Professional Documents
Culture Documents
P84 1988 Filtre Nisip
P84 1988 Filtre Nisip
Indicativ P84-88
Înlocuiesc P84-80
Cuprins
1. GENERALITĂŢI
Domeniul de utilizare
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la filtrele de nisip cu nivel liber şi cu curent de apă
descendent, utilizate pentru limpezirea apei, definite de STAS 3602-87.
- în vederea reducerii turbidităţii, sub 20 mg/dm3, a apei de suprafaţă folosită în scopuri industriale
(sau max. 18-20 grade silice).
Adoptarea altor tipuri de filtre în cazurile prevăzute în prezentul paragraf se va face pe baza unor
calcule tehnico-economice care să includă întreg complexul staţiei de tratare.
1.3. Apa brută care urmează a se filtra prin filtre lente poate avea o concentraţie în suspensii până la
100 mg/dm3 pe perioadele excepţionale. În cazul acesta nu este necesară coagularea preliminară a
apei.
1.4. Apa brută care urmează a trece prin filtre rapide trebuie să fie tratată cu coagulant în prealabil.
Turbiditatea medie a apei brute va fi, de regulă, sub 20 mg/dm 3, cu un maxim de 50-60 mg/dm3, sau
30-50 grade silice, pe perioade excepţionale.
1.5. Debitele de apă ce se filtrează se calculează pe baza prevederior STAS 1343-77 şi STAS 3603-
87.
[top]
2. FILTRE LENTE
Date de bază
2.1. Viteza de filtrare se adoptă de 4...6 m/24 h, limita maximă fiind, recomandată pentru cazurile în
care filtrele sunt precedate de degrosisoare şi prefiltre.
2.2. Numărul minim de cuve este de trei.
2.3. Forma cuvelor este dreptunghiulară, neamplasându-se în hale închise; galeria de conducte se
acoperă.
2.4. Secţiunea transversală a cuvei unui filtru lent deschis este arătată în figura 1.
În cazul când filtrele se amplasează pe terenuri de fundaţie cu permeabilitate scăzută şi care nu sunt
sensibile la înmuiere, pereţii de contur al bazinelor de filtrare se vor putea prevede, la nivelul peste
sistemul de drenaj, din plăci de beton prefabricate, cu rosturi etanşate şi înclinarea de 1:1.
2.5. Drenajul filtrelor lente se va prevedea din plăci tip Arcuda (în conformitate cu detaliile din
proiectele tipizate) aşezate pe lamele sau stâlpişori din beton la 50 cm distanţă între axe.
Constanţa debitului se asigură prin uniforma repartizare a debitului între cuvele de filtrare cu ajutorul
deversoarelor neînecate.
Nivelul apei în cuvele de filtrare variază între 50 cm deasupra nisipului la începutul ciclului de filtrare şi
120 cm la sfârşitul ciclului de filtrare.
2.7. Curăţirea filtrului lent se face prin îndepărtarea superficială a stratului de nisip filtrant pe o porţiune
de 2-3 cm din grosime.
După un număr de 10...15 curăţiri, respectiv când stratul ajunge la 60 cm grosime, el se completează
cu nisip curat la cota iniţială.
Instalaţii hidraulice
2.8. Aducţiunea apei decantate la filtre se face printr-o cameră deversoare care asigură repartizarea
debitului în mod egal la cuvele de filtrare. Între camera de distribuţie şi filtru, legătura se face în
general prin conducte metalice.
2.9. Cuvele de filtrare trebuie să aibă un preaplin amplasat la 10 cm peste nivelul maxim al apei în
cuvă. Este preferabil ca acest preaplin să fie amenajat sub forma unui deversor pe unul din pereţii
cuvei.
2.10. Instalaţiile hidraulice vor fi protejate prin vopsire cu un strat de grund şi vopsea de ulei. Robineţii
de pe instalaţiile hidraulice vor fi acţionaţi prin dispozitive cu tije şi roţi de manevră susţinute pe stâlpi
pe placa de acoperire a galeriei instalaţiilor.
