Proiectant:

SC GG TEHNIC PROIECT SRL

CAIET DE SARCINI NR. 002

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE CU PILOŢI FORAŢI DIN BETON ARMAT

GENERALITATI

În cazul fenomenelor de instabilitate a unor masive de pamânt, cum ar fi de

exemplu terasamentele cailor de comunicatie, unde apar solicitari orizontale foarte
mari, pentru preluarea acestor solicitari se prevad lucrari de consolidare cu piloti forati
din beton armat

CAP.I. DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR

Art.l. Forarea pilotilor

Antreprenorul va obține aprobarea beneficiarului pentru utilajele,

instalațiile și dispozitivele de execuție. Acestea trebuie adoptate în funcție de
caracteristicile piloților, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice și
hidrogeologice furnizate de studiile de teren și ținând seama de eventualele
apropieri de zone locuite sau lucrări existente.
Execuția lucrărilor de consolidare (piloți) se va efectua de către unități
specializate, cu personal cu pregătire corespunzătoare pentru execuția acestor
lucrări.
Unitatea executantă va trebui să aibă în dotare utilaje și instalații care să
asigure execuția lucrărilor din prezentul proiect în condiții de calitate superioară.
Instalarea utilajului pe poziție se realizează prin deplasare înainte și
înapoi, prin rotire și, în final, prin verticalitatea cu ajutorul cilindrilor hidraulici
de calare sau cu alt dispozitiv cu care este prevăzut utilajul.

Se va verifica verticalitatea.

Forarea piloților se realizează ținând cont de recomandările din SR EN

1536+A1:2015. Înaintea forării propriu-zise se va picheta axul fiecărei coloane
în conformitate cu detaliile de execuție și se va verifica cota platformei de lucru.
Trasarea și pichetarea axului fiecărui pilot se va face în mod vizibil, respectând
distanțele și cotele din detaliile de execuție cu respectarea abaterilor maxime
prevăzute în prezentul caiet de sarcini.

Jaloanele metalice trebuie să aibă o lungime suficientă ca să asigure

înfigerea lor stabilă în teren. Capetele jaloanelor vor rămâne cel mult 3 cm
deasupra suprafeței terenului, fiind vopsite pentru a fi ușor vizibile. Jalonul se
îndepărtează în momentul începerii lucrului la pilotul respectiv. Pe capul piloților

1
Proiectant:
SC GG TEHNIC PROIECT SRL

se realizează trasarea axelor și limitelor grinzii de coronamentului prin pichetare

cu jaloane, materializându-se toate punctele importante ale traseului, în special
cele de schimbare ale direcției.

La forarea piloților se vor respecta următoarele:

 pe parcursul forării se va urmări natura terenului săpat și se va compara
cu cel luat în considerare la proiectare, specificat în studiul geotehnic;
 pilotul se va fora până la cota specificată în proiect;
 toleranțele geometrice de execuție privind poziția în plan, înclinarea și
diametrul piloților, trebuie să se înscrie în prescripțiile SR EN
1536+A1:2015 cap. 8.1.
 Se va da o importanță deosebită asigurării verticalității piloților și a
distanțelor între ele conform proiectului. Conducerea șantierului este
răspunzătoare de pregătirea și instruirea personalului calificat, înainte de
începerea execuției. Este interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu
calificare necorespunzătoare, deoarece calitatea lucrării de forare depinde
direct de acest lucru.
 Piloții se vor realiza prin retragere, fiind interzisă circulația peste piloți la
mai puțin de 3 zile de la betonare.
 Materialul sapat în piloti se va evacua imediat, fiind interzisa  depozitarea
acestuia în zona lucrarii.
 Pe tot timpul forarii se va urmari natura materialului extras, c omparându-
se cu rezultatele studiului geotehnic initial. Asupra oricaror nepotriviri se va
înstiinta proiectantul.
 Forajele ce nu se mai pot executa (din cauza unor obstacole sau  surpari ivite
în timpul forarii, sau greseli de executie) trebuie umplute cu beton foarte fluid,
clasa C8/10 ; solutiIa de continuare a pilotajului se stabileste de proiectant.

Conducerea santierului este raspunzatoare de pregatirea si instruirea personalului

calificat, înainte de începerea executiei. Este interzis a se lucra cu personal necalificat
sau cu calificare necorespunzatoare, deoarece calitatea lucrarii de piloti depinde direct
de acest lucru.

