Bulletin of the Transilvania University of Braşov

Series VI: Medical Sciences • Vol. 12 (61) No. 2 - 2019

Evaluarea cunoștințelor persoanelor cu

educație medicală privind caracteristici ale
laptelui
utilizat în alimentația nou-născutului

A.O. Sima, T.R. Turcu, I. Duțu, M. Vasilache

Abstract: Laptele matern este considerat cea mai bună sursă de nutriție pentru sugari
datorită compoziției complexe cu agenți bioactivi implicați în funcționarea optimă a tractului
gastrointestinal, a sistemului imunitar și dezvoltării creierului.
Scopul acestui studiu este de a cerceta rezultatele unui analize de tip chestionar pentru
identificarea nivelului de cunoaștere al populației privind laptele utilizat în alimentația nou-
născutului.
Lucrarea se bazează pe realizarea și administarea de chestionare persoanelor care au la
bază cunoștințe medicale (două loturi- 90 de asistenți medicali angajați și 90 de studenți de la
programul de studii Asistență Medicață Generală (AMG anul IV).
Cele 52 de întrebări care alcătuiesc chestionarul cuprind informații despre laptele utilizat
în alimentația nou-născutului.
În urma analizei rezultatelor chestionarelor administrate s-a remarcat faptul că există o
importantă creștere privind nivelul de cunoștințe între Asistenții medicali angajați și studenții
AMG, observându-se totuși că informațiile nu sunt întotdeauna suficiente la nivelul fiecărui
individ.
Prin acest studiu bazat pe administarea de chestionare s-a observat importanța laptelui
matern în alimentația nou-născutului, necesar în promovarea creșterii sănătoase și a dezvoltării
cognitive optime.