Instalaţii electrice
2.12. La filtrele lente unde se prevede iluminatul general al galeriei de conducte, tensiunea va fi de 24
V sau 220 V c.a. pentru corpurile de iluminat fixe; aceasta se alege în funcţie de dispoziţia subterană
sau supraterană a galeriei de conducte, înălţime, ventilaţia naturală şi cu măsurile prevăzute în
Normativul I 7-78. De asemenea, se vor prevedea prize la 24 V c.a. pentru iluminatul cu lămpi
portabile.
Dispoziţii constructive
2.13. Pentru cuvele de filtrare se va folosi beton cu permeabilitate redusă, de clasă BO 15 (Normativ C
140-86).
2.14. Galeria de conducte se va proiecta conform datelor din fig. 1. Galeria de conducte va avea o
pantă transversală a pardoselii de 1% spre rigola de golire. Fundul acestei rigole va avea o pantă
longitudinală de min. 0,5%.
2.17. Trecerile conductelor prin pereţii cuvelor de filtrare se vor realiza cu ştuţuri din ţeavă de oţel,
înzidite la turnarea betonului. Ştuţurile vor avea în secţiunea mediană a peretelui o flanşă sudată pe
întregul contur al ţevii şi vor fi prevăzute la extremitate cu o flanşe normală de asamblare cu instalaţia
hidraulică.
[top]
3. FILTRE RAPIDE
Date generale
3.1. Filtrele rapide se vor prevedea, de regulă, cu funcţionare cu viteză variabilă pe ciclul de filtrare şi
cu nivel constant menţinut cu dispozitivele speciale (v. fig. 3 - SECŢIUNEA LONGITUDINALA, fig. 3 -
SECŢIUNEA TRANSVERSALA).
Viteza de filtrare la începutul ciclului de filtrare se adoptă de 6...8 m/h considerând numai cuvele în
funcţiune.
3.2. Suprafaţa cuvelor de filtrare se va determina pe baza unui calcul tehnico-economic de optimizare,
luând în considerare atât costul investiţiei, cât şi cheltuielile de exploatare.
3.3. În cazul unui număr mare de cuve decât opt, ţinând seama şi de extinderile posibile, se va analiza
din punct de vedere tehnico-economic şi varianta cu amplasarea cuvelor pe două rânduri.
3.4. Drenajul filtrelor rapide se face de regulă fie cu plăci cu crepine, în conformitate cu detaliile
tipizate, fie cu blocuri tip "M", fie în alt sistem stabilit în urma unor cercetări de specialitate.
Plăcile cu crepine se aşează pe timpane sau pe stâlpişori de beton armat; amplasarea timpanelor se
va face paralel cu direcţia de introducere a aerului şi apei de spălare în cuvă.
Este necesar a se prevedea din loc în loc întreruperi ale pereţilor până la placa cu crepine, pentru
asigurarea distribuţiei uniforme a aerului.
Blocurile tip "M" (v. fig. 2) din beton simplu se aşează pe radierul cuvei. Distribuţia de aer se face prin
intermediul tuburilor din PVC 32x1,8 mm, amplasate sub blocuri pe radier, alimentate dintr-o galerie
de aer la partea centrală a cuvei. Alimentarea cu apă se face printr-o rigolă amplasată în axul cuvei
sub radier.
Între blocurile "M" şi stratul de nisip se prevăd straturi de pietriş sortat, cu granule între 3...35 mm,
pentru a uniformiza distribuţia aerului şi a împiedica pătrunderea nisipului odată cu apa filtrată la
partea inferioară a filtrului.
3.5. Nisipul filtrant trebuie să fie cuarţos, având caracteristicile definite de STAS 1712-70.
Granulometria nisipului folosit la filtrele rapide este de 1...1,5 mm cu coeficient de neuniformitate max.
1,6.
Stratul filtrant se prevede cu o grosime iniţială de min. 1,2 m, iar stratul de apă deasupra nisipului cu o
grosime de min. 0,6 m.
