEF, în colaborare cu ţările
din cele 6 regiuni OMS, au început un proiect numit
GYTS, un sistem de supraveghere la nivel mondial, creat
pentru a intensifica monitorizarea consumului
produselor de tutun în rândul tinerilor.
România, alături de alte 12 ţări din regiunea centrală
şi de est a Europei, s-a alăturat studiului în 2004.
GYTS furnizează un mecanism prin care ţările
implicate pot monitoriza consumul produselor din tutun
în rândul elevilor de 13-15 ani şi pot ghida
implementarea şi evaluarea programului de control al
tutunului.
Programul îşi propune să evalueze atitudinile,
cunoştinţele şi comportamentele elevilor în relaţie cu
fumatul, dar şi impactul asupra sănătăţii, aspecte
referitoare la renunţarea la fumat, expunerea
ambientală, implicarea media şi publicitate.
Semnificaţia pentru sănătatea publică
Fumatul, considerat un „ucigaş tăcut” este
responsabil pentru un număr mare de boli şi dizabilităţi.
Studii ştiinţifice au demonstrat că fumatul este cauza
principală pentru mai mult de 25 de afecţiuni, inclusiv
pentru câteva boli fatale. Aceste cercetări sunt în
continuă desfăşurare, lista afecţiunilor cauzate de fumat
fiind în creştere. În prezent, este recunoscut faptul că
fumatul contribuie la apariţia cataractei, pneumoniei,
leucemiei mieloide acute, anevrismului aortic
abdominal, cancerului gastric, pancreatic, renal,
parodontopatiilor şi altor boli care se alătură listei deja
cunoscute de boli cauzate de fumat, precum: cancerele
de plămân, vezică urinară, esofag, laringe, cavitate orală,
bolile pulmonare cronice, emfizemul pulmonar şi
26
bronşitele, accidentele cerebrale vasculare, infarctul
miocardic şi alte boli cardiovasculare.
Astăzi se ştie cu exactitate că fumatul este
responsabil de 90% dintre cazurile de cancer pulmonar.
Fumatul, are de asemenea, un impact negativ asupra
funcţiei sexuale. Poate cauza scăderea numărului de
spermatozoizi sau poate afecta viabilitatea acestora,
având drept consecinţă o scădere a fertilităţii, decelabilă
la bărbaţii tineri. Leziunile vasculare pot duce şi la
scăderea potenţei sexuale, iar fertilizarea ovulului este
stânjenită, ducând în final la rejectarea zigotului sau
avort spontan. Toate aceste efecte negative ale
fumatului sunt responsabile de infertilitate atât la femei
cât şi la bărbaţi. Dezvoltarea fătului sub limitele
normale, la femeile fumătoare, este explicată prin slaba
oxigenare a sângelui din uter şi placentă. Astfel, femeile
care fumează în timpul sarcinii, au risc mare de naştere
prematură şi /sau naşterea a unui nou-născut cu
probleme (greutate mică la naştere, anomalii de
dezvoltare).
Fumatul a fost identificat ca un important factor de
risc, independent, pentru ateroscleroză, începând de la
vârste tinere.
Efectele nocive ale fumatului pasiv sunt foarte bine
cunoscute. Tutunul din ţigări conţine aproximativ 4000
de substanţe chimice, multe dintre ele devenind toxice
în momentul arderii; se cunosc deja peste 250 dintre
aceste produse chimice, ca fiind toxice sau cu rol în
carcinogeneză.
Fumatul este puternic asociat cu riscul de a dezvolta
cancer de col uterin, aflat pe primul loc între cancerele
ce afectează femeile din întreaga lume.
De asemenea, numeroase studii asociază fumatul cu
riscul de infecţie TBC şi mortalitatea prin tuberculoză.
Studii efectuate în India, au arătat că jumătate dintre
decesele prin tuberculoză la bărbaţi au fost asociate cu
fumatul.
Fumătorii nu sunt singurii care se expun efectelor
nocive ale fumului de ţigară, milioane de oameni,
Institutul National de Sanatate Publica
inclusiv jumătate din copiii lumii sunt expuşi fumatului
pasiv.
Există evidenţe ştiinţifice care relaţionează fumatul
pasiv cu creşterea riscului pentru boli cardiovasculare,
cancer pulmonar, alte tipuri de cancer, astm sau alte boli
pulmonare la adulţi, astm, boli respiratorii, infecţii ale
urechii sau moarte subită la copil.
Metodologia investigaţiei
Criteriul de includere în studiu:
• şcoală cu cel puţin 40 elevi şi care să cuprindă
elevi din clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a.
Design-ul studiului a fost de tip cluster în 2 trepte
(etape).
• Prima etapă de eşantionare a fost la nivel de
şcoală. S-au ales pentru eşantionare toate şcolile care
aveau clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a.
• A doua etapă de eşantionare a fost la nivel de
clase. Prin metoda randomizării s-au ales clase din
fiecare şcoală participantă la studiu.
Toţi elevii din clasele selecţionate au fost eligibili
pentru a participa la studiu. Participarea elevilor a fost
voluntară, iar chestionarele auto-administrate au fost
anonime.
Rate de răspuns:
• Şcoli 100% - 50 din 50 şcoli prezente în eşantion
• Clase 100% - 204 din 204 clase prezente în
eşantion
• Elevi 94,1% 3891 din 4136 elevi au completat
chestionarele
Rata globală răspuns = 100% x 100% x 94,1% =
94,1%
27
 Rezultate GYTS 2009
OBIECTIVE
Un procent mare de elevi este expus la fumul de Obiectiv general
ţigară în propriile locuinţe (Tabelul 13).
Evaluarea dimensiunii riscului comportamen-tal în
unităţile de învăţământ şi iniţierea activităţilor de
Expuşi la fum de ţigară în locuinţă corectare ţintite.
Categorii
Nefumători Fumători curenţi Obiective specifice
Total 47.2 (41.7-52.7) 77.3 (70.5-82.9)
Sex  Evaluarea a şase 6 arii comportamentale cu risc
Băieţi 39.4 (34.8-44.2) 80.1(71.0-86.9) pentru sănătate: fumat, consum de alcool,
Fete comportament sexual, comportament alimentar,
52.9 (45.4-60.2) 73.8 (64.7-81.2)
sedentarism, comportament suicidal.
Vârstă  Consolidarea unui sistem informaţional la standarde
13 ani 48.0 (41.2-54.4) 78.1 (66.5-86.5) europene privind sănătatea în relaţie cu factorii de
14 ani 48.1 (41.1-55.2) 80.1 (67.0-88.8) risc comporta-mentali şi armonizarea sistemului de
15 ani 42.5 (35.4-49.9) 72.8 (64.4-79.8) monitorizare a acestora la standardele europene.
Tabel nr. 13  Realizarea unei reţele informaţionale la nivel
naţional, la standarde europene, în vederea
Aproape 5 din 10 elevi care nu au fumat niciodată adaptării strategiei naţionale şi asigurării
(47.2%) şi 8 din 10 elevi fumători (77.3%) au fost expuşi comparabilităţii datelor cu cele ale Uniunii
la fumul de ţigară produs de alte persoane la domiciliu. Europene.
În general, procentul de fumători expuşi la fumul de  Organizarea unui sistem eficient şi modern de
diseminare a informaţiilor legate de starea de
ţigară în locuinţe este semnificativ mai ridicat decât
sănătate şi determinanţii ei atât pentru decidenţi şi
procentul celor nefumători (77.3 % faţă de 47.2). specialişti, cât şi pentru publicul general.
 Organizarea unor activităţi de informare, educare şi
III.2. STILUL DE VIAŢĂ
comunicare având la bază informaţiile din sistemul
Sursa informaţiilor
de monitorizare a determinanţilor sănătăţii (printre
Sinteza naţională „Identificarea, cuantifica-rea şi
care se situează comportamentele cu risc pentru
monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate
sănătate).
la elevi (fumat, consum de alcool, droguri,
comportament alimentar, sexual, activitatea fizică,
METODOLOGIA STUDIULUI
agresivitate fizică” coordonata de CRSP Cluj.
Metode de abordare a cercetării şi tipul de studiu
utilizat
Introducere
S-a optat pentru un studiu descriptiv, care să
Studiul stilului de viaţă la elevi s-a materializat într-o
identifice şi să cuantifice aspectele comportamentale la
sinteză naţională, având ca scop eficientizarea
elevii din România.
controlului factorilor de risc comportamentali (fumatul,
Investigarea de tip transversal s-a realizat pe bază de
consumul de alcool, comportamentul suicidal,
chestionar.
comportamentul sexual, compor-tamentul alimentar,
Durata cercetării - 12 luni, respectiv anul şcolar
sedentarismul).
2010-2011.
Uniunea Europeană consideră că ameliorarea
sănătăţii publice trebuie să încorporeze
Populaţia studiată
intersectorialitatea şi participarea, variabile esenţiale
Studiul a fost efectuat pe o populaţie de adolescenţi
pentru serviciile de promovare a sănătăţii în toate
cu domiciliul în România.
strategiile sectoriale de dezvoltare. O asemenea filosofie
Cercetarea s-a desfăşurat pe întreg teritoriul
politică presupune schimbări de mentalitate şi
României.
adoptarea unor comportamente noi. Impactul unor
Într-o primă etapă a studiului, s-au distribuit
programe şi activităţi susţinute apar în timp, necesitând
instrumentele de lucru necesare pentru desfăşurarea
10-15 ani pentru a deveni o normă socială.
activităţii în toate judeţele din ţară. A fost recomandată