Cuvinte cheie: lapte matern, lactoză, alăptare, intoleranță la lactoză,

formule de lapte

1. Introducere acestora. Acest lichid exercită protecție și

Laptele uman este special conceput
pentru a satisface cerințele nutritive
specifice ale sugarilor, contribuind la
procesele de dezvoltare fiziologică ale
efecte biologice de-a lungul vieții, jucând
un rol crucial în promovarea creșterii
sănătoase și a dezvoltării cognitive optime.
Nou-născutul trebuie alăptat în decurs de
două ore de la naștere, iar în cazul în care
2 Bulletin of the Transilvania University of Braşov. Series VI • Vol. 12 (61) No.2 - 2019
prezintă risc de hipoglicemie, în termen de
30 de minute. De asemenea, este
recomandat ca sugarul să fie pus la sân ori
de câte ori dorește.
Conține numeroase componente
(proteine, glucide, lipide, elemente
anorganice) care furnizează nutrienți de
bază pentru copiii hrăniți la sân. În afară de
elementele nutritive, laptele uman este o
sursă bogată în molecule biologic active
(imunoglubuline, factori de creștere,
hormoni, citokine, celule stem). Aceste
molecule prezente în lapte susțin sistemul
imunitar imatur al nou-născutului și
protejează împotriva infecțiilor.
Înțelegerea compoziției laptelui matern
oferă un avantaj important în gestionarea
hrănirii sugarilor.
Mulți factori materni sunt cunoscuți că
influențează compoziția laptelui uman,
inclusiv stadiul de alăptare, fondul genetic
al mamei, vârsta și starea de sănătate.
S-a dovedit că factorii genetici ai mamei
influențează compoziția laptelui uman.
Toate evenimentele fiziologice și
biochimice care influențează compoziția
plasmei pot afecta compoziția laptelui.
Hormonii sau alți factori care pot influența
procesele biosintetice în glanda mamară
pot modifica, de asemenea, compoziția
laptelui.
Mamele supraponderale sau obeze au
mai puține șanse să producă lapte sau
lactogeneza poate apărea tardiv. De
asemenea, sunt predispuse la încetarea
timpurie a alăptării.
Factorii de mediu și dieta maternă au un
impact puternic asupra compoziției laptelui
uman. Regimul alimentar are un efect
redus asupra proteinelor, carbohidraților și
a anumitor minerale, dar afectează acizii
grași, anumite vitamine, zincul, calciul,
seleniul, iodul si fluorul. Grăsimile
consumate de mamă influențează
compoziția acizilor grași din lapte.
Conținutul de vitamine din lapte este
afectat de deficitul de vitamine al mamei.
Când aportul matern al unei vitamine este
scăzut cronic, nivelul acesteia este la fel de
scăzut și în laptele uman.
Alăptarea permite creșterea normală și
este recomandată până la vârsta de cel
puțin 6 luni, dar poate fi prelungită până la
vârsta de 2 ani sau mai mult. Lactația
exclusivă timp de cel puțin 3 luni este
asociată cu o incidență mai mică în
severitatea diareei, a otitei medii și a
infecție tractului respirator. Alăptarea timp
de cel puțin 6 luni este asociată cu o
incidență mai mică a bolii alergice la
sugarii cu risc (sugari cu cel puțin o rudă
de gradul întâi care prezintă alergie). De
asemenea, este asociată cu o incidență mai
mică a obezității în copilărie și
adolescență, precum și cu o incidență mai
mică a hipertensiunii arteriale și a
hipercolesterolemiei la vârsta adultă.
Infecția maternă cu virusul hepatitei B și C
nu este o contraindicație pentru alăptare,
spre deosebire de infecția HIV și
galactozemia. O suplimentare cu vitamina
D și K este necesară la sugarul alăptat.
Foarte puține medicamente contraindică
alăptarea.
Revenirea la greutate înainte de sarcină
este mai devreme la mamele care
alăptează. Alăptarea este, de asemenea,
asociată cu un risc scăzut de cancer
ovarian in perioada de premenopauză, de
fracturi de șold și osteoporoză în perioada
de menopauză.
Laptele matern, în care lactoza constituie
aproximativ 40% din energie, este
considerat alimentul de bază pentru nou-
născuți. Intoleranța la lactoză este o
afecțiune gastrointestinală comună
caracterizată prin incapacitatea de a digera
și absorbi lactoza.
De obicei, un copil poate digera într-o zi
60-70 g de lactoză, echivalent cu un litru
de lapte matern. Bebelușii nu absorb toată
lactoza ingerată din laptele uman
(malabsorbție fiziologică a lactozei).
Sugarii ar trebui să fie alăptați exclusiv
AUTHOR et al.: Paper Title
în primele șase luni de viață pentru o
creștere optimă și o dezvoltare normală.
După aceea, pentru a răspunde cerințelor
nutriționale conform vârstei, copiii ar
trebui să primească alimente
complementare adecvate din punct de
vedere nutritional.
În cazurile în care alăptarea nu este
posibilă, este nepotrivită sau inadecvantă,
formulele pentru sugari sunt un substituent
eficient al laptelui matern, având o
compoziție asemănătoare.
Formulele trebuie să îndeplinească
condițiile unei creșteri fiziologice normale
și să conțină cantități adecvate de proteine
într-o formă care poate fi folosită de
sugari. Formula este destinată doar copiilor
sănătoși, fără probleme alimentare.
Clasele de formule majore pentru sugari
sunt: formulă pe bază de lapte de vacă,
formulă pe bază de soia, formulă
specializată și formula hipoalergenică. Se
deosebesc una de alta prin conținut, gust,
calorii, digestie și costuri. Unele formule
care înlocuiesc laptele de vacă sunt pe bază
de aminoacizi sau conțin proteine
hidrolizate, ori sunt pe bază de orez.
Laptele de vacă este de bază pentru
majoritatea formulelor pentru copii. Totuși,
laptele bovin conține cantități mari de
grăsimi, minerale și proteine în comparație
cu laptele uman. Pentru ca laptele de vacă
să semene cu laptele matern, acesta trebuie
degresat.
Laptele bovin nu conține fier, acizi grași
esențiali și vitamina E în cantități
suficiente și are un nivel ridicat de sodiu,
potasiu și proteine, spre deosebire de
laptele matern. Hrănirea sugarilor cu lapte
de vacă poate duce la anemie, iar din cauza
proteinelor din lapte, copilul are risc de a
dezvolta diabet zaharat de tip I.
Scopul acestui studiu este de a identifica
nivelul de cunoaștere al populației în ceea
ce privește laptele utilizat în alimentația
nou-născutului.
3
2. Obiective
Obiective specifice ale studiului sunt
următoarele:
• Analiza literaturii de specialitate privind
alăptarea nou-născutului;
• Identificarea nivelului de informații pe
care le are populația țintă privind
alimentația nou-născutului;
• Realizarea de materiale educative privind
caracteristicile laptelui matern și
importanța alăptării nou-născutului.
3. Material și metode
Materialul de studiu este reprezentat de o
cercetare bazată pe administrarea de
chestionare, tipul de studiu fiind
prospectiv, transversal și calitativ.
Loturile de studiu sunt Asistenții
medicali din diferite secții medicale
(pediatrie, chirurgie, medicină internă,
medicină de familie, etc.) și studenții AMG
anul IV. Ca modalitate de cercetare s-a
utilizat chestionarul cu întrebări tip grilă cu
unul sau mai multe răspunsuri corecte.
Întrebările din chestionar (47 întrebări)
cuprind informații cu privire la laptele
utilizat în alimentația nou-născutului (atât
cel matern, cât și cel pe bază de formulă),
întrebări legate de compoziția laptelui,
beneficii, intoleranță la lactoză, tipuri de
formule pe care Asistenții medicali și
studenții AMG anul IV ar trebui să le
cunoască.
Referitor la primul lot utilizat (asistenții
medicali angajați), chestionarele au fost
distribuite în perioda 16 octombrie- 6
noiembrie 2020 prin intermediul unor
persoane în secțiile din spitale și clinici
medicale (pediatrie, chirurgie, medicină
internă, medicină de familie, etc.) din
județul Argeș (Spitalul de Pediatrie Pitești,
Spitalul Militar de Urgență "Dr. Ion Jianu"
Pitesti, Spitalul Județean de Urgență
Pitești, Muntenia Hospital, Cabinetul de
Medicina de familie comuna Drăganu,
4 Bulletin of the Transilvania University of Braşov. Series VI • Vol. 12 (61) No.2 - 2019