3.6. Cuvele de filtrare cu suprafaţă de 25 m 2 sau mai mare vor fi prevăzute cu dispozitive de menţinere
a nivelului constant care reglează rezistenţa hidraulică în conducta de plecare a apei filtrate din fiecare
cuvă.
3.7. La cuvele cu suprafaţă sub 25 m2 se poate admite funcţionarea cu nivel variabil al apei în filtre. În
acest caz distribuţia apei se face în mod egal în fiecare cuvă a staţiei de filtrare prin deversoare
neînecate.
3.8. Pe conductele de plecare a apei filtrate se vor realiza dispozitive hidraulice de limitare a nivelului
minim care trebuie să corespundă cu nivelul de +0,15 m peste sistemul de drenaj.
Spălarea filtrului
3.9. Filtrele rapide se spală cu apă şi aer atunci când mărimea cuvei de filtrare depăşeşte 3 m 2.
Debitul de apă de spălare pentru 1 m2 de suprafaţă filtrantă este de 7...10 l/s. În prima fază a spălării,
când se introduce şi aer comprimat pentru barbotare, debitul de apă va fi 50% din cel indicat mai sus.
În acest scop staţiile de filtrare se prevăd, de regulă, cu min 2 agregate pe pompare în funcţiune.
În cazul în care capacitatea agregatelor de spălare necesită un număr de 2 sau mai multe agregate
rezerva va fi de 50%.
3.10. Apa şi aerul de spălare se introduc prin sistemul de drenaj de jos în sus.
În vederea distribuţiei uniforme pe timpul spălării se recomandă ca aerul şi apa să fie introduse pe
conducte separate până la cuvele de filtrare.
3.11. Pentru colectarea apelor de spălare se vor prevedea rigole din beton armat. Rigolele se vor
dimensiona la debitul apei de spălare cu o gardă de 10 cm. Panta fundului rigolei este de min 50%;
distanţa între rigole va fi max. 3,00 m.
Prelucrarea ulterioară a apei de spălare se va face împreună cu nămolul de la decantoare, astfel încât
să se asigure protecţia emisarului.
3.12. Pentru spălarea filtrelor, într-un din anexele halei de filtrare se prevăd suflante şi pompe de
spălare de capacitate corespunzătoare spălării unei singure cuve.
Presiunea necesară la intrarea în cuvă este de 0,4...0,5 daN/cm 2 (4...5 m col. H2O) pentru aerul de
spălare şi de 0,8...1,0 daN/cm2 (8...10 m, col. H2O) pentru apa de spălare.
Anexele filtrelor rapide.
- rezervoare;
În această sală se pot introduce eventual şi hidrofoarele de apă potabilă şi alte agregate necesare
ansamblului tratării apei:
- laboratoare;
- ateliere.
3.14. Rezervorul necesar staţiei de filtrare va trebui să aibă volumul corespunzător spălării unei cuve
timp de 20 minute; la staţii de filtrare cu un număr de cuve mai mare de 16, acest volum se va dubla.
3.15. Se recomandă ca rezervorul să se prevadă fie separat (v. fig. 4 - SECŢIUNEA PRIN GALERIA
DE CONDUCTE LA FILTRELE RAPIDE DESCHISE, fig. 4 - SECŢIUNEA TRANSVERSALĂ PRIN
FILTRE RAPIDE FĂRĂ REZERVOR), fie sub filtre (v. fig. 3 - SECŢIUNEA LONGITUDINALA, fig. 3 -
SECŢIUNEA TRANSVERSALA). Prevederea rezervorului separat se va justifica tehnico-economic.
g) Golirea cuvei.
Dispoziţia acestor conducte şi canale este indicată în fig. 4 - SECŢIUNEA PRIN GALERIA DE
CONDUCTE LA FILTRELE RAPIDE DESCHISE, fig. 4 - SECŢIUNEA TRANSVERSALĂ PRIN
FILTRE RAPIDE FĂRĂ REZERVOR.