Art.2. Armarea pilotilor

Armarea pilotilor se face cu carcase circulare alcatuite din bare  longitudinale, inele
de rigidizare, freta si distantieri.
 confectionarea carcaselor de armatura si transportul lor la locul de  punere
în opera;
 pentru manipulari se prevad urechi sau inele de agatare;

2
Proiectant:
SC GG TEHNIC PROIECT SRL

 înainte de introducerea carcasei în foraj, se face receptia ei, prin verificarea

concordantei cu proiectul, a rigiditatii, a sudarii corecte a barelor,
a distantierilor, etc.;
 lansarea lenta a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei  macarale si
centrarea corecta a acesteia în foraj conform proiectului de executie.
La pilotii de proba stabiliti pentru efectuarea încercarii nedistructive prin carotaj
sonic se vor fixa pe carcasa de armatura tuburi din metal sau plastic conform
detaliului de armare.
Art.3. Betonarea pilotilor
In functie de prezenta apei în gaura de foraj exista doua tehnologii de turnare:
"sub apa" sau "în uscat".
Ambele tehnologii comporta urmatoarele etape de realizare:
 turnarea betonului de clasa prescrisa si de consistenta fluida
cu lucrabilitate  S4 la locul de turnare;
 retragerea în avans a tubulaturii de turnare fata de tubajul recuperabil al
instalatiei de forat, odata cu avansarea betonarii pentru piloții turnați cu tub
recuperabil.
3.1.   La turnarea "in uscat", pentru a se evita segregarea betonului,  tubulatura
de turnare trebuie mentinuta tot timpul betonarii înecata pe cca.1,0 m în masa de
beton din pilot.
3.2.   În cazul turnarii "sub apa", operatia se executa cu ajutorul unui burlan
înecat, format din tronsoane si prevazut cu capac metalic asezat la partea inferioara a
pâlniei.
La începerea betonarii burlanul trebuie coborât cu cca. 10 cm deasupra talpii
forajului.

În timpul betonarii partea de jos a burlanului se va mentine permanent cufundata în

beton pe 2,0...3,0 m pentru a nu se produce întreruperi în corpul pilotului.

Nivelul betonului în burlan se va mentine permanent deasupra nivelul apei din foraj,
iar betonarea se va face în flux continuu, pâna la betonarea completa a pilotului,
asigurându-se astfel continuitatea betonului în corpul pilotului.

Extragerea tubajului recuperabil al instalatiei de forat se face prin miscari continue

în plan orizontal si vertical, efectuate de la nivelul terenului prin comenzi hidraulice.
Aceasta operatie se realizeaza treptat, avându-se grija ca siul tubajului sa fie
permanent sub nivelul betonul turnat cu minimum 2 m.

3
Proiectant:
SC GG TEHNIC PROIECT SRL

Pentru a se evita antrenarea carcasei de armatura la extragerea

tubajului, ea trebuie prevazuta la partea inferioara cu o tabla metalica s udata de
armatura pe care preseaza greutatea betonului turnat. Diametrul acestei table metalice
va fi identic cu cel al carcasei, pentru a lasa sa patrunda usor betonul pe fundul
forajului.
La terminarea betonarii capul coloanei betonate va trebui sa fie mai sus fata de cotele
din proiect cu:
 0,50 m la betonarea "in uscat";
 1,00 m la betonarea "sub apa".
Materialul suplimentar care nu îndeplineste conditiile de calitate  necesare va fi
îndepartat ulterior prin demolare.
Pentru fiecare pilot în parte, seful de lucrare va completa "Fisa tehnica a pilotului"
care cuprinde date privind forarea si turnarea betonului pilot.
Art.4. Saparea radierelor
Solidarizarea pilotilor din beton armat se realizeaza cu radiere din beton armat.
Saparea radierelor se face pe rând (câte un radier), fiind urmata de  armarea si
betonarea acestuia.
Art.5. Armarea radierelor
De regula armarea radierelor se face "bara cu bara" din otel beton  BST500S,
B500 C de diametre si la distantele prevazute în plansele de armare din proiectul de
executie, dar poate fi realizata si cu carcase confectionate în atelier

.Art. 6. Betonarea radierelor si montarea parapetului

Turnarea betonului în radiere se face direct din mijloace de transport prin

intermediul unui jgheab metalic sau din lemn, astfel încât betonul sa nu cada liber de la
o înaltime mai mare de 1,50 m. Betonul se vibreaza. Lucrabilitatea va fi S3
Radierul se executa în urmatoarele etape:
 armarea;
 montarea tuburilor PVC pentru barbacane si a cofrajelor pentru stâlpii de
parapet;
 cofrarea;
 turnarea si vibrarea betonului;
 montarea parapetului metalic.