28
Institutul National de Sanatate Publica
constituirea unui lot format din aproximativ 100 subiecţi Distribuţia pe zone geografice a fost următoarea: Banat
pentru fiecare judeţ. 424 subiecţi, Moldova 622 subiecţi, Muntenia 2135
În cea de a doua parte a studiului, s-a făcut selecţia subiecţi şi Transilvania 1116 subiecţi.
persoanelor care urmau să răspundă la chestionar.
Această selecţie a fost făcută pe baza unor criterii de
9.03
includere şi de excludere. A fost selectat un număr de 23.8
13.25
licee la nivelul fiecărui judeţ, iar în cadrul instituţiilor
respective au fost selectate un număr de clase, elevilor
care făceau parte din acestea aplicându-li-se un
45.5
chestionar.
Banat Moldova Muntenia Transilvania
Criteriile de includere: respondenţii să fie adolescenţi, Distribuţia procentuală a lotului pe zone geografice
de vârstă liceală, cu domiciliul în România şi să urmeze o (N=4691)

formă de învăţământ, studiul desfăşurându-se la nivelul

instituţiilor de învăţământ. Judeţele incluse în fiecare zonă geografică luată în
studiu, au fost:
Criteriul de excludere a fost dezacordul participării la
 pentru Banat: Arad, Caraş - Severin, Hunedoara,
studiu.
Timiş
 pentru Moldova: Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi,
La cercetarea de faţă au răspuns 4691 liceeni din 40 de
Neamţ, Suceava, Vrancea, Vaslui
judeţe ale României.
 pentru Muntenia: Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi,
Constanţa, Dîmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ilfov,
DESCRIEREA LOTULUI DE SUBIECŢI Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vâlcea,
 pentru Transilvania: Alba, Bihor, Bistriţa – Năsăud,
Distribuţia subiecţilor pe sexe a fost următoarea: 59,55 Cluj, Covasna, Harghita, Maramureş, Mureş, Satu–
% fete (2795) şi 40,45 % băieţi (1896). Mare, Sălaj, Sibiu.

Distribuţia judeţelor corespunde arondării teritoriale

40.45 59.55 proprii Centrelor Regionale de Sănătate Publică din ţară,
şi anume:

FETE BĂIEŢI Coordonarea în teritoriu a sintezei a revenit:

Distribuţia procentuală a subiecţilor în raport cu sexul
(N=4691)
 CRSP Timişoara pentru judeţele din Banat
 CRSP Iaşi judeţele din Moldova
Distribuţia pe nivele de şcolarizare a fost următoarea :  CRSP Bucureşti pentru judeţele din Muntenia
1313 (27, 98 %) în clasa a IX-a, 1025 (21, 85 %) în clasa a  CRSP Cluj pentru judeţele din Transilvania.
X-a, 1095 (23,34 %) în clasa a XI-a şi 1258 (26,81 %) în
clasa a XII-a. PREZENTAREA INSTRUMENTULUI DE SUPRAVEGHERE A
COMPORTAMENTELOR CU RISC

25.44 27.98  Instrumentul utilizat în cercetarea întreprinsă a fost

creat pornind de la chestionarul YRBSS (Youth Risk
Behavior Surveillance System) elaborat de CDC şi
23.34
21.85 modificat în 2002, în vederea monitorizării
comportamentelor cu risc pentru sănătate la tineri şi
Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
adaptat particularităţilor socio-economice şi
Distribuţia procentuală a subiecţilor în raport cu nivelul de şcolarizare
cultural-educative din ţara noastră.
(N=4691)
 Se prezintă sub forma unui chestionar cu 87 de
întrebări, auto-aplicat, cu multiple variante de

29
Institutul National de Sanatate Publica
 răspuns. Prima pagină conţine informaţii utile
subiectului în vederea completării şi precizează
scopul chestionării.
 Întrebările sunt grupate pe şase arii de interes:
fumat, consum de alcool, autoagresivitate (tentativă
de suicid), comportament sexual, comportament
alimentar şi activitate fizică.
BAZA DE DATE ŞI PRELUCRĂRI STATISTICE
 În studiul întreprins datele au fost organizate
conform modelului relaţional. Baza de date conţine
informaţii referitoare la cele 6 arii diferite de
comportamente cu risc, iar datele au fost grupate în
mulţimi specifice fiecărei arii independente de
comportament.
 Prelucrările statistice s-au efectuat în mod
independent pentru fiecare arie de comportament
cu risc. S-au calculat distribuţiile de frecvenţă ale
diferitelor variante de răspuns, pentru fiecare
întrebare din grupajul ce caracterizează aria de
comportament cu risc abordată, în raport cu sexul
subiecţilor şi nivelul de şcolarizare.
 În următoarea etapă s-a descris evoluţia frecvenţelor
înregistrate la băieţi şi fete, evoluţia frecvenţelor în
raport vârsta şi regiunea geografică de apartenenţă.
 Prezentarea rezultatelor s-a realizat sub formă de
tabele, grafice şi histograme.
III.2.1 Activitatea fizică
Cadrul tematic
 La nivelul UE datele referitoare la activitatea fizică
pentru vârstele mai mari sunt limitate. Totuşi, datele
pentru elevii de 13-15 ani arată că în termeni
generali participarea la activitatea fizică este în
scădere, locul acesteia fiind ocupat de
comportamentele sedentare. Activitatea fizică se
reduce cu înaintarea în vârstă, iar fetele tind să fie
mai puţin active comparativ cu băieţii de aceeaşi
vârstă. Această reducerea a activităţi fizice începe la
vârste mai mici în cazul fetelor.
 Comportamentele sedentare se situează la un nivel
ridicat. Mai mult de 50% dintre tinerii din Europa
petrec două sau mai multe ore/zi privind la TV. În
plus, există o tendinţă de creştere a utilizării
calculatoarelor pentru recreere şi pregătirea
temelor.
 În afară de necesitatea evidentă de a umple golurile
în colectarea datelor pentru grupuri de vârstă mai
Institutul National de Sanatate Publica
mare, există o nevoie reală de cercetare
suplimentară care să ajute la înţelegerea factorilor
determinanţi ai capacităţii tinerilor de a participa la
activităţi fizice.
 Cercetările curente arată că pentru schimbări pe
termen lung, copii şi adolescenţii trebuie să înveţe
metode pentru schimbarea comportamentelor (cum
ar fi auto-monitorizarea, stabilirea de obiective,
auto-instruirea şi rezolvarea problemelor). Pentru
copii şi adulţi, stabilirea de metode pentru
menţinerea activităţii fizice în circumstanţe variate
ale vieţii, presupune învăţarea monitorizării şi
schimbării propriilor comportamente.
 Programa şcolară pentru activitatea fizică trebuie să
se centreze pe activităţi benefice sănătăţii, cu
potenţial de a fi urmate în continuare pe parcursul
întregii vieţi. Programele şcolare eficiente includ
educaţia fizică, activităţi recreaţionale, strategii
pentru activitatea fizică integrată la nivelul familiei
cu scopul creşterii activităţii fizice.
 Politicile referitoare la mediul şcolar şi vecinătăţi
sunt importante pentru facilitatea activităţii fizice a
adolescenţilor.
 Determinanţi cheie ai activităţii fizice includ factori
sociali (cum ar fi încurajarea de către părinţi, colegi,
prieteni) şi mediul fizic (incluzând disponibilitatea de
facilităţi şi programe).
 Politicile care promovează implicarea familiei în
activitatea fizică au beneficii pentru membrii de
toate vârstele şi pentru generaţiile viitoare.
Programele comunitare şi facilităţile care asigură
oportunităţi pentru activitatea fizică au fost corelate
cu creşterea activităţii fizice. Comunităţile unde se
poate merge pe jos, cu străzi sigure şi motive pentru
mersul pe jos (magazine, parcuri, restaurante)
asigură un mediu care este propice pentru
integrarea activităţii fizice în viaţa de zi cu zi.
Semnificaţia pentru sănătatea publică
 Boala coronariană, bolile cerebrovasculare şi
bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă
principalele cauze de mortalitate la scară mondială.
Obezitatea reprezintă un factor de risc pentru multe
dintre aceste afecţiuni cronice şi se observă o
creştere a prevalenţei obezităţii şi diabetului zaharat
de tip II la copii şi adulţi, cu consecinţe asupra
morbidităţii şi mortalităţii.
 Mecanismul primar care conduce la exces ponderal
şi obezitate este reprezentat de dezechilibrul între
aportul şi consumul de energie; absenţa activităţii
30
 fizice şi comportamentul excesiv sedentar sunt promotori ai sănătăţii sau factori protectori: statusul
responsabile pentru una dintre părţile acestei sănătăţii fizice, nutriţie, calitatea vieţii, imaginea de
ecuaţii. sine, performanţa şcolară şi calitatea comunicării.