3.19. În vederea reducerii numărului de treceri prin pereţii cuvelor, conductele se grupează astfel:
- aducţiunea de aer, separat;
3.20. În vederea reducerii numărului de vane, la cuvele de filtrare cu nivel constant, rigolele de
colectare apei de spălare sunt puse direct în legătură cu canalul de evacuare a apei de spălare.
În cazul filtrelor în care apa filtrată este colectată într-o conductă comună cuvelor de filtrare, linia
piezometrică a acesteia se va calcula astfel încât pe toată lungimea conductei aceasta să fie situată
sub nivelul corespunzător planşeului sistemului de drenaj.
3.22. Conductele tehnologice ale filtrelor rapide se prevăd din oţel sudat fără flanşe, cu excepţia
flanşelor de legătură cu vanele filtrului.
3.23. Montajul conductelor în galeria de conducte va trebui să asigure un spaţiu de circulaţie, fără
obstacole, de 1,0 ...1,20 m şi min. 2,00 m înălţime.
3.24. Robineţii pe conductele cuvelor de filtrare vor fi de tipul fluture cu acţionare pneumatică pentru
cuvele având suprafaţa filtrantă de 25 m2 sau mai mare.
3.25. Pe conducta de aer de spălare se va intercala (după suflante) o liră, având partea superioară la
cel puţin 2,5 m peste nivelul rigolelor de colectare a apei de spălare.
3.26. Pentru înlăturarea zgomotelor la suflante, se recomandă aspiraţie scurtă şi dreaptă, cu cămin de
amortizare a zgomotelor, exterior staţiei, precum şi refulare scurtă cu evitarea coturilor.
3.27. Pompele pentru spălarea filtrelor se vor prevedea înecate faţă de nivelul apei din rezervoarele
filtrelor.
3.28. Pe conductele de apă filtrată ale fiecărei cuve se vor prevedea robineţi de luare a probelor.
Instalaţii electrice
La puteri unitare mai mari de 100 KW se va cere avizul MEE pentru instalarea acestora.
3.30. În sălile agregatelor şi în galeria de conducte se vor prevedea din 10 în 10 m câte o priză de
curent la tensiunea de 24 V.c.a. pentru iluminatul cu lămpi portabile.
3.31. Iluminatul electric al halei filtrelor se realizează cu lămpi fluorescente în corpuri etanşe. La hale
având un număr mare de cuve, circuitele vor trebuie să permită iluminatul local la pupitre şi iluminatul
general minimal la maximum 3 cuve simultan. Corpurile de iluminat se amplasează în locuri accesibile
pentru schimbarea lămpilor uzate (perimetral) şi se leagă la pământ.
Încălzire şi ventilaţie
- în filtrele la care culoarul pupitrelor de comandă este separat de cuvele de filtrare prin perete vitrat,
se va asigura temperatura de +15oC.
- în hala filtrelor separată de galeria pupitrelor, se va asigura +2 oC ţinând seama în anotimpul friguros
de aportul de căldură al apei, la temperatura minimă de +0,5 oC.
3.34.1. Vanele pneumatice prevăzute la pct. 3.24. al 1 se vor acţiona de la pupitre de comandă,
împreună cu agregatele de pompare (pompe, suflante).
Acţionarea vanelor pneumatice se va face cu aer comprimat de la o sursă având presiune de 5...6
daN/cm2.
Acţionarea de la pupitru pentru fiecare agregat în parte se va face la tensiuni nepericuloase, de regulă
24 V.c.a.
3.35. Semnalizări
- funcţionarea suflantelor;
Semnalizarea pierderii de sarcină a filtrului se face prin transmiterea electrică a nivelului apei, printr-o
priză în conducta de apă filtrată într-un punct situat imediat după vana de pe conducta de apă filtrată.
Priza se realizează cu o conductă de OLZn Dn 100 mm, în care se introduce elementul traductor de
nivel.