4
Proiectant:
SC GG TEHNIC PROIECT SRL

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DECALITATE

Art.7. Betoane
Betonul care se toarna în piloti va fi de consistenta fluida cu clasa de C25/30
compozitia fiind în functie de modul de turnare. Pentru betoane pompate (8-10
mc/ora) "în uscat" dozajul minim va fi de 325 kg/mc s i lucrabilitate la locul de turnare
S4 sau cel specificat in proiect.
Dimensiunea maxima a agregatelor trebuie sa fie cel mult egala cu cea mai mica
dintre valorile:
-  1/4 din ochiul carcasei de armatura;
-  1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;
-  31 mm.
Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel putin egal cu 0.6, conform tab. D.3 din SR
EN 206+A1:2017. Se folosesc aditivi plastifianti si, daca este cazul,
întârzietori de priza. Stratul de acoperire cu beton trebuie sa fie de minim 7 cm în
cazul pilotilor.
Abaterile limita admise fata de cotele si dimensiunile aflate în proiect sunt:
-  la pozitia în plan a pilotilor la nivelul bazei radierului 7,50 cm;
-  la înclinarea axei pilotului 2%;
-  la dimensiuni, +4 cm pentru diametrul pilotului;
-  la cota:    + 20 cm, pentru cota bazei pilotului;    .
  + 5 cm, pentru cota capului pilotului.

Betonul care se toarna în radier si elevatie va fi de clasa C25/30 , lucrabilitate la

locul de turnare S3 si se vibreaza. Stratul de acoperire al armaturii cu beton la radiere
va fi de minim 5 cm.
Lucrabilitatea betonului proaspat obtinut la statia de betoane se va stabili de
executant astfel încât tinând seama de conditiile de mediu si de durata totala de
transport pâna la punerea în opera, sa se realizeze  conditiile impuse la locul de
turnare.
Art.8. Otel beton

Pentru armarea pilotilor se folosesc oteluri de tipul: BST500S B500, clasa de

ductilitate C sau B (se va specifica prin proiect). Se vor utiliza oţeluri conforme cu

5
Proiectant:
SC GG TEHNIC PROIECT SRL

Norma tehnica ST 009-2011 si standardele SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996

si SR EN 1998, impreuna cu anexele lor nationale.

CAP III. VERIFICAREA CALITĂŢII

Pentru executarea unor lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ pe
parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie dupa
cum urmeaza:
Art.9. Forarea pilotului
La aceasta faza de executie se va verifica:
 natura terenului sapat (care trebuie sa corespunda cu cel luat
în considerare în proiect);
 cota si adâncimea gaurii sapate (sa corespunda celei din proiect);
 distantele interax si a axelor pilotilor fata de un reper dat
(sa corespunda celor din proiect).

Art.10. Armarea pilotului

La aceasta faza de executie se fac urmatoarele verificari:

 verificarea executiei carcasei de armatura conform proiectului  (carcasa

trebuie sa aiba asigurata rigiditatea la transport si manipulare);
 verificarea armarii pilotului conform proiectului;
 verificarea distantierilor astfel ca sa asigure centrarea corecta a carcasei de
armatura si stratul de acoperire cu beton cât mai uniform pe conturul coloanei;
 în cazul în care carcasa de armatura se blocheaza la lansare, se va extrage
imediat, se va verifica si curata carcasa si se va reintroduce în tubulatura.
Art.11. Betonarea pilotului
Controlul de calitate se efectueaza "în timpul betonarii" si "dupa  executia
pilotului" astfel:
11.1. "la betonare"
 verificarea ca betonarea pilotului sa se realizeze imediat dupa armarea lui,
continuu si fara întrerupere ;
 se vor evita întreruperile în turnare mai mari de 2 ore;
 verificarea cotei superioare de betonare a pilotului;