 Trecerea în revistă a literaturii care vizează copiii şi REZULTATE LA NIVEL NAŢIONAL
adolescenţii (6-18 ani) indică faptul că activitatea
fizică moderată - viguroasă este corelată cu Sinteza naţională YRBSS
reducerea adipozităţii, ameliorarea sindromului La nivel naţional mai mult de 1 din 10 elevi nu participă
metabolic (obezitate abdominală, presiune arterială la orele de educaţie fizică, iar aproximativ 6 din 10 elevi
ridicată, glicemie a jeune ridicată şi scăderea HDL), efectuează 1-2 ore de educaţie fizică la şcoală. Mai puţin
reducerea trigliceridelor, creşterea HDL, ameliorarea de unu din 10 elevi participă la activităţi sportive în
funcţiei endoteliale, densităţii osoase, a forţei adiţia orelor de educaţie fizică.
musculare şi enduranţei, a sănătăţii mentale. 100
 Activitatea fizică aduce, de asemenea şi benefice
80%
psiho-sociale. Activitatea fizică a adolescenţilor a 57.9
fost asociată cu imaginea de sine, statusul de 60
sănătate auto-raportat şi calitatea comunicării cu
40
familia şi colegii şi negativ asociată cu acuzele de
12.5
sănătate şi în unele ţări cu consumul de tutun. 20 5
 În baza datelor din literatură Strong et al. au
formulat recomandarea pentru copii de a efectua cel 0
nu participă la orele de 1-2 ore de educaţie 4-5 ore în afara orelor
puţin 60 minute de activitate fizică moderată - educaţie fizică fizică de educaţie fizică

viguroasă. Alţi autori sugerează intervale mai extinse

pentru atenuarea riscului cardiovascular. Totuşi, Distribuţia elevilor în raport cu numărul de ore de activitate fizică
desfăşurate pe săptămână
numeroşi copii nu întrunesc recomandările privind
activitatea fizică. 100
 Pe măsura trecerii în adolescenţă copiii încep să se
angajeze mai puţin în activităţi fizice şi ca urmare se 80 %
observă o creştere a obezităţii. Comportamentul 60
sedentar este un factor de risc cardiovascular
40
independent. Comportamentul sedentar zilnic este 19.1
13.6 15.2
asociat cu risc de exces ponderal şi obezitate la 20 11.5 7.7
5.8 9.2
13

adolescenţii de 11 – 15 ani şi obezitatea consecutivă 0

în rândul femeilor tinere. 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
 Relaţia dintre comportamentul sedentar şi obezitate
fete băieţi
poate fi dependentă de activitatea specifică (privitul Distribuţia elevilor care nu participă la orele de educaţie fizică în raport cu
la TV, jocul pe calculator sau utilizarea calculatorului vârsta şi sexul

pentru teme şi e-mail).

 Există evidenţe pentru o relaţie de tipul doză- 15
răspuns între comportamentul sedentar şi % 10.7
10 8.8
prevalenţa obezităţii şi o relaţie cauzală între 7.1
comportamentul sedentar şi obezitate este sugerată 3.8 4.6
5 3 2.6 2.5
de intervenţiile care demonstrează că reducerea
sedentarismului conduce la ameliorarea greutăţii. 0
 Comportamentul sedentar al adolescentului a fost 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
corelat cu alte probleme de sănătate, incluzând
fete băieţi
dureri cervicale, de umăr şi lombare, simptome
Distribuţia elevilor care efectuează 4-5 ore de
psihice şi somatice, agresivitate fizică şi verbală, sport/săptămână în adiţia orelor de educaţie fizică
ostilitate, fumat, consum de alcool şi droguri ilicite.
Comportamentul sedentar al adolescenţilor a fost
negativ asociat cu o serie de factori recunoscuţi ca Frecvenţa elevilor care nu participă la orele de
educaţie fizică la clasă, creşte cu înaintarea în vârstă.

31
Institutul National de Sanatate Publica
Valorile înregistrate la sexul femnin sunt superioare III.2.2 Fumatul
celor înregistrate la băieţi. Sursa Informaţiilor
Frecvenţa elevilor care efectuează sport în adiţia Raport de ţară GYTS 2009 ( The Global Youth Tobacco
orelor de educaţie fizică scade cu înaintarea în vârstă, la Survey). Rezultate GYTS 2009
ambele sexe. Aproape 2 din 10 elevi petrec zilnic 4-5 ore
la televizor.
60 50.8 Fumător vreodată Elev/ elevă care a fumat vreodată în viaţă

40 Fumător curent Elev/ elevă care a fumat ţigări cel puţin o

18.5 16.2
20 14.5 dată în ultimele 30 de zile
%
Fumător zilnic Elev/ elevă care a fumat ţigări între 20 şi 30
0 zile în ultima lună
zero < 1 oră 1-3 ore 4-5 ore

Distribuţia elevilor în raport cu numărul orelor petrecute Tabel I. 14 Fumatul – definiţie, indicatori
la televizor

Sumar Mai mult de 4 din 10 elevi susţin că au fumat vreodată în

Activitatea fizică la şcoală s-a redus: sedentarismul ia viaţă, acest aspect este mai semnificativ la băieţi.
locul stilului de viaţă activ. Asocierea ponderii Procentul celor care au fumat vreodată creşte cu vârsta
ascendente a supraponderalilor sau obezilor cu de la 31,4 % la 13 ani , la 54,9 % la 15 ani, ceea ce
reducerea activităţii fizice conturează tabloul de risc ce reprezintă o diferenţă statistic reprezentativă. Aproape 4
explică frecvenţa în creştere a evenimentelor din 10 elevi care au fumat vreodată, au început să
cardiovasculare majore la populaţia tânără fumeze înainte de 10 ani. Procentul băieţilor este
Diversificarea formelor de activitate fizică în şcoală şi semnificativ statistic mai mare decât al fetelor.
în şcoală şi în adiţia acesteia, promovarea formelor Mai mult de 1 din 10 elevi fumează curent; datele
atractive şi antrenarea familiilor în aceste activităţi, comparative pe sexe arată un procent
poate fi cheia reuşitei. crescut al băieţilor 17,6% faţă de 9,5% al fetelor.
Doar un procent scăzut de elevi (2,5%) folosesc alte
produse de tutun, în afară de ţigări. Diferenţa pe sexe nu
este semnificativă statistic.
Categorie Total Băieţi Fete 13 ani 14 ani 15 ani
Alte
produse 2,5 3 1,9 1,4 2,7 4,2
tutun
Tabel 15. Prevalenţa (%) elevilor care folosesc alte produse de
tutun

Aproximativ 8% dintre fumătorii curenţi sunt

dependenţi, fără diferenţe semnificative între sexe, dar
crescând cu vârsta de la 4,2 la 13 ani la 11,2 la 15 ani.
Aproximativ o treime dintre elevii nefumători sunt
susceptibili să se apuce de fumat în anul următor, cu un
procent mai mare la fete.

Sumar

Datele studiului indică o prevalenţă înaltă a

fumatului în rândul elevilor de 13 – 15 ani din România,
iar ceea ce îngrijorează cel mai mult este faptul că
aproape o treime din elevii nefumători sunt susceptibili
de începe să fumeze în următorul an, cu un procentaj
mai mare la fete decât la băieţi.