Centrul de dializă Fresenius) la 112

asistenți medicali. Datorită pandemiei
provocate de coronavirus nu am avut
posibilitatea de a distribui personal
formularele acestui lot. Dintre aceștia, au
completat 96, iar 6 dintre ei au fost
eliminați, deoarece 90% dintre întrebările
chestionarului nu au fost completate. Au
rămas în total 90 de chestionați din acest
lot pentru care s-a realizat analiza statistică
a răspunsurilor.
Lotului de studenți AMG anul IV li s-au
acordat chestionarele la Facultatea de
Medicină (specializare Asistență Medicală
Generală) a Universității Brașov, în cadrul
unor seminare din data de 15 octombrie,
respectiv 22 octombrie 2020. Fiind 106
studenți înscriși în anul de studiu, s-au
acordat 100 de chestionare, deoarece 6
dintre aceștia au absentat. Din 100 de
formulare, doar 90 au avut răspunsuri în
proporție de 90%, prin urmare, 10 au fost
eliminate. Au rămas în final 90 de
voluntari.
4. Rezultate și discuții
Mamele care alăptează au o serie de
avantaje. Întrebarea adresată loturilor
chestionate este una liberă în care aceștia
trebuie să aleagă beneficiile alăptării la sân
pentru mamele care alăptează.
Răspunsurile sunt descrise în figura 1.
Figura 1- Ponderea răspunsurilor celor
două loturi țintă cu privire la
beneficiile alăptării la sân pentru
mamele care alăptează
Lotul de Asistenți medicali a ales în
proporție de 88,89% riscul scăzut de
cancer mamar și ovarian ca fiind cel mai
important beneficiu al alăptării, urmat de
scăderea în greutate (43,33%), creșterea
imunității (42,22%) și creșterea fertilității
(21,11%).
Conform studiilor de specialitate, mamele
care alăptează pierd în greutate mult mai
repede, (spre deosebire de cele care nu
alăptează) în plus, prezintă risc scăzut de a
dezvolta cancer mamar și ovarian (Turck
2005).
Intoleranța la lactoză este un
subiect foarte discutat în zilele noastre,
prin urmare este important să avem
anumite cunoștinte în privința acestei
afecțiuni. Loturile țintă au fost întrebate ce
reprezintă intoleranța la lactoză.
Răspunsurile sunt evidențiate în figura 2.
AUTHOR et al.: Paper Title
Figura 2- Ponderea răspunsurilor celor
două loturi țintă cu privire la ce
reprezintă “intoleranța la lactoză”
Lotul de Asistenți Medicali a ales în
procent foarte mare (95,56%) că
intoleranța la lactoză este o afecțiune
gastrointestinală caracterizată prin
incapacitatea de a digera și absorbi lactoza,
iar 91,11% din lotul AMG a ales aceeași
variantă de răspuns, ceea ce este și
adevărat (Heine et al. 2017).
Evitarea produselor lactate poate cauza
rezultate neplăcute asupra sănătății.
Loturile țintă au fost întrebate care sunt
principalele efecte adverse ale sănătății
cauzate de intoleranța la lactoză ca urmare
a evitării laptelui. Rezultatele sunt indicate
în figura 3.
5
Figura 3- Ponderea
răspunsurilor celor două loturi țintă cu
privire la principalele efecte adverse
ale sănătății cauzate de intoleranța la
lactoză ca urmare a evitării laptelui
Studiile de specialitate arată că unul din
principalele efecte adverse ale sănătății
cauzate de intoleranța la lactoză ca urmare
a evitării laptelui este rahitismul (Heine et
al. 2017). Prin urmare, pe baza procentelor
înregistrate se observă că ambele loturi au
cunoștinte cu privire la acest subiect.
Laptele de vacă este varianta multor
mame care nu pot să alăpteze sau nu au
suficient lapte. Însă, copiii hrăniți cu lapte
bovin pot dezvolta anumite afecțiuni.
Răspunsurile loturilor sunt identificate în
figura 4.
6 Bulletin of the Transilvania University of Braşov. Series VI • Vol. 12 (61) No.2 - 2019
Figura 4- Ponderea răspunsurilor celor
două loturi țintă cu privire la ce risc au
copiii hrăniți cu lapte de vacă
Conform studiilor de specialitate, copiii
hrăniți cu lapte de vacă au risc de anemie
(Rossen, Simon & Herrick 2016). Prin
urmare, se observă că loturile studiate au
cunoștințe diferite în ceea ce privește riscul
la care sunt expuși copiii hrăniți cu lapte de
vacă.
5. Concluzii
Conform rezultatelor chestionarelor
administrate Asistenților Medicali din
diferite secții medicale (90 persoane) și
respectiv studenților de la programul de
studii Asistență Medicală Generală (AMG)
anul IV (90 persoane), s-a observat că
există o diferență în unele cazuri în ceea ce
privește cunoștintele medicale despre
caracteristicile laptelui în alimentația nou-
născutului.
Analizând rezultatele celor două loturi
studiate, se recomandă un mai mult accent
pe comunicarea datelor științifice privind
importanța laptelui matern pentru copil, în