6
Proiectant:
SC GG TEHNIC PROIECT SRL

 verificarea ca temperatura aerului în momentul turnarii betonului sa fie mai

mare de +5°C;
 verificarea calitatii betonului proaspat prin probe recoltate:

a. la Iocul de punere in opera:

 3 probe de eonsistenta si rezistenta la fiecare 20 mc (metri cubi) turnati sau
cel putin la fiecare pilot sub 20 mc.

b. la statia de betoane:
 1 proba pe schimb si tip de beton; 
 verificarea fisei de forare - betonare a pilotului completata
de constructor.
11.2 "dupa executia pilotului":
 controlul calitatii betonului pus în opera;
 verificarea continuitatii corpului pilotului prin metoda standardizata de
incercari cu deformatii mici cf. BTR 07 din 2014;
 la piloti cu deficienta la sapare si turnare;
 la un numar de piloti stabilit anterior prin proiect.

Controlul se face prin metode nedistructiva de catre institutii specializate conform

normativelor in vigoare. (dupa caz, acest lucru se va specifica in proiectul tehnic)

Încercările necesare a se realiza pe pilotii prevazuți a se executa in proiect vor

avea la baza următoarele prevederi legale: SR ASTM D 5882 din 2005/ BTR 07 din
2014: Metoda standardizată pentru determinarea integritatii piloților prin incercări cu
deformații mici.

Aceasta metoda de incercare se realizeaza pentru determinarea integritatii pilotilor

individuali verticali sau inclinati prin masurarea si analiza vitezei ca raspuns al pilotului
solicitat cu un dispozitiv de impact aplicat axial, perpendicular pe capul pilotului.

- Efectuarea testului de integritate asupra pilotiilor se va realiza pe cel putin

10% din numarul pilotilor propusi prin proiect respectandu-se următoarele aspecte:

o Testul se realizeaza dupa 7 zile de la turnarea betonului in piloti dar numai

tarziu de cel putin 75% din rezistenta proiectata.
Art. 12. Saparea radierului

7
Proiectant:
SC GG TEHNIC PROIECT SRL

 verificarea dimensiunilor în plan ale radierului;

 verificarea naturii terenului de fundare;
 verificarea cotei de turnare;
 verificarea pozitionarii pilotilor în radier.
Art.13. Armarea radierului
Dupa executarea armarii radierului si înainte de începerea betonarii se
fac urmatoarele verificari:
 verificarea ca armatura sa nu fie murdara de ulei, vopsea, pamânt sau alte
impuritati;
 verificarea corespondentei armarii cu detaliile din proiect;
 verificarea respectarii acoperirii cu beton a armaturii conform proiectului;
 verificarea ancorarii barelor din piloti în armatura radierului.
Art. 14. Betonarea radierului

Verificarile în aceasta faza de executie se fac înainte, în timpul si dupa

terminarea betonarii, dupa cum urmeaza:

 verificarea turnarii betonului care trebuie sa se faca în contact direct cu terenul;

 verificarea dimensiunilor în plan si sectiunea verticala a cofrajelor si pozitionarea
golului pentru parapet;
 verificarea turnarii betonului fara întreruperi;
 la turnarea în etape se va respecta ca turnarea etapei urmatoare sa nu
depaseasca timpul de priza al betonului turnat în etapa anterioara în cazul nefolosirii
întârzietorilor de priza. În caz contrar rostul de turnare se trateaza astfel:
o se curata suprafata rostului îndepartând murdaria si resturile de beton neaderent;
o se trateaza suprafata cu split de ciment (ciment + apa + nisip în cantitate
mica);
o se toarna stratul urmator de beton;
 verificarea tratarii betonului dupa turnare protejându-i suprafetele libere prin:
o acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini) mentinute permanent
în stare umeda;
o stropirea periodica cu apa imediat dupa ce betonul e suficient de î ntarit când
temperatura mediului este de peste +5°C;
o acoperirea betonului proaspat cu folii de polietilena pe timp ploios
Aceste verificari se fac conform Indicativ NE 012 si în conformitate cu Legea nr.
10/1995. La aceste verificari se încheie procese verbale care stau la baza acordarii fazei
determinante pentru continuarea lucrarilor.

8
Proiectant:
SC GG TEHNIC PROIECT SRL

Intocmit: Ing. Gheorghe Grigore Vîlcu