32
Institutul National de Sanatate Publica
 Comparând datele studiilor GYTS din 2004 cu cele
din 2009, se observă ca atât prevalenţa celor care au
fumat vreodată, cât şi a fumătorilor curenţi a scăzut.
Observaţia că o mare parte din fumătorii curenţi au
început să fumeze înainte de vârsta de 10 ani, face
necesară iniţierea programelor de educaţie la vârste mai
mici, chiar în clasele primare.
Este importantă şi implicarea medicului de familie şi
a medicului şcolar în educaţia copiilor în legătură cu
fumatul.
Anexa II. Fumatul
Sursa HBSC 2009-2010
III.2.3 Consumul de alcool
Sursa informaţiilor
Sinteza naţională „Identificarea, cuantifi-carea şi
monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate
la elevi (fumat, consum de alcool, droguri,
comportament alimentar, sexual, activitatea fizică,
agresivitate fizică”
Cadrul tematic
Global, alcoolul este substanţa psiho-activă
consumată cel mai frecvent de către tinerii din Europa.
Cel puţin două treimi dintre elevii de 16 ani din studiul
ESPAD au consuma alcool cel puţin o dată pe parcursul
vieţii. 82% au consumat alcool în ultimele 12 luni şi 61%
în ultimele 30 de zile. În medie, 40% au consumat bere,
30% băuturi alcoolice tari, 13% vin.
La o treime dintre ţările participante în studiul
ESPAD, cel puţin o jumătate dintre elevii de 15-16 ani au
consumat cel puţin un pahar de alcool la vârsta de 13 ani
şi 14% s-au îmbătat la aceeaşi vârstă. Doar 14% dintre
elevi au raportat că nu au consumat niciodată băuturi
alcoolice. În ţările în care elevii au raportat un nivel
relativ ridicat al consumului de alcool în ultimele 30 de
zile, prin contrast au raportat volume mai mici
consumate ultima dată. În unele ţări, (ex. Grecia) elevii
beau alcool mai des, dar în cantităţi mai mici, în timp ce
în altele (incluzând ţările nordice) alcoolul este consumat
mai puţin frecvent, dar în cantităţi mai mari.
În cele mai multe ţări europene, peste 80% dintre
elevii de 17-18 ani au consumat alcool în ultimele 12
luni, Danemarca şi Cehia având cele mai înalte
prevalenţe. Cele mai scăzute prevalenţe a fost observate
în Portugalia şi Suedia.
Există diferenţe mari naţionale în prevalenţa
consumului săptămânal de alcool la elevii de 13-15 ani.
Institutul National de Sanatate Publica
În toate ţările (cu o singură excepţie) ratele prevalenţei
cresc între 13 şi 15 ani atât la băieţi cât şi la fete.
Consumul de alcool şi beţia sunt în general mai obişnuite
la băieţi. Ratele prevalenţei sunt mai ridicate la tinerii
din nordul Europei, comparativ cu cei din sud. Acest
tipar geografic este mai marcat pentru fete decât pentru
băieţi.
Implementarea de programe adaptate pentru
abordarea diferitelor probleme comporta-mentale
reprezintă un aspect important al prevenţiei.
Intervenţiile centrate pe şcoală trebuie să urmeze o
abordare sistematică a tuturor aspectelor. Trebuie
încurajată o centrare pe aspectele pozitive ale vieţii,
creşterea autonomiei, responsabilităţi şi participării
sociale a tinerilor.
Studii recente punctează necesitatea intervenţiilor
selective şi mai intense pe grupuri mici identificate la risc
înalt, cu o abordare „chirurgicală” a factorilor selectivi de
risc şi situaţiilor. Acestea se centrează pe momente şi
evenimente în care substanţele pot fi disponibile pentru
tineri. Unele politici prezente de control al tutunului (în
mod special creşterea preţului şi taxelor) pot ajuta la
reducerea prevalenţei fumatului la adolescenţii de 15
ani, dar au o influenţă mai mare la băieţi decât la fete. În
mod similar, cercetările privind consumul de alcool arată
o creştere mai importantă la fete, sugerând necesitatea
de cercetări suplimentare pentru evaluarea efectelor
practicilor de marketing al alcoolului la scară naţională şi
măsurile profilactice cu centrarea în mod special pe
posibilitatea ca schimbarea survenită în rolurile sociale
să facă adolescentele mai susceptibile de a consuma
alcool.
Semnificaţia pentru sănătatea publică
Consumul de alcool este corelat cu o mulţime de
factori sociali, demografici, economici şi sociali; acest
comportament variază mult între diferite ţări şi chiar în
interiorul aceleiaşi ţări. Se estimează că un bărbat din 4
şi o femeie din 10 consumă alcool, consumul de alcool la
femei fiind în creştere în anumite ţări. La ambele sexe
consumul de alcool scade cu vârsta.
Atât consumul de alcool cât şi problemele legate de
acesta, tind să se stabilizeze sau chiar să scadă în unele
ţări din vestul Europei. În schimb, aceste probleme au
crescut în ultimii ani în Europa Centrală şi de Est, precum
şi în fostele ţări care formau URSS. În aceste ţări un
procent considerabil al populaţiei sunt consumatori de
alcool cu risc.
Reacţiile adverse ale consumului de alcool sunt
foarte greu de estimat şi în ciuda a numeroase studii
33
derulate în multe ţări, nu există deocamdată indicatori Frecvenţa elevilor care au consumat alcool în 1-5
comprehensivi care să atragă atenţia asupra efectelor zile din intervalul standard

grave pe termen lung ale consumului de alcool. 50

%
47.55 46.68
38.41 38.26 38.26
40 33.33
29.51
Probleme asociate cu consumul de alcool: 30 22.34

 Probleme sociale: probleme familiale, divorţ, lipsa

20
10
locuinţei, dificultăţi la locul de muncă, şomaj, 0
dificultăţi financiare, fraude, datorii bancare, 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani

vagabondaj, comportament habitual pentru beţie. Băieţi Fete

 Probleme de ordin psihologic: insomnie, depresie,

anxietate, tentativa de suicid, suicid, schimbări de Frecvenţa elevilor care au consumat frecvent
personalitate, amnezie, delirium tremens, alcool în în ultimele 30 zile înaintea aplicării
halucinaţii, demenţă, jocuri de noroc sau asocierea %
chestionarului zile
cu alte droguri. 10
 Probleme de ordin fizic: steatoză hepatică, hepatită, 4.66
6.16 5.95

ciroză, cancer hepatic, gastric, laringe, esofag, 5 2.64

1.24
cancer de sân, colon, malnutriţie, obezitate, diabet, 1.06 1.41 1.03

cardiomiopatii, HTA, AVC, neuropatii, miopatii, 0

disfuncţii sexuale, infertilitate, toxicitate 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
hemopoetică, reacţia cu alte droguri sau Băieţi Fete

medicamente.

Consumul frecvent de alcool a fost înregistrat

30
predominent la băieţii de 17-18 ani.
19.03 19.6
20
Sumar
6.41 6.02 7.7 5.91
10 Din perspectiva sănătăţii publice, consumul aproape
zilnic de alcool pune problema dependenţei. Deşi
0
sub 9 ani 9 - 10 ani 11 -12 ani 13 -14 ani 15 - 16 ani peste 17 ani consumatorii de alcool sunt în mod preponderent băieţi,
consumul s-a înregistrat şi la fete.
Varsta initierii consumului de alcool Elevii au consumat alcool şi în incinta unităţilor de
învăţământ. Se impune recomandarea demarării
8 activităţilor de profilaxie la vârste cât mai mici.
%
6 În general, se crede că beţiile ( intoxicaţia cu alcool)
4 sunt apanajul exclusiv al adulţilor, dar statisticile arată că
în fiecare an există mii de adolescenţi care suferă de
2 0.1 0.49 0.61 0.36 0.48
intoxicaţie cu alcool. Aceste intoxicaţii cu alcool sunt, de
0 fapt, cel mai îngrijorător aspect al abuzului de alcool la
Banat Moldova Muntenia Transilvania Romania
adolescenţi.
Se impune reconsiderarea rolului şi locului pe care
Frecventa elevilor care au consumat alcool de 6- 30 ori in intervalul
standard, LA ŞCOALĂ părinţii trebuie să-l joace în profilaxia şi combaterea
consumului de alcool la elevi. Informarea acestora cu
Aproape 1 elev din 200 a consumat alcool, la şcoală, în privire la consumul de alcool al propriilor copii, precum
mod frecvent. Consumul ocazional de alcool a fost şi asupra simptomelor specifice intoxicaţiilor cu alcool
înregistrat cu o frecvenţă mai ridicată la elevii de 16 şi 17 este obligatorie, cu alte cuvinte intervenţiile profilactice
ani. educative se vor direcţiona spre părinţi şi copii.