cadrul cursurilor medicale, deoarece, acest
lichid este esențial în dezvoltarea fizică,
cât și neuropsihică a sugarului, iar lipsa lui
poate genera afecțiuni grave. De aceea,
este foarte important ca orice cadru
medical să cunoască componentele
nutritive din laptele matern pentru a putea
convinge o mamă care a născut să își
alăpteze propriul copil explicându-i că
acest lichid are beneficii atât pentru nou-
născut cât și pentru ea.
Foarte multe mame care nu pot alăpta
sau nu au suficient lapte matern își hrănesc
copiii cu lapte de vacă. Însă, majoritatea
dintre acestea nu cunosc riscul la care sunt
supuși sugarii hrăniți cu acest lapte (risc de
anemie datorită deficitului de fier). S-a
constatat că lotul de asistenți medicali
cunoaște acest risc într-o proporție foarte
mare (peste 80,00%), spre deosebire de
studenții AMG la care procentul înregistrat
a fost unul mic (33,33%). De recomandat
ar fi să se pună mai mult accent la cursuri
pe alimentația copilului cu lapte de vacă.
O serie de factori influențează
compoziția laptelui matern. Se constată, în
urma datelor statistice că ambele loturi
țintă au cunoștințe despre acest subiect. De
asemenea, grupurile alese dețin informații
despre beneficiile alăptării la sân, dar și
despre tema „intoleranței la lactoză”.
În urma unei analizei întregului
chestionar, se observă că majoritatea
voluntarilor înscriși în studiu au cunoștințe
generale despre alimentația cu lapte a
copilului, însă în secolul XXI dispunem de
foarte multe informații (din mass-media:
reviste, ziare, radio, TV; școală, cursuri)
despre caracteristicile laptelui utilizat în
alimentația nou-născutului pe care ar trebui
să le folosim pentru a cunoaște cât mai
multe despre acest subiect, iar rolul
asistentului medical în procesul de
informare/comunicare de cunoștințe
științifice este foarte important pentru
selecția materialelor corecte și complete.
AUTHOR et al.: Paper Title
Bibliografie
1. Ballard O., Morrow A.L.,
Human Milk Composition:
Nutrients and Bioactive
Factors, Pediatr Clin North
Am. [online] 2013 Feb, [cited
19 February 2020], available
at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pmc/articles/PMC3586783/
2. Czosnykowska-Łukacka M.,
Królak-Olejnik B., Orczyk-
Pawiłowicz M., Breast Milk
Macronutrient Components in
Prolonged Lactation,
Nutrients. [online] 2018 Dec,
[cited 16 January 2020],
available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pmc/articles/PMC6316538/
3. Gianni M.L., Morniroli D.,
Bettinelli M.E., Mosca F.,
Human Milk and Lactation,
Nutrients. [online] 2020 Apr,
[cited 4 December 2020],
available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pmc/articles/PMC7230226/
4. Grenov B., Briend A., Sangild
P.T., Thymann T., Rytter
M.H., Hother AL., Mølgaard
C., Michaelsen K.F.,
Undernourished Children and
Milk Lactose, Food and
Nutrition Bulletin [online]
March 2016, Volume 37, p 85-
99, [cited 30 November 2019],
available at:
https://journals.sagepub.com/d
oi/full/10.1177/037957211662
9024?url_ver=Z39.88-
2003&rfr_id=ori%3Arid%3Ac
rossref.org&rfr_dat=cr_pub++
0pubmed
5. Heine R.G., AlRefaee F.,
Bachina P., De Leon J.C.,
7
Geng L., Gong S., Madrazo
J.A., Ngamphaiboon J., Ong
C., Rogacion J.M., Lactose
intolerance and gastrointestinal
cow’s milk allergy in infants
and children – common
misconceptions revisited,
World Allergy Organ J.
[online] 2017, [cited 20 March
2020], available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pmc/articles/PMC5726035/
6. Heine R.G., Food Allergy
Prevention and Treatment by
Targeted Nutrition, Ann Nutr
Metab [online] 2018, p 33–45,
[cited 12 January 2020],
available at:
https://www.karger.com/Articl
e/FullText/487380
7. Kent G., Global infant formula:
monitoring and regulating the
impacts to protect human
health, Int Breastfeed J.
[online] 2015, [cited 22
October 2020], available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pmc/articles/PMC4362817/
8. Kent R.M., Fitzgerald G.F.,
Hill C., Stanton C., Ross R.P.,
Novel Approaches to Improve
the Intrinsic Microbiological
Safety of Powdered Infant
Milk Formula, Nutrients.
[online] 2015 Feb, p 1217–
1244, [cited 17 January 2020],
available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pmc/articles/PMC4344585/
9. Lee S., Kelleher S.L.,
Biological underpinnings of
breastfeeding challenges: the
role of genetics, diet, and
environment on lactation
physiology, Am J Physiol
Endocrinol Metab. [online],
2016 Aug, p E405–E422,
8 Bulletin of the Transilvania University of Braşov. Series VI • Vol. 12 (61) No.2 - 2019