Construcţii şi arhitectură
3.36. Construcţii
3.36.1. Filtrele rapide se prevăd numai în construcţii acoperite, cu excepţia celor care funcţionează
doar în perioada care nu realizează temperaturi de îngheţ.
3.36.2. Execuţia cuvelor de filtrare şi a galeriei de conducte se va face pe radier general cu beton cu
permeabilitate redusă, conform Normativului C 140-86 şi Instrucţiunilor tehnice P 73-78 (tabelul 1).
Este obligatorie efectuarea probei de etanşeitate conform normelor arătate în acest paragraf, precum
şi conform STAS 4165-81. Proba se va face înainte de a se monta plăcile cu crepine şi înainte de a se
executa finisajele interioare şi exterioare: tencuieli, izolaţii, etc.
3.36.4. Radierul cuvelor, galeria de conducte şi rezervoarele amplasate sub cuve se vor prevedea cu
pante transversale şi longitudinale de min. 1%, în scopul scurgerii apelor spre punctele de colectare.
3.36.6. Înălţimea liberă a halei filtrelor va trebui să asigure înălţimi libere minime de:
Înălţimi mai mari decât cele arătate mai sus se admit numai din considerente constructive (pantele
acoperişului etc.) sau tehnologice (în cazul rezervoarelor pentru asigurarea volumului apei de spălare,
a galeriei conductelor pentru spaţiu de montare-demontare etc.)
3.36.7. Folosirea stâlpilor în hala filtrelor este recomandabilă în vederea reducerii deschiderilor
grinzilor de susţinere ale acoperişului.
Adoptarea soluţiei constructive va fi justificată din acest punct de vedere de un calcul tehnic economic.
3.36.8. Pentru exploatarea cuvelor de filtrare se vor prevedea pasarele longitudinale peste unii din
pereţii despărţitori ai cuvelor de filtrare. Distanţa între două pasarele va fi de minimum 18,00 m la
cuvele mai mari. La cuvele mai mici (sub 18 m) se vor prevedea câte o pasarelă de fiecare latură a
halei filtrelor.
3.37. Arhitectura şi finisaje
3.37.3. Ferestrele halelor de filtre se vor prevedea în locuri uşor accesibile pentru a putea fi
manevrate.
3.37.4. La staţii de filtre cu suprafaţa totală peste 240 m 2, galeria de conducte poate fi prevăzută cu un
perete vitrat de separare faţă de hala cuvelor.
În acest caz temperatura ce trebuie realizată în hala cuvelor este de +2 oC iar în galeria pupitrelor de
comandă +15oC.
3.37.5. Finisajele halei filtrelor se vor alege astfel încât să asigure o exploatare dictată de exigenţele
de potabilitate a apei, de întreţinerea curăţeniei, de evitarea condensului şi de evitarea dezvoltării
microflorei şi microfaunei acvatice.
3.37.6. Nu se vor placa cuvele de filtrare. Placarea exterioară a pereţilor halei filtrelor se va face numai
dacă este cerută de încadrarea în ansamblul arhitectural.
3.37.7. Pasarelele şi zonele de circulaţie din hala filtrelor se vor prevedea cu balustrade metalice tip
industrial.
[top]
4. ANEXE
ANEXA 1
SUPRAFEŢELE LABORATOARELOR
Tipul de laborator
Nr.
Destinaţia suprafeţelor U/M
crt.
I II
1 Camera de lucru m2 24 30
4 Nişe de ventilaţie m2 1 1
ANEXA 2
Nr.
Nr. de locuitori deserviţi de staţie Tipul depozitului şi atelierului
crt.
A. Depozit tip I.
11 m2
Rotund 12 m2
B. Atelier-depozit tip II
Rotund 22 m2
Notă: La atelier depozit de tip III se adaugă o încăpere pentru depozitarea materialului AMC.
Suprafaţa suplimentară 4-6 m2.
Tabloul suprafeţelor
Suprafaţa (m2)
Tipul
Depozit general Atelier-depozit Depozit AMC
I 10-12 - -
II - 16-20 -
ANEXA 3
Anexa 3
[top]