Rezultate YRBSS Anexa III. Consumul de alcool

Sursa HBSC 2009-2010
O cincime dintre elevii consumatori de alcool, au
consumat pentru prima oară alcool în intervalul 9-12
ani.

34
Institutul National de Sanatate Publica
III.2.4 Comportamentul alimentar
Sursa
Sinteza naţională „Identificarea, cuantifi-carea şi
monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate
la elevi (fumat, consum de alcool, droguri,
comportament alimentar, sexual, activitatea fizică,
agresivitate fizică”
Cadrul tematic
Deşi există strategii de nutriţie în aproape toate
ţările europene, povara bolilor legate de nutriţie
continuă să crească, obezitatea dobândind proporţii
epidemice. Este deci imperios necesar să se promoveze
alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică în rândurile
tineretului.
Obiceiurile nesănătoase de alimentaţie, incluzând un
consum insuficient de legume şi fructe şi un exces de
gustări cu un înalt conţinut energetic, afectează
sănătatea pe termen scurt şi lung, obiceiurile deprinse la
vârsta tânără având toate şansele să se perpetueze la
vârsta adultă.
Alimentaţia corectă şi adoptarea unor obiceiuri
alimentare sănătoase în copilărie şi adolescenţă
promovează o sănătate, o creştere şi o dezvoltare
intelectuală optimă în copilărie; previn problemele de
sănătate de natură imediată, cum ar fi anemia feriprivă,
obezitatea, tulburările de alimentaţie şi cariile dentare şi
pot preveni probleme de sănătate pe termen lung, cum
ar fi BCV, cancerul şi osteoporoza.
Semnificaţia pentru sănătatea publică
O alimentaţie corectă este importantă pentru o
dezvoltare normală şi pentru menţinerea sănătăţii şi
stării de bine. Alimentaţia îşi are rolul ei în determinarea
şi în prevenirea îmbolnăvirilor. Atât la adulţi cât şi la
copii, prevalenţa regimurilor alimentare nesănă-toase
este de interes deosebit în ţările europene. Bolile
cronice cu condiţionare alimentară constituie o serioasă
problemă de sănătate publică la adulţi şi au o prevalenţă
crescândă la grupele de vârstă mai tinere.
Bolile netransmisibile, care includ bolile
cardiovasculare (BCV), cancerul şi diabetul, constituie în
Europa cauza a 86% dintre decese şi 77% din încărcarea
morbidă (calculată ca ani de viaţă cu stare de sănătate
precară). BCV sunt prima cauză de deces în Europa,
determinând mai mult de jumătate (52%) din numărul
total de decese. Multe din aceste boli sunt inter-
corelate, având drept cauze factori de risc comuni. În
Europa, şapte factori principali de risc sunt responsabili
pentru aproape 60% din încărcarea morbidă, incluzând
Institutul National de Sanatate Publica
excesul ponderal (7,8%) şi consumul scăzut de fructe şi
legume (4,4%).
Regimurile alimentare bogate în sare şi în alimente
cu conţinut energetic ridicat contribuie şi ele la
morbiditate. O treime din cazurile BCV sunt în relaţie cu
regimuri alimentare nesănătoase. Se apreciază că
alimentaţia corectă poate preveni aproximativ o treime
din cazurile de cancer şi modificări mici ale dietei şi
activitatea fizică pot preveni până la 60% din cazurile de
diabet.
La copii, stilul de viaţă şi tiparele alimentare pot
spori riscul apariţiei timpurii a unor boli cronice, cum ar
fi BCV, diabetul, sindromul metabolic, osteoporoza şi
unele cancere. Obezitatea infantilă constituie o
afecţiune frecventă, copiii fiind diagnosticaţi cu
metabolism glucidic alterat sau cu un sindrom
metabolic. Deficitele alimentare sunt de asemenea
implicate, mai ales cel de fier şi de iod, ambele putând
afecta dezvoltarea creierului la copii.
Costurile legate de bolile cauzate de nutriţie sunt
considerate răspunzătoare pentru aproximativ 30% din
costurile asistenţei medicale pe plan naţional. În Europa,
numai excesul ponderal şi obezitatea absorb până la 6%
din costurile asistenţei medicale. Există şi alte costuri
sociale şi economice, dincolo de cele ale sectorului
sanitar, o pondere însemnată în costul total revenind
pacienţilor şi familiilor lor.
Costurile indirecte în termeni de vieţi pierdute,
scăderea productivităţii şi a veniturilor pot egala sau
chiar depăşi, în unele cazuri, costurile directe. Se
apreciază că, de exemplu, costurile indirecte ale
excesului ponderal şi obezităţii sunt de două ori mai
mari decât costurile directe pentru îngrijirii medicale.
Rezultate YRBSS
Consumul de fructe s-a menţinut la frecvenţe
ridicate pentru toţi subiecţii examinaţi, indiferent de
vârstă. Nouă din zece elevi au consumat fructe în
intervalul de timp evaluat.
%
89.63 92.36 92.49 92.1
100
80
60
40
20
0
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
Frecvenţa elevilor care au consumat fructe în ultimele 7
zile ca eu precedat investigarea
35
 48.64
Se impune o analiză pragmatică a situaţiei noi
50 % 46.69 înregistrate în vederea stabilirii ponderii factorului
42.81 44.3
45 economic şi al celui educaţional sau a elementelor
40 tradiţionale ce stau la baza tabloului comportamentului
alimentar actual.
35
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
Anexa IV. Comportamentul alimentar
Frecvenţa elevilor care au consumat legume crude în Sursa HBSC 2009-2010
ultimele 7 zile ce au precedat investigarea

Dintre toate tipurile de alimente a căror consum a fost III.2.5 Comportamentul sexual
evaluat, consumul de legume s-a situat la cele mai mici Sursa informaţiilor
cote.
Mai puţin de cinci din zece elevi au raportat Sinteza naţională „Identificarea, cuantifi-carea şi
consumul acestora. monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate
la elevi (fumat, consum de alcool, droguri,
% 66.57 comportament alimentar, sexual, activitatea fizică,
68
66 64.38 agresivitate fizică”
64 62.38
62 60.8 Ordinul comun MS/CNAS nr. 1591/1110/2010
60
58 Cadrul tematic
56
Presiunile biologice proprii adolescenţei suscită
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
interesul pentru sexualitate si romantism, dar instinctele
Frecvenţa elevilor care au consumat lapte în ultimele 7 zile sexuale aduse la suprafaţă vor fi mereu în conflict cu
ce au precedat investigarea
tabuurile anterioare, ducând la jenă şi vinovăţie
interioară precum şi stânjeneală exterioară. Cel mai
Nu s-a înregistrat un gradient al consumului de lactate în
simplu exemplu este timiditatea adolescentului în relaţia
raport cu vârsta.
cu sexul opus.
La modul general, mai mult de şase elevi din zece au
Înainte de a deveni siguri pe sexualitatea lor sau de a
consumat lapte în intervalul de timp evaluat.
o integra în cadrul personalităţii, adolescenţilor le
% 80.4
82 rămâne un instinct separat, oarecum ciudat şi agasant. Ei
80 77.46 77.77 simt o curiozitate puternică, dorind să afle în ce constă
78
76
până la urmă sexul şi să descopere acest lucru prin
74 72.95 experimentare. Evident că astfel de sentimente se
72 ciocnesc de emoţiile lor mai idealiste. S-ar putea chiar să
70 se îndrăgostească cu tandreţe de o persoană şi să
68 descopere că sunt în continuare îmboldiţi să facă
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani avansuri mai ezitante sau îndrăzneţe către acestea, într-
Frecvenţa elevilorcare au consumat cartofi prăjiţi în
o manieră mai degrabă impersonală şi de promiscuitate.
ultimele 7 zile ce au precedat investigarea Libertatea sexuală după pubertate ar părea să fie
foarte naturală, totuşi în realitate viaţa sexuală în
În ceea ce priveşte consumul de cartofi prăjiţi, tendinţa a această perioadă ascunde încă multe riscuri: boli
fost ascendentă în raport cu vârsta. Opt din zece elevi au venerice, SIDA, avorturi, copil "nedorit" sau născut în
raportat consumul zilnic al acestui tip de aliment. afara căsniciei, conflicte familiale. Sexualitatea şi
fecundi-tatea adolescenţilor pune probleme particu-lare
Sumar pe plan medical.
O alimentaţie corectă este importantă pentru
creştere şi dezvoltare, pentru sănătate şi starea de bine. Semnificaţia pentru sănătatea publică
În prezent, obişnuinţele alimentare ale tinerilor nu Sănătatea sexuală şi a reproducerii este parte
sunt optime pentru menţinerea sănătăţii sau prevenirea integrantă a sănătăţii holistice. Constă în promovarea
îmbolnăvirilor. unui comportament sexual sigur şi sanogen, incluzând