[cited 14 August 2021],

available at: 14. Wu X., Jackson R.T., Khan
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ S.A, Ahuja J., Pehrsson P.R.,
pmc/articles/PMC5005964/ Human Milk Nutrient
10. Martin C.R., Ling PR., Composition in the United
Blackburn G.L., Review of States: Current Knowledge,
Infant Feeding: Key Features Challenges, and Research
of Breast Milk and Infant Needs, Curr Dev Nutr. [online]
Formula, Nutrients. [online] 2018 Jul, [cited 8 March
2016 May, [cited 9 November 2020], available at:
2020], available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pmc/articles/PMC6063275/
pmc/articles/PMC4882692/#B
11-nutrients-08-00279
11. Prell C., Koletzko B,
Recommendations on Infant
Nutrition, Dtsch Arztebl Int.
[online] 2016 Jun, p 435–444,
[cited 4 June 2020], available
at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pmc/articles/PMC4941615/
12. Rossen L.M., Simon A.E.,
Herrick K.A., Types of Infant
Formulas Consumed in the
United States, Clin Pediatr
(Phila) [online] 2016 Mar, p
278–285, [18 December 2019],
available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pmc/articles/PMC4703581/
13. Turck D., Breast feeding:
health benefits for child and
mother, Arch Pediatr. [online]
2005 Dec, [cited 13 August
2020], available at:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.go
v/16300936/