36
Institutul National de Sanatate Publica
alegerea privind reproducerea. Sănătatea sexuală şi a nivel educaţional redus, sănătate fizică şi mentală
reproducerii este fundamentală pentru bunăstarea precară, sărăcie şi izolare socială pentru tinerele mame
umană. şi copii lor.
Sănătatea sexuală este un proces, nu o destinaţie.
100%
Este componenta centrală a sănătăţii pentru toate 80%
grupele de populaţie, dar provocările sunt maxime la 60% 50.99%
39.17% 38.88% 41.49% 40.39%
tineri. 40%
20%
Rezultate YRBSS 0%
BANAT MOLDOVA MUNTENIA TRANSILVANIA ROMÂNIA

Patru din zece elevi sunt sexual activi. Frecvenţa elevilor care au avut relaţii sexuale, în raport cu
zona geografică de rezidenţă
Abordarea sănătăţii sexuale a tinerilor prin creşterea
angajamentului acestora pentru sexul sigur a devenit o
preocupare majoră în multe ţări. Cu toate acestea, încă 100%
persistă diferenţe mari între ţările UE în ceea ce priveşte 80%
factorii legaţi de sănătatea sexuală şi a reproducerii: 60% 40.79%
diferenţe culturale şi religioase, politici diferite în 40%
32.58% 30.12% 34.23% 32.38%

probleme de planificare familială, accesibilitate şi 20%

adresabilitate a contracepţiei şi avortului, politici diferite 0%
BANAT MOLDOVA MUNTENIA TRANSILVANIA ROMÂNIA
referitoare la servicii prietenoase pentru tineri şi
diferenţe în sistemele educaţionale în abordarea
Frecvenţa elevilor care au utilizat metode contraceptive la ultimul
problemelor referitoare la sex. Aceste diferenţe, între raport sexual, în raport cu zona geografică de rezidenţă

altele, explică discrepanţele mari observate, de ex. în

Trei din zece elevi sexual activi au utilizat metode
nivelele utilizării prezervativelor şi pilulelor
contraceptive la ultimul raport sexual.
contraceptive, rata avorturilor şi sarcinilor la
Frecvenţa liceenilor sexual activi creşte cu înaintarea în
adolescente şi numărul infecţiilor cu transmitere
vârstă, dublându-se de la 15 la 18 ani.
sexuală.
Global, sănătatea reproducerii contribuie la starea
56.76
generală de sănătate şi bunăstare a unei populaţii. Chiar 60 49.39
36.48
dacă în multe ţări vârsta medie la primul contact sexual 40
20.27
a scăzut, nu au fost observate tendinţe universale de 20
contact sexual precoce. Mai mult, se pare că există o 0
comutare spre mariaj mai tardiv care conduce la rate 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani

mai ridicate ale sexului premarital. În timp ce profilul de

Frecvenţa elevilor care au avut relaţii sexuale, în raport cu
risc se poate schimba, contactele sexuale precoce şi slab vârsta

protejate rămân de importanţă centrală pentru

sănătatea publică. O pătrime dintre elevii sexual activi au utilizat
Activitatea sexuală precoce, în special asociată cu lipsa prezervativul, la ultimul raport sexual.
contracepţiei are consecinţe serioase pe termen scurt şi Frecvenţa utilizării metodelor contraceptive se triplează
lung. Sexul precoce are implicaţii pentru auto-percepţie, de la 15 la 18 ani.
100%
bunăstare, statut social şi comportament sanogen viitor,
80%
inclusiv comportament sexual.
Iniţierea sexuală precoce poate fi privită ca parte a unor 60%
34.87% 30.29%
40% 28.35% 27.12% 28.68%
comportamente cu risc intricate care includ consumul de
20%
substanţe şi sexul neprotejat. Contactul sexual
0%
neprotejat sau insuficient protejat aduce riscul sarcinilor BANAT MOLDOVA MUNTENIA TRANSILVANIA ROMÂNIA

nedorite, avorturilor şi maternităţii precoce. Sarcinile în

Frecvenţa elevilor care au utilizat prezervativul la ultimul raport
adolescenţă şi rolul parental precoce pot conduce la sexual

37
Institutul National de Sanatate Publica
 Patru din 100 liceeni sexual activi cu vârsta de 15 ani şi
60 47.61 unu din zece în vârstă de 18 ani, au consumat alcool sau
39.81
40 29.45 droguri înaintea ultimului raport sexual.
20 13.87
20
0
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani 15

Frecvenţa elevilor care au utilizat metode 10

contraceptive, în raport cu vârsta 5.92
3.98 4.39 3.94
5 2.76

0
BANAT MOLDOVA MUNTENIA TRANSILVANIA ROMÂNIA
Frecvenţa sarcinilor nedorite, în raport cu vârsta
Distribuţia elevilor diagnosticaţi cu BTS
%
15
11.69 11.46 10.75
9.58
10 Sumar
Faţă de anul precedent, frecvenţa liceenilor sexual activi
5
a crescut cu 0,93 %. Dintre liceenii sexual activi, o treime
0
au folosit metode contraceptive, iar dintre liceenii care
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani au utilizat metode contraceptive, mai mult de o pătrime
au folosit prezervativul ca metodă contraceptivă.
Frecvenţa sarcinilor nedorite a fost mai ridicată la fetele În ceea ce priveşte comportamentul sexual tendinţa
din clasa a IX-a şi a X-a. generală pare să fie către reducerea diferenţelor între
Mai mult de unul din zece elevi sexuali activi au avut sexe în ceea ce priveşte acest comportament.
primele raporturi sexuale între 11 şi 14 ani. Utilizarea contraceptivelor (în special prezervative)
deşi este frecventă este în relaţie cu rata avorturilor.
Se impune ameliorarea accesului tinerilor la resurse
17 ani 9.25 adecvate pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii.
16 ani 11.22
15 ani 8.9
14 ani 6.13 Sumar
13 ani 1.86 Faţă de anul precedent, frecvenţa liceenilor sexual activi
12 ani 1.14 a crescut cu 0,93 %. Dintre liceenii sexual activi, o treime
11 ani 2.3
au folosit metode contraceptive, iar dintre liceenii care
0 2 4 6 8 10 12 au utilizat metode contraceptive, mai mult de o pătrime
% au folosit prezervativul ca metodă contraceptivă.
Distributia liceenilor sub 18 ani in raport cu vârsta
iniţierii raporturilor sexuale
În ceea ce priveşte comportamentul sexual tendinţa
generală pare să fie către reducerea diferenţelor între
sexe în ceea ce priveşte acest comportament.
Utilizarea contraceptivelor (în special prezervative)
18 ani 10.18 deşi este frecventă este în relaţie cu rata avorturilor.
Se impune ameliorarea accesului tinerilor la resurse
17 ani 9.2
adecvate pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii.
16 ani 5.33
Anexa V. Comportamentul sexual
15 ani 4.05
Sursa HBSC 2009-2010
0 2 4 6 8 10 12

Frecvenţa elevilor care au consumat alcool sau droguri

înainte de ultimul act sexual, în funcţie de vârstă

38
Institutul National de Sanatate Publica
Anexa 1. Activitatea fizică
Frecventa elevilor de 13 ani care vizionează emisiuni TV 2
sau mai multe ore in zilele saptamanii

Frecventa elevilor de 11 ani care vizioneaza emisiuni TV 2

sau mai multe ore in zilele saptamanii

Elvetia Luxem…
Luxemb…
BelgiaF Irlanda
Austria
Germa… SUA
Slovenia
Anglia Germa…
Groenl…
Polonia Islanda
Islanda
Italia Spania
Spania
Ungaria Maced…
Maced…
Irlanda Franta
Sua
Turcia Norvegia
Norvegia
Portuga… Tara…
Tara…
Scotia Slovenia
Rusia
Italia Belgia
Belgia
Spania Anglia
Franta
Finlanda Armenia
Armenia
Romania Potugalia
Grecia
Olanda Latonia
Latonia
Rusia Estonia
Slovacia
Lituania Ucraina
Estonia
Croatia Slovacia
Ucraina %
0 50 100
0 20 40 60 80 BAIETI FETE
%
BAIETI FETE
Notă- Diferenţe semnificative statistic între sexe ( p<0,05)

România se situează pe locul 10 în ordinea România se situează pe locul 4 în ordinea descrescătoare

descrescătoare a frecvenţei elevilor de 11 ani care a frecventei elevilor de 13 ani care vizionează emisiuni
vizionează emisiuni TV două sau mai multe ore în zilele TV două sau mai multe ore în zilele săptămânii dintr-un
săptămânii, dintr-un şir de 38 state. şir de 38 state.

Sursa: Health Behavior in School Aged Children, International Report

from 2009/2010 Survey.

39
Institutul National de Sanatate Publica
 Frecventa elevilor de 15 ani care
Frecventa elevilor de 11 ani care efectueaza cel putin o ora de
vizioneaza emisiuni TV 2 sau mai multe ore
activitate fizica pe zi
în zilele saptamanii
Elvetia Italia
Islanda Dan…
Slovenia Rusia
Franta Fran…
Finlanda Elve…
SUA Gre…
Irlanda Esto…
Germania Sue…
Polonia Port…
Anglia Litu…
Italia Scotia
Canada Islan…
Suedia Ola…
Macedo… Leto…
Groenla… Nor…
Luxemb… Ger…
Turcia Turcia
Norvegia Belgia
Belgia F Tara…
Tara… Luxe…
Ungaria Cro…
Norvegia Slov…
Italia Cehia
Belgia Slov…
Spania Rom…
Danema… Anglia
Finlanda Ung…
Can…
Scotia
Polo…
Romania
SUA
Potugalia
Arm…
Croatia
Gro…
Latonia
Ucr…
Rusia
Mac…
Estonia
Finl…
Grecia
Spa…
Lituania
Aust…
Slovacia
Irlan…
Armenia
0 10 20 30 40 50
0 50 100 %
%
BAIETI FETE
BAIETI FETE

România se situează pe locul 14 în ordine descrescătoare

România se situează pe locul 10 în ordine
descrescătoare a frecventei elevilor de 15 ani care
vizionează emisiuni TV două sau mai multe ore în zilele
săptămânii, frecvenţe dintr-un şir de 38 state.
a frecventei elevilor de 11 ani care efectuează cel puţin o
oră de activitate fizică pe zi, dintr-un şir de 38 state.
Sursa: Health Behavior in School Aged Children, International
Report from 2009/2010 Survey

40
Institutul National de Sanatate Publica
 Frecventa elevilor de 13 ani care Frecventa elevilor de 15 ani care
efectueaza cel putin o ora de activitate efectueaza cel putin o ora de activitate
fizica pe zi fizica pe zi
Italia
Dane… Elvetia
Franta
Elvetia Portu…
Norve…
Suedia Scotia
Portu…
Rusia Germ…
Estonia
Grecia Suedia
Scotia
Litua… Roma…
Islanda
Belgia Islanda
Germ…
Turcia Belgia
Polonia
Tara… Austria
Ungaria
Olanda Lituania
Slove…
Roma… Croatia
Anglia
Letonia Olanda
Spania
Polonia
Mace…
Arme… Letonia
Slova…
Ucraina Anglia
Croatia
Canada Slovac…
Luxe…
Cehia Irlanda
Finlan…
Austria Arme…
Groe…
SUA SUA
Irlanda
0 10 20 30 40
0 10 20 30 40
%
%
BAIETI FETE BAIETI FETE
Notă- Diferenţe semnificative statistic între sexe ( p<0,05)
România se situează pe locul 17 în ordine descrescătoare
România se situează pe locul 27 în ordine descrescătoare
a frecventei elevilor de 13 ani care efectuează cel a frecventei elevilor de 15 ani care efectuează cel puţin o
puţin o oră de activitate fizică pe zi, dintr-un şir de 38 oră de activitate fizică pe zi, frecvenţă înregistrată într-
state. un şir de 38 state.

Sursa Health Behavior in School Aged Children, International Report

from 2009/2010 Survey

41
Institutul National de Sanatate Publica
Anexa II. Fumatul Frecventa elevilor de 13 ani care au fumat
cel putin o data pe saptamana
Maced…
Frecvenţa elevilor de 15 ani care au început
Islanda
să fumeze înaintea vârstei de 13 ani
Armenia
Armenia Norvegia
Macedo… Portug…
Islanda Grecia
SUA Germa…
Canada Suedia
Grecia SUA
Norvegia Slovenia
Portuga… Canada
Belgia Irlanda
Anglia Anglia
România Danem…
Ţara… Belgia F
Scoţia Olanda
Danem… Tara…
Irlanda Scotia
Suedia Elvetia
Spania Italia
Germania Belgia
Belgia Spania
Franţa Franta
Italia Finlanda
Slovenia Luxem…
Olanda Ucraina
Ukraina Austria
Polonia Ungaria
Rusia Croatia
Luxemb… Rusia
Finlanda Polonia
Ungaria Lituania
Elveţia Romania
Croaţia Slovacia
Slovacia Estonia
Austria Letonia
Letonia Cehia
Lituania Groenl…
Estonia 0 10 20 30 40
0 20 40 60 80 %

Băieţi Fete BAIETI FETE

România se situează pe locul 6 în ordine descrescătoare

Notă: Diferenţe semnificative statistic între sexe (p<0,05)
România se plasează pe locul 26 în ordinea
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15
ani care au început să fumeze înaintea vârstei de 13 ani,
frecvenţe înregistrate într-un şir de 36 state
a frecvenţei elevilor de 13 ani care fumează cel puţin o
dată pe săptămână, frecvente înregistrate într-un şir de
38 state.
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report
from 2009/2010 Survey (WHO)

42
Institutul National de Sanatate Publica
 Anexa III. Consumul de alcool
Frecventa elevilor de 15 ani care au
fumat cel putin o data pe saptamana
Frecvenţa elevilor de 11 ani care
Arme… consumă alcool cel puţin o dată pe
Icelada
Portugalia săptămână
Canada
Germania
SUA
Islanda
Norv…
Portu… Norvegia
Mace… Irlanda
Anglia Olanda
Irlanda Estonia
Tara… Spania
Dane… Canada
Polonia Elveţia
Suedia Luxemb…
Scotia Austria
Germ… Belgia
Grecia Polonia
Belgi… Slovenia
Olanda
Suedia
Belgia
Lituania
Elvetia
Scoţia
Rusia
Anglia
Slova…
Spania Letonia
Estonia SUA
Slove… Danema…
Finla… Grecia
Luxe… Macedo…
Rom… Ţara…
Franta Franţa
Ucrai… Belgia
Italia Groenla…
Cehia Ungaria
Unga… Slovacia
Croatia Rusia
Latonia
Croaţia
Austria
Italia
Litua…
Cehia
Groe…
Ukraina
0 20 40 60 80 Armenia
% România
Baieti FETE 0 10 20 30
Băieţi Fete
România se situează pe locul 11 în ordine descrescătoare
a frecvenţei elevilor de 15 ani care fumează cel puţin o România se plasează pe primul loc, cu cea mai ridicată
dată pe săptămână, frecvente înregistrate într-un şir de frecvenţă a elevilor de 11 ani care consumă cel puţin o dată pe
38 state. săptămână alcool, dintr-un şir de frecvenţe înregistrate în 32
ţări
Sursa Health Behavior in School Aged Children, International Report
from 2009/2010 Survey

43
Institutul National de Sanatate Publica
 Frecvenţa elevilor de 13 ani care consumă Frecvenţa elevilor de 15 ani care consumă
alcool cel puţin o dată pe săptămână alcool cel puţin o dată pe săptămână
Islanda
Islanda
Portug…
Groenlan…
Finlanda
Finlanda
Suedia
SUA
Maced…
Suedia
Germa…
Olanda Norvegia
Norvegia Rusia
Irlanda Irlanda
SUA Polonia
Canada Canada
Groenl… Estonia
Luxem… Macedonia
Belgia Armenia
Austria Franţa
Spania Elveţia
Elveţia Luxemburg
Polonia Lituania
Belgia Olanda
Slovenia Germania
Lituania Danemarca
Ungaria Slovacia
Rusia Spania
Estonia Letonia
Franţa România
Danem…
Belgia
Letonia
Belgia
Scoţia
Ungaria
Anglia
Anglia
Slovacia
Slovenia
Italia
Grecia Scoţia
Armenia Ţara Galilor
Ţara… Italia
Croaţia Austria
România Croaţia
Ukraina Ukraina
Cehia Grecia
Cehia
0 10 20 30
0 20 40 60
Băieţi Fete
Băieţi Fete

România se plasează pe locul 3 în ordinea Notă: Diferenţe semnificative statistic între sexe (p<0,05)

descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 13 ani care

România se plasează pe locul 14 în ordinea
consumă cel puţin o dată pe săptămână alcool,
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care
frecvenţe înregistrate într-un şir de 38 ţări
consumă cel puţin o dată pe săptămână alcool,
frecvenţe înregistrate într-un şir de 38 state.

Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report from

2009/2010 Survey (WHO)

44
Institutul National de Sanatate Publica
 Frecvenţa elevilor care au început
săconsume alcool înaintea vârstei de 13 ani Anexa IV. Comportamentul alimentar

Italia
Frecventa elevilor de 11 ani care consuma
Olanda fructe in fiecare zi
Norvegia
Grecia
Finlanda
Maced…
Islanda Lituania
Luxemb…
Portuga… Suedia
SUA
German… Rusia
Franţa Polonia
Polonia
Ukraina Anglia
Belgia
Elveţia Olanda
Belgia
Turcia
Armenia
Suedia Irlanda
Rusia
Irlanda Croatia
Slovacia
Ungaria Spania
Austria Scotia
Spania
Canada Armenia
Croaţia
Slovenia Romania
Cehia
Maced…
Finlanda
Anglia Austria
Ţara…
Danem… SUA
Scoţia
Estonia Elvetia
Letonia Danem…
Groenla…
România 0 20 40 60 80
Lituania
0 10 20 30 40 BAIETI FETE %

Băieţi Fete
România se situează pe locul 11 în ordinea
descrescătoare a frecventei elevilor de 11 ani care
România se plasează pe locul doi în ordinea consumă fructe zilnic, frecvenţă înregistrată într-un şir
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 13 ani care au de 37 state
început să consume alcool înaintea vîrstei de 13 ani,
frecvenţe înregistrate într-un şir de 38 state.

Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report from

2009/2010 Survey (WHO)

45
Institutul National de Sanatate Publica
 Frecventa elevilor de 15 ani care consumă
Frecventa elevilor de 13 ani care consuma fructe in fiecare zi
fructe in fiecare zi
Groenla… Groe…
Finlanda
Lituania Estonia
Suedia
Estonia Polo…
Letonia
Polonia Suedia
Olanda
Tara… Unga…
Rusia
Scotia Tara…
Irlanda
Croatia Irlanda
Slovacia
Grecia Slova…
Turcia
Ucraina Turcia
German…
Luxemb… Germ…
Ungaria
Spania Potu…
Slovenia
Franta
Slove…
Romania
Anglia
SUA
Norvegia
Italia
Franta
Austria
Cehia
Italia
Elvetia
SUA
Cehia
Canada
Potugalia
Maced… Norv…
Danem…
Armenia Dane…
Belgia
Arme…
0 20 40 60
% 0 20 40 60
%
BAIETI FETE BAIETI FETE

Notă- Diferenţe semnificative statistic între sexe (p<0,05)

România se situează pe locul 14 în ordinea România se situează pe locul 12 în ordinea

descrescătoare a frecventei elevilor de 13 ani care descrescătoare a frecvenţei elevilor de 15 ani care
consumă fructe zilnic, dintr-un şir de 37 state. consumă fructe zilnic, înregistrate într-un şir de 38 state.

Sursa Health Behavior in School Aged Children, International Report from Sursa Health Behavior in School Aged Children, International Report from
2009/2010 Survey 2009/2010 Survey

46
Institutul National de Sanatate Publica
 Frecvenţa elevilor de 15 ani, care au
Frecvenţa elevilor de 15 ani, care au folosit
avut raporturi sexuale prezervativul la ultimul raport sexual
Slovacia
Suedia
Maced…
Islanda
Lituania
Croaţia Norvegia
Elveţia Finlanda
Olanda România
Spania Scoţia
Irlanda Irlanda
Estonia Anglia
German… Belgia
Portuga… Canada
Finlanda Olanda
Letonia Armenia
Armenia Macedonia
Cehia
Slovacia
Italia
Ungaria
Canada
Italia
Belgia
Rusia Germania
Franţa Letonia
Slovenia Ukraina
Norvegia Lituania
Grecia Ţara Galilor
Ukraina Polonia
Islanda Austria
Anglia Portugalia
Ungaria Elveţia
Luxemb… Croaţia
Scoţia Spania
Suedia
Slovenia
Austria
Franţa
România
Grecia
Ţara…
Luxemburg
Danem…
Groenla… Estonia

0 20 40 60 80 0 20 40 60 80 100
%
Băieţi Fete %
Băieţi Fete
Notă: Diferenţe semnificative statistic între sexe (p<0,05) Notă: Diferenţe semnificative statistic între sexe (p<0,05)

România se plasează pe locul patru în ordinea România se plasează pe locul 28 în ordinea

descrescătoare a frecvenţei elevilor de 15 ani care au descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care au
avut raporturi sexuale, frecvenţe înregistrate într-un şir folosit prezervativul la ultimul raport sexual, frecvenţe
de 36 state. înregistrate întrun şir de 32 state.

47
Institutul National de Sanatate Publica
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report from Anexa VI. Comportamentul agresiv
2009/2010 Survey (WHO)

Frecvenţa elevilor de 11 ani, care s-au bătut

Frecvenţa elevilor de 15 ani, care au folosit cel puţin de trei ori, în ultimele 12 luni
pastile contraceptive la ultimul raport
sexual Germa…
Grecia Maced…
Ukraina Finlanda
Macedo… Olanda
Spania Luxemb…
România Estonia
Croaţia Lituania
Lituania SUA
Italia Portuga…
Armenia Ţara…
Letonia Belgia
Groenla… Suedia
Ungaria Irlanda
Estonia Austria
Slovacia Islanda
Polonia Groenl…
Irlanda Anglia
Scoţia
Canada
Ţara…
Croaţia
Slovenia
Scoţia
Portugalia
Spania
Islanda
Slovacia
Franţa
Italia
Anglia
Grecia
Elveţia
Suedia Danem…
Norvegia Slovenia
Finlanda Franţa
Austria Ungaria
Luxemb… România
Canada Polonia
Olanda Rusia
Danema… Ukraina
Belgia Letonia
Germania Cehia
Armenia
0 20 40 60 80
Belgia
Băieţi Fete %
0 20 40 60
%
România se plasează pe locul 30 în ordinea
Băieţi Fete
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care au
utilizat pastile contraceptive la ultimul raport sexual,
România se plasează pe locul opt în ordinea
frecvenţe înregistrate într-un şir de 34 state.
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 11 ani care s-au
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report from bătut de cel puţin trei ori în ultimele 12 luni, frecvenţe
2009/2010 Survey (WHO) înregistrate într-un şir de 36 state.

48
Institutul National de Sanatate Publica
 Frecvenţa elevilor de 13 ani care s-au bătut
cel puţin de trei ori, în ultimele 12 luni Frecvenţa elevilor de 15 ani, care s-au bătut
cel puţin de trei ori, în ultimele 12 luni

Germania Germania
Belgia Groenla…
Olanda Portugalia
Macedo… Danema…
Estonia Estonia
Finlanda Islanda
Portuga… Finlanda
Suedia Spania
Anglia Olanda
Irlanda Suedia
Lituania
Ţara…
Macedo…
Scoţia
Polonia
Groenla…
Belgia
Islanda
Ţara…
Italia
Croaţia
Danem…
Anglia
Luxemb…
Scoţia
SUA
Elveţia
Lituania Slovenia
Canada Canada
Polonia Italia
Franţa SUA
Austria Franţa
Croaţia Letonia
Letonia România
Slovacia Cehia
Slovenia Rusia
România Irlanda
Ungaria Luxemb…
Ukraina Slovacia
Rusia Ungaria
Cehia Austria
Grecia Belgia
Belgia Ukraina
Spania Grecia
Armenia Armenia

0 20 40 60% 0 20 40 60
Băieţi Fete
Băieţi Fete %
Notă: Diferenţe semnificative statistic între sexe (p<0,05)
România se plasează pe locul nouă în ordinea
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 13 ani care s-au România se plasează pe locul 12 în ordinea
bătut de cel puţin trei ori în ultimele 12 luni, frecvenţe descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care s-au
înregistrate într-un şir de 36 state bătut de cel puţin trei ori în ultimele 12 luni, frecvenţe
înregistrate într-un şir de 37 state
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report from
2009/2010 Survey (WHO)
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report
from 2009/2010 Survey

49
Institutul National de Sanatate Publica